Sunteți pe pagina 1din 11

MIGRENA CU AURĂ

Peste 2 atacuri având cel puŃin 3 din criteriile următoare :


- unul sau mai multe simptome tipice ale aurei corticale sau de trunchi
- dezvoltare progresivă a unu sau mai multe simptome ale aurei în mai mult de 4 minute sau mai mult
de 2 simptome ale aurei dezvoltate în succesiune.
- nici unul din simptomele aurei nu durează peste 60 minute, dar în asocieri de simptome durata aurei
creste proporŃional.
- cefaleea apare în decursul următoarelor 60 minute de la debutul aurei, fie înainte sau simultan cu ea.

MIGRENA FĂRĂ AURĂ


A. cel putin 5 atacuri de cefalee cu durată de 4 –72 ore,
B. având cel putin două din următoarele caractere:
- hemicranie pulsatilă
- localizare unilaterală
- agravare la mişcare
- intensitate moderată sau severă (interferă cu activităŃile zilnice)
C. ŞI cel putin unul din următoarele simptome: - greŃuri sau vărsături - fotofobie sau fonofobie
D. Alte diagnostice de cefalee secundară au fost excluse, sau migrena le-a precedat, cefaleea neavând
relatie temporală cu acestea.

CEFALEEA ZISA DE TENSIUNE


A. Cel putin 10 episoade de cefalee , mai rar de 1 episod (1 zi în medie) pe lună şi sub 12 zile pe an, ce
îndeplinesc criteriile B-D.
B. Cefalee cu durata de 30 min până la 7 zile.
C. Cefaleea are cel putin 2 caracteristici din următoarele: - localizare bilaterală - caracter constrictiv, de
apăsare - intensitate uşoară sau moderată - nu este agravată de activitatea fizică rutinieră cum ar fi
urcatul scărilor, mersul, etc.
D. Ambele din următoarele caractere : - fără greŃuri sau vărsături, - nu mai mult de una din simptomele
de fotofobie sau sonofobie.
E. Fără alte cauze mai probabile.

MIGRENA IN CIORCHINE
A. Cel putin 5 atacuri indeplinind criteriile B-D.
B. Durere severa sau foarte severa, unilaterala, orbitala, periorbitala si eventual temporala cu durata de
15-180 de minute, fara tratament.
C. Cefaleea este acompaniata de cel putin unul din urmatoarele semne: - injectare conjunctivala sau/si
lacrimare homolaterala durerii. - congestie nazala sau/ si rinoree ipsilaterala - edem al pleoapei
ipsilaterale - transpiratie ipsilaterala a fruntii sau fetei - mioza sau/si ptoza ipsilaterala - agitatie,
nervozitate
D. Frecventa a atacurilor de la unu la 2 zile la 8 pe zi .
E. Fara alte cauze mai probabile.
NEVRALGIA TRIGEMINALĂ ESENłIALĂ
A. Paroxisme de atacuri dureroase în teritoriul trigeminal (global sau ramuri) cu durată de fracŃiuni de
secundă până la 2 minute, îndeplinind criteriile B şi C.
B. Durerea are cel puŃin una din următoarele caracteristici: - intensă, tăioasă, fulgurantă dar
superficială - precipitată de factori trigger sau în zone trigger
C. Atacurile sunt stereotipe la acelaşi pacient.
D. Nu există semne neurologice obiective. E
. Nu există alte afecŃiuni care să explice mai bine durerea.
Sindromul de lob frontal
• ZONA MOTORIE - iritatia –crize motorii jacksoniene sau focale - leziunea–grade difrite de pareze cu
intindere variabila, conform somatotopiei ariei 4
• ZONA PREMOTORIE (sindr. prefrontal)
1. tulburari reflexe (aria 6a) –grasping, groping, r. de apucare al piciorului, r. tonic al piciorului
2. ataxia prefontala Bruns –descrisa la ataxii
3. crize adversive oculocefalice(aria 8), epilepsie frontala atipica
4. tulburari psihice prefrontale : o - moria (euforie, glume, calambururi, hipomanie, dezinhibitie, bulimie,
erotism exagerat, lipsa simtului autocritic, megalomanie) o - apatie, - sindrom Kleist= sindr. apatico-
akinetic-abulic cu indiferenta afectiva fata de anturaj sau propria persoana, familie; leziuni arii 13,24,
poate progresa pana la mutism akinetic. o - atentia, memoria anterograda, calculele matematice,
rationamentele, gandirea sunt tulburate, scazute o - confuzie, amnezie tip Korsakov
5. afazie: motorie Broca (44,45), motorie transcorticala, transcorticala senzitiv-motorie, agrafie (picior )
6. apraxie motorie, a mersului, apraxia mainii stangi in leziuni ale partii anterioare a corpului calos
7. tulburari vegetative (ariile 10,11,12,13, 14, 24, 25) : sudorale, vasomotorii, termice, digestive,
pilomotorii, pupilare, dar mai ales sfincteriene de tip incontinenta urinara cu indiferenta fata de locul si
momentul acestui act.
8. anosmie in leziuni orbito-frontale cu compresiune a bulbului olfactiv –v. sindr. Foster –Kennedy.

