Arhitectura Sistemelor de Calcul

Organizatorice
Introducere
Evolutia sistemelor de calcul
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Modelul System Bus (magistrala sistem)
Limbaje de programare
Universitatea din Pitesti

Facultatea de Matematica-Informatica
Arhitectura Sistemelor de Calcul
Lect. univ. dr. Adrian Turcanu

adrianturcanu85@yahoo.com
Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Cuprins
1 Organizatorice
2 Introducere
3 Evolutia sistemelor de calcul
4 Notiuni de baza
5 Modelul von Neumann
6 Modelul System Bus (magistrala sistem)
7 Limbaje de programare

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Obiective si desfasurare
Obiective: cunoasterea unor elemente fundamentale privind

sistemele de calcul n general si calculatoarele personale n
special.
Curs: 2 ore
Laborator: 2 ore ( saptamani impare sau saptamani pare)

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Principalele subiecte abordate
Scurt istoric al evolutiei sistemelor de calcul

Structura si functionarea unui sistem de calcul
Structura hardware si software a unui PC
Utilizarea soft-ului matematic MAPLE
Baze de numeratie. Reprezentarea interna a datelor.
Operaii pe biti
Elemente de teoria codurilor
Elemente de algebra booleana

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Evaluare
Activitatea la laborator: 20%
Teme: 10%
Proiect: 20%
Lucrare de verificare: 20%
Examen scris: 30% (din lista de subiecte)

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Bibliografie minimala
1 Barbu Gh., Vaduva I., Bolosteanu M., Bazele Informaticii,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1997.
2 Popa Ilie, Elemente de Stiinta Calculatoarelor si Teoria
Sistemelor, Editura MATRIX, Bucuresti, 2003.
3 Norton Peter, Goodman John, Totul despre Calculatoare
Personale, Editura Teora, Bucuresti, 2001.
4 Barbu Gh., Paun Viorel, Calculatoare Personale si
Programarea n Limbajul C/C++, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2005.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Introducere
Un sistem de calcul reprezinta un ansamblu de dispozitive

destinat prelucrarii automate a unor informatii. Prelucrarea se
realizeaza printr-un sir finit de operatii aritmetice si logice.
Sistemul de calcul interactioneaza cu mediul extern pentru
preluarea informatiilor ce urmeaza a fi prelucrate si furnizeaza
rezultate obtinute n urma prelucrarii. Prelucrarea informatiei
presupune o anumita activitate interna a sistemului de calcul.
Arhitectura unui sistem de calcul se refera la dispunerea
componentelor acestuia si la modul n care au fost ele
proiectate pentru a functiona mpreuna.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann

Inventat n Asia, ABAC-ul este considerat primul instrument
de calcul. Acesta realiza un numar limitat de calcule simple.
1600 - logaritmii
Matematicianul scotian John Napier (1550-1617) descopera
logaritmii si faptul ca nmultirea si mpartirea numerelor se pot
realiza prin adunarea, respectiv scaderea logaritmilor acelor numere;
a inventat un sistem de bastonase cu care se realizau nmultiri.
1622 - rigla de calcul
Matematicianul englez William Oughtred (1574-1660) inventeaza
rigla de calcul, care avea initial forma circulara.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1623 - prima masina mecanica de calculat

Omul de stiinta german Wilhelm Schickard (1592-1635)
construieste prima masina mecanica de calculat.
1642 - masina de calcul Pascaline
Matematicianul francez Blaise Pascal (1623-1664) construieste
prima masina mecanica de calculat care efectua adunari si scaderi
cu numere de 6 cifre.
1671 - radacina patrata
Matematicianul german Gottfried Wilhelm von Leibniz (1648-1716)
a inventat prima masina mecanica de calculat care efectua cele
patru operatii si extragerea radacinii patrate a unui numar.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1804 - cartele perforate

