Curs Securitate Sociala ID 2018

Dreptul securitatii sociale
Prof. dr. Luminita Dima
DREPTUL SECURITATII
SOCIALE
1
INTRODUCERE
Cursul de Dreptul securităţii sociale face parte din disciplinele de specialitate pentru pregătirea
viitorilor jurişti. El se adresează studenţilor de la învăţământul la distanţă, având ca scop
cunoaşterea sistemului de securitate socială din România, prezentarea legislaţiei aplicabile în
domeniul asigurărilor sociale pentru pensii, şomaj, sănătate, accidente de muncă şi boli
profesionale, precum şi al asistenţei sociale, prin prestaţii de asigurare a unui venit minim
garantat, prestaţii familiale, prestaţii de asistenţă a personelor cu handicap.
Disciplina Dreptul securităţii sociale este prevăzută în planul de învăţământ cu 6 credite.
Obiectivele generale ale cursului:
- studierea sistemului de securitate socială din România;
- cunoaşterea şi înţelegerea legislaţiei aplicabile în domeniul asigurărilor sociale pentru
pensii, şomaj, sănătate, accidente de muncă şi boli profesionale;
- cunoaşterea şi înţelegerea legislaţiei aplicabile în domeniul asistenţei sociale, prin
prestaţii de asigurare a unui venit minim garantat, prestaţii familiale, prestaţii pentru
susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, concediul paternal şi măsuri de protecţie
a maternităţii la locul de muncă, prestaţii de asistenţă a personelor cu handicap.
Cursul este structurat în 12 unităţi de învăţare, care îşi propun a prezenta şi explica elementele şi
conceptele de bază ale dreptului securităţii sociale. La finalul fiecărei unităţi de învăţare este
prezentată bibliografia ce poate fi utilizată pentru aprofundarea cunoştinţelor prezentate în
unitatea de învăţare respectivă.
La începutul fiecărei unităţi de învăţare, studenţii vor fi întâmpinaţi de obiectivele specifice
unităţii, după care vor întâlni noţiunile de bază, conceptele, explicarea prevederilor legale
incidente, precum şi a modului în care acestea sunt interpretate şi aplicate în practică.
Fiecare unitate este structurată la rândul ei, în aşa fel ca să cuprindă, pe lângă textul de bază şi
întrebări sau teste de evaluare, acestea având menirea de a veni în sprijinul asimilării şi însuşirii
cunoştinţelor de bază de către studenţi.
Evaluarea finală se face prin examen. Aprecierea nivelului de pregătire a studentului, având ca
bază cele două tipuri de evaluare, se stabileşte de către tutore şi se anunţă la începutul anului.
Lucrările de verificare se transmit tutorelui prin metoda stabilită de comun acord. Pentru o
identificare corectă, acestea trebuie să conţină neapărat numele complet al studentului şi
denumirea modulului.
SUCCES!
2
Unitatea de învăţare I
POLITICI ŞI SISTEME DE SECURITATE SOCIALĂ.
DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE
Cuprins:
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1

1.1. Politici şi sisteme de securitate socială
1.1.1. Noţiunea de securitate socială
1.1.2. Conţinutul politicilor de securitate socială
1.1.3. Sisteme de securitate socială. Trăsături
1.1.4. Apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială
1.2. Dreptul securităţii sociale
1.2.1. Trăsături
1.2.2. Obiectul de reglementare
1.3. Bibliografie pentru Unitatea 1
Obiectivele unităţii de învăţare 1
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

 identificaţi sensurile noţiunii de securitate socială;
 cunoaşteţi trăsăturile, apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială;
 cunoaşteţi obiectul de reglementare al dreptului securităţii sociale:
raporturile de asigurări sociale şi raporturile de asistenţă socială.
1.1. Politici şi sisteme de securitate socială
1.1.1. Noţiunea de securitate socială

Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune
politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si
un sistem de drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si
obligatii la un moment istoric dat.
Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a
statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a
3
Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii, are
dreptul la securitate sociala.
Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu riscurile
sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se urmareste
repararea consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente calificate drept
riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il reprezinta riscul
social. Semnificative din acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei Organizatiei
Internationale a Muncii (OIM) din 1952, care enumera principalele riscuri sociale dupa cum
urmeaza:
 boala
 maternitatea
 invaliditatea
 batranetea
 accidentul de munca si boala profesionala
 decesul
 protectia juridica a urmasilor
 sarcinile familiale
 somajul
1.1.2. Conţinutul politicilor de securitate socială
Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:

- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment
susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului („extensiune pe orizontala”)
- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator
(prestatiile dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii
riscurilor („extensiune pe verticala”).
1.1.3. Sisteme de securitate socială. Trăsături
Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii
sociale.
Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:
- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate.
- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri
constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.
1.1.4. Apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială
4
a) Primul sistem de securitate sociala
A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial,
asupra masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator,
demersul constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o
stransa legatura cu noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu.
Aceasta conceptie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:
(i) asigurarile de boala
(ii) asigurarile pentru accidente de munca
(iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete
Caracteristicile sistemului lui Bismarck:
- singura categorie protejata: muncitorii industriali cu un venit profesional sub plafonul
stabilit de lege
- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau
rolul de a substitui acest venit
- participarea la acest sistem era obligatorie
- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat.
b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935

A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada
de somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea
reglementa, totodata, si politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de
batranete si deces pentru familiile salariatilor.
Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind
demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.
c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)

Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de nevoie
a persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel prima
forma a consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala.
Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim
prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurarea unui
nivel vital si nu asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional.
Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.
d) Raportului lordului Beveridge

Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din
Anglia, si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii,
promovand astfel ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire
era foarte mare, iar prestatiile oferite de sistem erau uniforme.
Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui
cetatean la securitate sociala prin declaratii politice si analize.
5
Intrebări:
1. Ce este securitatea socială?

2. Ce riscuri sociale cunoaşteţi?
3. Prin ce se caracterizează primul sistem de securitate socială implementat în Germania de
către cancelarul Otto von Bismarck?
1.2. Dreptul securităţii sociale
1.2.1. Trăsături
Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma
de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare
impotriva a unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui nivel
economic minim pentru toti membrii societatii.
Trasaturi:
(i) Izvor juridic
Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative. Doar
in mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor (de
exemplu, schemele de pensii ocupationale).
(ii) Domeniu de aplicare
Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele
teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in
spatiu).
Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare,
astfel ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care
continua sa-si produca efectele in prezent (aplicare in timp).
(iii) Ramura de drept public
Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si
functioneaza ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept
public (ex: caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor
datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter
administrativ.
1.2.2. Obiectul de reglementare
Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor
juridice de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.
6
(i) Raporturile de asigurare sociala
Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in legatura
cu acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege.
a) Subiectele raportului de asigurare:
- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):
- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei
de asigurari de a plati aceste indemnizatii
- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al
institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii
c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de
persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de
contract (ex: persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca, somaj,
etc).
d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de
inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor.
Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul
asigurarilor pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale.
(ii) Raporturile de asistenta sociala
Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in legatura
cu dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in imposibilitatea
de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului de a garanta acest
venit persoanelor aflate in nevoie.
a) Subiectele raportului de asistenta:
- beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):
- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite de
lege si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii
c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.
d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare non-
contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului profesional, ci
asigura un venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul prestatiilor
acordate este fix si uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii succesive.
7
Exemple: ajutorul social, alocatia de stat pentru copii, alocatia pentru sustinerea familiei.
Test de autoevaluare 1.1.
Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte:
1. Prestaţiile de asigurări sociale sunt:

a) prestaţii care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
b) prestaţii noncontributive care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului;
c) prestaţii ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
d) prestaţii noncontributive ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional.
2. Prestaţiile de asistenţă socială sunt:

a) prestaţii care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
b) prestaţii noncontributive care asigură un venit minim necesar susţinerii traiului;
c) prestaţii ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional şi au la bază contribuţia
asiguraţilor;
d) prestaţii noncontributive ce reprezintă venituri de înlocuire a câştigului profesional.
1. Al. Athanasiu, Dreptul securităţii sociale, Edit. Actami, 1995;

2. Cl. Moarcăș Costea, Dreptul securității sociale. Colecția curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. Ţiclea, L. Georgescu, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a VII-a, Ed. Universul
Juridic, 2016;
4. M. Țichindelean, Legislația asistenței sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.
8
Unitatea de învăţare II
SISTEMELE DE ASIGURARE PENTRU PENSII
SISTEMUL DE PENSII PUBLICE
Cuprins:

2.1. Sistemele de asigurare pentru pensii
2.1.1. Sistemul de pensii publice (pilonul I)
2.1.2. Sistemul de pensii administrate privat (pilonul II)
2.1.3. Sistemul de pensii facultative (pilonul III)
2.2. Sistemul de pensii publice
2.2.1. Aspecte generale
2.2.2. Principiile sistemului public de pensii
2.2.3. Categorii de persoane asigurate
2.2.4. Stagiul de cotizare
2.2.5. Contribuabilii şi contribuţia de asigurări sociale
2.2.6. Prestaţiile ce se acordă în sistemul de pensii publice

 identificaţi sistemele de asigurare pentru pensii din România (cei 3 piloni);
 cunoaşteţi principiile după care funcţionează sistemul de pensii publice;
 cunoaşteţi categoriile de persoane asigurate în sistem;
 înţelegeţi cum se calculează stagiul de cotizare în acest sistem;
 identificaţi cine sunt contribuabilii, care sunt categoriile de persoane care
datorează şi/sau plătesc cotele de contribuţie;
 cunoaşteţi care sunt categoriile de prestaţii care se acordă în sistemul de
pensii publice.
2.1. Sistemele de asigurare pentru pensii
In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii („cei 3 piloni”):
9
2.1.1. Sistemul de pensii publice (Pilonul I) – Legea 263/2010

Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de o institutie
publica: Casa Nationala de Pensii Publice.
Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile stranse din plata
contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor.
2.1.2. Sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) - Legea 411/2004

In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de
institutii private („administratori”)si anume societati de pensii private.
Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu se
redistribuie, ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.
 Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii; obligatoriu pentru toti
asiguratii in varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru asiguratii cu varste cuprinse intre 36
si 45 ani
 Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de pensii va fi
redirectionata catre pilonul II
 Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine participant la un fond
de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma
repartizarii sale de catre institutia de evidenta.
 Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile private este
exercitata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritate
administrativa independenta, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei.
Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi, depozite, etc.),
titluri de stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati publice locale din Romania,
din state membre UE sau apartinand SEE, etc.
2.1.3. Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006

Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa aderarea la
un fond de pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune individuala.
 Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale poate adera
la un fond de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu angajatorul, dupa caz.
 Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul asimilat
acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative
 Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare participant in
limita echivalentului a 400 EURO anual. Daca angajatorul contribuie si el, se bucura de
deductibilitatea acestor contributii la calculul profitului impozabil in limita echivalentului a
400 EURO anual intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
 Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca varsta de 60
de ani, indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit minimum 90 de contributii
lunare. Legea prevede anumite exceptii de la aceasta regula.
10
Intrebări:
1. Prin ce se caracterizează sistemul de pensii administrate privat?

2. Prin ce se caracterizează sistemul de pensii facultative?
2.2. Sistemul de pensii publice

De la Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi până in prezent, la adoptarea
Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, au avut loc numeroase modificari ale
reglementărilor privind asigurările pentru pensiile publice care au vizat:
- sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele asigurate erau
numai salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate
salariatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati independente.
- perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in considerare pentru
calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari
- plata contributiei. Potrivit Legii 3/1977, contributia era platita in intregime de angajator.
In plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita „pensie suplimentara”. In
prezent, cota de contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de angajator
- baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare toate veniturile
salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu cuantumul acestora, spre
deosebire de reglementarea Legii nr. 3/1977 cand se luau in considerare la alegere 5 ani
din ultimii 10
- varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62 la 65 de ani,
iar pentru femei de la 57 la 63 de ani)
- alte drepturi de asigurari sociale. Initial, Legea nr. 19/2000 a reglementat pe langa dreptul
la pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si indemnizatie de maternitate,
concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca), care functionau in
baza principiului contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor prestatii au fost trecute
ulterior in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
- principiul gestionarii autonome. Legea 19/2000 a adus principiul gestionarii autonome a
sistemului de asigurari sociale si a infiintat Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de
Asigurari Sociale (CNPAS), in prezent Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP).
2.2.2. Principiile sistemului public de pensii

Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza:
a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii
bazat pe aceleasi norme de drept, pentru toti participantii la sistem. Sistemul unic de acum a
unificat si alte sisteme de asigurari care functionau separat.
11
b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii,
contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si
obligatiile prevazute de lege.
c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc
obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale
prevazute de lege. Spre exemplu, exista anumite categorii (asimilate) care nu contribuie la sistem,
dar care sunt considerate ca avand stagiu de cotizare.
d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia
de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ
cu indeplinirea obligatiilor. Destinatarii reglementati sunt: asiguratii si contribuabilii angajatori.
e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public de pensii,
drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale datorate
si/sau platite;
f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor
ce revin sistemului public in acel moment, conform legii;
g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii,
conform legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era administrat de
Guvern, in prezent, sistemul functioneaza independent de orice alte institutii si este administrat
de o institutie specializata: Casa Nationala de Pensii;
h) principiul imprescriptibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau partial.
Intrebări:
1. Ce presupune principiul contributivităţii?

2. Ce presupune principiul repartiţiei?
3. Ce presupune principiul solidarităţii sociale?
2.2.3. Categorii de persoane asigurate

In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit legii, domiciliul
sau resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara cand erau asigurati
doar cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot asigura si cetatenii straini cat timp domiciliaza
sau au resedinta in Romania.
Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate obligatoriu, prin
efectul legii si (ii) persoanele care se asigura facultativ
1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii

a) salariatii si persoanele asimilate acestora
- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca
12
- functionarii publici
- alte persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor pentru care se datoreaza
contributie de asigurari sociale
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului
- membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti
b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se asigura din bugetul
asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri:
- persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj
- persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la societatile care se
reorganizeaza sau trec prin concedieri colective; in acest caz, se suspenda plata
indemnizatiei de somaj)
c) persoanele care realizeaza venituri din activitati independente pentru care se datoreaza
contributie de asigurari sociale
Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, din una sau mai
multe surse de venit, datoreaza contributia de asigurari sociale daca venitul net realizat în
anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând contributia de asigurari sociale, raportat
la numarul lunilor de activitate din cursul anului, este cel putin egal cu nivelul salariului de
baza minim brut pe tara în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileste
contributia.
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurari sociale, care nu au obligatia
asigurarii în sistemul public de pensii potrivit legii, precum si persoanele care au calitatea
de pensionari nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile din activitati
independente.
2) Persoane asigurate facultativ

In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract de asigurare sociala cu casa
teritoriala de pensii publice in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar raporturile
de asigurare vor fi reglementate de contractul respectiv. Astfel se pot asigura:
- persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele mentionate pentru
persoanele asigurate obligatoriu (ex: sotia care nu lucreaza) si doresc sa se asigure
- persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus, dar care doresc sa-
si completeze venitul asigurat
- avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate in sistemul public.
Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform clauzelor
prevazute in cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari sociale achitate nu se
restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie.
13
1. În sistemul de pensii publice sunt asiguraţi obligatoriu, prin efectul legii, indiferent de nivelul
venitului brut realizat pe an calendaristic:
a) funcţionarii publici;
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice.
2. În sistemul de pensii publice se pot asigura (facultativ) pe bază de contract cu Casa Naţională
de Pensii Publice:
a) persoanele care sunt deja asigurate obligatoriu prin efectul legii, dar care doresc să-şi
completeze venitul asigurat;
b) persoanele care nu obţin venituri;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, daca realizeaza venituri peste
limita miinima prevazuta de lege.

 Definitie
Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la pensie poate fi
accesat doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de asigurari sociale pentru o
anumita perioada de timp, perioada care reprezinta stagiu de cotizare.
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc
contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii din Romania, precum si in alte tari, in
conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.
 Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale

Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al prestatiilor
aferente ce au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale diferit fata de cel
aplicabil in tara in care aceste drepturi si prestatii vor fi acordate efectiv asiguratului.
Astfel, la stabilirea drepturilor de asigurari sociale se iau in considerare stagiile de cotizare
realizate in sistemul public de pensii din Romania, precum si perioadele de asigurare realizate sau
recunoscute ca atare in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter
international la care Romania este parte si/sau regulamente comunitare. In sistemul public de
pensii, obligatiile si prestatiile de asigurari sociale se achita in moneda nationala
Beneficiarii drepturilor banesti stabilite de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii
sectoriale, care nu au domiciliul in Romania, pot opta pentru transferul in strainatate al acestor
drepturi, in conditiile legii.
Prestatiile de asigurari sociale cuvenite beneficiarilor stabiliti in strainatate, aferente drepturilor
pentru care au fost luate in considerare stagiile de cotizare realizate atat in Romania, precum si in
alte tari, pot fi transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu
caracter international la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta
moneda asupra careia s-a convenit.
14
 Calcularea stagiului de cotizare
In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care:
- fie s-au datorat contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii
(indiferent daca s-a platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se aplica
in cazul salariatilor si persoanele asimilate acestora;
- fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative); acest sistem
de calcul se aplica in cazul celorlalte categorii de asigurati decat salariatii si
persoanele asimilate acestora (asiguratii cu declaratie individuala de
asigurare sau contract de asigurare sociala - somerii, asiguratii independenti
si cei care se asigura facultativ).
Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele perioade se iau
in considerare la calculul stagiului de cotizare („perioade asimilate”), perioade cum sunt:
1) perioada in care asiguratii au beneficiat de pensie de invaliditate
in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de invaliditate.
Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si
indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile
pentru cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav.
In prezent, legea considera ca fiind perioade asimilate perioadele in care asiguratii au beneficiat
de indemnizatii de asigurari sociale acordate potrivit legii, concediu pentru incapacitate
temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale, concediu pentru
cresterea copilului, in perioadele in care acestea erau asimilate expres de lege stagiului de
cotizare.
2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar
organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii
acestora cu diploma
Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel particular, buget
sau taxa, luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul1, spre deosebire de sistemul
anterior, cand masterul si doctoratul erau considerate studii postuniversitare si nu studii
universitare normale.
In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de cotizare o singura
perioada de studii, la alegerea asiguratului.
3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar
cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat
Nota:
 Perioadele mentionate mai sus sunt asimilate stagiului de cotizare daca in acest timp,
persoanele in cauza nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau
datorarea lor).
1
A se vedea Legea nr. 288/2004 privind organizarea invatamantului universitar, care in art. 1 prevede: „Prezenta lege
reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii universitare
de masterat şi studii universitare de doctorat”. A se vedea si Decizia civila nr. 2847 din 30 noiembrie 2005, Curtea de
Apel Bucuresti.
15
 Perioadele asimilate nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a
pensiei anticipate partiale.
1. Sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul de pensii publice

perioadele în care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiază de pensie pentru limită de vârstă;
b) a urmat cursuri de formare profesională organizate de angajator;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus.
2. Sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul de pensii publice

perioadele în care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiază de pensie anticipată;
b) a beneficiat sau beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I;
c) o singură perioadă în care a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, pe durata
normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă.
3. În sistemul public de pensii, pentru salariaţi stagiul de cotizare se constituie din:

a) perioada în care s-a datorat cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută de lege, de
către angajator şi asigurat;
b) perioada în care s-a datorat şi plătit cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută de
lege, atât de către angajator cât şi de către asigurat.
 Evidenta stagiului de cotizare

Evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale se realizeaza pe baza codului numeric
personal al asiguratului.
Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor, la cerere.
2.2.5. Contribuabilii şi contribuţia de asigurări sociale

In sistemul public de pensii, au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii:
a) persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, precum și cele care
realizeaza venituri ca urmare a desfasurarii unor activitati independente;
b) persoanele juridice si fizice care au calitatea de angajatori, precum si entitatile asimilate
angajatorilor;
c) persoanele fizice care sunt asigurate pe baza contractului de asigurare sociala
16
Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul public de pensii datoreaza, dupa caz, contributia de

asigurari sociale pentru urmatoarele categorii de venituri realizate din România si din afara
României, cu respectarea legislatiei europene aplicabile în domeniul securitatii sociale, precum si
a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care România este parte, pentru care exista
obligatia declararii în România:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor;
b) venituri din activitati independente;
c) indemnizatii de somaj;
d) indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.
 Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale

Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca:
(i) conditii normale
(ii) conditii deosebite
(iii) conditii speciale
Conditii deosebite
Sunt incadrate in conditii deosebite locurile de munca stabilite in baza criteriilor si metodologiei
prevazute de legislatia in vigoare la data incadrarii acestora.
Conditiile deosebite dau dreptul la:
- sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel
National pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de munca deosebite
este de cel putin 10% din salariul de baza)
- echipamente de protectie
- pensionare cu reducerea varstei
Conditii speciale
Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale, astfel ca partile nu au
libertatea de a stabili alte categorii:
 in unitatile miniere – pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran
cel putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva
 activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor prime
nucleare in zonele I si II de expunere la radiatii
 aviatia civila – pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege (piloti,
instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.)
 activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege – clovni si
acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in cadrul orchestrei, etc.
 anumite activitati si unitati prevazute in Anexele legii – acestea sunt supuse
periodic, din 5 in 5 ani, procedurii de reevaluare a incadrarii in conditii speciale.
Procedura de reevaluare se stabileste prin hotarare a Guvernului,
17
Constituie stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de munca si perioadele in care un asigurat
care isi desfasoara activitatea in conditii speciale de munca se afla in concediu pentru incapacitate
temporara de munca si/sau in concediu de odihna, daca cel putin in ziua premergatoare
concediului a lucrat in locuri de munca incadrate in astfel de conditii de munca.
 Cotele de contributie
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt prevazute in Codul fiscal si pot fi modificate prin
legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
- Pentru anul 2018 cotele de contributii de asigurari sociale sunt urmatoarele:

a) 25% datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajati sau pentru care exista
obligatia platii contributiei de asigurari sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorata în cazul conditiilor deosebite de munca de catre persoanele fizice si juridice care
au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorata în cazul conditiilor speciale de munca de catre persoanele fizice si juridice care
au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora
- Contributia de asigurari sociale datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati
independente se stabileste de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, prin aplicarea
unei cote de contributie de 25%.
- Contributia de asigurari sociale pentru somerii care beneficiaza de indemnizatie de somaj si cea
pentru persoanele care beneficiaza de plati compensatorii acordate potrivit legii din bugetul
asigurarilor pentru somaj se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj la nivelul cotei
de 25%.
- In cazul persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare, contributia se datoreaza si se
plateste de catre asigurat, la nivelul cotei de contributie prevazuta pentru persoanele fizice care
au calitatea de angajati – 25%.
 Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale

- Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale in cazul persoanelor fizice care realizeaza
venituri din salarii sau asimilate salariilor o reprezinta castigul brut.
- Pentru persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,
baza lunara de calcul pentru contributia de asigurari sociale o reprezinta suma câstigurilor brute
realizate de persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra carora
se datoreaza contributia, pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite, speciale sau în alte
conditii de munca.
- Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale în cazul persoanelor care realizeaza
venituri din activitati independente o reprezinta venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai
mic decât nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata aprobat prin hotarâre a
Guvernului, în vigoare în luna pentru care se datoreaza contributia.
- Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate pentru persoanele fizice care
beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit
legii
- Pentru persoanele fizice care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul
asigurarilor pentru somaj, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate
18
bugetului asigurarilor sociale de stat o reprezinta cuantumul drepturilor banesti lunare ce se
suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, respectiv indemnizatia de somaj, cu
exceptia situatiilor în care potrivit dispozitiilor legale se prevede altfel.
În situatia în care totalul acestor venituri este mai mare decât valoarea a de 5 ori câstigul salarial
mediu brut, contributia de asigurari sociale se calculeaza în limita acestui plafon. Câstigul salarial
mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin
legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
- Pe perioada în care somerii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari
sociale de sanatate, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala, baza
lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat
este suma reprezentând indemnizatia de asigurari sociale de sanatate de care beneficiaza
conform prevederilor legale, iar contributia de asigurari sociale se suporta la nivelul cotei de 25%
si se retine din indemnizatia de asigurari sociale de sanatate.
- Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate pentru persoanele fizice care
beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este suma reprezentând indemnizatia
de asigurari sociale de sanatate de care beneficiaza conform prevederilor legale, iar contributia
de asigurari sociale se suporta la nivelul cotei de 25% si se retine din indemnizatia de asigurari
sociale de sanatate.
Si in aceste din urma cazuri, in situatia în care totalul veniturilor este mai mare decât valoarea a
de 5 ori câstigul salarial mediu brut, contributia de asigurari sociale se calculeaza în limita acestui
plafon pe fiecare loc de realizare a veniturilor.
 Plata contributiilor de asigurari sociale

Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligatia
de a calcula si de a retine la sursa, lunar, contributia de asigurari sociale datorata de catre
persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor.
Institutiile care datoreaza contributii de asigurari sociale, precum si persoanele fizice si juridice
care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligatia de a calcula lunar
contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza potrivit legii.
Persoanele care datoreaza contributie de asigurari sociale pentru veniturile din activitati
independente depun declaratia de venituri in baza careia se stabileste contributia de asigurari
sociale de catre organul fiscal si platesc contributia in baza deciziei organului fiscal.
In cazul persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare, plata contributiei de asigurari
sociale se face lunar de catre acestia, dar se poate face si anticipat, pe o perioada de cel mult 12
luni.
Contributiile se platesc la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale
generează plata unor dobanzi si penalităţi, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau contract de asigurare nu au
achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la
achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor aferente.
19
1. Locurile de muncă din aviaţia civilă – pentru personalul navigant prevăzut în Anexa la Legea
263/2010 (piloti, instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.), sunt:
a) locuri de muncă în condiţii normale;
b) locuri de muncă în condiţii deosebite;
c) locuri de muncă în condiţii speciale.
2. Legea nr. 263/2010 prevede că pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj
contribuţia de asigurări sociale în sistemul de pensii publice se datorează astfel:
a) în întregime de către persoana care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, la nivelul cotei
corespunzătoare condiţiilor normale de muncă;
b) 10,5% din cota de contribuţie stabilită anual pentru condiţii normale de muncă de către
persoana care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, iar diferenţa până la nivelul cotei de
contribuţie stabilită pentru condiţii normale de muncă din bugetul asigurărilor pentru
şomaj;
c) în întregime din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la nivelul cotei corespunzătoare
condiţiilor normale de muncă (25%).
3. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru veniturile din salarii (câştigul
lunar brut realizat):
a) nu poate depăşi valoarea a de 3 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat;
b) nu poate depăşi 5 salarii de bază minime brute lunare pe economie;
c) nu poate depăşi valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat;
d) nu este limitată.
2.2.6. Prestaţiile ce se acordă în sistemul de pensii publice

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea
totala sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului.
Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii
prevazute de lege, si anume :
a) pensia pentru limita de varsta
b) pensia anticipata
c) pensia anticipata partiala
d) pensia de urmas
e) pensia de invaliditate
20
f) ajutorul de deces
Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si

indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de
munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In
prezent, aceste prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile sociale
de sanatate si sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Juridic, 2016.
21
Unitatea de învăţare III
PENSIILE ACORDATE ÎN SISTEMUL DE PENSII PUBLICE
Cuprins:

3.1. Pensiile
3.1.1. Pensia pentru limită de vârstă
3.1.2. Pensia anticipată
3.1.3. Pensia anticipată parţială
3.1.4. Pensia de urmaş
3.1.5. Pensia de invaliditate
3.1.6. Calculul şi plata pensiilor
3.1.7. Cererea de pensionare şi aspecte privind jurisdicţia
3.1.8. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesională

 cunoaşteţi care sunt categoriile de pensii ce se acordă în sistemul de pensii
publice şi care sunt condiţiile ce trebuie să fie indeplinite pentru acordarea
fiecărei categorii de pensii;
 înţelegeţi cum se calculează pensiile şi care sunt regulile privind plata
acestora;
 cunoaşteţi care sunt regulile aplicabile jurisdicţiei în domeniul pensiilor
publice;
 înţelegeţi în ce condiţii este permis cumulul pensiei cu venitul dintr-o
activitate profesională.
3.1. Pensiile
3.1.1. Pensia pentru limită de vârstă

Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data
pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare
prevazute de lege.
22
 Conditii standard de acordare

 Varsta standard de pensionare
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru
barbati.
 Stagiul minim de cotizare
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani.
 Stagiul complet de cotizare

Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la reducerea
varstei standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cat si pentru barbati.
 Reducerea varstei standard de pensionare

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta,
cu reducerea varstelor standard de pensionare.
Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute mai sus
referitor la varsta standard de pensionare, de exemplu in urmatoarele situatii:
a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea
total sau partial in conditii de munca deosebite, speciale sau in alte conditii de munca
prevazute expres de Legea nr. 263/2010 au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu
reducerea varstelor standard de pensionare, conform tabelelor prevazute de lege.
b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din
unitatile miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani in aceste
conditii speciale beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de
pensionare cu 20 de ani, dar varsta astfel redusa nu poate fi mai mica de 45 ani. Stagiul
complet de cotizare pentru aceste persoane este de 20 de ani.
c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati artistice si care
au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani, beneficiaza de pensie pentru limita
de varsta cu o reducere de 15 ani a varstelor de pensionare, dar varsta astfel redusa nu
poate fi mai mica de 50 de ani, cu exceptia balerinilor si acrobatilor pentru care varsta de
pensionare nu poate fi mai mica de 40 de ani pentru femei si 45 de ani pentru barbati.
Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 30 de ani.
d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de cercetare,
explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si care au realizat un
stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona
II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de
varsta. Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 15 ani, in cazul celor
care au desfasurat activitate in zona I de expunere la radiatii, respectiv de 17 ani, in cazul
celor care au desfasurat activitate in zona a II-a de expunere la radiatii.
e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap
preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de
reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:
23
- cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o
treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin
doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul
complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta,
daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut
de lege.
Nota: Reducerile vârstelor standard de pensionare pot fi cumulate, fără ca reducerea totala să
depăşească 13 ani. Varstele de pensionare astfel reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru
femei si de 52 de ani pentru barbati.
 Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale

Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula pensia cu
veniturile obtinute din activitati dependente.
3.1.2. Pensia anticipată

