RRRRRRRRRRRR Afaceri

Subiectul 1.
Noţiunea de drept al afacerilor
Caract noţ de dr. AfacerilorRelataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice
care le reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul
reprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.
Dr. afacerilor – un ansamblu de norme jur. care reglem. relațiile sociale patrimoniale și personal
nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfățurarea activit. de întreprinzător,
precum și raporturile ce apar în cazul intervenției statului în această activitate. Afacerile –
operațiuni social utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate,
astfel încît suma de bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure
persoanei obținerea unui profit.
Dr. comercial – ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorîte din
săvîrșirea actelor jur; faptelor și operațiunilor considerate de lege fapte de comerț, precum și
raporturilor jur. La care participă pers. Care au calitatea de comerciant. Se optează pentru
denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din urmă reprezintă un domeniu mai amplu, în care
se include și normele de dr. public. Denumirea dr. comercial sugerează ideea că acest ansamblu
de norme are un obiect mai restrîns, adică obiectul de reglementare se referă la distribuția de
mărfuri, nu însă și la producția lor, la executarea de lucrări sau prestarea de servicii. Se
sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie
socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie
libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr
public. Dreptul civil, ca ramură a dreptului privat, reglementează raporturile juridice civile, care
sunt raporturi sociale cu conţinut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite între părţi care
au o poziţie juridică egală. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite
medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de
persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi
pentru societate.
. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul 5 pct.
uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
NJ componente ale da sunt cuprinse in uzantele comerciale si in actele normative,o importanta

deosebita o are doctrina jur si practica judecatoreasca.
Dupa forta lor jur actele normative au urm ierarhie:constitutia,acordurile si conventiile
internat,legile,ordonantele si hot G,acteleBNM,CNPF,actele aut pub locale si actele corporative.
Rolul uzantelor:uzanta este o norma de conduita,care desi neconsfintita de lg,este general
recunoscuta si aplicate pe parcursul unei perioadeindelungate intr-un anumit domeniu al rap
civ.Uzanta se aplica numai in cazul in care nu exista nj care sa regl rap jur respectiv si uzanta nu
contravine lg,ordinii publice sau bunelor moravuri.uzantele comerciale sunt apl mai frecvent in
rap jur cu el de extranietate.
Actele corporative.pj cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de comportament pt
membrii sai.In unele cazuri,de aceste norme se conduc si tertii.sunt corporative actele de
constituire a pj,hot adun gen a asociatilor,hot consiliului,actele org executiv.norma actului
corporativ poate sta la baza unei hot a instantei in cazul in care nu exista norme cu o forta juridica
mai mare.mai mult decit atit,nj supletiva poate avea,in actul de constituire,un continut deosebit de
cel al normei legale.
. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele 7 pct.
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii
afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul
afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate.
orturile jur. Dintre stat și pers. Fizice și jur. Ce apar în legătură cu desfășurarea activit. De
prinzător sunt de dr. Public și se reglementează de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiția dr.
erilor dată de doctrină. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, în care
Fiz. și jur. Care practică activ. De întreprinzător sunt pe poziție de subordonare față de stat. Un
mplu în acest sens ar fi procesul de licențiere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de
în care statul în persoana org. Competente cum ar fi Camera de Licențiere, Banca Națională a
dovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acordă licență pentru un anumit gen de activ. Alt
mplu care demonstrează caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat și pers. Fiz. și jur. Care
ică activ. De întreprinzător este procesul de înregistrare de stat a acestor pers. Fiz. și jur. La Camera
gistrării de Stat.
3. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător
. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3

pct.
Activit de intrepr este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a

serviciilor,desf de cetateni si asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa,in
numele si cu riscul propriu,sub rasp lor patrimoniala,in scopul asigurarii unei surse de venituri
permanente.
Elemente :
*act practicata de cetateni si de asociatiile lor-pf poate desf act de intrep daca a obtinut patenta
de intrepr,a inregistrat o II,a inreg o gospodarie taraneasca.pj poate desf activ numai dupa
nasterea ei ca sub de drept,si anume pers jur cu scop lucrativ.luind in considerare importanta
acestei activ,statul permite practicarea ei numai dupa inregistr oficiala.
1
*act independenta-intreprinzatorul actioneaza independent,exprimindusi vointa in rap jur fara a
cere acordul unor organe ierarhic superioare.el stabileste independent preturile si tarifele la
productie sau servicii,cu exc cazurilor cind acestea sunt regl de stat.garantie a independentei
serveste patrimoniul propriu si interdictia imixtiunii aut pub in activ acestuia.
*activ din proprie initiativa-activ ce se exercita prin propriul spirit de intreprinzator si propria
ingeniozitate,initiativa treb sa fie rationala,intemeiata,reala si legala.nimeni nu poate fi obl sa
practice act de intrepr,pers isi manifesta liber vointa.
*act in nume propriu-act va fi practicata de pf care a solicitat inregistrarea sau de pj creata
prin inregistrare.daca se solicita patenta,titularul va practica act in nume propriu fara a putea
atrage munca unor alte pers,intrepr indiv si gosp taranesti pot angaja salariati.activ pj se
practica in numele ei propriu,ea dispune de denumire,patrim distinct si org executive prin care-
si manif vointa in exterior.
*activ pe riscul propriu si sub rasp patrim proprie-activ poate fi practicata eficient numai
daca initiatorul pune in circuit anumite valori patrim,indiferent de nat lor.riscul act este un
fenomen obisnuit in econ de piata,el se produce din cauze obiective sau subiective si depinde de
capacitatea intrepr de asi alege asociatii,investitorii,vinzatorii,consumatorii.in cazul incalcarii obl
survine rasp intreprinzatorului cu tot patrimoniul pe care il are in proprietate.
*act permanenta-practicata cu o anumita regularitate
*act aducatoare de beneficii-obtinerea de profit este scopul act de intr,insa nu neaparat
razultatul ei real.realizarea profitului depinde de eficienta activitatii.
. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5

pct.
După importanță pt societate,act De întreprinzător pot fi clasificate în:

a)activit. Interzise – activ Care pot să aducă un profit material și pentru care e prevăzută o
pedeapsă penală sau administrativă (traffic de ființe umane),
b)activ. Monopol de stat – sint desfășurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de
stat. Monopol de stat – situație în care un număr limitat de agenți economici sunt învestiți de
către autoritățile adm. Publice cu dr. exclusive de desfășurare a unei anumite activ. aducătoare de
profit:prepararea si vinz subs narcotice,tratamentul prin interventie chirurgicala,efectuarea
expertizei pt determinarea pierderii cap de munca,tratamentul animalelor ce sufera de boli
deosebit de periculoase,confectionarea ordinelor si medaliilor,prestarea serv postale,confect si
comercializarea tehnicii de lupta si militare,imprimarea si baterea monedei,imprimarea hirt de
valoare de stat,efectuarea lucrarilor cartografice geografice,topografice,cadastrale.
c)activitatile monopol natural – situația în care producerea, transportarea, comercializarea
procurarea mărfurilor și grupurilor de mărfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, în
virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al
unuia sau al mai multor agenți economici .astfel de act sunt:exploatarea cailor ferate,exploatarea
garilor feroviare,autostrazilor,porturilor fluvial,retelelor magistrale de telecomunicatii,retelelor
de tv si radiofuziune pt difuzarea radioprogr de stat,exploatarea retelelor electrice.
d)activ. Supuse licențierii – sunt stabilite prin legea privin licențierea unor genuri de activ.;
e)activ. Practicate în baza patentei de întreprinzător – legea privind patenta de întreprinzător.
f)activ care pot fi practicate fara autorizatii speciale –intreprinz pot desfasura genurile de
activitate care nus supuse licentieriifara vreo autorizatie sau permisiune speciala .
g)act liberale-act econ practicate de pf liberi profesionisti:prestatiile acordate de
avocati,medici,arhitecti,notary,profesori,artisti.
. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de 7 pct.

întreprinzător: a) actvitatea avocatului; b) activitatea persoanei care
comercializează cărţi la tarabă; c) activitatea angajatului; d) activitatea instituţiei
de învăţământ; e) activitatea acţionarului; f) activitatea păstorului; g) activitatea
agentului brokerului la bursa de valori, h) activitatea notarului; i) activitatea
frizerului invitat la domiciliul clientului;
egea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător;

oate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevăzut în legea cu privire la patenta de
prinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că patenta de întreprinzător se
rează pentru practicarea active. De întreprinzător;
u poate, deoarece activ. De salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. De
prinzător (activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și
us activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă;
oate, dacă e instituție de învățămînt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevăzută necesitatea
nerii licenței;
poate fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni)
u acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator;
oate dacă întrunește elementele constitutive;
gea licențierii unor genuri de activ.
e active. De întreprinzător, expres prevăzut în lege; i), k) similar cu f).
Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile 3 pct.
activitate economică, antreprenoriat, afaceri.
niţia : activ. de întreprinz.- activ. de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de pestare a

ciilor, desfăşurată de cetăţeni şi asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă , în
ele şi cu riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri
manente.
. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural 5 pct.
2
activităţi monopol de stat – sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de pers. jur.
constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un număr limitat de agenţi
economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau cu dr-ri
exclusive de desfăşurare a unei anumite activităţi aducătoare de profit.( confecţionarea ordinelor
şi medaliilor, tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase, imprimarea şi
baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare ş.a.)
activităţi monopoluri naturale – prin monopol natural legiutorul desemnează situaţia în care
producerea , transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor de mărfuri
fungibile , precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin
natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenţi
economici (activităţi legate de exploatarea gărilor feroviare, activităţi legate de exploatarea
porturilor fluviale, activităţi legate de colectarea gunoiului şi zăpezii ş.a.)
. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7