Inventatorul francez Joseph Marie Jackuard (1752-1834) utilizeaza
pentru prima data cartele perforate la razboaiele de tesut.
1833 - prima masina analitica
Charles Babbage(1792-1871), profesor de matematica la
Universitatea din Cambridge, ncepe lucrul la o masina analitica
primul calculator mecanic automat, nefinalizata nsa pana la
moartea autorului datorita limitarilor tehnice. Proiectul continea
principalele componente ale calculatoarelor moderne : un dispozitiv
aritmetic, un dispozitiv de memorare si un dispozitiv de comanda
cu pastrarea programului pe cartele perforate. Matematiciana Ada
Byron(1815-1852) a scris primul program pentru masina lui
Babbage ramand astfel n istorie ca primul programator. O masina
construita n 1991 dupa schitele lui Babbage s-a dovedit a
functiona perfect.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Matematicianul britanic George Boole(1815-1864) a realizat

ca probleme matematice complexe pot fi rezolvate prin
reducere la o serie de raspunsuri de tipul TRUE/FALSE
elaborand o teorie numita logica booleana, care lucreaza cu
aceste doua valori si operatiile logice elementare (NOT, AND,
OR).
1890- Recensamantul populatiei din SUA este realizat cu

ajutorul unei masini construite de Herman Hollerith n anul
1884, care si prelua datele de pe cartele perforate, fiind prima
masina de prelucrare a informatiilor.
1914 - Oscar Sundstrand produce prima masina de calcul cu

tasatura moderna(cifrele erau asezate pe 4 randuri:
789-456-123-0).
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1938 - matematicianul american Claude Shannon (parintele

teoriei informatiei) numeste cifra binara BIT. Acesta
demonsteaza cum pot fi utilizate conceptele TRUE si
FALSE din logica lui Boole pentru a reprezenta
functionalitatea comutatoarelor din circuitele electronice.
1937-1944 - au fost realizate unele dintre primele calculatoare

electronice MARK I si MARK II la Universitatea Harward sub
conducerea profesorului Howard Aiken si cu ajutorul firmele
IBM si Bell Telephone Laboratories. Mark I, avea o lungime
de 16 metri, 3 metri naltime, avea peste 750.000 de
componente si cantarea aproximativ 5 tone. Din punct de
vedere al performantelor de calcul, acesta putea realiza o
adunare n 0,3 secunde, iar o nmultire n 6 secunde.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1943 - Matematicianului Alan Turing (1912-1954), considerat

parintele informaticii moderne, coordoneaza echipa care
construieste un calculator numeric electronic numit Colossus.
Acesta a fost folosit pentru a decodifica sistemul de
comunicatii german codat cu ajutorul unei masini de calcul
numite ENIGMA.
1944-1946 - a fost realizat primul calculator electronic digital
ENIAC(Electronic Numerical Integrator and Computer) la
Universitatea Pensylvania, de o echipa condusa de J.P.Eckert
si J.W. Mauchly, avandul consultant pe John von Neumann.
Acesta cantarea 30 de tone, ocupa 72 de m2 , dar era de 1000
de ori mai rapid decat Mark I. Programarea se facea manual
prin cuplarea cablurilor si setarea comutatoarelor, iar datele
erau introduse pe cartele perforate.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1945 - John von Neumann a redactat o descriere a schemei

functionale a oricarui calculator, descriind modelul de
calculator cu program memorat.
1947 - la BELL laboratory din New Jersey, John Bardeen si
Walter Brattain construiesc primul tranzistor, iar la
Universitatea din Manchester este construita prima memorie
RAM de catre Frederic Williams.
1949 - devine funtional primul calculator electronic cu
program stocat, EDSAC (Electronic Delay Storage Automatic
Calculator), construit de Maurice Wilkes la University of
Cambridge.
1951 - devine functional EDVAC(Electronic Discrete Variable
Automatic Computer) calculator cu program memorat,
considerat a sta la baza computerului modern din zile noastre.
1951 - Eckert si Mauchly realizeaza primul calculator
Lect. univ. dr. comercial
Adrian Turcanu denumit UNIVAC I(Universal
adrianturcanu85@yahoo.com Automatic
Arhitectura Sistemelor de Calcul Computer).
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1953 - firma IBM realizeaza calculatorul IBM 701 din care

comercilizeaza 30 de bucati.
1954 - aceeasi firma scoate pe piata IBM 650, un model cu
performante mai bune si un pret mai redus, 120 de astfel de
calculatoare fiind comercializate n acel an si fiind primite
comenzi pentru alte 750.
1955 - Maurice Wilkes a dezvoltat conceptul de
microprogramare, mecanism ce permitea definirea si
extinderea setului de instructiuni de baza al procesorului
(denumit astazi firmware).
1957 - Institutul de Fizica Atomica din Bucuresti produce
calculatoarele CIFA-1 si CIFA-2.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1958 - Bell Laboratory produce primul modem pentru

transmiterea datelor prin linie telefonica.
1959 - Jack Killby de la Texas Instruments a construit primul
circuit integrat, cuprinzand 6 tranzistori miniaturizati pe
acelasi cip.
1961 - Institutul Politehnic Timisoara realizeaza calculatorul
MECIPT-1.
1963 - la Stanford Research Institute este construit primul
mouse de catre Douglas Engelbart.
1963 - firma americana Teletype produce prima imprimanta cu
jet de cerneala.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1964 - este lansat computerul System 360, primul din familia

de computere IBM de generatia a treia. Acest sistem nsemna
o mbunatatire a tuturor performantelor computerelor lansate
anterior de cel putin 25 de ori.
1964 - Institutul de Calcul din Cluj realizeaza calculatorul
DACCIC-1.
1965 - canadienii John Kemeny si Thomas Kurtz de la
Universitatea din Dartmouth lanseaza limbajul BASIC.
1967 - se produc primele tastaturi.
1971 - Compania Intel produce primul microprocesor, Intel
4004, pe 4 biti.
1971 - Alan Shugart de la IBM lanseaza prima discheta, iar
Gary Starkweather de la Xerox PARC realizeaz prima
imprimanta cu laser.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1974 - este lansat Intel 8008, primul microprocesor de uz

general, acesta fiind un procesor pe 8-biti, cu 4500 tranzistori
si putand efectua 200.000 operatii pe secunda.
1975 - Bill Gates si Paul Allen fondeaza compania Microsoft si
implementeaza limbajul de programare BASIC 2.0, care devine
primul limbaj de nivel nalt disponibil pe un calculator
personal.
1975 - IBM produce primul laptop avand o greutate de 25 Kg.
1979 - Toshiba produce primul disc optic.
1981 - IBM lanseaza pe piata primul Personal Computer (PC)
cu microprocesor pe 16-biti, memorie ROM BASIC,
floppy-disk de 360 KB, sistem de operare DOS 1.0 la pretul de
1365 dolari.
1984 - compania Apple lanseaza calculatoarele personale
MACINTOSH.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1985 - companiile Phillips si Sony lanseaza primul CD-ROM.

In acelasi an, firma Microsoft lanseaza sistemul de operare
WINDOWS 1.0.
1986 - n Pakistan apare primul virus cu efect distructiv, care
se propaga prin dischete, atacand sistemel MS-DOS.
1989 - Tim Berners-Lee, fizician la CERN-Geneva, creeaza
WWW(World Wide Web).
1993 - Apar procesoarele Intel Pentium cu o frecventa
cuprinsa ntre 60 MHz-300 MHz.
1997 - apar procesoarele din generatia Intel Pentium II
1998 - este lansat primul procesor Celeron, bazat pe Pentium
II
1999 - generatia Intel Pentium III
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
1999 - compania AMD lanseaza AMD Athlon, primul

microprocesor care a depasit viteza de 1 GHz
2000 - generatia Intel Pentium IV
2006 - este lansata generatia de procesoarea Intel Core
2007 - este lansat primul procesor Intel Pentium Dual-Core
2010 - sunt lansate generatiile actuale de procesoare Intel
Core i3, i5 si i7.
2012 - compania Sony a lansat primul laptop controlat prin
gesturi.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Un sistem de calcul reprezinta un ansamblu de dispozitive

destinat prelucrarii automate a unor informatii. Prelucrarea se
realizeaza printr-un sir finit de operatii aritmetice si logice.
Informatia reprezinta o caracteristica a unui obiect al
cunoasterii care poate fi scrisa sau simbolizata.
Pentru a descrie corect un obiect, informatiile trebuie sa fie:
consistente: suficient de cuprinzatoare
relevante: sa furnizeze cunostintele de care avem nevoie
exacte: sa constituie o reflectare reala a obiectului
oportune: sa fie furnizate n timp util
accesibile subiectului.
Un ansamblu de informatii trebuie sa fie neredundant (sa nu
fie furnizata aceeasi informatie de mai multe ori sub diverse
forme).
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Sistemul de calcul interactioneaza cu mediul extern pentru a

prelua anumite informatii, prelucreaza aceste informatii ntr-un
anumit scop si furnizarea informatiile rezultate n urma
prelucrarii.
Pentru a fi prelucrate cu ajutorul unui sistem de calcul,
informatiile sunt reprezentate cu ajutorul unei combinatii de
simboluri numita cod.
Datele sunt elemente constitutive ale informatiei. In
prelucrarea automata ne intereseaza datele din punct de
vedere sintactic, adica din punct de vedere al reprezentarii si
organizarii lor. Din acest punct de vedere, datele apar ca o
succesiune de simboluri sau caractere.
Distingem trei categorii de caractere:
caractere alfabetice
caractere numerice
caractere speciale
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Datele nu trebuie confundate cu informatiile: datele privesc

evenimente primare, fiind colectate din diferite situatii sau
locuri si sunt neorganizate sau neprelucrate ntr-o forma care
sa stea la baza luarii unor decizii, n timp ce informatiile sunt
obtinute prin prelucrarea datelor.
Datele se pot prelucra manual sau cu echipamente electronice
de calcul, de unde si denumirea de prelucrare automata.
Algoritmul este o succesiune finita si ordonata de operatii
care, pornind de la o multime finita de date, conduce la o
multime finita de rezultate.
Termenul de algoritm provine de la numele matematicianului
persan Abu Abdullah Muhammad bin Musa al-Khwarizmi
(780 - 845).

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Principalele caracteristici ale unui algoritm sunt:

finitudine: orice algoritm bine proiectat se termina ntr-un
numar finit de pasi;
claritate: algoritmul trebuie descris clar, fara ambiguitati;
generalitatea: orice algoritm trebuie sa rezolve toate
problemele dintr-o clasa de probleme;
completitudinea: presupune tratarea cazurilor speciale unei
probleme.
realizabilitatea: orice algoritm trebuie sa poata fi codificat
ntr-un limbaj de programare;
eficienta: numarul de operatii efectuate sa fie cat mai mic si
spatiul de memorie utilizat cat mai redus.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Calculatoarele electronice lucreaza pe baza de programe.

Un program este o reprezentare a unui algoritm ntr-un limbaj
de programare.
Limbajul de programare este un limbaj artificial destinat
descrierii prelucrarilor de date ce urmeaza a fi realizate de un
calculator.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Un sistem de calcul (calculator electronic) reuneste doua

categorii de componente:
componente fizice (echipamente de calcul) cunoscute sub
numele de hardware;
componente logice (programe), prin intermediul carora sunt
utilizate echipamentele, cunoscute sub numele de software.
Astfel, calculatorul electronic se defineste ca un complex fizic
de echipamente (hardware) care mpreuna cu un sistem de
programe (software) asigura prelucrarea informatiei pe baza
algoritmilor utilizatorului.
Sistemul de operare este un ansamblu de programe care
realizeaza gestiunea resurselor unui calculator electronic
(sistem de calcul), asigurand functionarea acestuia, si care
asigura comunicarea cu utilizatorul.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Modelul von Neumann

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Modelul von Neumann

Modelul de baza pentru arhitectura unui sistem de calcul a
fost introdus de savantul american John von Neumann, ca
rezultat al participarii sale la constructia calculatorului ENIAC,
n anii 1944-1945.
Acest model este cunoscut n literatura de specialitate ca
arhitectura von Neumann.
Modelul von Neumann are n componenta cinci unitati
functionale:
unitati de intrare
unitati de memorare
Unitatea Aritmetica si Logica (UAL)
Unitatea de Comanda si Control (UCC)
unitati de iesire
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Unitatile de intrare realizeaza introducerea

datelor/informatiilor n sistemul de calcul si conversia lor din
forma uzuala(numere, texte, imagini, sunete) n formatul
intern (binar).
Formatul intern (binar) este utilizat n constructia circuitelor
electronice care prezinta doua stari stabile (nivele de tensiune).
Conventional, cele doua stari reprezinta cifrele binare 0 si 1.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Unitatile de memorie asigura stocarea informatiei (date si

programe).
O caracteristica importanta a acesteia o reprezinta
capacitatea, adica volumul maxim de informatie pe care-l
poate stoca.
Unitate de masura pentru capacitatea memoriei este octetul
sau Byte-ul (8 biti), mpreuna cu multiplii sai:
1 KB (KiloByte) = 210 = 1024 octeti
1 MB (MegaByte) = 210 KB = 220 octeti
1 GB (GigaByte) = 210 MB = 230 octeti
1 TB (TerraByte) = 210 GB = 240 octeti

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Memoria unui sistem de calcul este formata din:

memoria interna (principala);
memoria externa (secundara).
In memoria interna se pastreaza temporar programele si datele
ce se utilizeaza la un moment dat de catre sistemul de calcul,
precum si rezultatele temporare si finale.
In memoria externa se pastreaza programe si date pe perioada
ndelungata.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Unitatea Aritmetica si Logica realizeaza prelucrarea

informatiei prin operatii aritmetice si operatii logice.
Unitatea de Comanda si Control controleaza activitatea
ntregului sistem de calcul, parcurgand etapele:
citirea instructiunii curente
decodificarea instructiunilor (identificarea operatiilor ce trebuie
realizate) si aducerea din memorie a operanzilor
executia operatiilor cerute de instructiuni

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Unitatile de iesire realizeaza transferul rezultatelor prelucrarii

catre mediul exterior.
Rezultatele pot fi reprezentate n format intern (binar) sau n
format direct utilizabil (numere, texte, grafice, imagini,
sunete).
Daca rezultatele sunt destinate actionarii unor echipamente,
unitatea de iesire genereaza, prin intermediul unor circuite
speciale (interfete), semnalele necesare actionarii
echipamentelor respective.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Cel mai important aspect al modelului von Neumann l

reprezinta programul stocat.
Inainte de aparitia sistemelor de calcul cu program stocat,
programele erau stocate pe medii externe cum ar fi cartele
perforate.
Stocarea programelor alaturi de date a dus la aparitia
compilatoarelor si a sistemelor de operare.
Structura prezentata este structura minimala a unui sistem de
calcul. Evident, aceasta poate contine si alte elemente care
vor duce la ridicarea performantelor sistemului de calcul dar,
elementele prezentate anterior sunt indispensabile functionarii
unui sistem de calcul bazat pe program.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Modelul System Bus reprezinta o reorganizare a modelului

von Neumann care combina:
UCC si UAL n Unitatea Centrala de Procesare (CPU - Central
Processing Unit)
unitatile de intrare si iesire n unitatea de intrare/iesire.
Caracteristica principala a modelului System Bus este
comunicarea ntre diferitele componente printr-o cale numita
magistrala sistem, care are n componenta:
magistrala de date (care transporta informatia transmisa)
magistrala de adrese (care identifica unde este trimisa
informatia)
magistrala de control (care descrie aspecte ce tin de modul n
care este trimisa informatia)

