*Se ştie că aşezările monastice din cele mai vechi timpuri au jucat un rol

important în viaţa cultural spirituală, economică şi politică a ţării. De-a

lungul veacurilor pe lângă mănăstiri au fost înfiinţate şcoli, ateliere de
copiere a cărţilor, tipografii, ateliere de confecţionare a diferitor obiecte
de cult religios şi practic
*Prima tipografie, prima academie domnească din Ţara Moldovei, au
funcţionat de asemenea pe lângă mănăstiri. În vremuri de restrişte multe
dintre aceleaşi lăcaşe sfinte au devenit loc de refugiu pentru populaţie,
adevărate cetăţi de apărare în faţa duşmanilor, spitale şi auspicii pentru
bătrâni şi invalizi. În acelaşi timp mănăstirile se distingeau prin cultura
deosebită a cultivării solului, viilor şi livezilor, prisecilor ş.a. devenind
adevărate modele de gospodărire pentru populaţia din jur.
*Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului” datorită
frescei de pe faţada de vest care ilustrează „Judecata de Apoi”este un
complex monahal medieval construit în satul Voronet, astăzi localitate
componentă a oraşului Gura Humorului.
*Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava şi la numai 4 km de
centrul oraşului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost
ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie
un record pentru acea vreme.
*Mănăstirea Voroneţ a fost înălţată pe locul unde se afla o biserică de
lemn, unde ar fi trăit Daniil Sihastrul. Când lucrările de construcţie se
apropiau de final, Ştefan cel Mare dăruieşte mănăstirii prin actul de la 17
august 1488, moşia Ştilbicani. Odată cu încheierea construcţiei biserica
a preluat vechiul hram al „Sfântului şi Slăvitului Marelui Purtător de
Biruinţă Gheorghie”.
*Încă de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, dar mai ales după 1488,
mănăstirea devine un important centru de credinţă şi cultură din
Moldova medievală.
Ştefan cel Mare a fost cel ce a dăruit mănăstirii pe lângă o serie de moşii
şi mai multe cărţi, cel mai relevant exemplu fiind Tetraevanghelul din
1490, dar şi veşminte şi odoare bisericeşti.
*Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte, încă de pe
vremea lui Ştefan cel Mare, fiind realizată în 1496, iar pictura exterioară
a fost realizată în perioada lui Petru Rareş;
Mănăstirea Voroneţ reprezintă unul dintre primele monumente
moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente
bizantine, gotice şi autohtone.

*Specificul arhitecturii mănăstirilor este determinat de elementele

arhitecturii rurale, de tipul şi decorul chiliilor şi al construcţiilor
auxiliare de planul sistematizat al unitatilor admininstrativ-treritoriale de
respectarea particularitatilor peisajului din jur. Formele mici ale
arhitecturii, importanţa lor practică şi estetica caracterizează complexul
monastic