confecţionarea numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, pct.
remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat
servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL
avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea
automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi
livrarea tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun
în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur
producător asupra producerii numerelor de înmatriculare.
Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de

stat? Ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea
de confecţionare a numerelor de înmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o
activitate monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta
prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De
asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii
de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de
inmatriculare este necesara eliberarea licentei.
Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a 3
desfăşura activitatea de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă. pct.
Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de

reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura,
pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu
respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere; Licența demonstrează că titularul ei întrunește
toate condițiile și are toate capacitățile necesare pentru producerea de mărfuri și prestarea de
servicii de calitate.
Licenta este un act care reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa
desfasoare genul respectiv de activitate,largindui capac civ
Licenta este un act care confirma dreptul titularului de a desf un gen
anumit de activitate.
. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri cu 5 pct.
activitatea farmaceutică.
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită
de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare
recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală)
o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia,
ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează:
a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit.
a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător);
b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul
stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt
document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de
înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);
c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei
de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de
călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);
d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
3
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele
anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)
solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin
semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează
în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul
înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei,
solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării,
indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul
înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă
declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei
si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei
sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel.
022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de
Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării
deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele
prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie
după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului
care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii
documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul
documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea
despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera
licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea
licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane.
Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul
aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru
eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu
excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile
licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de
Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de
neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere
perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute
de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru

eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare,
din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea
farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei
pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani ).
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI

Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită
de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare
recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură
digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune
declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă;
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii
de intreprinzător);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a
imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de
solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea
destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
4
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor
sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si
instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al
Republici Moldova);
c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice,
eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea
nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice);
d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii
Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia
substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si
alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si
psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor
obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1)
din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică);
f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9
alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in
funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa
carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul
de muncă.);
h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică).
Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
ELIBERAREA LICENŢEI
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform
borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea
privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a
Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:
b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este
informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului.
După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru
eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează in
modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate,
adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile
lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de
adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine
informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei
privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat
următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este
depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către
solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul
poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru
respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului,
care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor
primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea
despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera
licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei
sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane.
Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul
aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru
eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu
excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile
licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de
Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de
neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere
perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute
de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
5
Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de
detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat
activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan”
solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate
dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă
activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în
drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a
licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsul la întrebările
puse.
Licenta se retrage pentru :desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi
supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; a) licenta se retrage b) Titularul de licenţă
căruia i s-a retras licenţa poate să depună nouă cerere de eliberare a licenţei pentru acelaşi gen
de activitate doar după expirarea a 6 luni de la data depunerii la Cameră a licenţei retrase, cu
excepţia cazurilor prevăzute de alte acte legislative. C) da d) ) desfăşurarea ilicită de către
titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective;
Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă;
c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat şi bugetul
asigurărilor sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul
desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă;
f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind
modificarea datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei;
g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei;
h) nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile
de licenţiere;
i) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
j) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii
fără deţinerea licenţei respective;
k) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a
activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă;
l) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare
a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate.
(2) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie
Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.
. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe. 3 pct.

Articolul 6. Autorităţile de licenţiere
(1) Autorităţile de licenţiere sînt:
a) Camera de Licenţiere;
b) Banca Naţională a Moldovei;
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
(2) Autorităţile de licenţiere reglementează prin licenţiere genurile de activitate conform
competenţelor stabilite la art.8.
(1) Camera de Licenţiere, denumită în continuare Cameră, este o autoritate publică de specialitate
în subordinea Ministerului Economiei, are statut de persoană juridică şi dispune de ştampilă cu
stema de stat şi cu denumirea sa. Camera îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului
aprobat de Guvern. (2) În scopul realizării activităţilor atribuite conform prezentei legi în
competenţa Camerei, aceasta îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, reia valabilitatea licenţelor, eliberează copii şi
duplicate ale acestora, realizează acţiunile prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea,
recunoaşterea nevalabilităţii licenţelor; b) organizează controlul asupra respectării de către
titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere;
c) asigură verificarea corespunderii solicitantului condiţiilor de licenţiere în baza declaraţiei
pentru eliberarea licenţei şi a documentelor anexate, dacă legile care reglementează activitatea
pentru care se solicită licenţa nu stabilesc expres verificarea încadrării solicitantului în condiţiile
de licenţiere la faţa locului;
d) remite prescripţii privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;
e) ţine dosarele de licenţiere şi registrul de licenţiere;
f) comandă şi păstrează formularele de licenţă;
g) generalizează experienţa din domeniul de competenţă şi prezintă Ministerului Economiei
propunerile respective;
h) prezintă Ministerului Economiei dări de seamă anuale privind activitatea sa.
(3) Deciziile Camerei pot fi contestate în instanţa
judecătorească
. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi 5 pct.
încetarea valabilităţii licenţei.
Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea
sau prelungirea licenţei
(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal,
prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu
semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana
care depune declaraţia, ce conţine:
6
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei
ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în
original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare,
cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.
(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită
actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile
depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de
licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura
persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
(6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de
licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se
temeiurile refuzului.
(8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru
eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în
modul stabilit.
Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei
sau privind respingerea declaraţiei pentru
eliberarea licenţei
(1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi
documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind
respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia .
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care
reglementează activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru
adoptarea de către autoritatea de licenţiere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau
privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei.
(3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se comunică
solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
(4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este depistarea
de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către
solicitantul de licenţă.
(5) În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul poate
depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea
declaraţiei precedente.
(6) Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de
licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru
înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre
respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu
condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii
declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea
pentru care a solicitat licenţa.
(7) În cazul survenirii situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa
în condiţiile art.14 alin.(1).
(8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia
celor emise de autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în
domeniul activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.
(9) Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenţei
(1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) pct. 1)–4), 9)–32) şi 43), licenţa se
eliberează pe un termen de 5 ani.
(2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 5), 6) şi 8), licenţa se eliberează
pe un termen de un an.
(3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.7), licenţa se eliberează pe un termen
de 3 ani, cu indicarea anuală în conţinutul acesteia a termenului pentru care s-a achitat taxa de
licenţă
(5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct.
33)–42) şi 44), termenul de valabilitate a licenţei se stabileşte
prin legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă.
. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al 7
căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a pct.
adresat la un avocat cu următoarele întrebări:
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv
de activitate.
7
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului. Semnarea
raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă. + dok : Copiile certificatelor de
calificare a evaluatorilor angajaţi, eliberate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, a
contractelor individuale de muncă sau carnetelor de muncă. Care este lista documentelor
necesare pentru obţinerea licenţei
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită
Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse
se verifică prin procedura ghişeului unic.
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de

activitate. Camera de licentiere. Plus agentia relatii funciare shi cadastru
Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător
. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a 3 pct.

titularului de licenţă.
. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct.

de retragere a licenţei.
Drept temei pentru suspendarea licenţei servesc:
a) nerespectarea de către titularul de licenţă a prescripţiei privind lichidarea încălcării
condiţiilor de licenţiere în termenul stabilit;
b) pierderea parţială sau temporară de către titularul de licenţă a capacităţii de a
desfăşura genul de activitate licenţiat.
c) neachitarea cotei anuale a taxei de licentiereatun cind taxa se plateste pe cote.
Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă;
c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat şi bugetul
asigurărilor sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul
desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă;
f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind modificarea
datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei;
g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei;
. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.
căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă
pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa
pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru
obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru
genul respectiv de activitate.
Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat
cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate
desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care
este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate
în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea
bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a
activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele
necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de
intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:
(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
8
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile
depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de
licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei
responsabile a autorităţii de licenţiere.
(6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de
licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se
temeiurile refuzului. (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării
declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care
se examinează în modul stabilit.
Subiectul 7. Evidenţa contabilă.
. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi 3 pct.