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Fizic, magistralele sunt formate din colectii de fire grupate pe

functii.
De exemplu, o magistrala de 32 de biti are 32 de fire separate,
fiecare transmitand un bit de date.
Magistrala de date transporta datele ntre diferitele
componente ale sistemului.
O adresa de memorie identifica locatia de memorie la care
sunt stocate datele.
In timpul unei operatii de citire din memorie sau de scriere n
memorie, magistrala de adrese contine adresa locatiei de
memorie de la care se vor citi datele, respectiv la care se vor
scrie datele.
Magistrala de control coordoneaza accesul la magistrala de
date si la magistrala de adrese si directioneaza datele spre
diferite componente.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Una din modalitatile de a comunica cu un sistem de calcul

consta n utilizarea unui limbaj de programare.
Exista o mare varietate de limbaje de programare, fapt ce se
datoreaza atat diversificarii domeniilor de aplicatii, precum si
dezvoltarii structurii si tipurilor de sisteme de calcul.
Limbajele de programare se pot clasifica n:
limbaje n cod masina
limbaje de asamblare
limbaje de nivel nalt

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Limbajele de programare n cod masina sunt limbaje de nivel

scazut, descrierea operatiilor ce urmeaza a fi executate de
sistemul de calcul fiind facuta n format direct executabil.
Limbajul masina este specific fiecarui tip de sistem de calcul si
se stabileste n etapa de proiectare a acestuia.
Principalul avantaj al utilizarii unui astfel de limbaj l
reprezinta posibilitatea de a exploata la maximum resursele
hardware ale unui sistem de calcul.
Pe de alta parte, programarea n cod masina este laborioasa,
presupune descrierea n detaliu a operatiilor ce urmeaza a fi
executate si o buna cunoastere a arhitecturii si performantelor
hardware ale sistemului de calcul respectiv.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Limbajele de asamblare sunt limbaje de nivel mediu, ce raman

apropiate sistemelor de calcul, permitand exploatarea
performantelor hardware ale acestora.
Operatiile pe care trebuie sa le execute sistemul de calcul sunt
specificate prin simboluri (mnemonice).
Unei instructiuni n limbaj de asamblare i corespunde o
instructiune n limbaj masina.
Programarea utilizand un limbaj de asamblare presupune o
foarte buna cunoastere a resurselor hardware si software ale
sistemului de calcul respectiv.
Limbajele de asamblare se utilizeaza, n general, n aplicatii ce
necesita acces direct la resursele hardware ale sistemului de
calcul sau viteza mare de executie.
Programele scrise folosind un limbaj de asamblare nu sunt
portabile.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Limbajele de nivel nalt contin instructiuni care sunt mai

apropiate de utilizator decat de calculator.
Complexitatea operatiilor puse la dispozitia programatorului
este mult mai mare decat n cazul limbajelor de asamblare.
Unei instructiuni scrise n limbaj de nivel nalt i corespunde o
secventa de instructiuni n cod masina.
Fiecare limbaj de programare de nivel nalt are asociat un set
de reguli sintactice care trebuie cunoscute de utilizator
(sintaxa limbajului).
Limbajele de nivel nalt sunt portabile, fiind independente de
sistemul de calcul.
Pentru a executa un program scris ntr-un limbaj de nivel nalt
pe un anumit calculator, instructiunile acestuia trebuie
transformate n cod masina. Aceasta operatie se realizeaza cu
ajutorul unui program special, numit translator.
Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Translatoarele se clasifica n:
compilatoare
interpretoare
Compilatoarele realizeaza conversia unui program scris ntr-un
limbaj de nivel nalt (program sursa sau cod sursa), n limbaj
masina. Compilatorul nlocuieste fiecare instructiune din
programul sursa cu secvente echivalente de instructiuni n
limbaj masina. Programul obtinut n urma conversiei se
numeste cod obiect.
Operatia de traducere (conversie) se numeste compilare.
Compilarea se face o singura data, iar executia ori de cate ori
este nevoie.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
Interpretoarele analizeaza fiecare instructiune din programul

scris n limbaj de nivel nalt si o convertesc n secventa
echivalenta de instructiuni n limbaj masina.
Interpretarea presupune traducerea programului instructiune
cu instructiune, ori de cate ori acesta este executat de
sistemul de calcul respectiv.
Limbajele precum Fortran, Pascal, C, C++ folosesc
compilatoare, n timp ce, interpretarea se aplica n cazul unor
programe sursa scrise n limbajele Basic, Java.
Si programele scrise utilizand un limbaj de asamblare sunt
translatate n limbaj masina cu ajutorul unui program special
numit asamblor.

