Nevoia de a avea un plan de campanie

Este de sine inteles cum un plan de campanie trebuie infaputit intr-o maniera coerenta, directa,
eficienta si mai presus de atat profesionala. Un plan de campanie descrie ce trebuie facut, cand
trebuie facut, de catre cine si in ce maniera.

Astfel exista o agenda al tuturor lucrurilor ce trebuie infaptuite, precum si costurile si personalul
aferent fiecarei actiuni intreprinse. Trebuie sa ne gandim la ierarhie, la un lant de comanda,
responsabilitati date catre fiecare membru, maximizarea eforturilor precum si adaptarea la
neprevazutele care desigur vor aparea. Este de preferat ca agenda sa fie pe placul candidatului,
deoarece s-a demonstrat de atatea ori cum, personalitatea unui candidat poate interveni atunci cand
acesta nu stie sau nu agreaza un plan dea ctiune chiar daca acela este unul intrinsesc bun. Pe
parcursul capmaniei trebuie sa se ia in considerarea costurile intreprinse, fluturase, managementul
timpului, salariile, transportul. Deasemenea i ncazul in care exista anunturi saptamanale cu privire la
un mesaj central, cei responsabili de a raspunde reporterilor trebuie sa se axeze doar pe intrebarile
cu privire la acel anunt si nu alte curiozitati cu privire la alte mesaje pe care candidatul le sprijina in
pe decursul campaniei.

Trebuie gandida si reactie la opozitie, si sa ne asteptam la un curs de tip pre-emptive, in care

prevenim cu ce va veni opozitia in intampinare. Aceste lucruri sunt mai des intalnite la candidati care
au o istorie, sau o notorietatea care sa fie in favoarea opozitiei. Alte actiuni ar fi castigarea
suporterilor , precum si racolarea posibililor donatori.

Elementele unui plan de campanie

Planurile de campanie difera in general, nici un plan nu este sinonim cu altul. Dar totusi exista
trasaturi comune obligatorii:

-District Pofile – Un profil al ariei imaginare electoratului suprapusa pe un teritoriu. Aici contin date
geografice, demografice, comunitati si organizatii si alte aspect durabile al terenului politic

- Candidate and opposition research – Antecendetele candidatilor opozitiei, preferintele cu privire la

anumite politici, sposorizari, experienta politica, perspective opiniei publice cu privire la candidatii,
sau gradul de expunere

- segment analysis –

-polling –

-vote targeting – Strategia de castigarea a feliiei de electorat in urma analizei segemtelelor.

-Fund-raising - Modalitati de finantare

Communication – Mass-media, costurile lor, free-communication, costurile digitale, current electric.

-Direct Contact – Desi penetrarra marketingului politici pe domeniul internetului este vizibila, deseori
se mai foloseste si contacul direct, prin corespodenta traditionala, sau chiar vizite personale.
Provocarile planificarii

Principala provocare este, costul. Avand in general resurse limitate, pentru inceput se formeaza o
schita ideala a planului, tipic consituita pe o colala de hartie imensa, ca apoi sa fie segmentata in
portiuni mai mici. Aceasta portionare este facuta in asa fel incat sa se evidentieze costurile pentru
fiecare segment in parte. Adaugiri ulterioare se fac prin sticky-notes atasate fiecarui segment.

Odata cu demersul campaniei, prin fund-raising se pot schimba sau adapta planul en facto, prin
injectarea de fonduri pe un segment sau altul.

-cognitia – Expunerea candidatului si raspunsul electoratului

-afectul – Dezvoltoarea opiniei electoratului cu privire la candidat

-evaluarea- decizia efectiva a electoratului

Name identification pentru a recunoaste candidatul, persuasiune pentru a crede in candidat. Difera
de la segment la segment. Afise , Billboards fluturase stickers, simboluri cu, care candidatul se
identifica, etichetarea candidatului cu partidul.

Contextul cursei

Asteptarile electoratului

Aceasta parte este dedicata in totalitate cu istoria districtelor electorale americane. Sunt constatari
continue pe care diversi autori le-au comasat in acest capitol cu privire la perceperea candidatului de
catre electorat.

De la imbracaminte, pana la gesturi si limbajul corpului, candidatul trebuie sa aiba macar o idee
generala a tendintei spre care el dorestes sa fie vazut de catre electorat. Din punct de vedere istoric,
segmentele electorale de acelasi tip difera in termeni de perspectiva asupra candidatilor de la un
distrcit la altul. Candidatul trebuie sa cunoasca istoria districtului, fosti candidati, probleme cu care s-
au confruntat, de ce au pierdut , si ce trebuie facut ca sa nu se repete aceasi situatie. Trebuie sa fie la
zi cu probleme de actualitate, si sa posede cunostinte foaret bune in domeniul in care el a activat
inainte sa se ofere ca un candidat eligibil. Domeniul de activitate antecedent intratii in cursa a
canddiatului, poate si deseori reflecta imaginea pe care electoratulul o are cu privire la el. Aproape
intotdeauna electoratul se asteapta ca acest candidat sa fie serios, inmbracat in costum, si sa posede
cunostinte privitoate la sectorul de probleme cu care se confrunta districtul.

Relatiile cu Mass-Media

Plecand de la biroul care este dorit de candidat, media in sine si electoratul are asteptari cu privire la
gradul de competenta sau mai simplu sus cunostintele candidatului cu privire la situatia locala,
regionala, sau statuara, dupa caz. Deobicei reporterii interogheaza candidatul despre chestiuni de
actualitate, probleme regionale, politici locale, problema invatamantului etc. Rolul acestor intrebari si
maniera in care sunt prezentate difera de la locul pe care doreste sa il ocupe candidatul in sistem.