Sindromul de lob parietal


• Iritativ = epilepsia partiala sau jacksoniana senzitiva
• Lezional = sindromul de lob parietal (deficitar).
A. Indiferent de emisfer (dominant sau nondominant): - tulburarea de sensibilitate de tip parietal
(hipoestezie pe hemicorpul contralateral cu usoara predominanta pentru cea profunda constienta,
asociind inatentie senzitiva, astereognozie, largire a cercurilor lui Weber si dermolexie deficitara). - rar,
tulburari trofice contralateral, sub forma amiotrofiilor Silverstein, mai frecvent totusi in leziunile lob
parietal nondominant. - quadrantanopsie homonima inferioara - afectare nistagmus optokinetic in
leziuni parieto-occipitale. - f. rar, tulburari gustative in leziuni de arie 43, regiunea parietala ascendenta
inferioara.
B. Lobul parietal dominant: - apraxie ideatorie (40), ideomotorie - sindrom Gerstmann in leziuni ale
regiunii parieto-temporo-occipitale (agrafie, acalculie, dezorientare stg/dr, agnozie digitala). - apraxie
constructiva majora (nu poate desena forme geometrice elementare –ex cerc, triunghi)
C. Lobul parietal nondominant: - tulburare de schema corporala (sindrom Anton –Babinski=
anosognozie, anosodiaforie, iluzii kinestezice, hemiasomatognozie, autotopoagnozie, membru fantoma,
alloestezie, neglijare hemicorp si hemispatiu stang. - agnozie vizuospatiala stanga, - apraxie de
imbracare - apraxie constructiva minora (neglijeaza zonele din stanga ale desenului fara a avea
hemianopsie), deseneaza greu forme tridimensionale.

Sindromul de lob temporal


1. Tulburari auditive – in leziuni unilateralea pareo hipoacuzie contralaterala, eventual unele tipuride
distorsiunitonale, in leziuni severe, bilateraleale regiunilorgirilortransversiHeschl poateapareasurditatea.
- leziuniiritative–crize epilepticesenzorialeauditive - agnoziapentrusunetesau memoriamelodiilorin
leziunide lob temporal drept(nondominant). - agnoziaauditivaglobala–leziunitemporal stang,
2. Tulburariolfactive - aria 34 din regiuneauncusului= hipo/para/anosmii; halucinatiiolfactivein
epilepsiauncinata
3.Tulburarivizuale–hemianopsielateralahomonima, quadrananopsielathomonimasuperioara, halucinatii
in campulhemianopticin epilepsiatemporala.
4.Tulburarivestibulareparticulare-vertijcomplex cu senzatiede deplasarein spatiu, faranistagmus, fara
greata.
5. Pseudoataxiacerebeloasa temporala.
6. Tulburariafazice–leziunide lob T dominant : afazieWernicke (21, 22); afazieamnestica/anomica(37),
afaziesenzorialatranscorticala, alexiein leziunitemporo-occipitalestg.(aria 19 siin jur)
7. Epilepsiade lob temporal (v. acolo) –barajverbal, crize psihosenzoriale, psihomotorii, absenta,
modificari paroxisticeale constientei(dismnezice, modificaride personalitate, memoriepanoramica,
ideeparazita, anxietate, depresie, euforieparoxistica, crize uncinate, etc)
8. Tulburaripsihicecomplexe(tulbmemorietip Korsakov, accesede furie, agresivitate,
sindromKluverBucy=apatie, crestereactivitatesexuala, bulimie, tendintede cercetare prinpipaitsiducerea
obiectelorla gura)