Organizatorice
Introducere
Notiuni de baza
Modelul von Neumann
In general, un program parcurge urmatoarele etape:

editarea fisierului sursa - consta n scrierea programului
folosind regulile de sintaxa ale editorului de texte
corespunzator;
compilarea fisierului sursa - n cadrul acestei etape pot sa
apara erori datorate ncalcarii regulilor de scriere a programului
sursa. Pentru remedierea acestor erori se revine n etapa de
editare a textului programului. In cazul n care compilatorul
nu detecteaza erori sintactice, el va genera un fisier obiect.
editarea legaturilor - etapa n cadrul careia un program
specializat numit linkeditor, asambleaza mai multe module
obiect si genereaza programul executabil.
lansarea n executie - n aceasta etapa pot sa apara erori
datorate fie datelor de intrare eronate, fie conceperii gresite a
programului.

Arhitectura Sistemelor de Calcul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura Sistemelor de Calcul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizatorice

Universitatea din Pitesti

Arhitectura Sistemelor de Calcul

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Obiective: cunoasterea unor elemente fundamentale privind

Laborator: 2 ore ( saptamani impare sau saptamani pare)

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Principalele subiecte abordate

Scurt istoric al evolutiei sistemelor de calcul

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Activitatea la laborator: 20%

Lucrare de verificare: 20%

Examen scris: 30% (din lista de subiecte)

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

1 Barbu Gh., Vaduva I., Bolosteanu M., Bazele Informaticii,

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Un sistem de calcul reprezinta un ansamblu de dispozitive

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Evolutia sistemelor de calcul

1623 - prima masina mecanica de calculat

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

1804 - cartele perforate

Matematicianul britanic George Boole(1815-1864) a realizat

1890- Recensamantul populatiei din SUA este realizat cu

1914 - Oscar Sundstrand produce prima masina de calcul cu

1938 - matematicianul american Claude Shannon (parintele

1937-1944 - au fost realizate unele dintre primele calculatoare

1943 - Matematicianului Alan Turing (1912-1954), considerat

1945 - John von Neumann a redactat o descriere a schemei

1953 - firma IBM realizeaza calculatorul IBM 701 din care

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

1958 - Bell Laboratory produce primul modem pentru

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

1964 - este lansat computerul System 360, primul din familia

1974 - este lansat Intel 8008, primul microprocesor de uz

1985 - companiile Phillips si Sony lanseaza primul CD-ROM.

1999 - compania AMD lanseaza AMD Athlon, primul

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Un sistem de calcul reprezinta un ansamblu de dispozitive

Sistemul de calcul interactioneaza cu mediul extern pentru a

Datele nu trebuie confundate cu informatiile: datele privesc

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Principalele caracteristici ale unui algoritm sunt:

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Calculatoarele electronice lucreaza pe baza de programe.

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Un sistem de calcul (calculator electronic) reuneste doua

Modelul von Neumann

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Modelul von Neumann

Unitatile de intrare realizeaza introducerea

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Unitatile de memorie asigura stocarea informatiei (date si

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Memoria unui sistem de calcul este formata din:

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Unitatea Aritmetica si Logica realizeaza prelucrarea

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Unitatile de iesire realizeaza transferul rezultatelor prelucrarii

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul

Cel mai important aspect al modelului von Neumann l

Lect. univ. dr. Adrian Turcanu adrianturcanu85@yahoo.com Arhitectura Sistemelor de Calcul