pentru însăşi persoana juridică.
Importanta evidentei kontabile rezida din faptul ka in baza acesteia se determina indikatorii necesari
pentru intokmire a deklaratiilor , altor dokumente utilizate in vederea kalkularii si akitarii
impozitelor , efectuarii dekontarilor
evidenţa contabilă este cea mai importanta forma a evidenţei economice•contabilitatea reflectă,
urmăreşte şi controlează toate activităţile economice desf ăşurate de agenţii economici, determina
modul kum se administreaza patrimonial
Permite ținerea evidenței fiecărui element patrimonial în parte;
Asigură înregistrarea sistematică a operațiunilor;
Permite cunoașterea în orice moment a situației unui element patrimonial;
. Analizaţi ciclul contabil. 5 pct.
CONTABILeOrganizarea evidentei contabile este efectuata de intreprinzatorul pers.fizica sau de

administratorul pers.juridica.Ei sunt obligati sa creeze conditii pt.tinerea corecta a
contabilitatii,intocmirea si prezentarea in termen a rapoartelor finaciare.Pers.juridica formeaza
servicii contabile ori incheie contracte cu firme de audit,care asigura evident
contabila.Responsabil de elaborarea in termen a darilor de seama este seful serviciului
contabil.Daca seful serviciului contabil considera ca documentele prezentate contravin normelor
legale ,este in dr.sa refuze executarea lor.Legea contabilitatii stabileste 4 etape de tinere a
evidentei contabile:a)intocmirea documentelor justificative;b)sistematizarea info.si completarea
registrelor contabile;c)inventarierea;d)darea de seama financiara.a) sunt documente
justificative:contactele.facturile de eliberare sau receptionare a marfurilor,ordinile
administratorului,dispozitiile de plata,etc.Documentele justificative se pastreaza un anumit timp
in arhiva intreprinzatorului.Daca se constata pierdera,sustragerea sau distrugerea documentelor
contabile acestea trebuie reconstituite in decursul a 2 luni de la constatare. b)Info.care se contine
in documentele justificative,necesare pt.inregistrarea contabila,este acumulata si sistematizata in
registrele contabile.In registrele contabile se inscriu cronologic operatiile economice effectuate
de intreprinzator,asfel incat sa fie redata situatia economica reala la zi.Registrele contabile ajuta
intreprinzatorii sa constate starea generala a afacerilor sale,pierderile,starea active,pasiva a
patrimoniului sau.La sfarsit de an pe baza registrelor se intocmeste raportul
financiar,inclusive bilantul care exprima situatia activului si pasivului .c)Rportul financiar
reprezinta o info.financiara sistematizata despre evenimentele care influenteaza
activ.intreprinderii si operatiunile economice.Scopul
rap.financiar este
prezentarea unei info.accesibile investitorilor si creditorilor reali si
potentiali despre situatia financiara a intreprinderii,datoriile
intreprinderii,sursele activelor,modificarile lor.Intreprinderea care
utilizeaza sistemul simplificat sau sistemul complet al partidei duble
sunt obligati sa faca rapoarte financiare trimestriale si
anuale.Intreprinzatorii individuali care tin evidenta contabila
intocmesc declaratie privind veniturile reale si cheltuielile din anul
9
care a expirat.Rap.financiare trebuie sa cuprinda info.despre
active,passive,venit net,flux de mijloace banesti in perioada de
gestiune.
. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei 7 pct.

contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală;
c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea
dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu
răspunsul la aceste întrebări.
a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de
acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp
b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila
conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident
contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor
economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor
contabile єi rapoartelor financiare;
sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor
economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se
utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul
annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a
mijloacelor fixe limita de 350 mii lei.
Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei. 3 pct.
1)Liberalizarea acttivității de întreprinzător – fiecare întreprinzător e în

drept să-și aleagă domeniul de activitate, avînd deplina libertate de a
produce și/sau de a vinde mărfurile, de a presta servicii cerute pe
piață. În acest sens au fost elaborate dispoziții legale privind dr.
întreprinzătorului pers. Fizică de a-și desfășura activitatea fără a
constitui o pers. Jur; și dr. întreprinzătorului pers. Jur. De a practica
orice gen de activitate neinterzis de lege. 2)Existența unui număr
suficient de întreprinzători privați – își are originea în princip.
Constituțional de libertate a activ.de întreprinzător, conform căruia
legiuitorul permite pers. Fizice a se înregistra ca întreprinzător
individual și de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative
ca să desfășoare activit. Economice aducătoare de profit. E important
și existența unei libertăți depline de intrare și retragere de pe piață,
libertate care face investiția mai atrăgătoare. Cadrul normative
reglementează ca autoritățile publice nu au dr. să interzică
constituirea de noi agenți economici și să creeze obstacole intrării și
ieșirii de pe piață a agenților economici. 3) Liberalizarea prețurilor și
tarifelor – Întreprinzătorii sunt în dr. să stabilească în mod
independent prețurile și tarifele la producția fabricată sau la serviciile
prestate. Mărfurile, lucrările și serviciile se comercializează la prețuri
libere, cu excepția celor reglementate de stat (prețul la energia
electrică și termică, la gazelle natural, la transportul de pasageri).
4)Asigurarea unui cadru legal, care să prevină și să sancționeze
concurența ilicită – Legea cu privire la protecția concurenței, care prin
reglementările sale interzice un șir de acțiuni ce duc la denaturarea și
suprimarea concurenței, ca abuzul de situația dominantă pe piață,
acordurile anticoncurență dintre agenții economici, actele de
concurență neloială, acțiunile autorităților publice care limitează
concurența. Funcțiile concurenței: 1)Regulator al cererii și ofertei –
numai într-o economie de piață în care concurența funcționează
efectiv se ajunge la un echilibru între cerere și ofertă. Dacă piața are
un deficit de anumite produse, mărfuri sau servicii, prețul la ele
crește, determinînd întreprinzătorii să să majoreze cantitatea de
producție deficitară.Dacă pe piață se observă un surplus de mărfuri
sau servicii, prețul la ele scade brusc. În cîștig vor fi ofertanții care
propun mărfuri mai calitative și la un preț mai redus; 2)Factorul
determinant în stabilirea prețului la mărfuri – concurența împiedică
10
impunerea prețurilor de monopol și obținerea de suprabeneficii;
3)Mecanismul de repartizare a profitului între întreprinzătorii implicați
în producția și distribuția mărfurilor – pentru a se menține pe piață și
a obține profitul scontat, întreprinzătorii au dr. de a utiliza: reducerea
cheltuelilor de producție și a prețului de cost, producerea de mărfuri
și prestarea de servicii de calitate mai înaltă.
. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5 pct.
ctele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
acticile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si
oncentrarile economice
onkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
folosirea neautorizata a emblemei comerciale
divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
ctiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea

e formare a noi agenti economici , sa dea indicatii agentului
conomic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab
onditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea
repturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii
eprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea
reducerea preturilor
. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o 7 pct.
cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or.
Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot
de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat
ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor
micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă.
După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ
mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În
referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este
necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei
contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul?
ritTEA PUBLIKA A STABILIT KONDITII DESCRIMINATORII PENTRU AGENTII Economici ,
rozindul pe SRL voco , astefel primaria a deklansat un act ce suprima conkurenta libera intre agentii
omici . primaria nu a avut dreptul sa retraga autorizatiile de komert al intreprinzatorilor , astfel in
ormitate ku legea klauza kontraktuala data va fi anulata . Instanta de judecata va stabili clauza
tactuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza
km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un
d anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor
or acelor agenti economici mici.
Subiectul 9. Concurenţa neloială.

. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă 3 pct.
neloială reglementate în legislaţia R. Moldova.
din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a
folosi in activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte.
Legislatorul nostrum reglementeaza concurenюг neloialг ca acюiunile agentului economic de a
obюine avantaje neоntemeiate оn activitatea de оntreprinzгtor, ceea ce aduce sau poate aduce
prejudicii altor agenюi economici sau poate prejudicia reputaюia lor оn afaceri;
Conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt:
a) raspindirea de informaюii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic
єi (sau) pot prejudicia reputaюia lui;
b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la
proprietгюile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor;
c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu
mгrfurile altor agenюi economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de
afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul
de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor
obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi
aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in
utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind
astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare
au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent
economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta
spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a pre vina alte actiuni de
dezorganizare a intreprinderilor rivale
. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta 5 pct.
conclurenţa.
Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
11
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale
si concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti

economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa
stab konditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor
economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata ,
majorarea /reducerea preturilor
. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în 7 pct.
instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că
ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea
respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea din China
şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă. Ce drepturi
are titularul mărcii de producţie? Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie?
Legea cu privire la protectia marcilor, 2008:
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în
drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de
confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn
şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova,
iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul
distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.
Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de
ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri
sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI
sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii.
Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele
fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după
publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu
poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost
publicate.
2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei
mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la
crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le
deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude
încălcarea de drepturi.
(2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd
există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce
de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi
de interesele persoanelor terţe.
Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti:
În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de
judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a
drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a unei
cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea
acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a
încălca drepturile sale asupra mărcii.
Măsurile de alternativa :
În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin
încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a
drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se
va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul
utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului.
Despăgubirile:
La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau
avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care
acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
12
a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după
caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor
sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin,
valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia
de a utiliza marca respectivă.
În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest
lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de
drepturi, stabilite conform legii
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop
lucrativ
. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu 3 pct.
scop lucrativ.
ditiile de vlabilitate se impart in conditii de fond si de forma :
ditiile de fond sunt : capacitatea -toti semnatarii trebuie sa aiba capacitate de a inkeia acte
ice ; consimtamintul -> sa emane de la o parsoana ku descernamint , sa fie exprimat ku intentia de
duce efecte juridice , sa fi eexteriorizat , sa nu fie viciat ( aici seinklude eroarea –reprezentare falsa a
rii actului … , dolul- acte frauduloase la inkeerea aktului juridik si violenta
ditii de forma : -forma autentika --- stabileste identitatea semnatarilor si capacitatea acestora de a
a acte
nditii specifice : aportul fondatorilor (contributia la ctivitate –
n valoar patrimoniala sau nepatrimoniala ) participarea la beneficii
pierderi , intentia de a crea o societate de a konlucra ku principii de
alitate in vederea impartirii veniturilor si pierderilor
. Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei 5 pct.
întreprinderi de stat arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele
obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.
STATUTUL-MODEL
al întreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea întreprinderii, inclusiv abreviată)
I. Dispoziţii generale
1. Denumirea: Întreprinderea de Stat "________________"
(completă)
(Î.S. "____________________________________________")
(abreviată)
(în continuare - Întreprinderea).
2. Sediul Întreprinderii: _____________________________
(adresa poştală)
3. Întreprinderea este creată prin ______________________________________________
_______________________________________________________________________
(numărul, data şi denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al Întreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (în continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a Întreprinderii ________________________.
6. Întreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza
proprietăţii ce i-a fost transmisă în gestiune.
7. Întreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei de stat la
Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
8. În calitatea sa de persoană juridică, Întreprinderea dispune de stampilă şi blanchete cu Stema
de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa completă sau abreviată în limba de stat, cu sintagma
"Republica Moldova", numărul de identificare de stat (IDNO). Pe blancheta Întreprinderii poate
fi indicată, de asemenea, adresa, telefonul de contact, contul bancar şi altă informaţie.
Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi reclamant
sau pîrît în instanţele judecătoreşti.
9. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, Legea
nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea nr.845-XII din 3 ianuarie
1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi acte normative şi de prezentul Statut.
10. Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din următoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social;
b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii;
c) suma uzurii şi amortizării calculate;
d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit;
f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii, aprobat de
Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la data aprobării
Statutului, inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii. Pentru bunurile imobile,
suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral.
12. Suprafaţa terenului atribuit Întreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se anexează.
13. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care dispune.
Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile Întreprinderii. Întreprinderea nu poartă
răspundere pentru obligaţiile Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formează din următoarele surse:
a) aportul Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil;
b) investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaţie.
13
15. Capitalul social al Întreprinderii constituie __________ lei. În capitalul social au fost incluse
bunuri în valoare de _____________ lei şi mijloace băneşti în sumă de ___________ lei. Lista
bunurilor depuse în capitalul social şi valoarea lor se anexează la prezentul Statut. Pentru
bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral.
16. Bunurile şi mijloacele băneşti transmise în capitalul social al Întreprinderii se evaluează în lei
moldoveneşti.
17. La propunerea Consiliului de administraţie, mărimea capitalului social al Întreprinderii poate
fi modificată (majorată sau redusă), în baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezervă
18. Capitalul de rezervă al Întreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezervă al Întreprinderii se formează prin defalcări anuale din profitul net pînă la
atingerea mărimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul defalcărilor anuale în
capitalul de rezervă se stabileşte în mărime de _____ % din profitul net al Întreprinderii.
20. Capitalul de rezervă se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi a mijloacelor
fondurilor speciale ale Întreprinderii. Mijloacele capitalului de rezervă se folosesc pentru
acoperirea pierderilor Întreprinderii.
IV. Drepturile şi obligaţiile Întreprinderii
21. Întreprinderea are dreptul:
a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova şi în alte
ţări, precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de
_______________________,
(de sine stătător)
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraţie)
c) să determine direcţiile şi modul de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă în
gestiune;
d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din străinătate, să
extindă activitatea de întreprinzător;
e) să încheie contracte de comercializare sau de procurare a producţiei, efectuare a lucrărilor,
prestare a serviciilor şi alte contracte economice;
f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc., precum şi
normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor în care, conform legislaţiei,
preţurile, tarifele şi alţi indicatori se reglementează de către stat;
g) să stabilească structura internă organizaţională a Întreprinderii, să determine statutul juridic al
subdiviziunilor;
h) să creeze filiale şi reprezentanţe;
i) să îmbunătăţească condiţiile de trai şi odihnă ale salariaţilor, să acorde ajutor familiilor
acestora, precum şi să ia parte la activitatea de binefacere, să aloce mijloace pentru ocrotirea
sănătăţii populaţiei, pentru cultură, învăţămînt, ştiinţă, educaţie fizică şi sport, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
j) să angajeze lucrători, inclusiv prin contract, şi să-i concedieze în corespundere cu legislaţia
muncii;
k) să primească bunuri materiale şi alte bunuri repartizate de stat în mod centralizat, la preţuri
stabilite de stat sau la preţuri contractuale;
l) să ceară compensarea pagubei cauzate de acţiunile ilicite ale persoanelor fizice sau juridice.
22. Întreprinderea este obligată:
a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia lărgită a bunurilor de stat, transmise
în gestiune;
b) să onoreze obligaţiile ce decurg din legislaţie şi contractele încheiate;
c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi;
d) să achite integral plăţile salariale conform contractelor (acordurilor) încheiate, independent
de starea financiară a Întreprinderii;
e) să efectueze asigurarea socială, medicală şi alte tipuri de asigurări obligatorii ale salariaţilor, să
le creeze condiţii adecvate pentru activitate, conform legislaţiei şi contractului colectiv de muncă;
f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor
administraţiei publice locale privind protecţia socială a invalizilor şi altor persoane cu posibilităţi
de muncă limitate;
g) să achite la timp impozitele şi alte plăţii în modul şi în mărimile stabilite de legislaţie;
h) să iniţieze procedura de insolvabilitate a Întreprinderii, în cazul apariţiei imposibilităţii de a-şi
onora obligaţiile faţă de creditori;
i) să prezinte, în mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare şi fiscale, dările de
seamă statistice şi de alte tipuri;
j) să asigure remunerarea muncii angajaţilor la un nivel nu mai mic decît salariul minim stabilit
pe ţară;
k) să asigure condiţii adecvate de muncă, respectarea securităţii muncii, normelor de producţie şi
sanitare, securităţii antiincendiare, precum şi protecţia mediului ambiant;
l) să obţină licenţe, în modul stabilit de legislaţie, pentru a desfăşura activităţi ce necesită
dispunerea de licenţă.
23. Întreprinderea nu este în drept, fără autorizaţia Fondatorului:
a) să dea în arendă (locaţiune) ori să depună în gaj bunurile sale;
b) să comercializeze activele neutilizate în procesul tehnologic;
c) să caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) să conserveze bunurile a căror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se prevede;
e) să intre în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni, în baza contractelor încheiate;
f) să participe cu bunurile sale în activitatea structurilor nestatale;
g) să investească patrimoniul de stat în alte state. Modul unei atare investiţii este determinat de
către legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia Republicii Moldova;
h) să transmită fondurile fixe şi alte active.
V. Organele de conducere ale Întreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul Consiliului de
administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv).
14
25. Fondatorul încheie cu Administratorul Întreprinderii un contract pentru transmiterea
proprietăţii de stat în gestiune operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii de
întreprinzător.
26. Fondatorul are următoarele atribuţii principale:
a) aprobă Statutul Întreprinderii, modificările şi completările acestuia;
b) stabileşte indicatorii economici ai Întreprinderii;
c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii;
d) desemnează membrii Consiliului de administraţie şi îi revocă;
e) stabileşte mărimea indemnizaţiilor lunare pentru membrii Consiliului de administraţie;
f) desemnează Administratorul Întreprinderii şi îl eliberează din funcţie, la propunerea
Consiliului de administraţie;
g) asigură supravegherea activităţii economico-financiare a Întreprinderii, fără a interveni