Cu cat biroul vizat de candidat este mai inalt ca lant administrativ, cu atat reporterii sunt mai
consecventi si mai neiertatori cu privire la intrebarile chestionate. In termeni simpli este vorba de
castig, cu cat un candidat este mai important cu atat va avea un network coverage mai extins, si
astfel orice actiune a lui este pusa sub lupa mediei, fiecare antecedent, fiecare gest, fiecare raspuns
ambiguu va fi comentat, si pus la dispozitia electoratului pentru a obtine un rating si astfel un castig
monetar. Cu cat candidatul doreste un birou mai jos pe lantul administrativ, de exemplu pe plan
local, comunal, cu atat expunerea lui este mai mica si astfel nu trezeste atentia mediei deorece nu
detine o notorietate din partea publicului larg.

Aceasta spirala descendenta unde in varf avem cursa pentru posturile cele mai importante, iar la
celalalt capat posturile locale este prezenta in toate societatile, si trebuie sa tinem cont, ca cele mai
importante posturi sunt noduri de putere, si astfel pot influenta deciziile tranzitorii dintre mai multe
arii sau domenii, astfel mass-media trateaza cu mare seriozitate expunerea candidatilor.

Statusul electoral

Exista trei tipuri de selectie :necontestate, Contestata si cea de tip open-seat

Primul tip se refera la faptul ca partidul care detine puterea in acel an electoral nu exista o opozitie
puternica si astfel re-alegerea lui este aproape garantata.

Contestata – aici exista o opozitie puternica care are sanse sa castige

Open-seat – Ambele tabere sunt foarte puternice iar cursa in sine este foarte echilibrata

Probleme celui de-al doilea tip, sunt de origine contextuala, daca exista o opozitie, inseamna ca
partidul la putere a trezit nemultumirea electoratului sau a unei parti a electoratului in decursul
mandatului. Ca avantaje avem faptul ca pe toata perioada mandatului, membrii partidului au avut o
expunere sporita si astfel sunt recunoscuti intr- masura mai sporita decat opozitia de-abia formata.
Astfel relatiile cu media sunt mai stranse cu actual conducere decat cu opozitia. Un alt avantaj al
opozitie este faptul ca sunt tabula rasa in termenii antecedentelor, fiind constituiti recent, acestia nu
au comis faulturi, sau tumult al opiniei publice, practic nu nimic ce sa apare deci se afla intr-o
ofensiva. Partidul la putere totusi fiind contestat trebuie sa isi motiveze actiunile anterioare careu au
trezit nemultumirea opiniei publice sis a intrevada modalitatile onfesive al opizitiei si sa isi apare
pozitia.

Trenduri nationale

Din puncnt de vedere strategic, multi candidate sunt deacord ca diferenta dintre perceptie si
realitate este nesemnificativa.

Exista o tendinta generala a electoratului de a raspalti sau a pedepsi candidatii sau conducerea cu
privire la fenomene globale care nu pot fi controlate, precum criza economica, atacuri teroriste,
catastrophe naturale. Aceste fenomene sunt vazute de catre public ca o insuficentea a conducerii sau
a partidelor proeminente de a schimba ceva, sau de a progresa, astfel cum a fost de exemplu in cazul
atentatului de la World Trade Center, electoratul s-a orientat spre opozitie si nu spre conducerea
acontemporana.

Alte trenduri care influenteaza opinia electoratului este data de actiuni in derulare, precum razboaie,
sau eveneminte tragice, astfel pagube umane din orient, precum si imagini sau metraje video cu
privire la cataclisme pot slabi in crederea sau dimpotriva creste increderea in capabilitaitle
conducerii.
Geografia districtuala si demografia

Geografia districtuala reprezinta unu factor important de a gestiona si aprecia calitatea si cantitatea
unei arii geografice electorale. Deseori terenul precum si disparitatea arhitecturala urban-rurala,
gradul de accesabilitate si pericolele variabile pot influenta si deseori exprima calitatea electoral a
unei arii. Lucruri precum accesul la blocuri, districte riverane, sau private zone cu acces redus,
complexe locatare, influeneteaza accesul materialelor electorale si penetrarea imaginii candidatului
pe acel respective teritoriu. Trebuie facuta o analiza preliminara pentru a determina rentabilitatea
cost-efect pentru acel district si intocmirea unei liste ierarhizate a hot-spoturilor vizate.

Demografia este si ea extreme de importanta. In vremurile incipiente, candidatii cunosteau o mare

majoritate din electoratul disctictual din care fac parte, dar in epoca contemporana acest lucru nu
mai este la fel de facil, dar deseori inca este aprectiat ca o valoare traditionala, si cu o acoperire a
mediei astfel de evenimente precum un gratar communal, sau un picnic zonal cu candidatul poate sa
influenteze si pe acei alegatori care nu il cunosc personal pe candidat. Instrumentele folosite sunt
chestionarul si poll-urile locale.

Contextualitati aparte

Unele formatii candidationale, beneficiaza de o traditie lunga fondata de precurosri, precum insitutii
simbolice, dinneuri sezoniere, cluburi si alte privilegii acordate de catre respectivii precursori,
comunitatile in care sunt prezente aceste contextualitati au tendinta de a fi foarte servile si dedicate
candidatilor dintr-o arie sau alta a spectrumului politic. Receptivitatea precursorilot la cerintele
electoratului si solutionarea problemelor precum si progresul in termini locali precum turismul si
activitati dezirabile influenteaza benefic tendinta de votare a lor. In astfel de cazuri insusi primarul
sau candidatul anterior poate sa vorbeasca favorabil urmatorului candidat astfel castigandui
candidatului un numar impresionant de votanti .