O dietă vegetariană poate fi mai nesănătosă decât una

omnivoră
semneletimpului.ro/algo.html

March 1, 2018

„Este posibil să fii vegetarian dar să ai o stare de

sănătate foarte proastă.”, a declarat Frank Hu, cercetător
la Școala de Sănătate Publică Harvard. Reputatul om de
știinţă a ţinut un discurs în deschiderea Congresului
Vegetarian Nutrition organizat recent de Spitalul
Universitar Loma Linda din SUA.
„Poţi să fii vegetarian, dar să consumi seminţe și cereale foarte rafinate, zaharuri și să ai un
consum scăzut de fructe și legume, ceea ce va face să ai o dietă nesănătoasă, în ciuda
abstinenţei de la consumul de carne”, a afirmat Hu în prelegerea pe care a intitulat-o Dieta
vegetariană pentru sănătatea personală, naţională și planetară. „Nu toate dietele pe bază
de plante sunt sănătoase”, a adăugat Hu, observând că alimentele vegetariente, dar bogate
în grăsimi, sunt asociate cu un risc crescut de îmbolnăvire. „Un vegan care nu consumă
produse de origine animală, dar se hrănește necorespunzător cu alimente pe bază de
plante, poate fi la fel de nesănătos (bolnav) ca un omnivor care consumă burgeri și nugget
de pui”, a spus Hu, citând din cartea lui Good Vegan, Bad Vegan.

Hu consideră că alimentele sărace în nutrienţi reprezintă o cauză a decesului însă

precizează totodată că știinţa a dovedit eficacitatea alimentelor pe bază de plante în
prevenirea bolilor cardiometabolice. „Dieta nesănătoasă este cel mai important factor de
mortalitate în Statele Unite” a avertizat reputatul cercetătorul, membru al echipei
guvernamentale care a publicat raportul Orientările privind dieta americană din anul 2015.

1/3
În discursul susţinut la Loma Linda, Hu a amintit că alimentaţia nesănătoasă a fost corelată
cu un risc mai mare de diabet, cancer și boli cardiovasculare, dar și cu un proces mai
accelerat al îmbătrânirii. „Practicarea execiţiilor fizice și consumul de fructe, legume și
pește și-au dovedit aportul la încetinirea proceselor îmbătrânirii,” a spus Hu. „Pe de altă
parte, un indice mai mare al masei corporale, disproporţia talie-șold și procentul ridicat al
trigliceridelor, precum și tensiunea arterială sistolică mare poate grăbi îmbătrânirea”, a
precizat cercetătorul.

Un rol la fel de important în accelerarea proceselor de îmbătrânire îl are și expunerea la

poluare. Studiile recente din China au arătat că expunerea la hidrocarburi, la fumul din
diverse surse, crește îmbătrânirea și accelerează apariţia ridurilor. „Poluarea aerului te face
mai în vârstă”, a mai adăugat Hu.

Amintind despre importanţa nutriţiei, dar și despre aspecte ale stabilirii nutriţiei de precizie,
Hu a prezentat alternativa adoptării dietelor personalizate, care să se adapteze la nevoile
specifice fiecărei persoane. „Persoane care se hrănesc identic, prezină totuși indice
glicemic diferit în urma analizei sângelui post-masă. Dieta personalizată (…) în funcţie de
parametri specifici precum obiceiurile alimentare, activitatea fizică și particularităţile florei
intestinale, poate fi utilă pentru scăderea glucozei din sânge după masă și pentru
consecinţele sale metabolice pe termen lung”, a explicat Hu.

Multe companii profită de aceste descoperiri, oferind ghiduri și indicaţii de nutriţie

personalizate, Nutriţia de precizie este o știinţă în dezvoltare și ar trebui să fie echilibrată cu
strategiile de sănătate publică care sunt de obicei metode mai economice și mai evidente
de a provoca schimbări pozitive în obiceiurile alimentare ale populatiei.