nemijlocit în activitatea acesteia;
h) stabileşte mărimea creditelor contractate şi acordate de Întreprindere.
27. La solicitarea Întreprinderii, Fondatorul examinează materialele şi eliberează autorizaţii
privind:
a) darea în arendă (locaţiune) sau depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor Întreprinderii în capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat în alte state.
28. Fondatorul adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii, operarea
modificărilor şi completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea Întreprinderii.
În Statut pot fi prevăzute şi alte drepturi şi obligaţii ale Fondatorului, care nu contravin legislaţiei
în vigoare.
Consiliul de administraţie
29. Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a Întreprinderii, reprezintă
interesele statului şi îşi exercită activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu
privire la întreprinderea de stat, prezentului Statut şi Regulamentului Consiliului de administraţie
al Întreprinderii, aprobat de Fondator.
30. Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de _______ (pînă la
3) ani, ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi
Comerţului, colectivului de muncă.
31. Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de Fondator, în număr de
____ (număr impar, nu mai mic de 3) persoane, în funcţie de indicii economico-financiari
(personalul scriptic, volumul de afaceri şi alţi indici) ai Întreprinderii.
32. În componenţa Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai
Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai Fondatorului şi ai
colectivului de muncă. În componenţa Consiliului de administraţie pot intra, de asemenea,
reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi administrative centrale, specialişti în domeniul de
activitate al Întreprinderii, specialişti în economie şi în drept.
33. Preşedintele Consiliului de administraţie este desemnat de Fondator. Membrii Consiliului de
administraţie, propuşi din partea colectivului de muncă, sînt aleşi la adunarea generală
(conferinţa) a colectivului de muncă. Administratorul Întreprinderii nu poate fi desemnat în
calitate de membru al Consiliului de administraţie.
34. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare ale Întreprinderii;
b) ia măsuri ce vor asigura integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor Întreprinderii;
c) soluţionează, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea Întreprinderii
în asociaţii şi alte uniuni şi ieşirea din ele;
d) aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, raportul financiar anual şi profitul (pierderea)
perioadei de gestiune;
e) exercită controlul selectiv al activităţii economico-financiare a Întreprinderii;
f) prezintă Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a Întreprinderii,
precum şi rezultatele auditului activităţii economico-financiare, după caz;
g) adoptă decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi folosirea creditelor, în mărimea stabilită de
Fondator;
h) prezintă Fondatorului propuneri privind modificarea şi completarea Statutului Întreprinderii,
reorganizarea sau lichidarea ei;
i) selectează prin concurs şi propune Fondatorului candidatura Administratorului Întreprinderii şi,
după caz, eliberarea lui din funcţie;
j) aprobă, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al Întreprinderii;
k) aprobă darile de seamă trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele activităţii
economico-financiare ale Întreprinderii;
l) examinează materialele ce ţin de darea în arendă (locaţiune), depunerea în gaj a bunurilor
Întreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic,
casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea fondurilor fixe şi altor active,
prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efectuării auditului Întreprinderii;
n) examinează şi informează Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social.
În Statutul Întreprinderii şi în Regulamentul Consiliului de administraţie pot fi prevăzute şi alte
atribuţii ale Consiliului de administraţie, care nu contravin legislaţiei în vigoare.
35. Consiliul de administraţie nu are dreptul că intervină în activitatea Administratorului,
desfăşurată întru exercitarea funcţiilor, stipulate în contractul încheiat cu Fondatorul
Întreprinderii.
36. Conform legislaţiei, membrii Consiliului de administraţie răspund solidar faţă de
Întreprindere pentru prejudiciile cauzate de îndeplinirea, cu abateri de la legislaţie, a hotărîrilor
adoptate de ei, a Statutului Întreprinderii şi a Regulamentului Consiliului de administraţie.
Membrul Consiliului de administraţie care a votat împotriva unor astfel de hotărîri este scutit de
repararea prejudiciilor, dacă în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat protestul lui. Este absolvit
de răspundere şi membrul Consiliului de administraţie care nu a participat la şedinţa respectivă.
37. Membrul Consiliului de administraţie poate fi scutit de reparaţia prejudiciilor cauzate de el
în timpul îndeplinirii obligaţiilor sale, dacă el a acţionat conform documentelor Întreprinderii,
15
indicaţiilor în scris ale autorităţii pe care o reprezintă sau în limitele unui risc normal de
producţie sau gestiune.
Organul executiv al Întreprinderii - Administratorul
38. Administratorul conduce activitatea Întreprinderii şi îşi exercită funcţiile ce-i revin în
conformitate cu legislaţia, prezentul Statut şi contractul (acordul) încheiat cu Fondatorul.
39. Administratorul are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă;
b) acţionează fără procură în numele Întreprinderii;
c) reprezintă interesele Întreprinderii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum şi cu
organele de justiţie, acordînd atare împuterniciri în unele probleme şi altor lucrători ai
Întreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectivă;
d) asigură executarea deciziilor Fondatorului şi Consiliului de administraţie;
e) asigură, conform deciziei Consiliului de administraţie, auditul activităţii economico-financiare
a Întreprinderii;
f) prezintă trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la activitatea
economico-financiară a Întreprinderii şi, după caz, actul auditului;
g) încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci;
h) prezintă Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraţie privind schimbarea
componenţei, reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică a bunurilor transmise în gestiunea
Întreprinderii;
i) poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a obligaţiilor
stabilite în contract;
j) asigură prezentarea, în modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare şi fiscale, a dărilor de
seamă statistice şi de alte tipuri în organele respective de stat;
k) asigură transferarea în termen a plăţilor în bugetul public naţional;
l) angajează şi concediază personalul Întreprinderii, asigură stimularea muncii angajaţilor,
sancţionarea sau tragerea lor la răspundere;
m) asigură achitarea salariilor, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie;
n) îndeplineşte şi alte obligaţii ce ţin de organizarea şi asigurarea activităţii Întreprinderii,
conform legislaţiei.
40. Administratorul Întreprinderii este obligat să asigure integritatea bunurilor primite în
gestiune operativă, utilizarea şi reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale Întreprinderii
nu trebuie să fie mai mică decît mărimea capitalului social. În caz contrar, se interzice de a plăti
prime din contul profitului net obţinut.
VI. Activitatea de întreprinzător a Întreprinderii
41. Întreprinderea poate desfăşura orice gen de activitate prevăzut în prezentul Statut, cu excepţia
celor interzise de legislaţie.
42. Întreprinderea îşi întocmeşte de sine stătător programul de producţie, în funcţie de indicii
economici stabiliţi de Fondator, contractele încheiate pentru comercializarea producţiei către
consumatori şi necesitatea de a asigura dezvoltarea Întreprinderii.
43. Întreprinderea procură resurse pe piaţa de mărfuri nemijlocit de la producători, în unităţile
comerţului angro, la burse, iarmaroace, licitaţii, de la organizaţiile de aprovizionare tehnico-
materială etc.
44. Întreprinderea îşi comercializează producţia, lucrările, serviciile, precum şi deşeurile de
producţie la preţurile şi tarifele de piaţă, iar în cazurile prevăzute de actele normative - la preţuri
şi tarife reglementate de stat.
45. Profitul (pierderile) Întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislaţie. Profitul net se
formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia
Întreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea producţiei;
d) defalcări în bugetul de stat;
e) în alte scopuri, dacă nu contravin legislaţiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adoptă de către Consiliul de administraţie anual, la
propunerea Administratorului, nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului ce urmează după anul de
gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi,
pentru formarea capitalului de rezervă şi a rezervei pentru dezvoltarea producţiei în cazul în care
valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ anual al Întreprinderii, este mai mică decît
capitalul social al Întreprinderii sau va deveni mai mică în urma repartizării lui în alte scopuri.
49. Pierderile Întreprinderii se acoperă din contul profitului net rămas la dispoziţia Întreprinderii,
din contul mijloacelor fondului de rezervă, precum şi din donaţii sau subvenţii.
50. Dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior, valoarea
activelor nete ale Întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai mică decît mărimea
capitalului social, Consiliul de administraţie va informa Fondatorul despre necesitatea modificării
capitalului social al Întreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a Întreprinderii
51. Întreprinderea se reorganizează prin fuziune (contopire, absorbţie), dezmembrare (divizare,
separare) sau transformare, în baza deciziei Fondatorului, în care se prevede modul şi termenele
de reorganizare.
52. Întreprinderea îşi încetează activitatea şi se lichidează în temeiurile prevăzute de legislaţie,
inclusiv:
a) expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotărîrea Fondatorului;
d) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti;
e) în cazul insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa
masei debitoare.
53. Lichidarea Întreprinderii se efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin hotărîrea
Fondatorului, căreia i se transmit toate împuternicirile privind conducerea activităţii curente a
Întreprinderii.
16
54. În cazul încetării activităţii Întreprinderii, potrivit deciziei instanţei judecătoreşti competente,
componenţa comisiei de lichidare, modul, termenele şi alte condiţii de activitate a ei sînt
determinate de această instanţă.
55. Întreprinderea se consideră lichidată odată cu radierea ei din Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor.
VIII. Dispoziţii finale
56. Prezentul Statut este întocmit în ___ exemplare, fiecare dintre ele avînd aceeaşi putere
juridică. Anexele la Statut constituie parte integrantă a lui.
57. Prezentul Statut, modificările şi completările acestuia intră în vigoare la data înregistrării lui
la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
58. Prevederile prezentului Statut sînt obligatorii pentru toţi angajaţii Întreprinderii.
59. Litigiile apărute în procesul activităţii Întreprinderii şi/sau reorganizării, lichidării ei se vor
soluţiona în instanţele judecătoreşti competente.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii
societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine;
actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele
obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor;
clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile
fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile fondatorilor; claua privind structura
atrinutiile, modul de constituire si functionare a organelor PJ, clauza privind modul de
reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si
reprezentantele PJ.
În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-se
motivul că actul de constituire a acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Poate oare
actul de constituire să fie anulat? Care sunt temeiurile nulităţii şi efectele ei?
ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest
act cum sunt:
a) numele, locul єi data naєterii, domiciliul, cetгюenia єi datele din actul de identitate al
fondatorului persoanг fizicг; denumirea, sediul, naюionalitatea, numгrul de оnregistrare al
fondatorului persoanг juridicг;
b) denumirea societгюii;
c) obiectul de activitate;
d) participaюiunile asociaюilor, modul єi termenul lor de vгrsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaюiune оn naturг єi modul de evaluare, dacг au fost
fгcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor societгюii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele єi reprezentanюele societгюii
deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece
anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numгrul, tipul єi valoarea nominalг a acюiunilor; clasele de acюiuni єi numгrul de acюiuni
de fiecare clasг;
c) mгrimea aportului єi numгrul de acюiuni atribuit fiecгrui fondator;
d) modul de юinere a registrelor societгюii;
f) ordinea de оncheiere a contractelor cu conflict de interese.
Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor
. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. 3 pct.

Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica
producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub
raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele
fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege,
in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere
individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti
tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de
intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei
in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică;
a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine
evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila
e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de
intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea
economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai
larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit
intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu
privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de
patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii
si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al
diferitor contracte.
17
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara
activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea
contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri
in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu
distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг
exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume
obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a
intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi
deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un
profesionist cu skopul de a obtine profit.
. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi 7 pct.
utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar;
b) activităţii de asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun; d) reparaţia
tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerţul cu produse petroliere;
In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica
intreprinyatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita.
Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele
juridice , SOC ACTIUNI ,inregistrate in RM si se supun licentierii.
Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl,
sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului
acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si
permisiune organului competent
Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in
nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza
patenta.
Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.
. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al 3 pct.

patentei de întreprinzător făcând o caracteristică a acestora.
Titularul desfas activ in nume propriu de la data eliberarii patentei si pina la data expirarii
ei.patenta este un act personal,care certifica dreptul doar al titularului de a desf activ de
intrepr.transmiterea patentei catre o alta persoana duce la incetarea valabilitatii acestui act,in
schimb citiva titulari se pot asocia ca sa desfas in comun activ de intrepr.activ in baza patentei nu
presupune tinerea evidentei contabile si statistice si nici efectuarea operatiunilor de casa.titularul
este in drept sa desf activitatea pe intreg teritoriul tarii,daca in ea nu este stabilit altfel.in cazul in
care este eliberata de primarie,patenta e valabila numai pe teritoriul localitatii.perioada in care
titularul de patenta a activat se include in vekimea de munca.
Obligatii :sa respecte drept consumatorului,sa respecte cerintele legale,normele sanitare,de
aparare impotriva incendiilor ;sa prezinte la cererea consum si a org de control actele de
provenienta a marfurilor,sa nu comercializeze produse alcoolice si articole de tutun.
. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea 5 pct.
activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule
în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de
cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a
disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are
domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7),
solicitantul depune cererea la primăria respectivă.
(2) În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că
acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si
autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o
asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea
solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă
dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul
de plată a taxei p/u patentă;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in
domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de
proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul
de plata a taxei de patenta;
18
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in
domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a
taxei de patenta.
. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat
îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri
încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a
suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi
cărţilor este interzisă.
Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si
incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul
patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de
legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor
alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea
cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe
perioada respectivă.
(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza
patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială
sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod
obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
(1) Valabilitatea patentei încetează:
a) odată cu expirarea duratei patentei;
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată
de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data
suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului
patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.
Subiectul 13. Întreprinzătorul individual
. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu- 3 pct.

vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite.
nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;
b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru
înregistrare cerinţelor prevăzute de lege;
c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau
reluare a activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei
juridice;
c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice
radiată din Registrul de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani
d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor
pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise în
Registrul de stat;
e) stabilirii interdicţiei de înregistrare, emisă de instanţa judecătorească sau de
executorul judecătoresc;
f) gajării participaţiunii, cu excepţia cazului cînd înstrăinarea ei este permisă, sau
sechestrării ori grevării în alt mod a participaţiunii
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza
înregistrarea.
(3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.
(4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor
în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul
înregistrării.
(5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate
fi anulată numai de instanţa de judecată.
. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual 5
cu cele ale titularului patentei de întreprinzător. pct.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate

neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze
munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
19
Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a
obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau
de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in
localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa
achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu
privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a
desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta
persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu
suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare
activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este
obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile
consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv
dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie:
bunurile care nu pot fi urmarite.
. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta 7 pct.
le poate desfăşura: a) activitate de asigurare; b) comerţul cu băuturi spirtoase şi
articole din tutun; c) activitate în domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb
valutar; e) organizarea disco-cluburilor.
a) activitate de asigurare – nu
b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
Subiectul 15. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.
. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ. 3

pct.
ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile
comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea
comercialг ai cгrei membri practicг, оn conformitate cu actul de
constituire, activitate de оntreprinzгtor оn numele societгюii єi
rгspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia),
societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de
rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate de
оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru
obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi
membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea
de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului
depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea
societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social
este divizat оn pгrюi sociale conform actului de constituire єi ale
cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii),
SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei
capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt
garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si
municipal, cooperativele de produktie/de
intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane
fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul
favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor
sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale
. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) 5
societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) pct.
întreprinzător;
a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin
care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de
intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate
afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate
comerciala , avind un character mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal
b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si
skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o
persoana juridical care poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ
doar acelea care le pot desfasura asociatii ei
c)intreprindere-
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu
privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de
patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii
si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
20
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al
diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde
notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce
desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume
propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit.
prezinta o notiune mult mai larga decit persoana
d)agent economic
juridika cu skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal
reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in
contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org
competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop
lucrative de dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de
intreprinzator
. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de 7
a anula înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în pct.
incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât
funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este
procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost
ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa?
cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele
mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la
societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece
prin definitie aceasta calitate presupune si desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au
capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata.
Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si
la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii pentru persoana care
nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru
utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.
Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ
. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra 3

înregistrării cererii de înregistrare a persoanei juridice. pct.
Registratorul,in exercitarea atributiilor,preia actele prezentate,le verifica legalitatea,indeplineste
formalitatile si in cel mult 5 zile lucratoare emite o decizie prin care satisface cererea ori o
respinge.Decizia de inregistrare a persoanei juridice se emite in 2 examplare si reprezinta actul
administrativ de constatare a ptaparitiei persoanei juridice ca subiect de dr.La inregistrare pers jur
i se atribuie un nr de identitate de stat (IDNO),care e nr de inregistrare,iar alaturi de denumire si
sediu,un nr unic de identitate pentru intreaga viata sociala.Registratorul elibereaza solicitantului
inregistrarii un exemplar al Deciziei de inregistrare si un exemplar de acte de constituire cu
amprenta stampilei Camerei.Registratorul nu e in drept sa intervina cu modificari si completari in
propria decizie de inregistrare a pers jur si nici nu o poate anula.Registratorul poate din oficiu sau
la cererea persoanei interesate ,sa corecteze in decizia adoptata erorile care contravin actelor de
constituire si alte greseli evidente.Pt aceasta adopta o decizie de corectare a deciziilor,care nu
anuleaza si nu modifica caracterul juridic deciziei de inregistrare .
. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera 5
Înregistrării de Stat cu alte acte administrative cu caracter normativ sau pct.
nenormativ.
. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de 7

persoane juridice cu scop lucrativ, în special care sunt cazurile pct.
(temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a persoanei juridice.
Capitolul II din legea nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare
cerintelor prevazute de lege
Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a
activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.
Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.

. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană
juridică străină şi al treilea fondator este un cetăţean al Republicii Moldova.
constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul
bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a
bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM
prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica,
traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice,
copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate
care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat. In ceea
ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in
acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator
care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca
este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si
actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical.
21
. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor 5
evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul. pct.
. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de
Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu
Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea
Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv
filialele si reprezentantele acestora, оnregistrate, reorganizate si lichidate,
despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice,
precum si a datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre
persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina
denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al
fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul
de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul;
numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data
la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica
speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar.
Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul
juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al
intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint
inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul
actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si
pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de
posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni.
. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost 7

respinsă de Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în pct.
Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această
cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel
de obiect de activitate.
In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi,
persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege.
Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali
prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este
temei de refuz in inregistrare-necorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu
cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit “prinsul
pestelui in Marea Nordica” ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in
confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica
aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului,
respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea
cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala
Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3
pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa
transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de
actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa
comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a
denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si
ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii
asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni
ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul,
indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura
trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar
pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art
113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar
cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se
transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis
majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii
capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce
informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a
cere in numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l
poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea
informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis
la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara
acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati
similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma
pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru,
ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul
incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea
prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care
rezulta din actele incheiate.
22
. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL 5
cu cea a: a) asociatului comanditar; b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe pct.
acţiuni; c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată.
In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaţii este
prezumat a fi оn numerar, dacг actul de constituire nu prevede altfel. Pоnг la data оnregistrarii de
stat a societaţii, fiecare fondator va trebui sг verse оn numerar оn contul societгюii cel puюin
40% din suma aportului subscris, dacг legea sau actul de constituire nu prevгd o proporюie mai
mare. Fiecare asociat va trebui sг verse integral aportul subscris оn cel mult 6 luni de la data
оnregistrгrii societгюii. Dreptul societaţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie оn termen
de 3 ani de la оnregistrarea de stat a societгюii. Оn calitate de aport la capitalul social pot fi
bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. in perioada de activitate a societгюii, asociaюii nu
pot cere restituirea aportului lor vгrsat оn capitalul social. Asociatul care nu a vгrsat оn termenul
stabilit aportul este obligat sг repare prejudiciile cauzate societгюii dacг angajamentul asumat a
generat aceste prejudicii. Dacг administratorul societгюii nu cere asociatului sг verse neоntоrziat
aportul єi sг acopere prejudiciul cauzat prin оntоrziere, fiecare asociat este оn drept, оn limitele
termenului de prescripюie, sг cearг, оn numele societгюii, vгrsarea aportului єi repararea
prejudiciilor. Suma totalг a aporturilor nu poate fi mai micг decоt cuantumul capitalului social.
Asociaюii nu pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aportul. Creanţa societгюii privind
transmiterea aportului nu poate fi stinsг prin compensaюie. Faюг de obiectul aportului оn naturг
nu poate fi opus dreptul de retenюie оntemeiat pe o creanюг care nu se referг la acest obiect. Оn
cazul reducerii capitalului social al societгюii, asociaюii pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa
aport оn cuantum ce nu depгєeєte suma cu care a fost redus capitalul social. Obiect al aportului
оn naturг poate fi orice bun aflat оn circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului оn naturг va
fi indicat оn actul de constituire.
Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau
in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si
servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate
in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau
dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii.
Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in
comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa
verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat.
Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura.
Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a
achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint
obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii
pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de
la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la
actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze
aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a
actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa
verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii
societatii comerciale.
. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa 7
de judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din pct.
societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la
care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10
noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de
la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat.
Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare
asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si
avertizindu-l ca e posibila excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art
154 CC si art 47 Legea privind SRL asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului
stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1
luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in
instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia termenul d
e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea
cererii.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale
. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale. 3

pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi
stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a
participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile
stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste
informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de
cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de
23
lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea
profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul
social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o
parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea
creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul
social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul
de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea
societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor,
dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe
oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul
executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care
detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul
interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea
emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni
fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa
ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale,
procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei
de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele
contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de
control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu
cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire
se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza
leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este
absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea
activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la
clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate
activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de
la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu
privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3)
asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati
care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o
despagubeasca.
. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a 5
asociatului comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată. pct.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati:
comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine
de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea
gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari
iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii
societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au
drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod
obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL
pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin
reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea
acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in
Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea
societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia
de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si
de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii
unor manageri profesionali-persoane terte.
. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. 7
El solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) pct.
dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b)
proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d)
cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o
notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are
el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei
dividendului?
24
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care
stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului
societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul
la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede
ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin
(2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societгюii poate fi modificat prin hotгrоrea
adunгrii generale a asociaюilor, care se adoptг cu votul unanim al asociaюilor. NU este admisa
insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual
beneficiul rгmas dupг achitarea impozitelor єi altor plгюi obligatorii. Beneficiul se plгteєte
asociaюilor оn formг bгneascг, оn decurs de 30 de zile de la data adoptгrii hotгrоrii privind
distribuirea beneficiului, dacг adunarea asociaюilor nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este оn drept sг adopte
hotгrоre privind distribuirea beneficiului оntre asociaюi 1.pоnг la vгrsarea integralг a aporturilor;
2.dacг, оn urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societгюii va deveni mai micг
decоt suma capitalului social єi capitalului de rezervг. Societatea nu este оn drept sг plгteascг
asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor dacг, la
momentul achitгrii, societatea este оn stare de insolvabilitate sau poate ajunge оn aceastг stare оn
urma distribuirii beneficiului. Оn cazul оncetгrii circumstanюelor menюionate, societatea este
obligatг sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a
asociaюilor. Beneficiul plгtit contrar reglementгrilor stabilite se restituie societгюii.
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al 3
unei SRL. pct.
1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in
capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica
incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private
prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale
nestinse pentru infracюiuni contra patrimoniului, infracюiuni economice, infracюiuni sгvоrєite
de persoane cu funcюie de rгspundere sau de persoane care gestioneazг organizaюii comerciale.
Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare
funcюie retribuitг prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura:
funcюia de procuror este incompatibilг cu orice altг funcюie publicг sau privatг, cu excepюia
activitгюilor didactice єi єtiinюifice.
Administratorul este persona priun kare o societate comerciala isi exercita drepturile si isi
executa obligatiile .in kalitate de administra poate fi desemnat o persoana fizika ku kapacitate de
exercitiu deplina (18 ani)Legiutorul stabileşte anumite restrictii pentru ocuparea funcţiei de
administrator al unei societati comerciale, respective al unei SRL. Astfel, nu poate fi un astfel de
administrator persoana care ocupa o funcţie publica incompatibila cu o alta funcţie remunerata.
Sub incidenta acestei interdicţii cad funcţionarii publici, procurorii, judecătorii, lucratorii
organelor de interne si de securitate, persoanele care fac serviciu militar, deputaţii, miniştri,
preşedintele RM etc. De asemenea nu pot exercita o astfel de funcţie persoanele condamnate
pentru anumite infractiuni si persoanele private, prin sancţiunea instanţei, de dreptul de a ocupa
funcţia de director.ka administrator poate fi desemnat cet RM , strain
sau apatrid.
. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o 5
gestionează. pct.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care
alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor
mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel .
Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si
societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea
de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de
societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in
contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind
administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este
imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in numele sip e
contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si
societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare.
Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala.
Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului
rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele
constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale
sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a
fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat
administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate
afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a
mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de
administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul
25
executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii
cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a
actionarilor sau de consiliul societatii.
. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o 7
clădire a societăţii cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci pct.
când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt
doar de 3,5 mln. lei.
In societates pe acţiuni, administratorul este in drept sa incheie liber orice act juridic in valoarea
de pina la 25% din activele nete deţinute de societate. Pentru actele juridice ce depăşesc acesta
valoare , insa pina la 50% din activele nete, iar pentru cele ce depăşesc proporţia de 50% din
active, acordul trebuie sa fie dat de adunarea generala a actiunarilor. Actele juridice cu depăşirea
limitelor stabilite pot fi anulate de instanţa de judecata. Respectiv, in cazul de fata administratorul
nu este in drept sa sa vinda cladirea societatii pe actiuni deoarece valoarea actului juridic, adica
2.5 mln lei, constituie mai mult de 50% din valoarea activelor societatii, adica 3.5 mln lei. Pentru
incheierea acestui act juridic va fi nevoie de acordul dat de catre adunarea generala a actionarilor.
In caz contrar actul juridic va fi anulat prin intermediul instantei de judecata
Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.
. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele 3

lui. pct.
In sens juridic prin patrimoniu se intelege o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic
pe care persoana juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de
drept,precum si de cele ale persoanelor care o alcatuiesc.
In sens economic patrimoniul reprezinta doar o totalitate de drepturi.
Patrimoniul este suportul material care ofera pers.jur.
posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost infiintata,care-i
permite sa participe in nume propriu la rap.jur. si sa-si asume
drepturile si obligatiile pe care aceasta participare le
presupune.Din componenta patrimoniul fac parte toate bunurile
pers.jur.
. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului 5
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ. pct.
Bunurile ce intra in componenta activului patrimoniului pers.jur. cu scop lucrativ sunt:
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul
alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi
pierde valoarea lor economica.
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului
e)sursele mijloacele economice
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul 7

social al S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat pct.
a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori
potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt
bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat
refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul
?
Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de
10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea
pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea
necesitatilor activitatii sale.
Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.

. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea 3
capitalului social al societăţilor comerciale. pct.
aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si
incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati
bazate pe natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui
bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de
stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de
obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de
inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau
o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
26
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si
majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru
utilizarea bunului transmis.
. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, 5
«participaţiune» „parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. pct.
intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o
interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul
social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin
fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta,
materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care
poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr
de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг
reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei
cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include
toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un
document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a
participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o
parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.
. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis 7
să verse cu titlu de aport în capitalul social un bun imobil, un automobile, pct.
acţiunile pe care le deţine în S.A. “Tîmplarul” referindu-vă la la termenul de
vărsare, modul de evaluare şi de predare a acestora.
In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la оnregistrarea
de stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va
trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul,
al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii.
Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la
vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM
art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al
societгюii de capital creanюele єi drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul
reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea
automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.
. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, 3
definindu-le şi explicându-le esenţa. pct.
In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr
asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de
productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr
asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor.
Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea
subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al
intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de
societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub
sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr
exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala.
Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara
oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o
folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un
element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de
firma care este un element obligatoriu, emblema este un element
facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra
emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat
pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde
de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor,
produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de
produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de
individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala
(constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari
grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative).
Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica
27
se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii
industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata
de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le
vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de
serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si
colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau
juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau
altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a
vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are
clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele
concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial
desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant
produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza
si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a
efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea,
interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea
acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in
patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social
sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR
societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta
a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de
cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a
drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare.
DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de
inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat
pentru protectia industriala.
. Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind 5
momentul apariţeie drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea pct.
una faţă de alta în cazul confruntării acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de
individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente
incorporale a caror valoare economica principala consta in
puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in
registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se
inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii
industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in
litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele
emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte,
actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca
de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari
grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este
necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O
societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate
avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea
mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu
posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind
denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a
intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre
utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract
inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii
individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa
tertilor spre utilizare.
. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de 7
producţie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la pct.
modul de evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea
ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit
cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca
aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul
28
acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie
varsat in termenul stability in actul de constituire darn u mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii societatii comerciale.
Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.
. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal 3

