Analiza şi prevenirea

cazurilor de suicid în domeniul

ordinii şi siguranţei publice
1

Liţă Ştefan1, Turc Darius1, Grigoraş Călin1,

Androsiac Eugen1, Iova Minodora2, Verza Cristina3,
Negoiţă Laura4, Scrieciu Dana5, Baciu Gabriel6

1 - Centrul de Psihosociologie al M.A.I.

2 - Direcţia Medicală a M.A.I.
3 - Inspectoratul General al Poliţiei Române
4 - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
5 - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
6 - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Conferinţa Naţională de Psihologie, Braşov, 2012

 Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid
2
1. suicidul reprezintă o importantă problemă de
Partea I sănătate publică
Motivaţia şi contextul 2.riscul suicidar este mai mare la personalul
studiului din domeniul ordinii şi siguranţei publice
3.în rândul personalului M.A.I. rata medie
Partea a II-a anuală a sinuciderilor este de 6,6/100.000
4.majoritatea cazurilor nu se regăsesc cu
Analiza cazurilor de
suicid pe o perioadă diagnostice psihiatrice în evidenţele
de 5 ani medicale/psihologice
5.identificarea unor indicatori din domeniile
Partea a III-a managerial, medical, psihologic, financiar şi
resurse umane
Dezvoltarea unui sistem
6.cooperare între structurile care pot contribui
de avertizare timpurie
cu informaţii semnificative în procesul de
cunoaştere şi asistenţă a personalului

Conferinţa Naţională de Psihologie, Braşov, 26-29 septembrie, 2012

1. Motivaţia şi contextul studiului
Cateva statistici 3

 Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2006) suicidul este

considerat o importantă problemă de sănătate publică.
- rata acestui fenomen a crescut cu 60% în ultimii 50 de ani;
- aproximativ 1 milion de oameni îşi iau viaţa anual;
- suicidul reprezintă a zecea cauză de mortalitate pentru adulţi, a patra
pentru adolescenți şi a doua în cazul persoanelelor cu vârsta cuprinsă între
25 și 34 de ani;
- ponderea bărbaţilor care încearcă să se sinucidă este de 3 până la 4
ori mai mare decât cea a femeilor;
- numărul tentativelor de suicid este estimat ca fiind de 10 până la 20 de
ori mai mare decât al încercărilor izbutite.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Motivaţia şi contextul studiului
Specificul activităţii 4
 Suicidul constituie o problemă la nivelul organizaţiilor, cu
impact major asupra productivităţii angajaţilor şi calităţii vieţii.
Apare ca rezultat al interacţiunii unor factori, precum
vulnerabilităţile individului, condiţii de muncă
generatoare de stres şi evenimente de viaţă (OMS, 2006).
 În mod specific, la personalul din domeniul ordinii şi siguranţei
publice, se estimează că:
(a) riscul suicidar este mai mare decât în populaţia generală
sau în cadrul altor profesii
(b) riscul de a muri prin suicid este mai mare decât acela de a
fi rănit mortal în urma unor incidente ce ţin de specificul
muncii.
Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Suicidul în structurile de ordine şi
siguranţă publică 1 5

 Belgia: un studiu realizat pentru perioada 1990-1997 prezintă

un risc de 1,38 pentru poliţişti în comparaţie cu populaţia
masculină (Pierre Nivelle, 1997) .
 Italia: într-un studiu s-a estimat că riscul este de 1.97 mai
mare pentru poliţişti în comparaţie cu populaţia generală
(Forastiere et al., 1994).

 Germania: o cercetare care a cuprins perioada 1991-2000 a

indicat un risc dublu pentru poliţişti în comparaţie cu
populaţia (25,4 vs. 12,6 / 100.000) (North Rhine-Westphalia, D. Hartwig)
 SUA: un studiu a indicat un risc triplu pentru poliţişti în
comparaţie cu alți angajați ai municipalității (Violanti, 2005).
Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Suicidul în structurile de ordine şi
siguranţă publică 2 6

Lester,1992: Date din 26 de ţări

 Mai multe ţări prezintă un risc mai mare de suicid pentru
poliţişti
(Rate/100000 inhabitants) The figures refer to the timeframe 1980-1989

Country Police Population

Luxembourg 75,3 21,9
Peru 65,5 7
Poland 31,5 22,6
Puerto Rico 28,6 13,9
Bermuda 20,75 6,9
Turkey 17 0,3
Malta 7,3 1,2