În prezentarea sa, Hu a sugerat și alternative pentru favorizarea adoptării unei nutriţii

sănătoase. Implementarea și susţinerea initiativelor împotriva alimentelor nesănătoase,
cum ar fi accizarea băuturilor cu adaos de zahăr. Soda tax este un supraimpozit menit să
diminueze consumul de băuturi răcoritoare carbogazoase, băuturi sportive și băuturi
energizante. Acestea „se dovedesc a fi benefice”, susţine cercetătorul.

Specialistul în nutriţie a remarcat că și reducerea consumului de grăsimi trans a avut ca

efect pozitiv scăderea numărului de decese. „De asemenea, alimentele pe bază de plante
nu sunt atât de perisabile, deoarece folosesc mai puţină apă și gaze cu efect de seră în
comparaţie cu alimentele pe bază de carne, deci se pot implementa strategii în sensul
acesta.”

Și alţi oameni de știinţă, inclusiv dr. Gary Fraser, directorul Adventist Health Study 2 au
susţinut și au reluat în cadrul Congresului declaraţiile lui Hu. „Avem nevoie de o definiţie
mai bună a ceea ce înseamnă o dietă vegetariană sănătoasă”, a declarat Fraser, încercând
să sublinieze complexitatea studiilor privind dieta. Excluderea din alimentaţie a cărnii,
lactatelor și a ouălelor contează și explică diferenţa dintre categoriile de vegetarieni, a spus
cercetătorul.

În acord cu afirmaţia lui Fraser, a fost și dr. Preet K. Dhillon, cercetător știinţific principal la
Fundaţia pentru Sănătate Publică din India. Ea a explicat că aproximativ 300-400 de
milioane de oameni din India sunt vegetarieni. Studiile efectuate în India au arătat totuși că
mulţi indieni vegetarieni consumă mai mult zahăr decât non-vegetarieni. „Este ceea ce
2/3
minimizează avantajele de a fi vegetarian”, a spus Dhillon. „De asemenea, omnivorii din
India consumă aproximativ o zecime din cantitatea de carne consumată de un omnivor din
emisfera vestică, ceea ce face statistic nesemnificative diferenţele dintre vegetarieni și
omnivori ”, a explicat Dhillon.

În susţinerea discursului lui Hu, dr Richard Hart, președintele Loma Linda Health, a
completat că, în cele din urmă, este vorba de echilibru: „Nu putem spune că doar o singură
dietă este bună. Provocarea este de a adapta recomandările pe care le avem la diferitele
culturi din lumea întreagă.”

De altfel, în întâmpinarea grupului internaţional de participanţi și vorbitori, dr. Richard Hart

subliniase că, în general, indicaţiile privitoare la modalităţile de selectare și diferenţiere a
hranei sănătoase de cea mai puţin sănătoasă, nu reprezină o noutate. „Sfaturile privind
nutriţia sunt la fel de vechi ca Biblia în sine, dar la fel de noi ca și cele mai noi descoperiri
medicamentoase. De peste 150 de ani adventiștii de ziua a șaptea sunt preocupaţi de
promovarea nutriţiei sănătoase, iar Universitatea Loma Linda studiază legăturile dintre
alimentaţie și sănătate încă din anii 1950”, a declarat Hart.

Cel de-al șaptelea Congres Internaţional privind Nutriţia Vegetariană a fost găzduit de
Universitatea Loma Linda, California, SUA la sfârșitul lunii februarie și a reunit peste 800
de profesioniști din domeniul nutriţiei și sănătăţii din 34 de ţări.

Joan Sabaté, președinte al Congresului și director al Centrului pentru Nutriţie, Stil de viaţă
sănătos și Prevenirea Bolilor din cadrul Universităţii Loma Linda a explicat că în cadrul
Congresului se dezbat mai mult decât principiile unei alimentaţii sănătoase. „Aceasta
conferinţă știinţifică nu este doar despre nutriţie și dietă”, a declarat el. Astfel, timp de trei
zile au avut loc prezentări știinţifice, sesiuni de întrebări și răspunsuri, discuţii, demonstraţii
de gătit și s-au creat oportunităţi de colaborare. În cadrul Congresului, printre alte subiecte
știinţifice s-au abordat și aspecte privind epidemiologia, știinţele mediului, educaţia, dar și
importanţa utilizării eficiente a resurselor planetei.

3/3