al unor societăţi comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social. pct.
Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza
materiala a societatii. De aici se asigura cheltuielile de
constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se
apreciaza dupa beneficiile pe care le produc aceste investitii. 2)
Capitalul Social – garantie a creditorilor societatii. Marimea
capitalului social este un indiciu al credibilitatii partenerilor,
creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este mai
mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste
increderea partenerilor de afaceri. 3) Capitalul social – legatura
dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei
entitati colective cu scopul – vadit patrimonial - de a obtine o
cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din
foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei
. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al 5
societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, pct.
„ participaţiune”.
Delimitarea capitalului social de alte noţiuni similare. în literatura juridică s-a menţionat că, în
unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de
active ale societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat.
- Capitalul social şi patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al
patrimoniului societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu
patrimoniul societăţii apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-
au obligat. Cu alte cuvinte, aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul
propriu iniţial al societăţii şi, ca valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă
de fondatori, indicând legătura juridică sau, altfel spus, dependenţa de aceştia, iar pe de altă
parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societăţii. Dacă patrimoniul este un ansamblu de
drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce aparţin unei persoane, capitalul social este suma
valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în societatea comercială pentru formarea activului
patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii
societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixă, menţinută
pe întreaga durată a societăţii şi înscrisă în actele constitutive şi în Registrul de stat, modificarea
lui efectuându-se prin proceduri dure.
-Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii
sumare a tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el
indică valoarea ininimă a laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii.
Acesta din urmă este format din activele proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii
nerepartizate) sau împrumutate (credite bancare sau comerciale), precum şi din bunurile deţinute
de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dacă aceste active sunt aportate de
asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul
social arată nivelul minim al activelor pe care trebuie să le deţină societatea. Din activele care
asigură intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o
anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea activelor a
scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar organul de decizie şi
control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea
reală a activelor500. Dacă societatea a activat eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va
obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la împărţirea lor.
- Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului
social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de
care trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este
altceva decât datoria societăţii faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de
creanţă complex, care include atât dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte
din active în cazul lichidării societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la
adunarea asociaţilor cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot
valorifica în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se
materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială sau
acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din
societate (numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi din active în cazul
lichidării societăţii.
- Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici cu
capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică sursa iniţială
a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire, când societatea a obţinut întregul capital
social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a
suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu,
pc lângă capitalul social şi capitalul de rezervă, include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite,
alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că valoarea nominală a participaţiunii unui
asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul
social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al
29
societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul de rezervă, de 10% din
beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii.
Capitalul social se confundă cu
- Capitalul social şi capitalul vărsat.
capitalul vărsat al societăţii atunci când asociaţii au transmis
integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi
dispoziţia art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic
varsă integral aportul până la data înregistrării de stat. De regulă,
la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat.
Art.113 stabileşte că, la data înregistrării de stat a societăţii,
fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din
aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel
mult 6 luni de la înregistrare.
. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL 7
„Lombardul Daciei” din Chişinău. Administratorul lombardului solicită pct.
asistenţă juridică şi afirmă că capitalul social al acestui lombard este de 100
000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic.
Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care
norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita
dizolvarea?
Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de
amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de
cel putin 25000$ SUA iar in localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia
noastra concreta, lombardul este amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si
deci el nu a respectat norma minima a capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a $ pe
piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat prevederile
legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi declarat
nul.
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL. 3 pct.
.Modalitati de majorare
-majorarea capitalului prin cresterea valorii nominale a actiunilor. Consiliul sau adunarea
generala poate decide majorarea capitalului social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din
contul rezervelor societatii fie prin reevaluarea bunurilor societatii, fie prin aporturile
suplimentare ale actionarilor. Majorarea implica: adoptarea deciziei de majorare, inregistrarea
majorarii capitalului social la camera inregistrarii de stat, retragerea din circuit a actiunilor
plasate si inlocuirea lor cu o valoare nominala mai mare.
-Majorarea capitalului prin emisiune suplimentara de actiuni. O emisiune suplimentara de
actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la comisia
nationala a valorilor mobiliare-CNVM. Nu pot fi emise actiuni noi pina cind nu sint platite cele
din emisiunea precedenta. Emisiunea poate fi inchisa sau deschisa. Emisiunea se face in limita
actiunilor autorizate spre plasare. Actul de constituire trebuie sa prevada actiunile autorizate spre
plasare si actiunile plasate.
Emisiunea suplimentara de actiuni prin metoda inchisa- etape
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea de actiuni se adopta de organul care
decide majorarea capitalului adica de consiliul directoriu sau de adunarea generala. Emisiunea
inchisa se face numai intre persoanele indicate in lista aprobata prin majoritatea de voturi ale
actionarilor, consiliul societatii de tip inchis nu poate majora capitalul prin emisiune suplimentara
de actiuni.
-Plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare se face intre persoanele cu un astfel de
drept. Daca se platesc cu capitalul emitentului actiunile emisiunii suplimentare vor fi impartite
intre actionarii societatii fara plata proportional numarului de actiuni detinute.
-Adoptarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. Consiliul adopta o
dare de seama asupra rezultatelor emisiunii unde se inscriu persoanele care s-au subscris la
actiunile emisiunii suplimentare
-Inregistrarea la CNVM a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. In termen de 15 zile de la
data incheierii plasamentului emitentul trebuie sa prezinte o dare de seama privind emisiunea
suplimentara. Comisia nationala ezamineaza actele prezentatev si daca le gaseste intocmite legal
decide inregistrarea emisiunii suplimentare inchise
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor determinate
de rezultatele emisiunii. Daca CNVM a inregistrat o emisiune suplimentara emitentul prezinta
actele necesare la camera inregistrarii de stat pentru a face modificari in actul de constituire
dictate de majorarea capitalului social.
-Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care au dobindit actiunile
emisiunii suplimentare si eliberarea de extrase din registru.
Emisiunea publica a actiunilor.
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea actiunii
-pregatirea si aprobarea de catre emitent a prospectului ofertei publice. Prospectul este un
document al emitentului cu informatii necesare investitorilor la adoptarea deciziei de a procura
actiuni ale emisiunii suplimentare ce se plaseaza prin oferta publica.
-Inregistrarea ofertei publice a actiunilor la CNVM
-Deschiderea de catre emitent a unui cont provizoriu in valuta nationala pentru acumularea
mijloacelor banesti obtinute in procesul plasamentului actiunilor emisiunii suplimentare.
-Imprimarea actiunilor materializate
-Dezvaluirea informatiei cuprinse in prospectul emisiunii de actiuni
-Plasamentul actiunilor adica vinzarea actiunilor subscrise
-Aprobarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii
30
-Inregistrarea la comisia nationala a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii si declararea
emisiunii ca fiind efectuata sau neefectuata.
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor dictate de
rezultatele emisiunii
-Inchiderea actului provizoriu si transferarea mijloacelor lui pe un cont current al emitentului
-Introducerea in registrul actionarilor a datelor noilor actionari
. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul 5
beneficiului nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin pct.
aporturile noilor asociaţi.
majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o
crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social,
concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si
a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor
imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei
nu este lezat in drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in
societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale
tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..
. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera 7

Înregistrării de Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul pct.
aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2009, să importe
în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor.
Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de
constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul
utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind
să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea
Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este neîntemeiată,
a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor
şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a
aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada
vărsării aporturilor.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.
. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. 3

pct.
a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau

b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.
La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.
Surse ale măririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.
Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate
acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra
acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.
Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral
acţiunile din emisia precedentă.
Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu
legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri:
emisiune inchisa sau publica.
. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii 5

nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin pct.
emisiunea suplimentară de acţiuni.
Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor
actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a
capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de
actiuni. Marimea valorii nominale plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile
societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o
clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare
de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentară de acţiuni se
efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii; cndiţiile emiterii
suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de
acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau
valoarea fixată a acestora;Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă
sau publică; Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul
propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu
clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin; Înscrierile în legătură cu emisiunea
suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a
valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.
. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. 7
„Rădeanu”, prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul pct.
beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea
capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate.
Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi
acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să
crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A.
„Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face
numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Cum
trebuie soluţionat litigiul?
31
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.
. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL. 3
pct.
. Articolul 34. Reducerea capitalului social
(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul
social.
(2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;
b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a
unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a
modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului
social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege
. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea 5
unor active între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în pct.
legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de
actul de constituire.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele
societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului
propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre
asociati a activelor neutilizate. Dupa inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori
care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate
face in bani sau in natura
reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care
societatea activeaza inefficient si valoarea activelor societatii sint
sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie
suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a
CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de 7
Stat o cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a pct.
diminuat şi constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. Cum
urmează să fie soluţionat litigiul?
CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este
prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este
obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa
expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida
reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească.
32

RRRRRRRRRRRR Afaceri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RRRRRRRRRRRR Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiectul 1.

Noţiunea de drept al afacerilor

NJ componente ale da sunt cuprinse in uzantele comerciale si in actele normative,o importanta

3. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3

Activit de intrepr este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a

. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5

După importanță pt societate,act De întreprinzător pot fi clasificate în:

. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de 7 pct.

egea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător;

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

niţia : activ. de întreprinz.- activ. de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de pestare a

. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural 5 pct.

. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7

Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de

----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru

DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe. 3 pct.

Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a 3 pct.

. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct.

. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi 3 pct.

. Analizaţi ciclul contabil. 5 pct.

CONTABILeOrganizarea evidentei contabile este efectuata de intreprinzatorul pers.fizica sau de

. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei 7 pct.

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

1)Liberalizarea acttivității de întreprinzător – fiecare întreprinzător e în

ctiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea

Subiectul 9. Concurenţa neloială.

actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti

2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. 3 pct.

. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al 3 pct.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu- 3 pct.

1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate

Subiectul 15. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ. 3

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra 3

. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de 7

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.

. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost 7

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale

. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale. 3

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele 3

. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul 7

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.

. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal 3

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera 7

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.

. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. 3

a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau