Masacrele celor mai sangerosi voievozi care au domnit in actualul spatiu al

Romaniei. Cum omora Stefan cel Mare ,,fara giudetiu"

Daniel Guta,

Vlad Tepes, Stefan cel Mare si Vasile Lupu se numara printre marile personalitati din istoria romanilor, insa
unii dintre cronicarii din secolele trecute i-au portretizat in descrieri sumbre. Si alti voievozi s-au remarcat prin
ispravile sangeroase.

Marii domnitori din trecutul romanilor nu au fost ,,usa de biserica", chiardaca portretele lor impodobesc zidurile
multor asezaminte religioase. Unii dintre ei au devenit faimosi nu doar pentru ispravile militare si pentru modul
cum au condus tara, dar si pentru sadismul lor, remarcat de cronicarii din secolele trecute. Printre cei mai
sangerosi domnitori s-au numarat Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Vasile Lupu, Gabriel Bathory si Alexandru
Lapusneanu.

Stefan cel Mare omora ,,fara giudetiu" Stefan cel Mare (1433 - 1504) a domnit peste Moldova timp de
aproape jumatate de secol, fiind considerat unul dintre marii reformatori din trecutul tarii. S-a remarcat, de
asemenea, pentru marile batalii purtate cu armata Imperiului Otoman, la cea de la Podul Inalt, soldata cu
infrangerea turcilor, numarul estimat al victimelor fiind de peste 40.000, potrivit unor cronicari ai vremii. O
descriere ciudata i-a fost oferita de cronicarul Grigore Ureche, in Letopisetul Tarii Moldovei. ,,Fost-au acestu
Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete
omoria fara giudetiu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stia a-l acoperi si unde nu
gandiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie era mester, unde era nevoie insusi se viniea", scria cronicarul.

Vlad Tepes - peste 20.000 de turci ucisi de armata sa Cel putin 40.000 de oameni au murit din ordinul lui
Vlad Tepes, iar multe dintre cadavre au fost trase in teapa sau spanzurate. Peste 20.000 dintre victimele sale au
fost otomanii care au murit in bataliile purtate de acesta la sud de Dunare. ,,In fata cetatii de lemn unde isi avea
resedinta, el a pus, pe o lungime de sase mile, sa i se impleteasca doua randuri de garduri, pe langa care a pus
maracini, spunand ca isi face o gradina. Apoi a umplut locul dintre cele doua garduri cu unguri, moldoveni si
valahi trasi in teapa. In afara de aceasta, imprejurimile cetatii fiind impadurite, de fiecare craca atarnau
nenumarati oameni spanzurati si poruncise ca oricine va lua jos pe unul dintre spanzurati sa fie spanzurat in
locul aceluia", scria cronicarul otoman Tursun Bei.

Vasile Lupu - 14.000 de moldoveni Vasile Lupu (1595 - 1661), domnul Moldovei de la mijlocul secolului al
XVII-lea, a ramas cunoscut in istorie pentru asprimea pedepselor date. Clericul sirian Paul de Alep afirma ca a
decimat populatia tarii, din dorinta de a scapa de raufacatori. In cei peste 22 de ani de domnie ai lui Vasile Lupu
acesta ar fi condamnat la moarte peste 14.000 de oameni, scria Paul de Alep, afirmatie contrazisa de istorici.
,,Chiar daca jumatate din tara Moldovei ar deveni criminala, sa piara jumatatea cea rea, ca sa se pastreze
jumatatea cea buna. Cei buni traiesc in siguranta, cu cei rai vesnic vor fi pericole", le-ar fi spus Vasile Lupu
boierilor, potrivit lucrarii istoricului Stefan Berechet, ,,Judecata la romani pana in secolul al XVIII-lea".

Gabriel Bathory ucidea oameni si caini Gabriel Bathory (1589 - 1613) a domnit cinci ani pe tronul
Transilvaniei si a fost cunoscut turcilor sub numele de Deli Kiral, ce insemna ,,craiul cel nebun", pentru ororile
savarsite asupra supusilor sai. Potrivit unor marturii ale vremii, una dintre placerile sale era uciderea cainilor.
,,Iar el, afurisitul de Bathory Gabor, s-a ridicat la atata inaltime prea mare a furiei sau mai curand a nebuniei
celei mai cu varf, incat gonind si taind cu sulita, de calare cainii se facea de rasul tuturora. Caci un om cu minte
si pus sa domneasca peste popoare trage cu sulita in caini cand merge pe drumc", scria calugarul Matei al
Mirenilor, citat de istoricul Nicolae Iorga.

Alexandru Lapusneanu - 47 de boieri ucisi la un ospat Alexandru Lapusneanu (1499 - 1568) a ramas celebru
in istorie si datorita unei relatari despre cruzimea cu care s-a razbunat pe boierii care au pus la cale inlaturarea sa
de la domnie. Aproape 50 de oameni au murit in timpul unui ospat macabru pus la cale de Lapusneanu, la
intoarcerea pe tron. ,,Alexandru Voda, daca s-a curatit de toata grija dinafara si a adus-o pe doamna-sa pre
Roxanda si pe fiii sai din Tara munteneasca, a vrut sa se curateasca si de vrajmasii sai cei din casa, pre cari ii
presupusese el ca pentru viclenia lor a fost scos din domnie. I-a chemat pre obiceiu boierii la curte, care fara
nicio grija de primejdie ca aceea negandindu-se, daca au intrat in curte, slujitorii, dupa invatatura ce-au avut,
inchis-au portile si ca niste lupi au intrat intr-insii de-i snopia si ii injunghia. Nici nu mai alegeau pe cei
vinovati, ci unul ca altul ii puneau sub sabie. Cadeau multi de pre zabrele afara sareau de-si frangeau picioarele.
Si au pierit atunci 47 de boieri, fara alta curte ce nu s-a bagat in seama", informa istoricul Constantin Giurescu.

Va recomandam sa cititi si:

Adevaratul Dracula si obsesiile care l-au l-au facut faimos in intreaga lume: 10 lucruri bizare despre Vlad
Tepes

Vlad Tepes este unul dintre cele mai faimoase personaje istorice ale romanilor. Legendele care l-au facut
cunoscut ca ,,adevaratul Dracula" in intreaga lume ofera detalii sumbre despre ispravile voievodului din secolul
al XV-lea.

Zece relatari bizare despre marii voievozi ai romanilor: amantul sultanului, uriasul cu capul tuguiat si
varsatorul de sange

Cei mai importanti domnitori din trecutul tarii au devenit faimosi si datorita legendelor care au circulat pe seama
lor. Unele ii prezentau drept personaje cu totul iesite din comun, in timp ce alte marturii vorbesc despre faptele
lor stranii.

Dragostea nebuna dintre regele Ungariei si o tanara din Ardeal - cea mai frumoasa legenda a familiei lui
Ioan de Hunedoara

Contestata de istorici, legenda Corvinilor, ilustrata in trecut pe frescele din veranda Aripei Matei a castelului din
Hunedoara, se numara printre cele mai cunoscute povestiri despre originea voievodului Ioan de Hunedoara.
Povestea spune ca Ioan (Iancu) ar fi fost, de fapt, copilul din flori al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg,
indragostit de o romanca din zona Hunedoarei.