Sindromul de lob occipital


Indiferent de lob (dr/stg)
1. Epilepsia occipitala : fosfene, viziuni colorate simple, scotoame scintilante sau hemianoptice.
2. Tulburari de camp vizual: hemianopsii homonime complete, sau doar periferice, sau doar maculare,
sau vedere tubulara, sau vedere doar periferica bilaterala, sau hemianopsie altitudinala, sau cecitate
corticala.
3. in leziuni bilaterale: - pierderea perceptiei culorilor , -prosopagnozie, - sindrom Balint (paralizie psihica
a privirii, ataxie optica, inatentie vizuala)-paliopia-alloestezia vizuala-perceptie anormala a trecerii
timpului.
4. tulburari psihice si de comportament = scadere memorie, mai ales vizuala si topografica, indiferenta
afectiva, afectarea capacitatii de calcul matematic.
5. agnozii vizuale: pentru imagini fotografice, stereoscopica, cecitatea psihica.
Lobul occipital drept, nondominant
1. metamorfopsii si halucinatii vizuale (macro/micropsii, distorsiuni, microteleopsii, poliopie)
2. pierdera memoriei topografice, orientarii in spatiu, pierderea familiaritatii locurilor cunoscute
Lobul occipital stang (dominant) 1. alexia 2. agnozii pentru culori (agnozie cromatica) 3. Obiectagnozia
1.Nervul olfactiv
Hipo/anosmia – poate fi periferica (ORL) sauneurogena, prin afectare filete olfactive, bulb sau nerv
olfactiv, trigon olfactiv, uni / bilaterala. Cauze: tumori, meningite, traumatica, toxica, medicamentoasa,
alte cauze.
Parosmia–perceptia distorsionata a unui stimul olfactiv)
Iluziilesihalucinatiile olfactive- apar siin tulburaripsihice, dar sunt frecvent asociate in atacuriparoxistice
in crizeepileptice de lob temporal, fie ca manifestare izolata, fie insotind altemanifestari.

Nervul optic (II)


