CAPITOLUL 1 MULTIMEA N, LEGILE DE COMPOZITIE, BUNA ORDONARE, TEOREMA DE IMPARTIRE CU REST §1, MULTIMEA N Mulfimea numerelor naturale este obiectul fundamental de studiu pentru aritmetica 4i pentru fntreaga matematic8, Prima prezentare axiomatic& a mulfimii N a fost data fn enul 1891 de matematicianul italian G. Peano, Lt. Deflnigie, Muljimea numerelor naturale este un triplet (N, 0,8), unde N este 0 tnulfime, iar s este o aplicafic astfel incdt si fie satisCicute axiomele lui Peano: PI) 0EN; P2) sN——>N\(O},, s este injective; P3) Dact PN are proprietitile a) OeP b) xeP = s(x) eP alunci P=N. Elementul 0 se numeste zero sau element inifial in. mulfimea N. Funcjia s se humeyte fincfie succesor. Klementele mulfimii N se numese numere naturale, iar pentru ficcare numér natural n, numérul s(n) se numeste succesorul tui m. Succesorul lui 0 se noteaz’ cu |, Axioma P2) spune cd elementul 0 nu este suecesorul nici unui numar natural, iar ack doud numere naturale au acelagi succesor, atunci ele coincid. Axioma P3) se numeyte principiul inducfiei matematice, Se poate arta urmatorul fapi: Duct (M, 944) este un alt triplet ce indeplineyte condifile P1, P2, P3, atunei6 Capitolal 1. Teorema fundamentala a avitmetictt. $irul numeretor prime exista o unica bijectic 1: N—> M.astfel ineft 41(0) = ap, iar diagrama N § > \ , al i Y MoM stific comutativi. (adic ytos = 0°) Existenja unui triptet (N, 0,5) care si satisfacd PI, P2, P3 este o axiomé a teorici mulfimilor (a so vedea spre exemplu: 1. Bucur, Capitole speciale de algebra, Bditura ‘Academici, 1980, §9, Cap. 2). Folosind prineipiul induofici, se definese pe N operatiile de adunave gi fnmuljire, Pentru 0 prezentare fn detaliu # existenfei gi proprietafilor acestor operafii se poate consulta, spre exemplu, [10]. §2. LEGI DE COMPOZITIE IN MULTIMEA N {A) Adunarea este o lege de compozifie g:NxN——>N, ou o(x, 9) ery asttel fincft AY) x4 02x, (W)reN; AD xts(y)=s(xty), (Wy EN. 2.1. Observafie, Deoarece x +1 = s(x), A2) se ceformuleazé prin xa(yi)=(x+y)el, Wyy eN. 1) fnmutfirea este 0 lege de compozijie yiNxN-——yN, eu y(xy)= xy = ay astfel incfit H) x-0=0, (V)xeN; 12) x-s(y)=ayta, WxyeN Altiel spus, x(y-+1) Say, Wx EN Se constaté (folosind P3) ck @ yi Ww sunt definite p demonstra de ascmenca prin induefic ct g gi ye sunt determinate de proprietatile mentionate Al, A2, 1, 12. te tol InN, Se poate 2.2. Propositte. 1.x) (N, +) este monoid comutativ et proprietatea de simplificare (vitae wt basaeb); XT peU ye GU,Relajia de ordine naturalé. pe mulfinea N 7 HL. a) (N,,) este monoid comutativ, b) 1 este element neutru; ©) dacts xy =32 $i #0, atunci y = z (proprietatea de simplificare). ML. Inmulfirea este distributive faja de adunare: dy +2) =xy+x2, pentru orice 4,2 EN §3. RELAJ/A DE ORDINE NATURALA PE MUL{IMEA N 3.1, Definifie. Fie a,b EN. Spunem ch aa inlocde a acsbe 3.8. Veorems. (Ns) este 0 muljime bine ordonata (orice submulfime nevida are un cel mai mic element), Demonstrajie. Vie AGN, AB. Consi P={ceN |x sa penteuori lec muljimea cuca}8 Capitoled 1. Teorema fundamentalé a aritmetiet, iru numerelor prime le clar ci OP. Daci pentru orice xeP am avea s(x)eP, atunci conform principiului inducjici matematice, ar rezulta P=N_ gi alegand un clement a eA, vom avea s(a) EP, astlel ct sa le imposibil. Prin urmare exist® un clement a €P astfel inet sc.) ¢P. Vom arata ci a eA. intr-adevar, dacé a ¢A, atunci oricare ur fi aed avem a Leste surjectiva ¢> feste byectivitA doua formé a principtulud inducfiet 9 B) Proprictatca ii) admite urmitoarea generalizare (demonstrajia se face prin inducfie dupa n): . Fie Ay,AqouAy mulfimi finite, Atunci |)A; este finitd si avem él y[4I- Laine LA najoail+. +1" il asigisn Isicjcksn 4 aa cunoscuti sub numele de ,principiul includerii gi exctuderii”), 4 2) Este evident c& muljimea numerelor naturale este infiniti (nu este finita). Mai general, 0 muljime M este infinité dack si numai dact existi 0 funcjie injective i:N—+M. Se poate arita ci o muljime M este infiniti dact gi numai dack exist o functic i: M—> M, i injectiva, dar nebijectiva. §4.4 DOUA FORMA A PRINCIPIULUI INDUCTIEL 4.1. Propozifle. Fie P o submultime a lui avand N proprietatea, (xxeP)>neP, Atunci P= Demonstragie. Avom 0 € P, deoarece premiza implicajic (c<0>4reP)>06P este adeviratt, Fie A= N-P. S& presupunem c& 4 #@, Conform Teoremei 3.5, exist un cel mai mic clement @ al lui A. Dar prin ipotezt (x x €P)=>a€P, deci agA. Contradicjia objinutd aratd cf A= @, deci P= N. §5. PROPRIETATI ALE LUI N feorema impirfiril eu rest in N. Fie ab EN, b #0. Atunci exist q,r EN astfel incdt a=b-q+r,cu 0sr aN 2 6N. 5.7. Teovema fundamental’ # arlimeticti, 1. Oricare ar fi nundrul natural n, n>1, exist numéarul natural s si nuerele ibile pyyes, py, 8> 1 asifel Incdt sti avem n= py Py 2. Dacd w>1 yi n= ppp, ayerde, unde (D,), 4s (ui), stant numere ist S qq, atunci s=t gi pp qy, ponten orice i, ireductibile $i p< po} Isiss Dewonstragie, Volosien inducia matemati Pan ME as Bie n= 2=s(I)=141, Numacul 2 este ireductibil, deci afirmupiile sual adevfiate pentru avesta Vie > 2, Daca numdrul » este ireduetibil, atunci conchuzia este adeviirati, Daca este reduetibil, o fictorizare «4 are forma n= ab cu abe N, unde Lcashen SA presupanicns ca siirmajia | din enuing nu este adevirata, iar ny este cel mi micProprietipi ate lui uw numir din N\{0,1} care na se descompune fn produs de factori ireductibili, Avem ng = ab, cu 1 Puda---e = PLP Ps > PIdao—M- Observim cd operafia aie sens deoarece my = 4449...4¢ > Pidge-de» dat fiind c& py I exist numerele ireductibile distinete (dacti $22) PiPamoPs $i numerele naturale nenule 4,024...50, asifel incit n= ppl py? pts a) Pi Po By In plus, dacs n= py py? ps = qh ge gh! unde gyqaseudy sunt mumere ineductibile distincte, tar Bj 21 atunci (modulo 0 permutare a indicilor) avem Pi din hj = Py, pentru orice i, VSiss 5.9, Definifie Nor ua,punerea unui numie natural in forma (1) se aumeyte scricrea1” Capitol 1. Teorema findamentalé a arimeticii. $ind mmeretor prime in forma canonicé sau descompunere canonicd. 5.10. Definifie. Spunem ci un numar natural p este prim dack p> 1 gi din plab results pla sau pb. 5.11. Corolar. Daca p EN, atunci p este ireductibil<> p este prim. 5.12. Definifie. a) Fie a, b €N Spunem ch d este cel mai mare divizor comun (cm.m.d.c.) pentru numerele a gi b dact gi numai dact sunt indeplinite condifiile: 1) dja gi d|b; 2) Bla gi BI => Bld. B) Daca (a,b) =1, spunem c& numerele a gi & sunt relativ prime, 1) Spunem ci m este cel mai mic multiple comun (c.m.m.m.c.) pentea numerele a gi b dack gi numai dacd sunt indeplinite condijiile: 1) alm gi blm; 2) alm! gi Bnd => mim. 5.13. Observafie. Condifiile din definigic determin& in mod unic emmude. gi mm... ale numerelor a gi b. Notim d= (a,b) yi m=[a,b]. Desigur, avem (a,1)=1 si [a,1]=a, iar (a,0)=a, [a, 0] =0 pentru orice a eN. $14, Corolar. Fie a si b dowd numere naturale strict mai mari ca 1, amptt pet. b= pt lp! , devcomiplanarite cononice., Atunct eiliid, din Bh sidost)_iden) 4. yroeh)_ moet) m=[a,b] siavem d= p, m= py 5.18. Observafle. Avem md = ab (pentru cdi min(c;,B;) + msx(oe,,P,) = a) +8). 5.16, Observafle. 1) Din 5.14 rezulié e€ in muljimea parfial ordonata (N,|) Ga care considerim ,a mai mare decit 6” daci alb), pentru orice a, b exist max{a,b} =(a,6) si min{a,b} = [a,b]. Prin urmare (N,|) este o lai element pe 0 si ca ultim clement pe 1). 2) Se constatd cd avem aN DN = [a,b]. favéind ca prim §6. NUMERE INTREGI Am vizat ci (N,+) este un monoid comutativ cu proprietatea de simpliticare, Consideram pe N%N relafia ,~* definita asttel itd) & andative.Munere ine 7 6.1, Proposifie. Relajia ~ are proprictaqile: 1) ~ este reflexivé, simetricd si tranzitiva; 2) dacé a= b, auunci (a,b) ~(a-b,0), 3) (a,a) ~(0,0). Demonstrayie. liste evidentd, A Fie 2=NxN/~= [ty ab aa. Pe Z introducem operajia 1 prin: A A de A (4 sb1)*(aasba) = (a) +42, +6). Operafia este bine detinitt: dact (ay,b,)~(c1,d1) si (a2.b2)~(co,dp), atunci aver gi (ay +-49,b, +52) ~{ey +ep,d + dp). Se verifica usor c& (Z,+) este monoid comutativ, Elementul neutru este “A nN (0.0)'"0- (a2), (Va en. 6.2, Propotitie. (Z,+) este grup comutativ. A A Demonstrajie. Fic a=(a,b) gi a'=(b,a). (De observat c& a este bine An A A doterminal). Atunci o+0'=(a+b,a+b)=(0,0)=0. Deci a'=(b,a) este opusul lui A = (a,b) in (2,4). Notim a'=—a. 6.3, Observatie. In Z ecuajia a+x =D are solujia unicd not xb+(-a) A 6.4, Propozitie. i: N—»>Z, i(n)=(n,0) este morfism injectiv de monoizi. Demonstrajic. Si observam c& aplicajia i este bine definita, 1) dn +a) =) +(ns 2) daca i(n) AOA im), atunci (n,0)=(m,0), de unde n= m. A A 65. Observatie. (n,m) =(n—m,0) = ka~m), dack m i gio numim mulfimea numerelor intregi negative. a 6.8. Observafle. Au loc relajiile: a) Z_ = {ea a,b EN, b< 4; WZ, 0Z_=259 Z, 04_=@ (deci Z,,9i Z_ constituie o partjie « mulfimii 2). §7. RELATIA DE ORDINE PE MULTIMEA NUMERELOR INTREGT 7.1. Definitie. 1) Fie a,fieZ. Dack B-a=B+(-a) €Z, =N, atunci notim SB gi spunem c& o este mai mic sau egal cu f. def . fi) aasPyiaxf (altfel spus, Ba EN"). Se constatt ci relajia ,,<“ esto o relajic de ordine pe Z care extinde relajia de ordine naturalé de pe N. 7.2. Propotitic. (Z,5)este 0 mulfime total ordonatd (pentru orice o,f €% avem OSB sau Bsa). Demonsirajie. Vie a,fie%. Deowrove Z=%,.U%., avem P-ae%, sau B-ae%_. Dact B-aeZ,, atunci asf, iardack Ba eZ, atunci Bsa 7.3, Observatle, Dact a,B,y €Z gi a% se va folosi acceagi nolajie, (a, 8) >, ca fn cazul fnmulfirié din N Definim:Modulul unui munir intreg Is Ja-B, — dacta,B EN, (8), duct eN, Bez, (-a)-(-f), dacta ez, Bez. a-B= in acest fel operajia de inmuljire este bine definita ped, Propunem s& se probeze, ca exercifii, urmatoarcle afirmapi: 1) (Z4,) este nel comutativ cu unitatea 1 = (1,0). 2) Dacd a-B=0, atunci a =0 sau B=0. 3) Dack a 0, atunci asp. 5) Dac

N definité prin la! = max(—c,c2) se numeyte functia modul sau valoare absoluta, iar lol se numogte modulul numdirului a. 9.2, Propouitic, Functic modul are proprietagile; 1) fa+8) slo +p}; 2) [a= a9]; 3) lal = 0-29.02 =0. §10. RELATIA DE DIVIZIBILITATE PE MULTIMEA NUMERELOR INTREGI 10.1, Defluifie. Fic af eZ. Spunem ck a ,, divide“ B dackt exists y €Z astfel ined ay = Bp. Dac a divide B vom nota |B. 10.2, Observatic. ) tla (V) ae %; tl) a0, (W)aez. fil) Relatia , | * este reflexiva gi tranzitiva, dar nu este entisimetrica. Din ce[B. gi fijac se objine [ax] =[p| (spuncm c& a gi sunt asociate in divizibititate). iv) Dact cB gi £12, atunci o{(b,B, +5282), (W) by,by eZ. ¥) Notim cu a%~ {ak [k eZ} subgeupul lui % format de multiplii numarului fntreg a. Notim de ascmenea a%,+ bi = {ak + blk Ce 2}16 Capitulul 1. Teorema fundamental a aritmeticit. Siral numerelor prime §1l. TEOREMA DE IMPARTIRE CU REST IN Z ML. Teorema. Fi sirastfel incét ab e%,, b#0. Atunci existé yi sunt unice numerele intregi q a=bgtr yi OSr<|bI Demonsirifié: Wxisten{a. Deoscbim urmitoarele cazuri: Cazul 1. Dacd a=0, alunci din 0= 6-040 gi O=0<{b| rezulté cd puiem lua q=0gir=0. Cazul 2. Dact a>0 si b> 0, atunci a gi b sunt numere naturale gi putem aplica teorema impérfirii cu rest pentru numere naturale (teorema 5.1): cxist& numerele naturale g gir astfel tncdt a=bq tr gi OSr 0, atunci ~ayi b sunt numere naturale gi, aplicénd teorema 5.1, exist numercle naturale q' gir’ astfel neat ~a= byt’ gi OS? 0, atunci avem: a=—bq'—r'=b(-q'=1)+b—P gi lund q-l, r=b-r, putem serie: a=bqtr. tn plus, din O 0 yi b <0, atunci a gi ~b sunt numere naturale gi, aplicéind teorema 5.1, exist nuinerele naturale q' gi 7" astiel inet a =(—b)q'+r' gi OS r'<—b Lufind q==q' gir =r’, avem a= b(~q) t= bg+r, cu 0S r<~b = fl. Caaul 5. Dact a <0 sib <0, atunci ~a gi ~b sunt numere naturale gi, aplicdnd teorema 5.1, exist& numerele naturale q' yi r’ astfel inctt ~a = (—b)q't7" si. 0 0, atunci avem: a= bg'-r'=b(g'+1)+(—b—r') gi lnind g@=q'tl, b-r', putem scrie : a=bg+r. fn plus, din O0 gi a=b-gtr,cu qret, {a} cel mai mare numar intreg ce nu depageste pe o.. Rezulté cd fo} Os r0. Deoarece #0, atunci tot conform teoremei 1.1 exist si sunt unice pumerele ntrepi gy si ry b= bem tn gi 0on Hy acd ry 40, atunci exista gi sunt unicg numetele intrepi gy gir» astlel Pong try HOS ey18 Capitotul 1. Teorema fundamentalé a arimeticit, Sirul mumerelor prime Dacd r4_1 £0, alunci existd gi sunt unice numerele intregi gy gi ry astfel ined ren = de tre HOS SRL Objinem astfel_numerele naturale ry > rp >.> r-- Cum mulfimea N_ este bincordonatd, exista un CN astlel ca ry41=0 (in caz contrar s-ar construi induetiv un gir strict descrescitor de numere naturale). 12.1. Teoremi&. Numdrul ry determinat de condifiile ry #0 $i rny =0 este cel mai mare divizor comun al numerelor a yi b. Demonstrafie. Din relafiile ryyy =0 $i Fat = Pa Gnvk + Tush FOUN ry IP 1, raltn-2» tla gi rylb. Pe de alld parte avem ry eaZ+bZ, deci 1 €%%+bLCaL+bL. Folosind principiul induojiei matematice se _objine: rig ED {LoaL+dL, (W)i, 21. Prin urmare existi x,y Z astfel iactt rm =axtby, de unde rezulté ct duck 8|a gi 8b, atunci 8|rq, deci r, tndeplineyte condifiile din definifia c.m.en.d.c. Se mai constata ch avem aZ+bL= ryB. 12.2.Exemplu. SK aflim (1989,675). Efectulind calculele cum se indica alfturat, objinem: (1989, 675) = 12.3, Observatie. Fic a,b 1). Vie p prim. S& prosupunem ci avem p=ab. Atunci dedueem pla sau pid. Dack pla, reals p~a, deci b e{-1,1}. 8) => 2), Fie p ireductibil. $& presupunem ck plab yi pja. Atunei (p,a)=1 gi conform 12.1 exist o gi Btn Z astfel incdt ap +fa=1. De aici rezulté apb-+Pab=b gi cum plab, deducem p|b. §13. DEMONSTRATIA LUI EUCLID PENTRU TEOREMA FUNDAMENTALA A ARITMETICI fa continuare se va nota prin ® = {2,3,5,7,11,...} mulfimea numerelor naturale prime, 13.1, Teorema. Dacd n €2\{ -1,0,1},, atunci exista si sunt unic determinate de n mumerele $21, Pjyns Ps EP $i Gy ynyGy EN” aslfel incdt n= pe! pe Demonstrajie Evistenfa. Este suficient $8 considerim nN i si aplicim corolarut 5 latea so ees prin induefie, Putem presupune n 2 2 gi n reductibil, Fane S21, dione €P, BiBe EN. Din » deducem ci exist un indice jc (l,...t} astfel inedt pj|qj, de unde nila 2 mi=qj Pole alege j= 1, wel melt py qi. He m=". Ave 7 ms pe get mgt ght. Cum my cn ph ms (ooumce’n au ecto prim), conform ipotezei de induce aver cy —1= 0) —l,=1, a; =), pentru i> 2. Teorema este demonstrata, 13.2, Definifie, Dact nstptl... ps, atunci ot, exponentul lui p; in escompunerca lui n se noteaz ¢), (a) sau ord, (a) gi se numeste exponental p-adic al nundrudui n. Deck pln, atunci ey (a) =0 13.3, Definifie, Functia ¢,:% > Nv ie) se defines» Capitolul 1. Teorema fundamentalé a avitmetict $irul numerelor prime oo, dacti n= 0, p(n) = jexponentul lui pin descompunerea canonic’ a lui n; daca pln 0, dae pin 13.4, Propunem si se probeze, ca exercifii, urmatoarele afirmatii: 1 eg) =ep(%) +e) 2) ep(x+ y) 2 inl(e pl, ep(»))s 3) dacd €y (x) # ep(y), atunci e (x + y)=int(ep(2), ¢p()- 13.5. Observatie. Putem extinde funcjia ey pe muljimea Q in felul umator: ep Q—>ZU fe}, ep(2)=ep(a)ep(0). Acoust ontindere care platens proprictifile din exercifiul de mai sus, se numeste valuare p-adicdé (sau exponent p-adic) pe corpul Q. a +) 13.6. Observafie. Se poate defini functia | |,:Q2 OR prin |x Funetia | I are proprictijile: dy, =k, b alr+sl, sur b1,) . Numim | Is norma poadica pe Q. |, zr, atnsi fey, = mer bf, Definim de asemenea dp(x,y) = |x~ ap: Atunci dy este 0 distanga (oumité gi Pp 3) daca distanja p-adic pe Q), Pentru orice c (0,1) functia xl, =c%?) are de asemenca proprictajile 1) gi 2), iar de(x,y)=[x—y], este o distanya pe Q, Topologia definitt de aceste distanfe nu depinde de alegerea lui c. 4) Pentru orice x €Q” are Loe ,,formula produsului” [xl T] bd), = 1. v Pentru 0 prezentare pe larg, a acestei problematic se poate consulta (2). 13.7. Corolar. Fie a,b GN", (a,6)=1 gi m2 2. Daca exist ¢ EN" asifel incdt a-b= e", atunci exists ey.) ©N* astfel incdt a= ct, b= ct Demonstrajie. Vie p EP yi e pla, pH), ep(e) exponengii cu care p divide ah cespectiv c. Avem atunei ep (ad re, (h)= mene), Cum (ab)= 1, avem2 Keuapite x2 +y? =2” yi x4 + y" eplad rep ()= mare p(ae,(0)] (V) pe®, de unde rezulti eX e pla) yi ep(b) se divid eu n, pentru orice p €P, Concluzia este clara. 13.8. Corolar. Fie d:Z\{~1,0,1} —>N, d(u)=numarul divizorilor pozitivi ai hui n, Deck n= +p... pi, ntunet d(a) = (ay +1)---(ag +1). Demonstrafie. Orice divizor pozitiv m al lui n se reprozint® unic prin m= pl... pPk nde 0s; <0, 181s k, Conchizia este imodiat 13.9, Corolar. Fie funcyia o:Z\{-1,0,1}—>N, (x) =suma —divizorilor positivi ai numdruluin, Dao’ n= tp ce) = Demonstrafie. 88 observim cf yt tet oy FL. PE Tt ae Pate) ah pt piel Pe-l ea (iePadext OsBysay Termenii sumei sunt distino}i datorité unicitijii descompunerii fn factori primi gi ci sunt toomai divizorii pozitivi ai numarului a, deci coroiarul este demonstrat. 13.10. Observagie. Dacit (m,n) = 1, atunoi din 13.8 gi din 13.9 reaultt 1) dn-n) = d(n)-d(o) 5 H) o(-1) = o(m)-0(n) Spunem c& d gi o sunt fiuncyii aritmetice multiplicative. $14, BCUAPULE x? +-y? = 279i x4 +y4 14.4. Rezolvarea in numere intregt a ecuafiel tui Pitagora xr 4yt ae? ay Spunem cit tripletul (x,y,z) este o solufie primitive a ecuafici (1), dacd (x,y) =1. S8 observiim ci pentru un astfel de triplet (x,y,z) componenta z este un numir impar, iar In adevir, dacd x gi y ar fi impare, ar rezutia c& x? gi y? x gi y sunt de parti difei dau rest unu Ta fmpirfirea eu patry, gi 2? da restul doi ta imparfirea cu patru, ceea ce este 2 x imposibil. Vie deci x par gi y impar. Eeuafia (1) este echivalent® cu (2)yy Copitolul 1, Teorema findumental a ariumeticti, Sir numerelor prime Se constatd ugor cd factorii din dreapta egalittii sunt relativ primi, Exist deci m,n N* pentru care z+y=2Qen2, z-y=2-m? sm z=n?4+m?, ysn?=m?, de unde x=2nn. Reali ch solujia general’ a ecuafici (1) este dati de tripletele (2k, k(n? m2), k-(n?-+m2)), unde kann EN. Solufia general fn numere intregi se objine imediat din cca precedent (tripletele respective se numese triplete pitagoreice). 14,2. Keuagia x4 +4 = 2”. fn cartea ,,Aritmetica” a lui Diofant din Alexandria cote prezentati rezolvarea in numere fntregi (rajionale) a ecuajici x4 +y* +24 = 0. fw legatura cu aceasta, P, Fermat observa gi demonstrea7i ci couatia x* + y* = z? nu are solujii ntregi cu xyz #0. Prozentim fn continuare aceastdi demonstrafie. Fie x,y,z N" astiel ott x4 +y4 = 22, iar (x,y) =1. Atunci (x?,y%,2) esto un triplet pitagoreic primitiv. Putem presupune de exemplu x impar gi y par, de unde rezulti ch exist mneN" relativ prime astfel iucdt x? =m?—n?, y*=2mn, z=m?+n?, Dar gi (x,mm) este un triplet pitagoreic primitiv, de unde se objine ci xor?—s?, n=2rs, m=r?+s? pontru anumifi rseN" cu (%s)=1. Dar y? =2mn = Arsm. Deoarsce r, s, m sunt relativ prime doua ofte doug, se objine oi fiecare este pirat perfect: r=a, s=b?, m=c* cu abceN", de unde at +bt = 72 45? =m=c?. S-a objinut o noud solufie ccuafici considerate inifial (cu c0= 21 > 29 >...y 00a ce este imposibil, Demonstrafia este tncheiatd. 14.3. Observafil. 1) Metoda folositi de Fermat fn demonstrajie (cunoscuti sub mumeledemetoda coborfrii infinite) este o aplicare a proprietajii de bunt ordonare a muljimii (N,s) 2) 0 consovinja imediatii este accea cd ecuatia x* + y z* nw are solujii intregi cu ayz #0. Fermat a emis conjectura c& pentru orice n 23 couajia x"+y" = 2" nu are solufit intregi cu toate componentele nenule (enunf cunoscut sub numelo de maree teoremA& a lui Fermat). Deoarece pentru n= 4, demonstrafia este data, nu este grou de observat cd este suficiont si se demonstreze conjectura pentru n= p23, p prim. Demonstrajia pentru n= 3 a fost dati de Ruler fn 1753. Incercitrile de a rezalva conj supra efreia gi-au indreptat atenfia yi eforturile unii dintre cei mai mari matematicieni) au fost deosebit de fructuoase prin claborarea de metode ingenioase, concepte gi teorii care au contribuit la dezvoltarea teoriei numerclor, Anumite eazuri particulare vor fi prozentate gi ra de fafa, Prin expresia primal caz al teoremed lui Fermat se infelege eetura fin tue‘Numere perfecte, Numere Mersenne, Numere prime Fermat a problema inexistenei solujiilor pentru x? +y”=2? cu ayz prim cu p, iar prin al doilea caz al teoremei lui Fermat situajia complementard, cind p divide ayz #0 fn anul 1994 ,marea teorema a lui Fermat” a fost rezolvati complet de matematicianul englez Andrew Wiles, $15. NUMERE PERFECTE, NUMERE MERSENNE, NUMERE PRIME FERMAT 15.1. Defluific, Un numar a2 2 s¢ numogte perfect dact o(1i) = 2n. 15.2, Exemple, 6, 28, 496 sunt numere perfecte. Lui Buclid (vezi Blemente, IX.36) ti aparfine unnatorul rezulta: 15,3. Propozitie. Dact 2” —1, p22 este prim, aunci n= aPl(ar =I) este un numdir perfect + Demonsiragie, Tntr-adevir, dact n= 2? ( — ), cu a=2?—1 numar prim, atunci, conform observafici 13.10 putem serie: a(n) =o(2?"t(2” - 1)) =0f2?")-of2” -1) dcoarcce aumerete 2°! si 2?—1 sunt prime fntre ele. Tinfind seama de corolarul 13.9 P ave o(2°")= 14244404 = 4 Qe (a) =1+ q, iar fn cuz nostru o(2” ~ 1) =14+(2” -1) = 2” Deci a(n) = 2" (2? -1)= 2.2" ‘0? -1) Hiuler a demonstrat o reeiproca a acestei propozifii: = 2? —1, Dar, daca q este numar prim, atunci Qn. 15.4. Propasifle. Daca un numdr natural par n este perfect, atunci el este de forma n= 24(2"" -1), unde 29! —1 este prim Demonstrafie. Putem serie n= 24-4, unde g>0, iar u este impar. Numarul n fiind perfect, avem (4) = 2-n = 291 .y, Dar, conform corolarului 13.9, avem: on) = o(24-u) = 0(22)-01) = (29 -1)- 0). (241-1) ol) = 24 a Cum 241 4 este impar, rezulté cd 24"! /a(u), adicd exist un numar natural d asttel inedt of) = 24"! Retafia (1) devi4 Capitolul 1. Teorema findamentala a ariimeticii, Sirul mumerclor prime (281-1). 20 d= 2", de unde w= (20! d. Presupundnd c& d #1, am objine dz 14d +(29" 1) eds(20" 1) >ava-(2t 1) Ce este absurd, Prin urmare d/=1, iar w= 24"? —1 ow admite divizori diferifi de 1 yi 241-1, adick w este prim, iar n= 24.(24"1 1), 4.24 soy), ceca 15.5. Observafie. Nu se sie dacd exist numere perfecte impare, Se poate arita relativ simplu (vezi [5]) ca un astfel de numir ar trebui si aiba cel pujin patru factori primi distincfi. Pe de alt parte se stic cit un numér perfect impar ar trebui s& fie mai mare dectt 2°, 15.6, Propozijle. Dac x yi n sunt numere naturale, x21, n22, astfel incat 2" ~1 este numér prim, atunei x = 2, iar n este munér prim "1s (xt). (o Moctx tl) roaulta ef pentru Demonstrafie. Din relagia: x’ x> 2, numéral x" —1 este reductibil. Dacd d este un divizor al lui n, 11, iar rolafia : re (:“)" -I= (- }(ey"" pct +1) arald ch 2" —1 este ireductibil in acest caz. Propozifia este demonstraté, a" 15.7, Definifie, Un numir de forma My = 2” —1 eu p prim se numeste numar al Jui Mersenne (sau numar Mersenne) © problema interesanti o constituic stabilirea faptului dac& un anumit numée al tui Mersenne este numar prim sau nu, Un criteriu este dat in {7}, pag. 449. 15.8. Exemple, Mz = 2? -1= 7; My=28 teat, My =2! 27 sunt numere prime, dar My, = 2!" —1 = 2047 = 23-89, tn schimb M3, M17, Mig sunt prime. Observafie, Hulor a stabilit (ia amul 1750) c& Ms, este numar prim; Lucas a n anul 1876) cA Mjy7 de asemenea prim; se slic ed dacd p este unul din numerele: 61, 89, 107, 257, 521, 602, 1279, 2203, 2281, 3217, 4253, 4423, 9689, 9941, 11213, atunci numarul lui Mersemne corespunzator este prim, Cel mai mare aumar prim Cunoscut fn mod explicit (in 1994) este M4), cu p = 899433, numar ce are, fn reprezentare zecimall, 258716 citre.Citeva observatit asupra Sirului munerelor prime 25 15.10. Numere prime Fermat, Picrre Fermat (1601-1665) a studiat sirul F,= 2” +1, Observind cf termenii girului sunt relaiv primi doi cite doi gi c& » Fos Fis Fo, Fy, Fa sunt numere prime, ef a emis conjectura cl F, este prim pentru orice nN, fn 1732 Huler a aritat ef Fs = 2°? +1 = 641-6700417, Prezentim 0 demonsteagie simpli a faptutui ct 641 divide Fs. Nottm a= 2" gi b=5, deci a~b3 =3, Lrab—b! =143b=24, Sc objine c& 2 t= Qa)h 41=(I-ab-b4)a4 +1 = (+ abdat ato’ ibil cu 1+ab = 641, Pand in prezent nici un numir F, n-a fost identificat ca fiind prim, pentru n 25 este divi 15.11. Observafic, Gauss a aritat ci un poligon regulat cu n laturi poate fi construit cu rigla gi compasul daca gi numai dacd n este de forma n= 2" pypp-.p,, unde 2; Sunt prime distinete din gicul (7,), 4, (pentra o demonsteajie clementard se poate consulta: H.G.Forder ,Fundamentele geometric’ euclidicne”, Editura $tinjifics, 1970). Pn in prezent nu s-au identificat mumere prime Fy pentru n25, dar nici nu sa demonstrat of exisia o infinitate de numere F, reductibile, §16. CATEVA OBSERVATI ASUPRA §IRULUI NUMERELOR PRIME 16.1. Propozlfle, Multimea @ a numeretor prime este infiniti. Demonsirafie (Vi uelid). Daci mulfimea numerelor prime este presupusd finita, ®={p) = 2... Pn}, fie g un factor prim al numérului M = py +. Py tL. Se objine 1M §i GE, deunde g 1, coca ce constituie o contradict. O intarire a rezultatului anterior este data de urmatoarea 16.2, Propozltle. Fie f(X) Atunci mulfimea divizritor at elementetor din { fla) | a €} este init Demonstrapie, Dack dg = 0, atunci afitmajia este evidenta, conform propozitic 46.1. Fie ay #0 i polinomul g(X) €Z{X| determinat prin relajia f(a) X) = a9 -g(X). alia pentru polinomul g(X), atunci ea va fi +X +a) EHX], cu nzl gi dy, #0. Evident g(0) = 1, Dae vom demonstra af adevirala si pentru polinomul f(X). Mai inti facem obser ja ch muljimea {rez |yar= H1} ave cel mult 2n elemente, Prin urmare muljimea notata Sy a divizoritor primi ai valorilor fntregi ale tui g este nevida. S& presupunem c& 526 Capitotul f. Teorema fundamentals a aritmeticit. $irul numerelor prime muljime finitd, anume {y,,...,95}. Pic g(X)=b,X" both X +1. Pentru un phen ‘ient de mare, notind ot = gy-..gy°B, vom avea g(a) =b,0"+..FbO +1 EL, Bie glg(a), q prim. Atunci g}a, deoarece altfel g ar fi divizor al lui 1, Accasta insa vine in contradicfic cu faptul 8 g ES. 16.3. Definifie . Daci n EN, definim x(n) = te |p e®, psa}, adicd numarul numerelor prime care nu depaese pen. Objinem astfel funcjia. x:N*—>N. Aceasti funcjie se extinde la o funcyie KERN, n(x) =|{p |p €@, ps x}] 16.4. Observafie: §) (x)= n({x]), undo [x] ceprozinté partea intreagi a numirului real x, il) lim n(x) = 00 (rezulta din 16.1). p00 16.5, Definific . Dact n= 4p,.. 00, deci nyo a Pra) eee == rel PL Pan) ‘Teorema 18.1 este demonstrata, 18.3. Observafte. Se poate arta cit exista gi este finita £ lim | —+...+ nro PL Prin) ‘Acest fapt a fost stabilit de Euler ca © consecinji a convergenjei yirului lemeadl Oy = Vy tact = log. 18.4, Definifie. Se defineste funcyia m 1 2 &(1, o) >, prin BUN Lt opt geht phan 7 Aceasti functie se numegte fimcfia zeta sai finctia lui Riemann. Funcjia 6 se poate extinde (cu acecagi definifie) la semiplanul {ez «c| Rel2)>1}, unde Re(z)=x, dact zextiy,cunyeR 185. Observatie, Avem lim <(s)=< (Gonsecinjf s faptului ct seria ” 1 * Ley hactta este divergent). 18.6. Propozific, Dace’ m2 2, atunci avem x(0) x) = Ti+ 1 }. 2 — 1 PP sey xCn) a * sePa(a) ist ist pi x(a) Dacié notim 2,40) = T] Tr aunci ave 2m) . Se 1 ponteu sume L455 Lal Aven 0R, olw= le EN’ |Isk sn, (kyn)= i, inQicatorul lui Euler. §19.1. FUNCTIA LUI MOBIUS 19.3. Definifie. Fie funcfia w:N" —> Z definita ast I,dact n= in) =40, dacd 3 p EP ai. p?|m, DE, duct m= py py--Pks CU Pts P2s--- Pk rime distinete Pi Pk Aceastl funclie se numeyte fioepia lui Mabius.Proprietafi ale functiei hui Mobius 31 §19.2. PROPRIETAY] ALE FUNCTIEI LUI MOBIUS 19.4. Propozific. Fic n EN". Atunci Zula) = ee . ” (ouma se face dupa tofi divizorii pozitivi ai lui). Demonstraie. Dack n EN", atunci putem scrie n= pj''..pg*, unde k 21, iar pj €® sunt distincte. Din dln rezultd d= wf wept , unde 0 d=dy-dy, unde ay =(d,m), dy =(d,n). Egalitatea (d,m)-(d,n) = d asigurd faptul cd fntre muljimile A gi B exist o corespondenfa biunivoca, 20.4. Proporitic. Fie f:N°—»>C 0 functie multiplicativa, Atunci gi fiancfia FN’ —+€, Fl) = Y: f(a) este 0 functie multiplicative, d\n Demonstragie. Fie m,n €N” eu (m,n) =1. Atunci tO) vvo-[ Eta] Za] = Ls (t)-f(aa)= D(a -dy) = Foon) ow d\n (dia) dyda|m-n i, dan 20.5. Observajic. Daci f este o funcfic multiplicativ’, atunci f este bine \ determina de viloile sale pe lementcte mutjimis {p* | p e@,& 20}. §21. INEGALITATILE LUI CEBASEV anterior funcjia mR —+N, prin n(x) =|{plp €®, ps 21.1. Observafit, 1) Faptul ca nuljimea ste infinitd este echivalent cu lim n(x) = 9034 Capitolul 1. Teorema fundamentals a aritmeticti, $irul numeretor prime loge 2log2' 2) Mai mult, dupd cum s-a arétat, pentru x>1 avem nQx)> unde logy=Inx. 3) fn 1850 Ceblyev a demonstrat un rezultat semnificativ: Existd constantele ; ate x positive ey si € asifel nett 69 5 2—< nls) <¢y +72 — penn x> 1. og og fh continuare prezentim demonstrajia teoremei Lui Ceb@agev asupra functiei x(x). 0, dack 1sx<2, co) —>R,. definité prin 0@)=} tog p, dact x > 2+ (pS, pprim 21.2. Propoaifie, Pentru orice m2 1 are loc relafia: 2"*" -log2> 0(2"). Demonstrajie, Dack n €N* ,putem scric: ps2n 229 (he) > Cf, = SED n—D-Oe) FT 1 pn Pm de unde, prin logaritinare, rela: ps2n 2Qn-log2> — Ylog p= 0(2n)-On). aw p>, p prim Fie m21 gin €f{1,2,..2" 1}. Conform relajci (1), avern suecesiv + 2-tog2 > (2)—-00); 2? Jog2 > 0(2?)-0(); 2" toga>0(2")~0(2""1), de unde, prin insumare, objinem: (24-2?4.42")-log2>0(2"), deci 2"*¥ tog2.> 0(2") 21.3, Propotifie. Pentru orice x > Laven: O(x) < (4log2)-¥ Demonstrajie. Deoarece x > 1, exist un 1 asifel neat 2"~! Ve loge iIncgalitiqile lui Cebayer 35 Demonstrajie. Vic gx) = dx ae Awnei 1 vr~2 sW=5 iE x ms deci pentru x> 4 objinem 2 862) 2 w(4) = 2-—log4 = log > 0, Deci Jr —logx>0, de unde es. as loge 4.8, Propoulfie. Existi , ¢(0,0) asyfel incdt pentru orice x €(I,<0) are loc inegalitatea: w(x) (logvx)(n(a)—n( Vz) 2 (log Vi )n)- Vlog Ve. ir Deci ax) ees ona) a etal Agadar, luénd oy =1+8log2, avem n(x) vx, iar pentru 1 vom avea [| P Mai observiim c& avem (a+ re 2 QQn) n+l 42 ihre: Ohh = Qn) gicum C4, = Gat , deducem, a36 Capitolul 1. Teorema fundamentalé: a aritmeticit. $irul numeretor prime 45 } . ord (C5) = x([2 “ H ; } es) pv log(2n) ; iogp |W cum pentru orice >t, 2n ord (C3y) 3 z( pv Dac ty = max {e| CEN, p< 2n}, atunei Din relajia de definijie, avem ty [2.x]-2-[2] € {0,1}, objinem ord, (C3) < 2.8. Propoaifie. Exist c2 € (0,0) asyel incdt pentru orice x @(I, 0) are loe x inegalitatea: ha) > en Demonstrafie. Conform celor de mai sus, avem a") [eee plogpe ‘og | eS? a) 5 [ee patial ep iar dact p> J2n, atunci | log p< J2n-logQn), opr) [eae 1 logp>3-Wout2n), Oe <2 Fog p deci relajia (1) cond ps2n nlog2 nlog?2 ~ J2n-logQa),Doud aplicatit ale teoremei Ini Cebsisev 0 @(2n) sings og(2n) F n n Fn -log( Cum tim Bante) 0, git ng eN yl coats 7, > 0 astfel tncat pentru n> ng mre sf avem 90) 9 Pn Nog2m) 5, oa n n i: O(2n) Ee 7 { Q(2n) : 7 Fie r= inf 7 [asm} yi 7 A int (7, %)}. Atunei yy 7 oFieare ar fi neEN™. Dac x e(1,c0) gi 2n 2n-T > Ge-1)-T > eg x pentru un cy > 0 suficient de mic. fntructt O(x)= Vlog p < x(x): loge, psx putem serie: (x) % x) ——>e2-—, loge” ©? “log Cu acestea teorema lui Cebagev este demonstratd, 21.9. Observajii, 1) In demonstrajia propusi nu am calculat efectiv cy. Se poate log2 arita, urménd linia demonstrafici, c& numétul cy = Tae *%0,17328679514 indeplineste conditiile din enunt Cebigey a demonstrat fn fupt inegalitiile: 089: < a(x) < 11-—, (Wx>1. loge logx 2) Gauss a observat ci o aproximare mai bund pentru funcjia n(x) oste dati de + dt : 7 fumefia logaritm integral”, Lix = f Joga ObServalicrafinatl ulterior de B, Riemann, care 2 4 descoperit o legdturd strdnsé intre funetia Lix gi funcfi« ¢. §22. DOUd APLICATI ALE TEOREMEI LUI CEBASEV Noland cu p,, termenul de rang r din girul numecelor prime, avem: 22.1, Teoremi, Existi constantele strict pozitive c gi d astfel inedt corslogr< py ring 1 gi lund ¢ =<, objinem prima inegaitate. 1 Pe de alt& parte avem ie 0 exist& ky EN astfol incAt pentru r2 kp si avem rlog py = : eq ditfolig = fis a stat 1 Wagey: rege 2° a drloge 1. 2a pentru orice x 4 (gin fapt pentru orice x2 2), dacdtalegem K>0 suficient de mic, -(loglog x ~loglog 3) > K-loglog x §23. POSTULATUL LUI BERTRAND In anul 1845 Joseph Bertrand (1822 - 1900) a enunjat ipoteza: Pentru orice n 22 exist p«P astfel incdt n< p<2n. in anul 1852 Cebayev a demonstrat ipoteza lui Bertrand. in acest paragraf vom prezenta o demonstrafie a ipotezei lui Bertrand. Mai inti probam urmatoarea 23.1. Lemi. (Finsler) Dac x22, atunei [le<4*. pe, psx Demonstratie. Afirmajia este in mod evident adevaraté dack 2 8. Presupuntind c& nu existé nici tun numér prim intre 1 gi 2n, putem serie: ” iar, = max {e| cen, p! su} (asi by Aviind in vedere parttia a — 2a] (2 [39] =[3, van J( vai, Bho, a, dedues ch= Te"? = Te" Tete Te"? wy pan HE cps Bp Daca peP, Vn yalunei p? > 2n cesultind (> Lyi pps 1. Folosind gi tema 23.1, vevultaPostulatul lui Bertrand 41 2n 2n tt 3 Te"? < Thp<43. pact < psn, atunci desis ie 6 2n 2n 3 np 2n p 2 reps ps’ 2n unde 2s—<3 Aven | <1 i [2]-2. astfel ch [|-2[2]-». iar ¥ P. P Pp P. (c§,)=0. Mai obscrvim c& numérul numerelor prime p pentru care p< V2n Tot? s(onys2n-2 psn este cel mult y2n ~ 2, de unde relajia : an Din cele de mai sus deducem: C4, <(2n)¥2#-2.4 3 , Pe de alld parte Cf, este cel mai mare dintre cei 2n +1 coeticienji binomiali ai dezvoltirii (1+1)?", aya c& putem 2m 22" = (141) |35 <> func Atunci f(x) ix 1 petite pentra x>{ 405 Gan? cia f 4 5)? _ 225 éste creseltoare, Cum In2<°g, rezullé cu att mai mult e& pentru > wld) =P funcjia f este cresedtoare: fnsa pentru x 450 ave 1 14450) J900 102 1900 m2" n225>0 Result ca penta n= 450, avem fC)» (ASO) > U1 yt celagia, QY este Fast42 Capitola 1. Teorema fundamental a aritmeticii. Sirul numeretor prime Prin urmare, concluzia este adeviirati pentu 2450. Pentru a termine demonstrafia, avem de glsit efte un p prim tn intervatul (n, 2n) corespuivzitor fiectrui 1 €{8,9,.., 449}. Aceasta reaulté din urmatorul tabel: Pentru Bensi2 | putem lua Pentru 13sns22__| putem tua Pentru 2sns42 putem lua Pentru 43 “30. Toga" §24. TERMINOLOGIE PRIVIND COMPORTAREA ASIMPTOTICA 4 FUNCTULOR ARITMETICE 24.1, Mefinitie. Fic _f:(0,o)—>R,. 1) Spunem ct f= O(g) dack exists 0 constant A > 0 astfel ncft oricare ar fi x ER, x>1 are loc relajia f(x) < A- g(x). Gd) fH) Spunem c& f = o{g) dack exist tim Loo: ay BQ) 4H) Spunem ch f ~ g, dacii exist& in 22 fy) Spunem ci f= g, daca f = O(g) yi g = Of). 24.2. Exemptu: w=), conform teoremei lui Cebagev, Mai mult, tot log x . confirm teoremei lui - log x bfigey avem n(x) = zl Cebligey arated py, © n-lognTerminologie privind comportarea asimploticd a funciilor aritmetice 4a fn 1896 J. Hadamard yi De ta Vallée Poussin au demonstrat existenfa limitei i » adic’ mae? rezultat cunoscut sub numele de teorema numarului prim, Demonstrajia utilizeazd considerajii fine asupra funcfiilor analitice complexe. fn anul 1950 matematicianul danez A, Selberg a dat pentru aceasté teorema o demonstrajic elementarl, degi inc& foarte dificila. Pentru demonstrarea teoremei numérului prim se pot consulta [4] gi [7]. Prezentém in continuare un rezultat asupra comportarii asimptotice a funciici d (numarul divizorilor pozitivi). 243. Teorom. Pentru orice 8 > 0 avem d(n)=o(n®) Un rezultat mai general, util in demonstrajie, este euprins fn urmatoarea 244, Lema. Fie f:N°’—>R, o fincfie aritmeticé multiplicativa asifel incét vim f(p")=0 daca p cP. Atunci tim, f(n)=0 pl y00 a0 Demonstrayie. Din ipoteza decurg imediat urmatoarele: 1) exists A> 0 asifel incat f(p") 0 astfet incft dack p> B, stavem f(p")<1; 3) oricare ar fi e>O exist® N(e)eN asifel tncit dact p™ > N(e), avem slp") 0 astfel ineét cel mult C puteri de numere prime p® cu proprictatea p* < B (din 2), Reaulth ct rhoy= soft) -cs(o8e)s4o- TL set!) N(e) ac n are un factor pj! > N(s), Pentru a finaliza demonstrajia temei, observéim c& exist Mc) EN asifel teat dack n> M(e) si reulte c& cel pujin un py" din descompunerea cononied a lit ware proprietaten py! > N(e) ‘Trecem acum la demonstrarea.teoremei 24.3. Duck peP, meN* yi >0, a") mat nis yt P p mm 2 mid, 2 mi sai * 5 mi = 8 gmblog vem »0 efind p™ co. fn continuare P 3p’44 Capitolil 1, Teorema fundamentalé: a cariuneticti. Sirul mamerelor prone An) SF, de unde we observiim cli se poate aplica tema anterioara funcjici multiplicative f(w objinem coneluzia teoremei Pentru alte rezultate privind comportarca asimptotica a funcfiilor aritmetice do, @ 8¢ pot consulta lucratrile {4}, (6), (7), [11] Una dintre ramurile cele mai interesante ale teoriei numerelor are ca obiect repartijia numerelor prime pe axa real. Menjionim ia continuare cAteva rezultate gi ‘conjecturi privind aceasta problematica, Fie a’ gi b doud numere naturale relativ prime. O faimoas& toorema a lui L. Dirichlet (1837) probeaza ci in progresia aritmeticii a:n+-b, n EN, se giisese o infinitate de numere prime. CAteva cazuri particulate, incluzand gi pe cel al progresiei a-n+1 vor fi considerate in Iwerarca de faj8, Pentru demonstrajia teoremei lui Dirichlet se_pot consulta lucratile (2), (41, (71 © problema veche gi fn acelagi timp foarte dificild este problema lui Goldbach (1690-1764): orice intreg par mai mare decat 4 este sume a doud numere Prime impare. 1, Vinogradov a aritat c& orice numfr impar suficient de mare este suma a trei numere prime, iar V. Brun a probat c& orice numar par suficient de mare este suma a dou numere, fiecare avéind cel mult 9 faetori primi. © problema nerezolvat este gi aceca dact exist o infinitate de numere p eP pentru care gi p+2eP (p si p+2 se numesc numere prime gemene). fn legituri cu aceasta J, R. Chen a demonstrat ci exist o infinitate de numere peP pentru care gi p+2¢@ sau p+2 are doi factori primi in descompunerea canonics. O alti problemé dificila nerezolvaté este aceea dact exist o infinitate de numere prime de forma n? +1 ( Hua a arditat cf pentru o infinitate de numere m avem n2 +1 e® sau n? +1 este produs de doua prime), Fie py termenul de rang 1 din yirul P yi d,, = py 44 ~ Py. O teorema a lui Huxley Li probeaza ci 4,= oi") pentru orice @>0, iar mai recent s-a probat cd cd nerezolvaté problema dact in orice interval [n?, (n+1)?] exist eel puyin cit tun numa prim, Multe rezultate importante privitoure la distribuyia numerclor prime s-au obfinut folosind aga numitele ,metode de ciutuire” (v, 1. Halberstam, (LE. Richter, Sieve Methods, A.P. 1974 gi LL Davenport, Multiplicative Number Theory, (980. © bibliogtafie cuprinzatoare cu privite la problemele gi rezultatele menfionate mai sus se all& in Tucrarea {7}CAPITOLUL 2 CONGRUENTE §1. CONGRUENTE. DEFINITU. PROPRIETATI DE BAZA 1.1. Definifie. Déndu-se un numar natural n EN" defini relafia de echivalenfa modulo n pe muljimea Z astfel: spunem c& a este congruent cu b modulo n si notin a= {mod n), dacit si numai daca n{(a—b). Mulfimea claselor de echivalenyé o vom nota * cu Zq. Devi y= {alact, ia a= fon-k | eZ}. Numérul n se numeyte modulul relaiei de congruenta. 1.2. Observajic. Dacd neZ, n<0, se defineyte in mod analog relujia de congruen}é modiulo n, care, evident, coincide eu cea modulo 1.3, Definifie. Fie Mc Z,,. Spunem omuljime # c Z este un sistem complet de reprezentanfi pentru M dect (V)a eM exist un unic a € 94 astfel incit a =a. fn cazul unui sistem de reprezentanti pentru Z,, se mai folososte denumirea de sistem redus de resturi modulo 1 1.4, Exemplu, Sistemul de reprezentanti standard pentru Z, este {0,1,...,n—1}. Daca n este numér par, atunci un sistem de reprezentanfi este n-2 are a i} iar dac& m este un num impar, atunci un sistem de reprezentan{i este este {- alti: oe ‘}. 2) Sistemele de reprezentanfi (1) gi (2) se mai numese cele mai mici resturi modulo n. 1S, Teorema, (Teorema chineza a resturilor). Fle 122. Ud eed, EL astfel incat pentru i+ J sa avem (o.a,) Lyi fie myryp ty CL46 Capitolud 2. Congruenge Aluuci existit r €% astfel inedt incét avem = {mod a), unde a= a, Demonstragie. Fie a= []. jet aver (ajsaj)=1, iar de aici ok" exist yey 6%, i=Tm astiel init Din tcorema fundamentald a aritmeticii, rezulta ci byai+ey-a =1, i= Gn. Definim 1 byay « Deoarece avem bja; = i(moda;) ¥i i ‘ (j= O(moda;) pentru i#j. Prin urmare, pentru ra By byays vom avea 7 r= rj(mod a)),i fn plus, dact x= 74(mod a)),1 x-r=0(modq)), produsului sunt relativ primi doi cAte doi. ayn, deci x~r se divide cu a=ay-ay...a,, deoarece factorii 1.6. Observafle, Dact 11. Dacd Demonstrajie, Se face prin inducfie dupa n, Pentru n= | unica solujie este 0 Fie n22 gi xy €% o solufie a congrucnei f(X)=0(mod p). Putem serie F(2)=(e~x0)-80)+S(0), unde f(x9) = 0(mod p). — Atunci—_congruenja £(2) = O(mod p) este echivatentt cu (x — x9): g(x) = O{mod p). Cum p este prim, din («x)= g(x) = 0{mod p) deducem (pentru orice x9 €%): (== x0) = O(mod p) sau g(x) = O(mod p). Dar gradul lui g(X) este n—1 gi conform ipotezei inducfiei congruenta g(X) = 0(mod p) are cel mult n—1 solufii, Deci congruenta f(X) = 0{mod p) are cel mult n solugii. Fie acum f(X)=X?1-1=(X-1)..4X - p-1) eZiX]. Folosind mica tcoremA a lui Fermat, se objine f(x)= O(mod p) pentru orice x din {1,2,..., pI}. Devarece avem yi grad(f)< p-2, din tcorema lui Lagrange rezulté ci f(X) are cocficiengii divizibili cu p. Calculénd tormenul liber al polinomului f, se objine: 2.8. Teoremi (W ils on): Pentru orice p prim, avem: (p—1)'+1 = O{mod p). 2.9, Observafie. Dack p24 nu este prim gi g este un divizor propriu al lui p, avem (p~1)!=0(mod 4) gi (p ~ 1) +1 = 1(modg), ceca ce exclude (p~1)t¥1 = o(mod p). Prin urmare reciproca teoremei lui Wilson este adevarata. 2.40. Divizibilitatea lui 2?~! —1 prin_p?. O problemi pus de N. Abel in 1828 privegte existenje gi determinarea cupluritor (a, p) eu p prim yi 2S.as p-1, pentru care a?! 21 (mod p?). Pentru p <37 solyjitesumt p= 11, a=3 sau 9; p=29, a=14 gi p=37, a=18, dupa cum a demonstrat Jacobi, Interesul pentru aceasta problem’ a crescut mult odalé cu stabilirca urmatorului rezultat privind marea teorema a lui Fie p23 un numar prim. Dacé existé intregii x, y, z astfel incdt x? +y? +2? =0 si (p.ay2)=1, atunci 2° =1(mod p?) gi 3?! = (mod p?).. criteriul lui A.Wieferich, demonstrat in 1909 precum gi de teorema n?™\ 2 1(mod p?) penta 20547. 1, Lehmer @ unital ed aceasta nu poate —avea Toc daci ps 253 474 BBY. Pr te vorba despre Jui Mirimano ff, Mai receat s-a demonstrat ch avem chiar tru demonstrafia criteriului lui Wieferich se poate consulta 9]Congruente polinumiale in mai multe: variabile 51 Artiim in continuare e& pentru p=1093 avem 2°! = 1(mod p?). Notéind p=1093, avem 37 =2187=2p 41, deunde 3! = dp4i (mod p?); de asemenca 2!4 16384 =15p-11(mod p?), de 2 = -330p +121 (mod p?), 37-278 29694 =310p—A(mod p?). Se odjine. 32.278. 7 4p~1(mod p?). Fotosind formula binomului, —obfinem in continuare —3!4.2!.77 «(ap 7)? =-1-4p-75 7" (mod p?), de unde 3!4-2!*? «ap ~1(mod p?). Dar 3" = ap+t, de ide 2970p +108 = 2170p~28 = ~16p—28(mod p?),.de unde 32-2267 unde 2!*? «1 (mod p?) gi 2! 1 (mod p?), deoareve 1092 = 182-6. Se poate arita ch pentru p <1093 avem 2”! 41(mod p?). Mai mul, singurele numere prime, p<3-10? pentru care 2”! =: (mod p?) sunt 1093 si 3511. ste interesanti urmatoarea condifie echivalenté cu 2” = 1(mod p?). Considerdim m * ~,cumneN”. n Atunci 2? 1(mod p?) ¢> plu (demonstrajia este clementara). §3. CONGRUENTE POLINOMIALE IN MAI MULTE VARLABILE Printr-o notajic de tipul f(x) injelegem c& x parcurge un sistem dat de (04 p) teprezentangi pentru Zp 3.1. Lema. Fie p un numar prim yi nm €N", Atunci avem not =1 (mod p), daca p~1|n, Ee" = fate i Aa a(mod p) | 0 (mod p), in eaz contrar rehy Demonstrajie. Dack p~1n, atunci notdnd scrie a= k(p~1) avem, pentru orice x cu (s,p)=1 (conform teoremei lui crmat) x" = 0A!) = (g01Y (mod p), devi in Suma unul din termeni este = O(mod p), iar evilalti sunt = mod p). Prin urmare x" XE = po lnod p) = ~imod p) Shy ves,52 Capitolul 2. Congruente Daci ptm, fie n=k(p-l)4r, O M(F) rezultd ct F(X1,....Xq) = 0(mod p) este rezolubila. fntr-o-formulare mai precisa, avem 3.9. Teoremi. Exist o constanté C(F), depinzdnd de F, iar nu de p, asifel incdt si avem |N(F,p)- p" | (~a)? = a{mod p)). 2) Simbolul (2) se poate extinde pe Z prin (2) =0, daci p divide a, P. 3) Dacit a = (mod p), rezulta (2) = (2) ; p)\p) 4.3, Propozifie. Dacé p este un numér prim impar, atunci intr-un sistem redus de 1 resturi nemle modulo p existé SS resturi. pitratice si neresturi pitratice modulo p. 2 ) suit prime cu p gi Demonstratie. $i observim ci numerele 17, 2”, ocongruente inte ele modulo p. fntradevir din relajia i? = j?(mod p), cu Pe 2 poate cici jis pl yi jis pol. isis ss*>, real p(j+i)(j-i), de unde pi(j+i) sav pi(j-i), ceea ce au se Fic m un rest patratic modulo p. Atunci exist (€{1,2,...,p—1} astfel ca #? = amod p). Daca Bei < p-1, atunei gi p~i satistace congruenja x? = n{mod p), ur 1< p-i<£. Asutel un rest patratic modulo p este congruent modulo p cu unut din numerele 17, 2?,. resturi56 Capitotul 2. Congruente 4.4, Observatie. Daca p este un numa prim, iar a € Z, (a,p) =1, atunci din pl pol (mod p) rezultt a 2 = 1(mod p) sau a 2 = -1(mod p). congruenja a?! a Pentru determinarea valorii simbolului lui Legendre (2) este utili urmitoarea P. teorema, 45. Teoremi (Criteriul lui Euler). Daca peste un numdr prim, p23, pol fone (ais) kcal orem (2) 22° (wots) Demonstragie. Fie (2) =1. Atunci exist @ €% astfel ca a? = a{mod p). Cum et (a,p)=1, conform teoremei lui Fermat avem o.?~! = 1(mod p), deci a 2 = 1(mod p). Pol Astfel congruena y 2 —1=0(mod p) are ca solutii toate resturile pltratice modulo p 1 care, conform propozifiei 4.3 sunt in numir de “>—. Pe de alt parte congruenja pa at 1 y 2 -120(mod p) are col mult /— solupii (conform teoremei lui Lagrange). Prin fe urmare orice solujie a congruenfei y 2 {mod p) este un rest patratic modulo p. 46. Aplicatie. Dacd p 2 3 este prim, atunci avem: ( ) 1, daca p = I(mod 4), p) |-1, daca p= 3(mod 4) A -1)"5 (aod p), iar pe de -! Inte-adevar, conform criteriului tui Euler avem: (2) por | 1 dace alta parte (-1)-3 = =I, daca 4.1. Bxereifiu. Dack numarul prim p are forma p =4k+1, atunci oumacut p-1 = 1-2..-2=* are proprictatea a? = -1(mod p). (Se folosegte teorema lui Wilson).Proprieti{i ale simbolului lui Legendre 57 fn continuare prezentim dout variante ale argumentului lui Euclid pentru infinitatea mul} ii numerelor prime. 4.8, Aplientit. a) In progresia aritmeticd {4k +3 |& EN} se aflé o infinitate de numere prime. b) Acelayi enunj pentru progresia {ak +1 [ke n} e Demonstrafie. a) 3& presupunem c& mulfimea & 0 {4 +3|ke n} este finiti, Fie en {ares |e EN} ={3, pos PasemsPa}s iar M = A(3- py pyrwePy) 1. Avem M 2H Descompunfind M in produs de factori primi, putem sorie: M=q1-qy-.-q,. Atunci (BD) 4 1s1sy astlel inci g; = 3(mod 4), fntr-adevar, dac& pentru orice é, i € {1,2,...,9} (mod 4), atunci si M=\(mod4) ceca ce este fals. Deci (3) i,1 iss ami avea q, sifel ned qj = Xmod 4). Deoarece 4, # pj, j =1,2,...4M, se ajunge la 0 contradictic. b) SA presupunem ct muljimea Pr {ak +1 | en} este finité, Fie Pr fA +) [k EN}={5, p25 PavesPa}s M= AS: pp: PyeePy) +L, jae pun factor . 2 prim al lui M. Atunci p>2, p¢{5,p2.PsrsPa} si pl(a6s-p2- psn) +1) sau (2:5: p2-py--Pn)” =-1(mod p), de unde (=)-1. ecea co inscamni cit p= Mmod4). Deoareve p# py, j=1,2,....n, se obfine de asemenes 0 contradictie. §9. PROPRIETATI ALE SIMBOLULUL LUI LEGENDRE 5.1. Propazitic. 1) Simbolul lui Legendre este o fiunctie (;) :£—of-1,0,1} total multiplicative Demoustrajie, Putem presupune ed (p,ab) pel Boe b (4) = Y ag 7g (2)(2 ons »). P Pp, Deourece wimenii suntin {=1, 1} yi p23, din congruenfa mod p rezultd egalitatea, 1. Folosind criteriul lui Buler, avem 5.2, Observatie, Reamintim c& pentru p= 3, clementele multimii solta' se 2 se mumese cele mai miei resturi modulo p", Muljimea $ constituie w pol p aa reprezentanfi pentru “ yi (Vo eS avem lal s58 Capitolul 2. Congruenje Fie aeZ, (a,p)=1, 914 flan Petes ‘Atunci exista un unic aS astfel def} - fneft a-1= «(mod p). Fie Yq = If jises eek 4 2 2 pol [ee wr din relafiile 2-1 eat Examinim succesiv cele patra ew Dacd p= 8k +1, atunc = 4k, ¥2 = 0(mod2), de unde () rezulla |} = P. pot Pentru p= 8k +7, vem [27] +3, Pon ake3, yy =2k42, gi 4k +1, deci y2 = mod 2),60 Capltotul 2 Congruenye astfel eX (2) =-1. -1 fin sfirgit, dack p=8k4+5, atunci | kat, iar P= 4k +2, deci 2 ajo Mian), to watt (2) a ? 3). Conform lemei lui Gauss, ave (4 =C1)", unde oft are -1 a |@y e% asttet cant 0 gi D I al pyar Beg hs Palgei)-, desi y (x,y), unde ot © simetric a dreplunghiului éescnat, Accastt simetrie permuta de asemenea segmentele determinate de cele doud drepte gi interiorul dreptunghiului, de unde rezulté c& triunghiurile determinate de cele dout drepte gi laturile dreptunghiului conjin acelagi numir de puncte luticiale. Se -1 g-! objine v+v =P (moa) (qumarul puncielor laticiale din zona haguraté are aceeayi paritate cu numarul de puncte laticiale din interiorul dreptunghiului), de unde relajia: ple (9 =CDYY aC? 4a? \P, 6.2, Observatil, 1) Duct p#gpq23, atunci (4)- " ey @ = C0" 2 un numar prim, ht,avem n=(up+1vp +l), tsusv gi hp?! =up+veu Davi b=1, se objine hp = uvp +v+u, de unde pup spyurch §8. NUMERE PRIME REPREZENTABILE SUB FORMA p=x'-Dy®, CUx,yeZ, $I De{-1,2,3} ‘tn continuare vom aborda problema de reprezentirii a numerelor prime prin anumite forme patratice binare. Primul fapt semnificativ in accast& directie a fost descoperit de P. Fermat: numerele prime de forma 4k +1 se pot reprezenta ca sumé de doud pitrate perfecte. 8.1. Observafil.1) Daca p este prim, p = \(mod8), atunci en dack p = 5(mod8) sau p= 7(mod8), avem (2) = 2) Dacé p este prim, p = (mod 3), atunei (2) a Demonstragie, Aver, (2) -20 =G »? (3), P PAP. P pad pol “ ; Dar (Q2)-c0 Ce oo) (2)-c94 (2). Prin urmare et pt =)? ep? (2) <1, eteigin p= Kinod rerultt (2)-1 Reciproc, dedi p>3 yi ( } =1 este prim, atunci_p = mod), P Demonsiragia este evidenta, avand in vedere cele de mai sus.‘Numere prime reprezentabile sub forma p =x? ~ Dy”, cu xy chsi De{-A-2-3} 67 3) Anterior s-a ardtat c& pentru p = mod 4) avem (= 4) = P 8.2. Propodifle. Fie p un numdr prim, p>3 astfel ir x? — Dy? ‘dt congruenfa O(mod p) are solufit nebanate ( adica (xy, p) =1) si D e{~1,-2,~3). Atunci 2 a - Dy. Demonstragie. Considerdim muljimea M = fu -dv exist uv EZ astfelca p uv ef0,1,. [va amt @ « D(mod p). Muljimea M are [Yp]+1 etemente, Numarut cupluritor (u,v) ce verifick condifia u, ve M este (vel) > p. Reautta ct existt (uy, 4) #(u2, v9) cx (ui, v7) eM asifel inc&t uy —dvy =p ~dvy(mod p). Notind u=u-u, v= 1 -v9, avem u-dvs0{modp). Prin urmare avem O<|ul3 este prim, atunci exist x,y €%, astfel incdt p= x? +2y? daca yi numai daca p=A sau p= 3(mod8) 3) Daca p este prim, atunct exist? x,y CZ asifel incdt p= x? +3y? daca gi humai dacd p= Urod3) sau p= 3.8 Capitolul 2, Congruenye 8.4. Observafie. Problema reprezentirii numerelor prime sub forma x? 4 Ny? pentru N =1,2,3 a fost rezolvata de L fuler, Prezentim in continuare solufia lui Kuler, care prezint& avantajul de a fi constructiva (algoritmica). 85, Propozifle. Fie p23 wn numar prim cu (p,N)=1 gi astfel incdt ea] iar N € {2,3}. Atunei p poate fi representat sub forma x24 Ny? cu x,y € 2. Demonstragie. Deoarece N este rest patralic modulo p, existé a,b EN astfel ca pla? +2, iar (p.a8)=1. Putem atege ab on lal 1, continua 8.6. forma a2 + Mb2, eu a,b EN” (de remareat of Huler # ajuns ta concluzia ch Fy = 2 +1 reifiu, $& se arate e8 un nue prim admite eel mull @ repre ru este prim dupa ce a gisit dou reprezenticd ale acestal mumir ea suma de dows pitrate perfiecte). Condigite puse tn evident in corolarul 8.3 sunt legate de uematoares problema Fie a2 si beNS, b rela prim circ Exist manure prime in progres cavitrnctio’s ak bk EN?‘Numere prime reprezentabile sub forma p =x" ~ Dy”, cu x,y cL De{-1-2,-3} 69 Cum am mai spus, rispunsul afirmativ Ia aceest® intrebare a fost dat de L. Dirichle, fn anu! 1837. CAteva cazuri particulare ale acestei importante teoreme am abordat sau vom aborda in continuare (incluzénd gi cazut progresici nk +1). Pentru 0 demonstrajie a teoremei lui Dirichlet asupra primelor dintr-o progresie aritmetic® se pot consulte (2), (4), (7). Fie p un numar prim, Notim k ales us ae et 0 == Meg Py art at ezix]. a xP 1 “ a =xPly yp? Atunci on w=0,(x?" J, unde Dy (X)= XPT AXP tt X41, 8.7. Definifle. Polinomul © 4 (2) se numeste polinomul ciclotomic de ordin pt. 8.8, Observafle. 2) Ridicinile lui @ 4 (X) sunt ridicinite primitive de ordin pk ate unita} » rad © w) =pk"\(p—1)=o(p!), unde @ este funcfia tui Euler. “e) Polinoamele © 4 (X) sunt ireduetibile in ZX) (conform rterului tui Eisenstein), v. (8), [10]. 8.9. Teoremi. Fie aeZ yi q prim astfel incét Oe (a), iar q# p. Atunci qe 1( mod pk i Demonstraie, Fie ale glee 4, ah 1 410.) Atunci avem a?" wi(modg),’ dar a?” ¥1(modg). tn adevar, presupunénd et f a? = (mod), am objine: 41s L+H] = p(modq). 1 1 J lay alee glee 5. sa? ’ periment Dar © 4 (a) = 0{modq). Deci_g|p, de unde ar rezulta c& q= p, ceca ce contravine a) . = presupunerii g# p. Deci a? — #1 (moda). Prin urmare, in Z),, avem onda) p* Dar oda) ig- 1 ord 4) (ordinut clementului divide ordinul grupului), deci— Capita 2, Congracaye p* (q~1, cova ce trebuia demonstrat 8.10, Corolar. In progresia {p*-1-+i] 1 en} 8¢ afta o infinitate de nuinere prime, Demonstratie. in adevie {ocean eLastlel inca q|P x } este infinita, dupa cum rezultd din 16.2. §9. SIMBOLUL LUI JACOBL Pentru a stabili dacd un numar compus este rest sau nonrest patratic modulo n, calculele pot fi simplificate mult cunoscfind una din extensiile simbolului lui Legendre. 9.1. Definifle. Fie & un numar natural impar b> 3, iar a un intreg oarecare, Dacé b= py: py-Pms unde pj, 1SiSm sunt numere prime (nu neapirat distincte), atunci (mie (9) ae 9.2, Observafie. Proprictafile simbotului lui Jacobi sunt foarte apropiate de cele ale ‘simbolul lui Jacobi se defineste prin formula: ) = (4) {4 : 6) \ py) \ Po simbolul lui Legendre. simbolului tui Legendre, dar trebuie facut o remarca: simbolul lui Legendre: (2) este egal cu 1 dact i numai dacitp este rest patratic modulo g, in schimb simbolul lui Jacobi poate fi 1 chiar gi clad a nu este rest piratic modulo b, De exemplu (2) -(3) (2) =(C)-CD=1, dar un calcul direct ne arati ct resturile pitratice modulo 15 sunt 0,1, 4,6,9,10, deci 2 nu este rest patratic modulo 15, fn schimb este adoviratd afirmajia cl daca (3 =I, atunei a este nerest patratic modulo b, b 9.3. Proporifte. a) Dacd ay = ay(modb), atwiei (*) = (*) ; o) ke =) ()(ahales)- le) )-(4 DI) By bg) Nt) bp Demonstrafie. Punctele ») gi b) rezulta direct din proprictijile eorespunzatoare ale ii. ar punctul ¢) rezultd direct din defi simbolului lui Legend 94, mids Dacd numercle r gis sunt intregi impart, atunct avemSimbolul lui Jacobi n 22 ) mod 2: Demonsirayie. a) Cum numerele r gis sunt impare, avem: -D-(s~)=0(mod 4), deci (rs =[(r +5) 2] (mod 4), de unde rss [Cr 1) +(=D] (mod 4). Prin imparjire cu 2, obfinem punctul a). fn ce priveste punctul b), si remarcim ci r?~1=0(mod 4), s?-1=0(mod 4), desi (?? —1)(0?~1) = o(moat6), aga o& #25? —1 222-1) (5? -1)mod16), de unde gy (¢ 8 = Noo 2), 9.8. Corolar. Fie 1, 152.05 fy intregi impari. Atunci avem. 2 mre a1 (mod 2); by dl 8 Demonstrafie, Folosim inductia dupa m, precum gi lema 9.4, 2 9.6. Teoremi. (Legea de reciprocitate a lui Jacobi). fe condifiile definifiei 9.1, cu b numér natural impar, avem: a »(S)-cv? : @ ©) dacti a,b >3 sunt impare si relativ prime, atunci 6) | )-co ae Demonstrafie. Avem: / BAe 4i findind scama de lema 9.4, punctul 1) este demonstrat. Eley Sey Analog se demonstreaza gi punctul b). = gh qaeeqy. Atunei -1 pj-l feat AY. 7 ‘ ry raf. \( Ps a eae . Mj“ -4)-cn Conform corolarului 9.5, WPI 4 1 Stas 3 tod 2),R gi punctul e) este demonstrat, Folosind tcorema ‘ui Dirichlet asupra numerelor prime dinte-o progresie aritmetica cu rajia gi termenul inijial relativ prime, se poate demonstra urmatorul fapt interesa 9.7. Corolar, Fie n EN care nu este pitrat perfect. Atunci exist o infinitate de numere prime q pentru care n nu este rest pétratie modulo 4. Demonstrafie. Deoarece n se poate reprezenta unic sub forma n=a?