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Suicidul în structurile de ordine şi
siguranţă publică 3 7
 1934-1960: În SUA rata suicidului în rândul polițiștilor era la
jumătate din cea a populației generale (Goldfarb, 1998).
 1980-present: În SUA rata suicidului în rândul polițiștilor era de
2-3 ori mai mare decât în populația generală (Mohandie & Hatcher,
1999; Slovenko, 1999).
 1997: Studiu realizat de USA Today în perioada 1980-1989 a
identificat departamentele cu cele mai mari rate de suicid:
- US Customs: 45.6 /100000,
- San Diego PD: 35.7 /100000,
- FBI: 26.1 /100000,
- Los Angeles PD: 20.7 /100000,
- Chicago PD: 18.1 /100000,
- New York PD: 15.5 /100000

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Motive pentru suicid la polițiști
(Violanti, 2005)
8

 Probleme afective/familiale – 32%

 Probleme legale – 15%
 Probleme psihologice/psihiatrice – 12%
 Stres – 11%
 Crimă-suicid – 10%
 Probleme financiare - 7%
 Incidente critice – 6%
 Alcool – 4%
 Boală – 3%

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
.
 Suicidul pe mapamond
9

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 2. PRECIZĂRI METODOLOGICE
10

 Obiectivul este de a investiga prevalenţa şi specificul

suicidului în Ministerul Administraţiei şi Internelor.
 Studiul a fost realizat pe baza datelor existente la nivelul
inspectoratelor generale din M.A.I. cu privire la cazurile de
suicid în rândul personalului propriu, înregistrate în perioada
ianuarie 2005 - aprilie 2010.
 A fost supus analizei materialul documentar disponibil cu
privire la persoană, situaţie familială, profesională,
antecedente medicale şi/sau psihiatrice, date de specialitate
deţinute de psiholog, circumstanţe considerate de către
anturajul persoanei ca fiind favorizante, împrejurările
comiterii actului suicidar.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 3. REZULTATE
11

 Rata medie anuală a sinuciderilor în rândul personalului din

M.A.I
 Procentul actelor suicidare comise în timpul serviciului
 Repartiţia cazurilor pe criteriul statutului profesional
 Metodele folosite în comiterea actului suicidar
 Distribuţia sezonieră a cazurilor de suicid
 Cauze posibile

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Rata sinuciderilor in M.A.I. şi populaţia generală
12

an 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Se constată că nr.cazuri 8 6 6 12 6 4
riscul de suicid în
16,0
M.A.I. este de 2-3 14,6
ori mai mic 14,0 13,4
12,9
13,6
12,4
decât în populaţia 12,0
generală. 10,0
8,7
8,0
5,8
6,0
4,4 4,4 4,4
4,0

2,0

0,0
2005 2006 2007 2008 2009
M.A.I. Populatia generala

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Rata sinuciderilor pe structuri
13
10,00

9,06
9,00
8,45

8,00

7,00

6,00 politie
5,45
5,19 frontiera
5,00 4,84
sit. urgenta
4,00
jandarmi
aparat central
3,00

2,00

1,00

0,00
1

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Comparație între România şi SUA
14
25

22,8
- rata medie anuală a
sinuciderilor în rândul
personalului M.A.I. a 20
18,1 17,8
fost de 6,6/100.000, în
timp ce în rândul
populaţiei generale s-a 15
13,3
înregistrat o medie de
13.3/100.000. 11,4

10
- Mai relevantă este
considerată comparaţia 6,6
cu intervalul de vârstă
similar (20-50 de ani), 5

rata sinuciderilor în
acest caz fiind de
17.8/100.000. 0
Fortele de ordine Populatia generala Interval de varsta
similar (20-50)

Romania SUA

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Locul sinuciderilor
15

Raportat la totalul
cazurilor
înregistrate în
M.A.I. în perioada
de referinţă, 60%
dintre actele 40%
suicidare au fost
comise în timpul 60%
serviciului, iar
40% în afara orelor
de program.

în timpul serviciului în afara orelor de program

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Procentul sinuciderilor pe categorii profesionale
16

- Având în vedere
criteriul statutului
profesional, 15% 12% 15%
dintre cazurile
înregistrate au fost
reprezentate de
ofiţeri, 73% de
agenţi/subofiţeri,
iar restul de 12% de
alte categorii (elevi, 73%
m.a.b.c.).

Ofiteri Agenti Alte categorii

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Metode folosite
17
80,0
75,5

- Referitor la metodele
70,0
folosite în comiterea
actului suicidar, se
60,0
observă ca o incidenţă
semnificativ mai 51,1

crescută a suicidului 50,0

prin împuşcare - 51%

(dintre acestea 91% cu 40,0 37,8
36,1
armamentul din dotare),
ceea ce sugerează faptul 30,0
că accesul la armament
are o influenţă asupra 20,0
mijlocului ales pentru
comiterea actului 10,0 6,9
suicidar . 4,4 4,4
2,9 2,2
0,9
0,0
spanzurare impuscare plagi taiate precipitare intoxicatii

M.A.I. Populatia generala

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 18
8
7
- Distribuţia sezonieră a 7
6 6 6
cazurilor de suicid este 6
5
reprezentată în figura 5

alăturată. 4
4

3 3
3
2 2
2
1
1
0
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Motive ale sinuciderilor
19

- în etiologia
manifestărilor
15%
autolitice, se
detaşează
problemele legate de
viaţa familială
(54%), urmate de 54%
cele legate de 31%
consumul de alcool
(31%), probleme
financiare, asociate
cu probleme de
cuplu, sau cu
patologia jocurilor
probleme familiale Consum de alcool Probleme financiare
de noroc (15%).

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 4. PROPUNERI
Sistem de avertizare timpurie (SAT)
20

 Early Warning System – Sistem de Avertizare Timpurie

- Sistem implementat în numeroase domenii de (resurse umane,
prevenirea incendiilor, lupta antiteroristă, prevenirea inundațiilor).
- Este limitat la avertizare urmând ca deciziile de acțiune să fie luate de
instituții exterioare sistemului.

 Early Intervention System – Sistem de Intervenție Timpurie

- Preia partea de avertizare a sistemului EWS și o completează cu o fază de
intervenție și de monitorizare post-intervenție

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Dezvoltarea unui sistem de avertizare
timpurie (SAT) 21

 Este un instrument de management, proiectat să identifice

personalul ce manifestă comportament dezadaptativ și să
furnizeze soluții de intervenție, în mod uzual asistență
psihologică, dar și activități din sfera pregătirii continue, în
scopul corectării acestuia.

 Este separat de sistemul disciplinar, scopul lui fiind acela de a

ajuta personalul cu probleme, indicarea unui comportament
dezadaptativ nefiind in sine o situație ce poate fi corectată
disciplinar.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Indicatori ai unui SAT
22

Indicatorii colectați trebuie să îndeplineasă următoarele

condiții:
 să fie date cu caracter obiectiv,
 să provină din surse diverse,
 să fie factori stresori importanți,
 să privească largi categorii de angajați,
 să fie evidențiați pe parcursul investigațiilor sau anchetelor
legate de cazurile de suicid sau abaterile disciplinare grave (ex.
omucideri)

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Analiza informațiilor în cadrul unui SAT
23

Se realizează de către structuri externe sistemului disciplinar,

 are la bază prelucrarea statistică, cantitativă și calitativă,
 pleacă de la premiza că furnizorii de date și informații au
efectuat transmiterea acestora în mod oportun și onest,
 este proiectată astfel încât semnalarea să se facă automat,
periodic sau la apariția unui eveniment major, fără intervenția
directă a unui operator uman asupra procesului.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Răspunsul la semnalare
24

 includerea în programe de asistență psihologică și/sau

monitorizare
 includerea în programe de consiliere familială,
 includerea în programe de consiliere financiară,
 includerea în programe de pregătire continuă (analiză
tranzacțională, conducere auto, proceduri etc.)
 acțiuni din sfera resurselor umane (mutare, modificarea
fișei postului etc.)

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
Evaluarea unui SAT
25

 estimarea succesului și a eficienței programelor derulate

 îmbunătățirea performanței generale a persoanei vizate,
 are un caracter informal,
 de regulă este considerată cel mai puțin importantă de către
cei implicați în proces,
 trebuie să țină cont de resursele cheltuite și de eficiența
acestora.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Indicatori din domeniul psihologic
26
 Rezultatele evaluărilor psihologice periodice şi în situaţii speciale;
 Avize psihologice de inaptitudine cu ocazia diferitelor evaluări;
 Includerea persoanei în monitorizare psihologică;
 Evenimente de viaţă (decesul soţului/soţiei, separare maritală, pierderea serviciului
soţului/soţiei, decesul unui prieten apropiat, schimbarea reşedinţei, îmbolnăvire
gravă sau accidentare, părăsirea căminului de către unul dintre copii,
probleme/dificultăţi de natură juridică, schimbare majoră în starea sănătăţii familiei,
încetarea activităţii profesionale a soţului/soţiei, schimbare majoră în condiţiile de
locuit, divorţ, decesul unui membru apropiat al familiei, schimbare majoră în unitatea
familiei, retrogradare profesională, schimbarea profesiei, diferende familiale,
schimbare majoră în veniturile familiei, pierderea unei sume mari de bani, revizuirea
unor obiceiuri, diferende cu şeful nemijlocit, schimbare majoră în activităţile
religioase);
 Incidentele critice în activitatea profesională (ultraj, calitatea de membru în
anchetarea unui caz de sinucidere a unui coleg, participarea la misiuni unde au fost
trase focuri de armă, participarea la misiuni unde un coleg a murit, participarea la
misiuni unde victima a fost un copil, poziţia nefavorabilă a presei faţă de persoana
implicată într-un eveniment).
Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 Indicatori din alte domenii
27
Domeniul resurselor umane: Domeniul medical:
 Notări slabe de serviciu;  Boli incurabile/cronice;
 Regresul funcţiei ocupate.  Accidente de muncă;
Domeniul disciplinar:  Avize limitative emise de Comisia de
 Declanşarea cercetării prealabile; expertiză medicală şi evaluare a
 Sancţiuni disciplinare;
capacităţii de muncă;
 Interzicerea portului de armă ca
 Începerea urmăririi penale;
urmare a diverse boli (afecţiuni);
 Punerea în mişcare a urmăririi penale.
 Interzicerea conducerii
Domeniul financiar: autovehiculelor;
 Avertizări de neplată de la bănci;
 Scutiri de gardă;
 Popriri pe salariu peste o anumită
 Concedii medicale repetate.
sumă;
Domeniul protecţiei interne:
 Scăderi succesive de salariu, peste o
 Sesizări legate de comportamente
anumită sumă (ca urmare a unor
pedepse, mutări etc.). sociale anormale, conflicte în
familie, societate
Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
 5. CONCLUZII
28

 Cele mai importante probleme implicate în etiologia suicidului

sunt din sfera relaţiilor familiale şi de cuplu, acestea fiind
asociate cu comportamente dezadaptative de consum de alcool,
stări depresive şi joc patologic. Urmează, în ordinea incidenţei,
problemele financiare şi locative; problemele de serviciu nu au
fost identificate ca reprezentând cauza sau factorul declanşator al
actului suicidar.
 Cea mai mare parte dintre cei care s-au sinucis nu se regăsesc
în evidenţele medicale sau ale structurilor de psihologie
de la nivelul unităţilor cu diagnostice psihiatrice sau tendinţe
psihopatologice, ceea ce evidenţiază dificultatea de depistare a
problemelor grave de natură psihologică sau medicală.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
.
 CONCLUZII 2
29

 La majoritatea persoanelor la care a fost identificată conduita

suicidară, a fost ulterior evidenţiat un nivel sever de stres
emoţional şi stres situaţional, persoana percepând situaţia în
care se găseşte ca fiind disperată.
 Personalul cu probleme psihosociale este uneori identificat tardiv,
din cauza unei cooperări mai puţin eficiente între
diferitele structuri care pot contribui cu informaţii
semnificative în procesul de cunoaştere şi asistenţă: comanda
subunităţilor şi colegii de muncă (informaţii referitoare la
tulburări de comportament, stări depresive, consum de alcool
etc.), structurile de resurse umane (date despre evoluţia
profesională şi familială, abaterile disciplinare), structurile
medicale locale (starea de sănătate a persoanei sau a membrilor
de familie), serviciul financiar (datorii, credite bancare).
Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
.
 CONCLUZII 3
30

 Chiar dacă rata suicidului în rândul personalului

M.A.I. este semnificativ mai mică comparativ cu
rata suicidului în populaţia generală, evidenţierea
complexităţii fenomenului suicidar impune o abordare
multidisciplinară și complexă la nivel instituţional în
definirea unei strategii de prevenţie.
 Atât pentru analiza contextului în care au apărut cazuri de
suicid, cât şi pentru monitorizarea semnelor în vederea
depistării precoce şi a intervenţiei timpurii, este nevoie de o
colaborare eficientă între structurile medicale, de
psihologie, de resurse umane, de protecție internă
şi de conducere.

Liţă Ş. și colab. (2012). Analiza şi prevenirea cazurilor de suicid în domeniul ordinii şi siguranţei publice
.
 Mulțumesc pentru
atenție!

Pentru alte informaţii:

stefan.lita@gmail.com

Este imposibil să-l ajuți pe cel

care nu vrea să-și schimbe viața.
Hipocrate