.Afectarea acuitatii vizuale –cauze oftalmologice , legate de patologia oculara ; cauze
neurooftalmologice, prin afectarea nervului optic (in primii 5 mm de la origine = papilita cu scadere
acuitate vizuala dar si edem al papilei la examinarea fundului de ochi FO; dupa primii 5 mm = nevrita
optica retrobulbara in care scaderea de acuitate vizuala +/- deficit campimetric nu se asociaza cu edem
al papilei la ex FO).
Afectarea campului vizual prin lezarea cailor vizuale:
- nerv optic (asociata cu scaderea AV) –scotoame, pana la cazuri severe de amauroza (uni-sau bilateral).
- lezarea chiasmei optice –hemianopsii heteronimebitemporale in leziuni mediochiasmatice (ex adenom
hipofizar,) sau binazale in leziuni laterochiasmatice (arahnoidite, anevrisme carotidiene bilaterale).
- leziunile retrochiasmatice –hemianopsii laterale homonimede partea opusa leziunii.
- cecitatea corticala–prin leziuni occipitale bilaterale-dg diferential cu amauroza binoculara ( in cecitatea
corticala pacientul are agnozie ptr cecitate, reflexul fotomotor prezent, examinarea imagistica cerebrala
Cauze nevrita optica : - demielinizare (scleroza multipla) - ischemie (carotidiana)- parainfectioasa
(abcese, sinuzite) - tumori (gliom nerv optic, tumori apex orbitar, sarcoidoza, meningiom şanţ olfactiv,
aripa sfenoid, limfom, etc) - eredo-degenerative ,- toxice (alcool metilic, clorochin, steptomicina,
infliximab, cloramfenicol, ergot) - infectioase (virale, lues) - neuropatie optica de iradiere - carente
vitaminice (B12)
Cauze cecitate corticala: - ischemie ACP bilateral (embolii bazilare fragmentate) - traumatisme occipitale
- encefalopatii posterioare reversibile
SindromulFoster-Kennedy–tumori orbitofrontale, frontobazale.: - atrofieoptica+ anosmie / homolateral
- edem papilar / contralateral
Sindroamele Foville (paraliziile voluntare ale privirii orizontale )
-supramezencefalic: deasupra decusatiei mezencefalice a caii cortico-tegmental
- Pacientul isi priveste leziunea ( deviere conjugata a globilor oculari spre leziune)
- Hemipareza piramidala de partea opusa leziunii, asociind pareza faciala centrala
-pontin superior – L- sub decusatia mezencefalica a caii cortico-tegmentale, dar deasupra nuc.facial (VII)
- Pacientul isi priveste membrele paralizate si are pareza faciala centrala - Hemipareza de partea opusa
-pontin inferior - Leziune sub decusatia mezencefalica a caii cortico-tegmentale, dar la nivelul nucleului
sau si nervului facial (VII) –
Pacientul isi priveste membrele paralizate si - Are pareza faciala periferica de partea leziunii si
hemiplegie de partea opusa leziunii

Sindromul Parinaud: - paralizia privirii voluntare conjugate de verticalitate,


- uneori deviere inferioara fortata - paralizia convergentei Asociere cu modificari pupilare, nistagmus
convergent, divergent, strabisme, afectare vigilitate in sindromul periapeductal
Nervul trigemen V
• Hipo/anestezie in teritoriul uneia sau mai multor ramuri trigeminale. • Abolire de reflex cornean,
homolateral, dar si cosensual. • Atrofie muschi masticatori, dificultate in masticatie, sau “cadere” de
mandibula in afectarea bilaterala. • Devierea mandibulei spre partea paralizata, la deschiderea gurii,
fiind impinsa de muschiul pterigoidian extern sanatos. • Diminuare sau abolire de reflex masseterin. •
Keratita neuroparalitica.
CAUZE – tumori de trunchi cerebral, neurinoame de trigemen, accidente vasculare pontine, tumori ale
regiunii gasseriene

Nervul facial VII


Afectarea motorie – asimetrie faciala cu stergerea pliurilor frontale, nu poate increti fruntea, spranceana
poate fi coborata, fanta palpebrala este mai larga, pana la aspect de lagoftalmie, nu poate inchide fanta
palpebrala, are semnul Charles-Bell, clipeste mai rar, reflexul cornean este diminuat/abolit homolateral,
dar prezent cosensual; santul nasogenian sters, comisura bucala tractionata de partea opusa si coborata
homolateral.
Senzorial - hipo/aguezie homolateral.
Secretia lacrimala – eventual scazuta, dar cu epiphora.
Eruptie zosteriana in conca, - zona Ramsay-Hunt, in caz de etiologie zoosteriana a paraliziei.
Hiperacuzie dureroasa prin afectarea muschiului scaritei
Risc de keratita prin hiposecretie larimala si absenta clipitului.

Nervul glosofaringian IX
Manifestari clinice (pareza de glosofaringian): • - dificultate in deglutitiapentru solide, reflexele
faringiansipartial sivelopalatin sunt diminuate, abolite, nu rareori la pareza IX, fiindasociata o parezade
X, din acest motivfiind posibilasidisfoniacu voce nazonata. • semnulcortinei Vernet –peretele posterior
al faringelui (mucoasa safiindplicaturata) este tractionat spre partea sanatoasa. • hipo/aguezie pentru
amar. •
Nevralgia de nervglosofaringian
• esentiala– paroxisme de durata scurta(secunde, rar minute) de dureri lancinante, fulgurante, situate la
baza limbiisiiradiind spre gat, unghiul mandibulei, ureche, declansate maiales de deglutitie, dar
simasticatie, tuse, stranut. Ex neurologic estenormal.
• secundara –durerile sunt mai atenuate, uneori continue, la examenul obiectiv apar semnede pareza a
nervului IX. Cauze= neurinoame IX, tumori bazalimba, meningioame de gaura rupta posterioara,
saubazeicraniului, anevrisme terit vertebrobazilar, saucarotidian cervical, flebitejugulare, anomaliiale
jonctiuniicraniorahidiene

Nervul vag X
- tulburari de deglutitie pentru lichide, care adesea reflueaza pe nas, trahee cu tuse,
- pareza de val vizualizata la inspectie si fonatie, cu deviere spre partea sanatoasa, vocea este nazonata.
- pareza de coarda vocal homolaterala, in adductie, prin afectarea cricoaritenoidianului posterior
- diminuare de reflex velopalatin ;- hipoestezie velo-faringiana - afectarea nervului laringeu inferior
(recurent), disfonie sau voce bitonala. - leziunea vagala bilaterala este extrem de grava, cu sufocare prin
pareza bilaterala in adductie a corzilor vocale, edem pulmonar, aritmii, dilatatie gastrica acuta si ileus
paralitic cu major risc vital Etiologie: -AVC bulbare ,encefalite de trunchi, siringobulbie, glioame
Nervul accesor (XI)
atrofiem. trapezsiSCM, - umarin epolet, - deficit de ridicare umeri, a abductieibratelorpeste90*, -
limitarearotatiei, flexieisiextensiei(inclinareasprespate) a capului; - disfonie, voce bitonala.

Nervul hipoglos XII


Asigura functia motorie a limbii in actele de propulsie a bolului alimentar spre faringe, articularea unor
litere
• Examinarea –inspectia limbii –fasciculatii, atrofie, deviere a limbii (de partea opusa nervului paralizat
in cavitatea bucala, sau “arata” nervul paralizat cand este in protruzie in afara cavitatii bucale, fiind
impinsa de m genioglos sanatos).
Examinare indirecta a fortei musculare (impinge cu limba contrarezistenta prin obraz, sau in protruzie).
• Paralizia de hipoglos-leziuni bulbare –vasculare, tumorale, SLA -leziuni de baza de craniuneoplazii la
nivel cervical,traumatisme laterocervicale, disectii de carotida, postendarterectomie, etc.

Paralizii asociate de nervi bulbari


• Sindromul Wallenberg – IX, X, XI int la care se adauga alte semne neurologice
• Sindromul Vernet – gaura rupta posterioara – IX, X, XI.
• Collet-Sicard de raspantie condilo-rupta posterioara – IX, X, XI, XII.
• Villaret – de spatiu retroparotidian, -IX, X, XI, XII, plus sindrom Claude Bernard Horner.
• Sindromul Garcin = paralizie progresiva a nervilor cranieni de o parte a bazei craniului, cu debut
inferior (nervii bulbari) sau debut superior cu prindere de oculomotori, uzual nervii optic siolfactiv fiind
menajati, dar exista si cazuri cu paralizii complete de nervi IXII. Etiologia frecventa – metastaze de baza
de craniu, carcinoame de baza, osteomielita de baza de craniu.
POLINEUROPATIILE
• Grup de afectiuni caracterizate de afectarea a multipli nervi periferici, uzual simetric, simultan, cu
viteza de afectare variabila. Exista exceptii, in care afectarea este asimetrica si asincrona.
Debutul = acut, subacut (2-3 sapt); cronic (4-6 saptamani) • Parestezii cu debut ectromelic la membrele
inferioare, caracter ascendent (intepaturi, arsuri, furnicaturi, merge “pe vata”). • Tulburari de
sensibilitate obiectiva la degetele membrelor inferioare, initial mai ales vibratorii, apoi MAK, apoi
sensibilitatea tactila, algica. • ROT diminuate, apoi abolite • Deficit motor tip SPE (peronier) bilateral,
apoi SPI (tibial), atrofii de muschi mici la nivel interosos, • Ulterior progresie la membrele superioare, in
aceeasi ordine: senzitiv motor, cu greseli la proba indice-indice cu ochii inchisi, apoi sensibilitatea
vibratorie, MAK, tactila, termica, algica. ROT diminua abolite. Pareza si atrofie interososi, lombricali,
adductor police, eminenta hipotenara. • Pot exista forme cu afectare predominanta a sensibilitatii
profunde si forme cu afectare predominanta a sensibilitatii termice si algice .

Paraliziile de plex brahial


• Tipul superior C5- C6 (sdr Erb) – paralizie biceps, deltoid, lung supinator/ brahioradial, supraspinos si
infraspinos, rar romboizi. Pacientul nu poate face abductia bratului, flexia si supinatia antebratului. ROT
bicipital afectat. Hipoestezie in drmatoamele radiculare C5 –C6
• Tipul mijlociu C7 – semne foarte asemanatoare cu paralizia nervului radial, dar fara afectare a
muschiului brahioradial Pacientul nu poate face externsia antebratului si dorsoflexia mainii, extensia
degetelor si abductia policelui, reflexul tricipital este afectat. Apare in suferinta la nastere traumatisme
locale. Hipoestezie dermatom C7.
• Tipul inferior C8-T1 (sdr Dejerine Klumpke) – apare in caderi cu bratul in abductie, tumori axilare,
luxatii scapulo-humerale, tumori vf plaman (traumatisme la nastere. Se manifesta ca o pareza
combinata a nervilor median/ ulnar la nivelul muschilor mici ai mainii cu amiotrofii si degete in grifa.
Asociaza frecvent sdr Claude Bernard Horner. Hipoestezie dermatoame C8-T1.

Nervul median
Semne clinice ale paraliziei: • - deficit pentru pronatia antebratului, flexia radiala a pumnului, - deficit
pentru flexia din falanga a II-a a degetelor II-V - deficit pentru flexia din falanga a III-a a degetelor II-III -
deficit al abductiei din pozitie “palmara” a ,deficit partial de flexie a primei falange si total al falangei
distale a policelui, opozitia policelui
nu face pensa de median (primele 2 degete “cerc”), nu face extensia falangei III la degetele II, III cu
prima falanga in flexie. - hipoestezie in teritoriul cutanat specific - amiotrofie la nivelul eminentei tenare
a mainii ; semnul mainii “benedictine” la flexia degetelor in pumn

Nervul radial
Paralizia nervului duce la imposibilitatea extensiei antebratului, a supinatiei in flexie cu disparitia
“coardei brahioradialului”, extensia si abductia mainii, extensia primei falange a degetelor I-V si a
falangei distale a policelui, abductia radiala a policelui, extensia izolata) a degetelor II si V. Aspectul este
de mana cazuta in “gat de lebada”, nu poate face “salutul militar”. Hipoestezia in tabachera anatomica.
ROT tricipital si stiloradial abolite. Amiotrofia muschilor paralizati in leziuni severe, de durata. Paralizia
prin compresiune in santul de torsiune la nivelul humerusului nu afecteaza ramura pentru triceps.
Nervul ulnar
Paralizia de ulnar produce deficit motor pentru flexia cubitala a mainii, flexia degetelor IV, V; abductia
degetului V, abductia si adductia degetelor (evantaierea degetelor), adductia policelui, partial flexia
primei falange a policelui, extensia falangei II a degetelor IV, V. Nu poate face pensa de ulnar (degetele I
si V in “cerc”) si nici pensa de ulnar cu degetele I si II in extensie si adductie. Are hipoestezie in teritorul
descris mai sus. In timp poate dezvolta amiotrofii a muschilor mici ai mainii si eminentei hipotenare cu
aspect de “grifa cubitala” si “mana simiana”. Nu poate zgaria cu degetele IV, V planul mesei cu fata
palmara pe masa (din cauza imposibilitatii flexiei acestora). Semnul Froment al hartiei tinuta intre
degetele I si II in extensie si adductie police nu poate fi realizat, trecand in pozitie de flexie a policelui de
tip pensa de median.