-b cu b liber de pitrate, putem presupune c& n este produs de prime distincte, Presupunem mei inti ca n= Py Py-2 yi a eZ relativ prim cu n. Spunem c& a este ridaicina sunt necongruente mod n, sau a genereaza grupul 2%.Radel printive modulo n Strvewrn grapdul 2%, B 10.2. Teoremif, Fie p un numir prim, Atunci existit radacini primitive modulo p. Demonstragie, Putom presupune p23. Avem |Z%,| = p qt ge unde, q; sunt numerele prime ce apar in descompunerea canonicd a lui p-!. Conform micii teoreme a lui Fermat, ecuajia X?~'—1=0 are p-i radacini in Z%. Dar oricare ar fi ci A A i,1Si$s, polinomul X%" —7 divide X?7!—1, Rezultd cf ecuajia X40" ~ ; Bid Saks ta : ai radicini in 2%, La fel, ecuajia X%°° ~T=0 are gj"! ridicini in 2%. Asifel abi exist a, e% cu a” =i(modp) yi af” #1 (mod p). Prin urmare ord(aj) = 4%! i ' , 2) i= 45 soil pentru orice i,f<é0 Demonstrafie, Folosim inducjia dup’ d20. Cazul d=0 este chiar ipoteza, Pentru pasul inductiv este suficient si arftim c& din p{jb—1, rezulta pb? —1, pentru orice bE si #21. BP (La phos) =14(p-plst C3 p™s?4..4p Ms?) Dacd p23, atunci p|CK, pentru 20Raidicind primitive modulo n. Sructura grupului 2% 75 Demonsirajit. (prin inducjic dupa d 20.) Pentru d=0 este clar. $a presupunem 4 an 22 =] cba "2st 1 Aven 3° ~1=(s2 ) a =(s? -1) (5 +l). Cum 5= 2? 41, a +1 2? +1)" +12 2¢mod 4) gi 24*3 52" 2 avem 57 4 10.10. Observatte. Din lemd rezultt cA in 2%, ord(3) este 2°-2 10.11, Teoremis, Pentru r 23 avem Ly, i) (alget zis clementele i 2%, sume: £1, 43,..., 4327 Demonstrafic Deoareco ori{3) eato 2-2, esto suficiont sh arktim ot (Bal )={i}.Dar pentru orice r=2> 420 avem 2? ia = (mod 2") deci 5°" 4 ~1(mod24*) gi cu att mai mutt 5g ~i(mod2"). 2! 10.12, Exemplu. Fie p = 1 um numsir prim Fermat prim. Atunci 4 genereaz’ 2, Demonstrapie. Avem |Z%|=p—1=22", prin urmare ord{3)=25, unde aga 1sss2", Dact »<2", atunci (3) 4 din criteriul lui Buler rezulté e8 3 este rest (2) pentru ci p= K(mod 4). Cum 3 patratic modulo p, adica 1-(2). Dar (3 3 PB P. 1, 96 ajunge lao conteadictie, Prin urmare ordinut tui 3 este P Amod3) gi 3) = P~1, deci 3 este ridacind primitivé modulo p. 10.13. Obvervafle, Existenfa ridacinilor primitive modulo p a fost demonstra de Gauss, O conjecturt a lui Emil Attn atitma e fiind dat un numiirintreg a diferit de ~ care nu este patrat perfect, atunci exista o infiritate de mumere pentru care a este rida primitive An cazul a =10 conjecture a fost formulatd chiar de Gauss in forma urmatoare: a . . x 1 exist a infinitate de prime p asifel incdt fractia zecimalé asociaté numérului sa aiba P perioada 1 (ase vedea §14), Conjectuea lui Artin a fost probatd de C. Hooley in 1967, cu condifia ca .ipoteza generalizald a lui Riemann yi fic udevarata” (vezi [9] pentru unel Precizici). In ce priveste problema magritudinii celui mai mie 4 cu proprictatea cil este6 Capitolul 2, Congruenge rh depiyeste 2"** fp, unde m este numirul divizorilor primi distinei ai dui p-1 (veri (7), cap. 7). A primitivé modulo p , menjionfim un rezultat al tui Hua: numdrul in cauza nu Réspundem fn continuare la inteebarea pentru co mumere nz 2 exist rAdacini primitive modulo n. 10.14. Propozifie. Grupul Zy este ciclic dacd yi numai daca ne (2, 4, p®,2- pl}, unde p este prim impar. Demonstragie, Pentra —_iimplicajia t=”, — Observim = caver ane 23x Dom “Dm , despre care s-a arlitat c& este ciclic, $4 demonstrim implicajia invors8. Dack n @(2, 4, p*,2- p}, atunet apar cazurile: 2) n=2", cur23, clind Zp nu este ciclic; 2) Exist& 0 factorizare n= my +p, (m,#2)=1 gi m 23,n2 23. fn acest cuz avem |= ole) = 0082), iw2a XN EK xZi%, i fn continuare folosim faptul ci inte-un grup de ordin par exist elememte de A sa ordin 2, Prin urmare exist ay,a7 €% astfel incat orda, =2 fn Lis ord a, =2 in wn, auoei (3,1), (faa), (6.3), (ata) in 25, 1, vee oui a x -(2, i) Deci Zi, xZh, nu esto grup ciclic deoarece ecuafia considerala are mai mult de doug solujii, §11. CATEVA CONGRUENTE POLINOMIALE DE GRAD n23 Vom folosi rezullatele din paragraful anterior pentru @ rezolva congruenjele binome x” (mod m) cu (aym)=1. Despre congruenjaliniar’ ax-= b(modm) — reamii d= (a,n)|b, iat numirul solujiilor este d. im ch are solujii <> Probiim mai fntdi urmatoarea Fie m2 2. asifel incdt 7%, este ciclic. Atunci congruenfaCiteya congruenge polinomiale de grad n23 1 xm) (mod mi), unde X" = amodm) cu (a,m)=1 are solupii dace yi numai dacé a d= (106m). In acest caz congruenja X" = a(mod m) are exact d solu. 11.2, Observagie. Este clar eX teorema generalizeazt criteriul lui Kuler. Fie ¢ . as f g=beZ,, un generator, b eZ. Fie a= g*, 15.8 < o(m). Ciutim solufii ale congruenjei de forma x= g'. Observim ci ecuajia x" =a=g* este echivalenté cu g™ = g* < og" =T © nt—s=0(mod p(n), deoarece g este ridicind primitiva modulo m. Demonstrafia teoremei. Fie x= g' solujic pentru ecuajia x" =a in Z%,, unde a= g- Deoarece congruenja nt # (mod gn) are soluji => d= (nem) divide s. Fie gee i sed-s'.AunciG d =g" d =g*9m) 7, an) salm) Reviproc, dack a “= 1 (modm), atunci g “ =f in 2%. Rezultt ck g(m) divide @ deci 5 €%, unde d=(e(n),n). Atunci n= s{modm)) are solu (gi anume d solujii). Notind x=‘, objinem x" =g"™ Deci congruenja X" = a(mod m) are d solupii, Teorema este demonstrat, Fie acum m= 2°: pi'..cpg', pj 23, prime. Folosind teorema chinezi a resturilor obinem ci X" = a(modm), cu (a,m)=1, are solujii dact gi numai dack, x" w a{mod2*), x" = {mod pf"), ou soluji, Pentru congruentcte x" = a{mod pf), eu pj23, este utiizailé coreme congruenjele anterioard, deoarece ae ost ic pentru p23. fn ce priveyte congruenja x” = a(mod2"), cu ¢2 349i a impar, vom folosi faptut chen, este generat de 3 gi 1, iar; ord $= 2°°?, mod 2¢) are solupie 11.3. Veoremil. Dacd n este impar, atunci congruenfa x" nied. Daca pes par, atunei fapual cis x" + al mod 2*),¢ 23 are solusie este echivalent cu8 Capitolul 2. Congruenje (a= (mod 4) 2 ja“ s1(mod 2*) unde d= (2°-?,n). fn acest caz, congruenfa are 2d solu Demonstraie. Fic. a=(-D*5'(mod 2). Ciutim oo solufie x= 1)’5?(mod 2°). fntocuind, avem: (15 = (-1)*5!(mod 2°). Avand in vedere structura, grupului De ‘congrucnja CD” =C5(mod 2°) 5" = 54(mod 2°) C5 = C1)"5'(mod 2°) este echivatenta cu Demonstrdm necesitatea condifiei. Vie x = 45‘ 0 solujie @ congruentei. Din 2| n objinem (1) =(-1)" =1 adic& a= 5*(mod 2°). Avem x" =5™ = 5*(mod 2°). Se objine Sf (mod 2°). Deoarece 2°~? = ord3, congruenja nz = (mod 2°-?) are soluji, Rezults: d=(2°?,n) divide 4 deci t=d-1', eZ, Ave: ge aa 5 =(4+0! =Umod 4) sia dS d= 5°” (mod 2°). (mod 2°-?) avem 11.4. Observatle. Pentru orice z solujie a congruenfei nz = x= 45% solujii ale congruenjei x" = a(mod 2°). Deci avem 2d sotujii pentru aceasta. Si demonstrim suficienja condific. et Fie a=i(mod 4) gi a “= 1(mod 2°), unde d=(n,2°°?). Avem a=C1*5!(mod 2°), adict: (-*5= mod 4) gi cum 5! = (mod 4) resulta CDF =1, edict s este par. Deci a= 5'(mod 2°). Ciutim o solujie x= 5*(mod 2°). "2 = 5'(mod 2°). Aceastt congruent’ are solujia z dack gi numai dack Avem: x" verified nz = (mod 2°). Faptul eX aceastt congruent arc solutii este echivalent eu: 2 2 (mod 2°). Avem: a= 5"(mod 2°) adick d=(2°?,n)he. Dar a= Kimod 4) gia “= genes a a = ye 2? q+ deunde le =1(mod 2°). Deoarece ord = 2° 7, avem yi congruenta nz = {mod 2° 7) are sotuticCongruenje polinoméate modulo p" » 115, Corolar. Fie ¢>0 i p prim, (pya)=1. Dac p> 2, atunci congruenta x? malmod p*) are me ‘) solu. Dack p= 2, avem urmitoarele situafiis 1) e=1. Solufia este unica, 2) e=2. Avem dout solujii sau nici una, oo cum a=1(mod4) sau a= 3(mod 4). 3) e>2. Avem patru solujii sau nici una, dupa cum a= 1(mod8) sau a4 i(mod8), 11.6. Observafie. Duck 1< py''.epe? =m, pj prime impare,-iar (a,n)=1, atunci numarul de soluji ale congruenfei x? = a(mod n) se stabileste, folosind corolarul ‘ precedent gi jinfind seama de tcorcma chinezA a resturilor, ea fiind fi + (<)) : ist ‘i: §12. CONGRUENTE POLINOMIALE modulo p" Fic f eX], grad f = mz1, congrucnia f(x) =0(mod p), p prim gi x, eZ solujie a congrucnjei, 0<.x a, iar de aici objinem {E+ sp") = s(e) + sp"! hank p’). Fie deci s(&)= p*g= p*'(a-+ "(mod p*), ou ge%. Cuzut 8. 7°(E) 4 ‘tees 3 Atunci congruena ¢+ 9f'(E) = (mod p) are 05 Cap. 2. Congruente solujie nied, OSs. 9}, cu proprietatea cit oricare ar fi neN, nu putem avea a; = 14.4, Definifie. 1) Dacd a > 0 gi fa] = A,10"+..+4g, {a} = Oayazay..., numim Age Agstyayay... fractia zecimala atagaté lui ot. 2) © fracjie vecimalt se numeste periodicd simpli dack exist vz astfel ineft 4; = ay44 oricare ar fi FEN. 3) Fractia zocimal& se numegte periodic’ mixtd dac& exist ng 2 2si v1 astfel fincft aj = ayy¢ oricare ar fi i> m% 14.5, Observafte. Cel mai mic v EN" cu proprictatea menfionatd in definifia 14.4 se numesle perioada fracfiei.Representarea zecimalé a numerelor reale (rajionale) 83 146. Propoaifle. Fie x =f €(0,1), rg N*(p.q)=1,(ql0)=1, Atunci x. se reprezimé printr-o fraciie zecimala periodica simpla. Demonstrajie. Fie veEN* astfel ineét 10” =1(modq), v minim cu aceasta proprictate (v este ordinul clasei lui 10 modulo g). Atunci 10” = ga.+1,a €N’ giv este minim. Avem ov-ena-p+8, deci [10¥-s]=0-p gi for} . Dack = aay. odydygyoy atuncl 10% x= a0..dy yyy. deci {10%-x}=ayyay42.~ gi Ody sayy -= Ojayaz... astfel ok avem a; =ay,;, oricare ar fi 121, deci fractia este periodic simpli. (10) =1,x €(0,1) 9i (2,8) # (0,0). Atunci x se reprezintdé printr-o fractie zecimald periodic mixtl. Demonstrafle, Fie y = max{a,B}. Avem y 21 gi whan F, cu (p'q)=1. 14.7, Propoaitie. Fie x= ea Pg EN’, (2,9) Atunci 107 x= 7 =[lor joe unde a €[0,1) veritica ipoteza propozifici 14.6, Fie es = 0,4,22...4,... fractia periodic& simpla de periondd y =1. Atunci avem: 101 x= [10 x]+-0,a,a. An Am-1--Aoqyoy + 90102 deci x este reprezentat print-o fracfie periodic& mixth, Am Ang 1+-AQ 102.00. 148. Observafte. Se poate arith cl, reciproc, 0 fracfie zecimalé periodicd subunitard simpla reprezint& un numar rafional oe ¢[0,1) cu (440) =1 qi deci o fracjie zecimald subunitaré periodic mixt& reprezint® un numar rafional x (glo) #1. 250,049... yi V2 perioada, Atunei =| 1 ie l ) otal 10" ayt0¥"! +ay10"-? eg 82 ag? FA oy, we 10" 1 1 1 1 saleaiciss es gee Veena, 10° win A prin [4] moti parten iouenga @ numsrului real ¢, iar prin (4) notAm partea fractionaré a lui real84 Cap. 2. Congruenje _ay10¥"! +a710""2 +-bay 10" ou (g,t0)=1. in conctuzie, un numér real gi pozitiv este rafional dac& gi numai daca fractia ‘zecimald atagatt cate periodic’. $15. INELUL INTREGILOR p-adici CORPUL NUMERELOR p-adice Fie p prim gi 28 ={a=(a9,04,...0,,..)jo eZ}. Pe ZN se poate induce 0 prin, aepet ct; = (mod p!?) Vi20. Prin urmare ay = \p(mou p), ‘4 = By (mod p?), relafi Se constatd ugor c& relafia ,~” este 0 relafic de ochivalenf& pe mulfimee girurilor cu componente fntregi: Fie MCEN, =falay = ayes(modp")}, (V)n20. 1 relafici definite pe I cate tot o relatie de echivalenja. colar cd urma 15.1, Deflnifie.l. Notim Op # MY ={6|- HM} muljimea clasclor de echivalenia gi o numim mulfimea fntregitor p - adici. Se mai folosegte uncori gi notalia Zp (rezervéndu-se pentru corpul claselor de resturi modulo p noiatia F,). 2 Un gir &=(019,045..46tns---) CM. 96 numeyte reprezentant canonic pentru ae e[o.p"*). 15.2, Observafle. Orice clast de echivalenfa din Oy admite un unie reprezentant canonic, fn adevar, fie a un reprezentant cenonic pentru d. Atunci ag =a , a = a9 + pay 42 = a9 + pay + pay , . Sntructt girurile sunt din M avem c&: a, 1 Oy = + pry t-+ pay, cu a, €[0, p ~1). in (mod p'"), V i> 0. Rezultt 6d aceasta este reprezentarea in baza p a lui a. Identifietind & cu repreventures sa p-adic, putem serie Oy = {a9 +0jp+a2p"+... [0 vq defineyle (impreund cu 0 «@ ) 0 funefic 7: Qp PLY (o}, €,(@)= vq, dach G40 gi €p()=0. Numim aceasta functie valuare p-adicd (sau exponent p-adic) pe Q. Este usor de verificat c& e, arc proprietijile: colo) =ep (094+ ep(y); eplx+y)2int(e, (0), ¢p(9)), en(x+-y) = inf(e,(2),€,(y)), dact e)(4) +e p(y). Aceastl fmojic extinde funcfia (notatd tot e, ) definité anterior pe Z gi Q (vedi Cap.1, $13). In mod analog situajici de po Q se poate defini pe Q,, modulul p-adic | | lp prin a aye ¥ip=(—]- PN. Funcfia | |p:Q@y —>R,, are proprictijite: Ulp50 > £=05 bet yp s marley sly lp)s be-dlp belly Ip: Se verified faptul ck dyiQy XQy—> Ry. definitt prin dy(x,y)=12-ylp este o distanjé pe Qpy. Spajiul metric (¢,,4,) este complet ( orice gir Cauchy este convergent), iar inclul Oy al intregilor p-adici este compact fn topologia definité de dy (- 12}, 7). Corpul Q este dens in Q,,, iar Z esto dens fn Op. Mai exuct, considerdind dezvoliarea padicd a unui dQ, &=p™(ay +a,pt.ctayp"+-) girul_ sumelor converge Ia G&. Numerele aj, OSa;1 gi n= p;"'....p* descumpunerea sa canonict, Pil ePE 1 15.1.Neoremi. Numdrul n se poate reprezenta sub forma n=x?+y?, ye, acd $i numai daca (p; = (mod 4) => 2a). Demonsirapie, dentitaten (4? + B?).(C? + D?) = (AC ~ BD)? +(4D+ BC)? Aaraté cf muljimea numerclor naturale reprezentabile ca sum& de dous patrate este stabil fajh de fmuljire. Avem 2=17 +1? gi dack p, = mod 4) atunci py=*pty], xj ¥j ©, ceva ce demonstreazt suficienja condif Fie acum n= x? +y?, p prim, p= 3(mod4) gi p|m. Afirmam ch PIx gi ply. Pp Intr-adevatr, altfel ar existe x gi p' astfel ines x-x'4p-p'= 1 adicd xexte I(mod p) gi -! Os v(x? 4 y?) a1 +(x'y)"(mod p) de unde 2) = 1, ceea ce vine fn contradictie cu ps Xmod 4). Dect 24 y? = p(x? +y?). Demonstrajia necesita{ii condifiei din enuny se face acum uyor, prin inductie dupa. = pox gi y= pry, de unde reali x90 Capitolut 3, Cateva probleme clasice in teoria numerelor Yn continuare abordim problema determindrii numfrului de reprezentari a unui numir n> 1 ca sumi de doud pAlrate, Teorema urmftoare este utild in acest sens, oferind in acelagi timp 0 alternativa la demonstrajia rezultatului precedent. 15.2, Teorema, Fie n>1 il asifel incdt P =-1(modn). wo Atunci existi 0 unicd pereche (x,y) EN” x N° cu (x,y)=1 pentru care x+y? =n gi y= be(mod n). Q Demonstratie. Si observ mai inti cX din (2) gi (x,y) = rezultt (1), iar pentru ca relafia (I) s& aibl loc este necesar gi suficient ca n= 2" py't...-p%#, eu a e {0,1} gi Pp, = 1 (mod 4). Vom demonstra partea de existen{a a teoremei prin inductic dupa n, 1) Fie n= p*, cu p prim, Pentry 2=1, afirmim ci exist x gi y cu x? p cupluri (x,y). Prin urmare exist doud este! de cuplur, (1.71) #(x2.92), pentru caro: (x1 -¥2)-1= 71 —y2 (mod p). Notind x =|x ~x, y=|yp yo], avem O2 qi concluzia adevirati pentru n= p™. Fie J astfel tncét (0? = (mod p**) gi p* = 4? +07, cu u>0,v>0, (uv=t gi ve -tdmod p*). Atunei pitta peph (c+ y2)-(u2 v2) = (sue yn)? + (xv yn)? 2 x? HY, cu X>0,¥>0. Deoarece X= au + yrs au (xu (1-12) 4 (mod p)avem (x,Y)=1. Fie me astfel incl Xm ¥(mod p**#), Se objine 14+? = {mod p**1), de unde m= +t (conform 11,5). Prin urmare cuplul (X,Y) sau (Y,X) verifick (2). 2) Fie acum n= ab cu a>1,b>1, (a,6)=1 gi 1? = -1(modn). Fie de asemenca a=u2 v2, u>0,v>0, (wvy)=1, v=tmoda), b=x?+y7, x>0,y>0, (my)=1, y= te(modb). Avem ns acb=(xv-4 yu)? +(xu- yo)? =X? +7, unde Lu — yn]. Vom arta c& (X,Y)=1 gi X = 1Y (mod a). fn adevir, dact DIX gi pIY, avom xvtyu= ps, au y= ph, cw 566%, de Xaaveyu gi¥ exist p prim astfel unde se objine plsv-+ tn) =x(u? +02), plsu—a)= yu? +v?), Dooareve (x,¥) =I, s¢ objine pl(u?+¥?) =a. Analog se objine |b. Aceasta vine in contradicjic eu conditin (a,)=1. Pe de alti parte, din vetu(moda) gi y=le(mods) se objine vt yee few lyv = U(x yn) (moda) gi a0} ste byw bow = Aa yo) (mod 6).Reprezentarea numerelor naturale ca sud de dowd patrate 1 Deoarece a gi b sunt relativ prime, se objine X = /Y (modn). (Am presupus xu — yy > 0 gideci Y = xu— yv. fn. cazul xu~ yy <0 se procedeazd similar luind ¥ = y— au). Este clar, folosind 1), 2) gi inducjia dup’ n>1, c& partea ,existenfiala” din concluzie este probati. Demonstrim acum ,umicitatca”. Fie (X,Y), (X'1") dows perechi satisficand condifiile ipotezei, Avem 7 x? 4y?). (0249) = Crary)? + (xy yx)? AxNYY'= XX'(1 +1?) » O(modn), zi do unde XX4YY'=n, XY'-YX'=0. Objinem x pre i 7 4Y? =e} de unde ¢=+I ifn final c=1, deoarece X >0, X'> 0. 2472), Inainte de a formula rezultatul principal, introducem cfteva definipii gi notagi. Definim 0, dack 2|n, 1-1 cy anak apn" Se constatd ugor c& x este o functic multiplicativa (in fapt, pentru n impar, x(n) simbolul lui Jacobi), Definim, de asemenca, funcjia 8 prin 8(n)= ox(n). d\n Aceasta este tot o funcjic multiplicativa, (v. §20, Cap.1). Prin urmare, dac& n= p;'! ....p2* , in descompunerea canonici, avem Pl PS alr) = FG +a(p4)+--ta( of). 15.3, Lem, Fie V(n) aundieul solujiilor congruenjei x? = —1(mod n). Atunci (0, daci 4|n, Vind=4 5 Gy) TH (0+ x(p,)), dace ayn * ‘ pS in descompunrea canonica. unde a= pit Demonstrajie. Duck n= p™, p> 2, atunci, cum s-a ardtat,2 Capitolul 3, Cateva probleme clasice in teavia numerelor Vin)=1+¢(p) {0,2}, iar V(4)=0. fn adevir, dact n= ptt... 2 (mod pf") pentru orice 4, 1545s, Pentru fn x? = —modn) <> x utilizeaz teorema chinez& a resturilor. (v. 11.6, Cap.2). Trecem acum Ia formularca gi demonstrarea rezultatului principal at acestui paragrat: 15.4. Teorema. Fie n>1 gi r(n) numdrul solufiilor intregi ale ecuasiet n=x?+y?, Atunci r(n) = 4-8(n). 15.5. Observajle. Notfind cu A numérul divizorilor lui n de forma 4k-+1 gi eu B numirul divizorilor tui n de forma 4k +3, se constati ci avem 8(n) = AB gi concluzia ‘teoremei se poate formula prin r(n) = 4-(4 - B). Demonstrafia teoremei. Conform rezultatului anterior (15.2), numirul solujiilor ccusjici x?+y?=n, cu xy relativ prime este 4-V(n). Vom partifiona mvuljimes solujiilor dup c.m.md.c(x,y)=d parcurgind muljimea divizorilor pozitivi lui n. Pentru fiecare asemenea d, numirul solujiilor pentru care (x,y)=d va coincide cu cel al solujiilor ccuajici x? +y? =-5, cu (x,y) =1, care este 4: (4) - Prin urmare, Hn) =4- & (4) = +z) Md), 1 sau 0, dupa cum d este sau nu patrat perfect. Avand fn vedere ci V gi A. sunt unde 2 1 functii multiplicative, rezulti ci gi funcyia G7 este multiplicative. {nsa gi 8 este functie multiplicativé, astfel inet va fi suficient si probam c& r{)= 4-8(n) dact n= p” este o putere de numér prim, Dac m este numir par, atunei ~ =V(p")+¥(p"-)+..07(p?) +7) = 4.4041 = 1, dacil p = 2, Dacd m este numir impar, atunciReprezentarea numerelor naturale ca sumii de patru pitrate 93 PD ony rlor) 1, dact p = 2, AV (p) = 40, daca p = 3(mod 4), m+, daca p = (mod 4), Pede alté parte 1404.40 = 1, dact p= 2, I= Least = 1, dack p= Xmod 4), 51 2}m, ze “a a(p™)=1+(0)+--42(0")= =}, 4, t= 0, dact p = A(mod 4), yi 2m, It m-+1, dact p = (mod 4), Demonstrafia teoremei este fncheiatd. 15.6, Corolar. Pentru otice ¢ > 0, avem (n)= o(n").. Demonstragie. Rezulti din r{n) < 4-d(n) gi din teorema 22.3, capitolul 1. §2. REPREZENTAREA NUMERELOR NATURALE CA SUMA DE PATRU PATRATE In acest paragraf vom arta c& orice numér natural poate fi reprezentat ca sumi de patry patrate perfecte, Problema apare pentru prima data la Bachet de Mezeriac (1620), iar demonstrajia tooremei 15.11 a fost dati de Lagrange (1770). 15.7, Propoaifie. Are loc idemtitatea lui Euler: a 2 2 2 (¥ + 3 +h +x3) (y? +} +y¥3 +yh) = (a +x2¥2 + X3Y3 +x4ya) u 2 2 (siya —xayi tay4~xaya) Heya 301 + a¥4~x4V2) + 2 f (sy RAP eae xsy2) 15.8, Consecin(l. Muljimea numerelor naturale reprezentabite ca sumi de patru patrate este parte stabild fajc de innulfire. 15.9, Lemil, Oricare ar fi numirul prim p exista intregii x yi y asifel incét sit aba toe relajia pl(t+s? + y). Demonstragie. Si observim ci dack p= 3, atunci aver: ey Pee, )]=25" -94 Capitolul 3, Cateva probleme clasice i teoria numerelor ere eZ pjol- 1-5? | €2,}]#@. tn adevir, aceste submuljimi alo lui 2,» nu pot fi disjunct, pentru c{ reuniunea lor nu poate avea mai mult de p elemente. Deci existé x gi y asifal incdt x? =1-y?(mod p), deci pi(i+2?+y?). Mai mult, putem alege nye{-2t 221} und by \x? =m-p, adice’ mip, ist atunci 2; = 4 pentru orice i, deci yz? = m?, de unde 2" ist 4 2 =¥(ma2) = 0(modm?), conducéind de asemenca la m|p. ist Din relafiile mp = xp +x} +x} +29 gi rome zf +24 +23 +23 deducem rom p= (xh +xh tah taf) [oP + of ta} +f 2 4+ (eMEa ~ pay + xyzg —xgeg)” + (x23 —0924 +224 —x4Z2)"+ 2 +(124 x42 +225 —¥529) (mod m) rezultd ci ultimele trei paranteze sunt = O{mod m), iar de aici gi 2 ) astfel ch exist 12,93, astfel inedt rntpamiype yt eyes’), de unde objinem relajia r+ p= yf +y} +93 + yaReprezentarea mumerelor naturale ca sund de tvei pirate 95 Alegind m &N* minim cu proprictatea cd mp este suma de patru patrate, conform Jemei anterioare avem m=1. Prin urmare ori sumai de patru patrate, numar prim se poste reprezenta ca o 15.11. Teoremd. (Lagrange). Orice numar natural este reprezentabil ca suma de patra pitrate perfecte, Demonsirafie. Tindnd seama de identitatea !ui afirmafia pentra numere prime, fapt reatizat deja. ler, este suficient si se probeze Tn anul 1834 Jacobi a stabilit urmatorul rezultat: Fie n un numa natural nenul. Numédrul solufilor in numere intregi ale 24 w? este: 8- Dd, dac& n este impar, d\n 24. Yd, d impar, dact n este par d\n (suma se face dup divizorii pozitivi ai lui n). Pentru diferite demonstrajii ale acestui remarcabil rezultat se pot consulta (6) 171, 18}. reprezentirii n= x? + y? +2 §3. REPREZENTAREA NUMERELOR NATURALE CA SUMA DE TREI PATRATE Aceasti dificil problema a fost considerati de Gauss fn 1801, fn lucrarea Disquisitione Arithmeticae (Cercetiti aritmetice), 15.12, ‘Teoremi. Fie neN". Atunci existd x,y,2@% astfel incdt naxttyr+2? = nnueste de forma 4" -(8k +7) cuaeN, kEN. Rezolvarea sa completa necesita utilizarea teoremei lui Dirichlet asupra numerelor prime din progresia an+b, cu (a,b)=1 (v. J. Mordell, Diophantine Equations, A.P. 1969 sau J.P.Serre, Cours d'Arithmétique, Pavis, 1970 sau {11a} ). {n continuare yom arita doar necesitatea condiiei n # 4% -(8k +7). Fie mai indi n=8k +7, k EN. Vom demonstra prin reducere ta absurd ct nu zeh as urmatoarelor observafii: V) duck a= 2041, atunei a? = 4-0-(14 1) +1 = (mods) inci. n= x? +y? 422. Accasta este consceinfa evidenti a exist x,96 Capitolul 3, Céteva probleme clasice in teoriastumerelor 2) duct n= x? +y? +22, atunci x, y, 2 nu pot fi simultan pare. 3) daca x= y = 0(mod 2) gi z= M(mod2), rezultt x? + y? +2? = (mod 4). +1+1 = 3(mod8). 2 4 y? 42? = 4 Bk+7), cu a21 minim astfel ca n sii admitd 0 4) dact x= y= z= 1 (mod 2) rezultt n= x? + y? +27 Fie acum n= reprezentare n= x? +y? +2”, Avem de analizat cazurile: reali x? +y? +2? = 2(mod 4), ceca ce nu se poste, dat fiind ci n=0(mod 4). Prin urmare nu este posibil ca dous dintre x, y, z s& fic impare gi al treilea par. Nu se poate nici ca dout s& fie pare gi al treilea impar. De exemplu, din { = y=0(mod2), z= 1(mod2) arrozulta x? +y? +2” = M(mod 4). Ritmfine doar posibilitatea: x= y = z= 0 (mod 2), adic’ x = 2x, y = 2y,,2= 224, gi naatty? +2? = Aap tah 4x2), Dar din relafin 44-@k+7)= (xf +29 +29) rezultt xf +29 +9 = 44"! .@k +7), adicli exist un my, ny

S-ar putea să vă placă și

• CIM Pentru Munca La Domiciliu

  

  Document4 pagini

  CIM Pentru Munca La Domiciliu

  Ciprian Martau

  100% (1)
• Arhitectura Sistemelor de Calcul

  

  Document44 pagini

  Arhitectura Sistemelor de Calcul

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• Ordin de Platanr

  

  Document1 pagină

  Ordin de Platanr

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Actiune in Reducerea Pretului Dintr-Un Contract de Vanzare-Cumparare Pentru Vicii Ascunse (Actiune Estimatorie)

  

  Document2 pagini

  Actiune in Reducerea Pretului Dintr-Un Contract de Vanzare-Cumparare Pentru Vicii Ascunse (Actiune Estimatorie)

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• Asociatii Acreditate Cop Ovine Si Caprine, Site Anz

  

  Document2 pagini

  Asociatii Acreditate Cop Ovine Si Caprine, Site Anz

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• Societăți de Ameliorare Care Conduc Registre Genealogice Pentru Animale de Reproducție de Rasă Pura

  

  Document4 pagini

  Societăți de Ameliorare Care Conduc Registre Genealogice Pentru Animale de Reproducție de Rasă Pura

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• Shish Kebab de Pui

  

  Document1 pagină

  Shish Kebab de Pui

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• Model Formula F3 - Constructii Fara Pret

  

  Document12 pagini

  Model Formula F3 - Constructii Fara Pret

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• UPit-locuri Ramase Libere La Admitere Pentru Sesiunea Septembrie 2017-LICENTA

  

  Document3 pagini

  UPit-locuri Ramase Libere La Admitere Pentru Sesiunea Septembrie 2017-LICENTA

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări
• Informatii Referitor Afaceri - Domeniu Mediu

  

  Document117 pagini

  Informatii Referitor Afaceri - Domeniu Mediu

  Ciprian Martau

  Încă nu există evaluări