Acţiunea confesorie

Acţiunea confesorie este acea acţiune în justiţie prin care se urmăreşte apărarea
unui dezmembrământ al dreptului de proprietate privata, solicitându-se instanţei să
îl oblige pe pârât să permită reclamantului exercitarea deplină şi netulburată a
dreptului real principal.

În acţiunea confesorie, poziţia procesuală de reclamant este deţinută de cel care

afirmă că este titularul unui drept de uzufruct, de uz, de abitaţie, de servitute ori de
superficie, iar poziţia procesuală de pârât este deţinută fie de proprietar, fie de o
altă persoană care contestă existenţa dreptului real principal în favoarea
reclamantului.

Acţiunea confesorie (cu excepţia celei întemeiate pe dreptul de superficie este

imprescriptibilă) se prescrie în termen de 10 ani.