Nervul sciatic deficit motor pentru functiile muschilor inervati – v mai sus (partial in cazurile afectarii
ramurilor sciaticului), abolire ROT ahilean si hipoestezie in teritoriul ramurilor tibiala si a peronierului
comun cat si fata posterioara a coapsei (v desene), atrofii musculare in loja posterioara a coapsei,
gambei, muschii plantari si interososi plantari.

Nervul femoral

Paralizia sa poate aparea in leziuni la nivelul micului bazin, (inclusiv neoplazii), in regiunea inghinala deja
nu mai afecteaza ramura pentru psoas-iliac. Deficitul motor este evident la (dificultatea in) urcarea
scarilor, ridicarea din genuflexiune, mers (cand nu mai poate duce gamba anterior) • ROT patelar este
dependent de acest nerv, fiind abolit precoce. • In leziuni severe se observa aparitia atrofiei masive a
lojei antero-laterale a coapsei
Sindroame de sensibilitate
1. Neuropatic. (hipoestezie in teritoriul cutanat al unui nerv)
2. Polineuropatic–hipoesteziedifuza, predomina la nivelulmembrelor, maiales distal, incepe la
celeinferioare la degete si plantar, apoi poate progresa dinsprefalange spre proximal, apoi aparesila
degetele membrelor superioare. Poate afecta toate modurile de sensibilitate, sausa predomine
afectarea sensibilitatiiprofunde constiente, mai rar a celeitermoalgice. ROT sunt sever diminuate
sauabolite.
3. Medulare :
• disociatia de sensibilitate de tip siringomielic reprezinta afectarea doara sensibilitatiitermoalgice,
suspendata, de obicei bilateral simetrica, in leziunicentromedulare ceafecteazadecusatia tracturilor
spinotalamicelaterale. Frecvent pe langa aspectele descrisepacientii cu siringomielieprezinta tulburari
trofice ale mainilor (edem, eruptii buloase, arsuri indolore ca rezultat al anesteziei termoalgice),
cifoscolioza
• disociatia de sensibilitate de tip tabetic presupune o afectare izolata a sensibilitatiiprofunde constiente
prin leziuniale tracturilor gracilis sicuneatus, ca in tabes = meningomieloradiculita posterioara luetica, cu
aparitia pe langa afectarea perceptiei mioartrokinetice sivibratorii a sindromului ataxic tabetic
• hemisectiune medulara Brown – Sequard(de partea leziuniiparezapiramidala sublezionalasihipoestezie
pentru sensibilitateaprofunda constienta, cat siobanda de hipoestezie radicularala nivelulleziunii, iar de
partea opusa hipoestezietermoalgica cunivella loculleziunii);
• sectiune medulara completa
• sindroamede artera spinalaanterioara si posterioara.
4. Sindromaltern senzitiv de trunchicerebral - in leziunide bulb saupunte, pana la nivelulpuntiisuperioare
unde tractul trigeminotalamic se decuseaza
5. Sindrom talamic : hipoestezie severa contralaterala leziunii cu afectare predominanta a sensibilitatii
profunde constiente, asociat cu durere talamica cu aspect hiperpatic, declansata la atingere, sau
spontan, sau chiar la stimuli psihogeni, avand un puternic rasunet afectiv. Terapie dificila, se pot
administra carbamazepina,pregabalina,eventualuneleneuroleptice.
6. Sindromul parietal de sensibilitate – afectarea ariilor 3,1,2 si 5 si 7 parietale. Caracteristic pe langa
hipoestezia contralaterala pentru toate modurile:¤astereognozia,¤inatentia senzitiva,¤largirea cercurilor
lui Webbersi¤afectaread ermolexiei.-afectari parcelare ale unor zone corporale sau uneori se pot asocia
crize partiale senzitive. Afectarea lobului parietal nondominant poate genera si un sindrom particular de
afectare a schemei corporale cunoscut ca sindrom Anton – Babinski, principalele manifestari clinice
fiind : anosognozia (agnozie / nerecunoasterea prezentei bolii), anosodiaforia (minimizarea importantei
si severitatii situatiei clinice in care se afla pacientul asociata uneori chiar cu amuzament),
hemiautotopoagnozia (nerecunoasterea zonei corporale / locului atins de examinator, uneori asociat cu
alloestezie – perceptia stimulului tactil aplicat pe hemicorpul cu hipoestezie in zona simetrica pe
hemicorpul sanatos), ignorarea membrelor de partea stanga, hemiasomatognozia (nerecunoasterea
propriilor membre de partea afectata – de obicei cele stangi la dreptaci), iluzii kinestezice (false perceptii
de posibilitate de mers sau miscare a membrelorcompletparalizate),personificaridemembre
Sdr. ataxice
1. a. Sindromul vestibular periferic, “armonic”
- subiectiv: vertij, greata, anxietate - obiectiv: dezechilibrupanala cadere, varsaturiabundente,
tulburarivasomotorii, nistagmuscare “bate” de parteaopusalabirintuluihipovalent(de
obiceiorizonto-girator), devieresaucaderecu latentade 5-10 sec spre labirintulhipovalentla
probaRomberg, si deviere spre leziunea bratelorla proba bratelo rintinsesia indicatiei, la
probamersului pe loc saua mersului“in stea”. Poate asocial hipoacuzie si tinnitus de partea lab.
b. Sindromul vestibular central, “dizarmonic”
Poate fi cu instalare acuta, brutala , ca in cazul accidentelor vasculare cerebrale, situatie in care
manifestarile clinice sunt mai violente –vertij intens, dezechilibru cu cadere, varsaturi- sau poate
avea un debut insidios, progresiv, cu manifestari subiective Manifestarile obiective sunt
reprezentate de nistagmus care poate fi schimbator de sens, multidirectional (si orizontal si
vertical sau convergent), nu are o directie constanta de cadere la proba Romberg sau de deviere
la proba bratelor intinse, a mersului pe loc, etc. Nu asociaza de obicei hipoacuzie.

2. Sindromul ataxic cerebelos.


1. Astazo-abazia cerebeloasa si mersul titubant. 2. Dismetria cerebeloasa (proba indice-nas, a gatului
sticlei, a paharului, a liniilor paralele, calcai-genunchi si haluce-indice, deplasarea calcaiului pe
creasta tibiei, scrisul. 3. Tremorul intentional cerebelos cu frecventa 3-4Hz. 4. Dis- adiadocokinezia
(poba marionetelor, tobosarului, moristii). 5. Probele de asinergie (lipsa de coordonare / sinergie
intre muschii agonisti si antagonisti in efectuarea unor miscari). Proba “podului”, a echerului din
decubit, a dezechilibrarii spre spate, a ridicarii piciorului pe scaun. 6. Probe de asinergie zise
“dinamice” = proba Draganescu-Voiculescu, proba fenomenului de rebound “Stewart –Holmes”. 7.
Hipotonia cerebeloasa, dizartria cerebeloasa.
3. Sindromul ataxic de tip tabetic
-mersul talonat, nesigur, cu control vizual al pasilor, agravat evident de inchiderea ochilor, la inceput
se poate ajuta cu un baston, dar ulterior afectarea membrelor superioare il face inutil. -cadere
imediata la proba Romberg, fara o directie preferentiala. -afectarea sensibilitatii MAK, vibratorii,
barestezice, uzual incepand cu membrele inferioare. -ROT diminuate sau abolite, exceptie leziunile
lemniscale. -proba indice-indice cu ochii inchisi pentru membrele superioare este foarte sensibila. -
semne asociate in functie de etiologie (tulburari trofice cutanate, articulare, disestezii, crize
dureroase lancinante).
4. Sindromul ataxic prefrontal.