Adevărul despre afacerea cu Paulownia în România: De la

costurile de înființare a plantației până la profitul de 30.000

euro/ha din vânzarea lemnului 21 ianuarie 2015 22:21 agrointeligenta.ro
Venitul de 30.000 de euro la hectar pe care
îl promite cultura de Paulownia a făcut ca
acest copac să devină o adevărată vedetă
când vine vorba despre înființarea unei noi
afaceri în agricultură.

Agrointeligența și-a propus să afle

cum se poate obține acest câștig frumos
cultivând Paulownia în România așa că a
stat de vorbă cu românul care a înființat
prima plantație la noi în țară și care anul
acesta va face prima recoltă de lemn de la
această cultură.
În 2011, Paul Basoc a înființat la
Bistrița prima afacere cu Paulownia din
România. ”Pot să spun că am adus
Paulownia la noi în țară ca și cultură agricolă, ca și plantă energetică. Această specie exista la noi încă din
1973, însă doar cu întrebuințări ornamentale, nicidecum pentru producția de biomasă sau cherestea”, explică
proprietarul afacerii Paulownia Online.
El recunoaște că notorietatea plantei a fost cel mai mare dușman al plantațiilor de Paulownia în
România. ”Eu văzusem deja exploatații mari în Germania, Ungaria sau în Spania – țara cu cele mai mari
suprafațe din UE. La noi lumea a fost mai reticentă la început. E de înțeles: există 28 de soiuri de Paulownia,
iar cele care existau la noi nu se pretau la exploatații agricole pe suprafețe extinse”, explică Basoc. De altfel,
bistrițeanul și-a înființat propria pepinieră cu laborator și, în funcție de zona în care se înființează plantația,
comercializează soiul care se pretează la condițiile de acolo. ”Aceasta este cea mai mare greșeală pe care
mulți au făcut-o. Au cumpărat material săditor la întâmplare, fără a lua în calcul specificitatea poziționării
suprafeței pe care se face plantarea”, explică antreprenorul care a înființat deja peste 800 de hectare de
Paulownia în toată România. Cea mai mare suprafață – 50 de hectare este acum în lucru, secondată de
investiția făcută la o fermă arădeană unde a executat plantarea pe 22 de hectare.
Ce soiuri ”merg” în România
”În țara noastră se adaptează cel mai bine din punct de vedere climatic și al solului urmatoarele
specii: Paulownia tomentosa, Paulownia Shang tong și Paulownia elongata, Paulownia arctic, Paulownia
fortunei”, este recomandarea specialistului. O altă recomandare este legată de pH-ul solului unde se face
plantarea și care trebuie să fie între 4,5 și 7.
Materialul săditor – mai ieftin pentru plantarea de primăvară
Înființarea unui hectar de plantație de Paulownia reprezintă o investiție în sine, iar secretul pentru a
avea cheltuieli minime este de a opta pentru plantarea de primăvară – în lunile aprilie, mai, iunie, cel tâziu
începutul lui iulie. ”Plantația poate fi înființată primăvara sau toamna, fără diferențe pentru viabilitatea
culturii, însă cu o diferență în însă costul materialului săditor – mai ieftin la început de an, când se pot pune
plăntuțe de 20 de centimetri, în timp ce toamna plantăm material deja lemnificat – ca niște butași. Din acest
motiv, costul nostru de a produce materialul pentru primăvară este mai mic, iar prețul pentru înființarea unui
hectar de Paulownia este de 1.500 de euro. Toamna, prețul pentru aceeași lucrare este de 2.900 de euro”,
explică Paul Basoc diferența de preț în funcție de sezonul de plantare.
600 de puieți pe un hectar
Pe un hectar de teren agricol se plantează 600 de bucăți de răsad pentru arborii cultivați pentru
cherestea, iar manopera de plantare este gratuită. ”Preferăm să asigurăm noi plantarea pentru că oferim și
asigurare pentru primul an. Fiecare răsad care nu prinde este înlocuit pe cheltuiala noastră, așa că este și
interesul firmei să meargă totul bine”, explică Basoc care menționează că suprafața minimă pe care firma sa
execută plantări este de jumătate de hectar.
Irigarea plantației este esențială

Odată plantat, arborele Paulownia

crește văzând cu ochii. Aproape la propriu.
Încă din primul an, plăntuța de 20-30 de
centimentri atinge înălțimea medie de 3
metri. În cazuri fericite, precum cel al unui
fermier din Dolj, planta a atins 3,8 metri în
doar 6 luni. ”Întreținerea plantației este
esențială. Prin intermediul pozelor trimise
de clienți, noi monitorizăm lunar cultura. Se
fac și lucrări de întreținere, cu costul
rezonabile. Astfel, Paulownia are nevoie de
fertilizare – costă 200-300 de lei/an, de
două prășiri pe an și de toaletare aproape
lunară a arborilor. Totodată, irigarea este
esențială, iar noi punem la dispoziția
clienților un sistem inovator al cărui cost se
ridică la 600 de euro/ha și pe care îl montăm gratuit când înființăm cultura”, explică Paul Basoc care sunt
lucrările agricole ce trebuie făcute pe o exploatație de arbori Paulownia.

Recoltare după anul 4 de la înființarea exploatației

Vorbind de valorificarea culturii de Paulownia, Paul

Basoc spune că totul depinde de tipul de exploatație pentru
care s-a optat. Astfel, arborele poate fi cultivat în scop
ornamental, pentru apicultură, pentru biomasă sau pentru
cherestea. Recunoaște că la noi în țară, majoritatea clienților
săi au optat pentru ultima variantă, cea care le asigură și cel
mai mare profit. ”Recoltarea lemnului se face, în medie, în
anul 4 sau 5 de la înființarea exploatației, când diametrul
arborelui atinge 18 centimentri. În cele mai nefericite cazuri,
recoltarea se face cel târziu în al 9-lea an”, explică
antreprenorul care încheie contracte de preluare a lemnului de
la cultivatori. Se obține o medie de 0,5 metri cubi de la un
arbore, iar prețul oferit este de 100 de euro/metru cub de
lemn. ”La un calcul simplu, din 600 de arbori, se recoltează
300 de metri cubi, adică cei 30.000 de euro venitul de care
vorbește toată lumea”, garantează bistrițeanul. El spune că
anul acesta va aduce o premieră importantă pe piața lemnului
din România: prima cultură înființată de el va fi recoltată în
zona Aradului, lucrare ce se efectua în toamnă și care, spune
el, va fi momentul de turnură pentru cultura de Paulownia în
România. ”Lumea va vedea că recolta e reală, câștigul la fel.
Până acum nu aveam cum să avem exploatații recoltate dacă
noi am adus varietățile de Paulownia pentru producția de
cherestea abia în 2011”, subliniază Paul Basoc.
Antreprenorul spune că fermierii sunt interesați să investească în Paulownia nu doar pentru cherestea, dar și
pentru că arborele poate constitui o perdea forestieră ale cărei cheltuieli de înființare se acoperă din fonduri
europene.
În afară de agricultori, și instituțiile, mai ales primăriile, au apelat la serviciile sale, fiind vorba de
clienți din toată România și, mai nou, și din Republica Moldova.