 Beneficiari
Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani si care
au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere
perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in
care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie
de invaliditate.
 Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru limita de varsta.
 Trecerea la pensia pentru limita de varsta

La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata
se transforma din oficiu in pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea
perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a
platii pensiei anticipate.
3.1.3. Pensia anticipată parţială

 Beneficiari
Se poate acora asiguratilor care au realizat stagiul complet de cotizare precum si celor care au
depasit stagiul complet cu pana la 8 ani, daca mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei
standard de pensionare.
24
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere
perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in
care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie
de invaliditate.
 Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza din cuantumul pensiei pentru limita de varsta
care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul
de luni cu care s-a redus varsta de pensionare.
 Trecerea la pensia pentru limita de varsta

La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata
partiala se transforma din oficiu in pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea
diminuării prevăzute de lege şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de
cotizare realizate în perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.
3.1.4. Pensia de urmaş

 Beneficiari
Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca acesta era
pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
a) Copiii au dreptul la aceasta pensie in urmatoarele conditii:
- pana la varsta de 16 ani
- daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii pana la terminarea
lor, fara a depasi varsta de 26 ani
- pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada in care acestia se
aflau intr-una din situatiile de mai sus.
b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii:
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost cel putin de 15 ani.
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost intre 10-15 ani; cuantumul se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna
de casatorie in minus.
- indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II, daca durata casatoriei
a fost de cel putin 1 an.
- indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a fost urmarea
unui accident de munca/boli profesionale si daca sotul supravietuitor nu realizeaza
venituri lunare din activitati dependente pentru care asigurarea in sistemul public de
pensii este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu
brut.
- sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie
de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu
realizeaza venituri lunare din activitati dependente pentru care asigurarea in sistemul
25
public de pensii este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial
mediu brut.
- sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai
multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data
implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza
venituri lunare din activitati dependente pentru care asigurarea in sistemul public de
pensii este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu
brut.
 Baza de calculul a pensiei

Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel:
- din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul
sustinatorul decedat;
- din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit inainte de
indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.
 Cuantumul pensiei
Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra punctajului
mediu anual al sustinatorului, astfel:
- pentru 1 singur urmas – 50%
- pentru 2 urmasi – 75%
- pentru 3 sau mai multi urmasi – 100%
 Dreptul de optiune al sotului supravietuitor

Copiii si soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute
de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după sustinatorul decedat pot opta pentru cea mai
avantajoasă pensie.
3.1.5. Pensia de invaliditate

 Beneficiari
Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care nu au implinit varsta standard de
pensionare si si-au pierdut in totalitate sau cel putin jumatate din capacitatea de munca ca urmare
a:
- accidentelor de munca si bolilor profesionale,
- neoplaziilor, schizofreniei si SIDA,
- bolilor obisnuite
- accidentelor care nu au legatura cu munca.
 Gradul de invaliditate
26
Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu gradul de reducere
a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de
autoingrijire;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea
capacitatii de autoingrijire;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca,
invalidul putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din
timpul normal de munca.
Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc
prin hotarare a Guvernului.
Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul expert al asigurarilor sociale, in urma
examinarii clinice si analizarii documentelor medicale. Decizia medicala asupra capacitatii de
munca poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de
contestatii. Decizia comisiei medicale de contestatii poate fi la randul ei atacata la instanta
judecatoreasca în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
 Stagiul de cotizare
Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel:
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui accident de munca, a
unei boli profesionale, neoplaziilor, SIDA, schizofreniei, elevii, ucenicii si studentii care
si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, ca urmare a
accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii
profesionale, persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea
de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din
Decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, cei
care au satisfacut serviciul militar ca militari in termen sau militari cu termen redus, pe
durata legal stabilita, au fost concentrati, mobilizati sau in prizonierat beneficiaza de
pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau
accident in afara muncii, beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc un anumit
stagiu de cotizare („stagiu necesar”) prevazut expres in raport cu varsta.
 Stabilirea pensiei – stagiul potential

In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asiguraţilor care nu indeplinesc stagiul de
cotizare li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare
şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordarii pensiei de invaliditate. Pentru asiguratii
care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si
pentru nevazatori, stagiul de cotizare se determina ca diferenta intre stagiul cerut pentru
accesarea pensiei pentru limita de varsta si stagiul realizat efectiv până la data acordarii pensiei
de invaliditate.
Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care
persoana l-ar fi putut realiza de la data acordarii pensiei de invaliditate si pana la implinirea varstei
standard de pensionare, varsta la care poate solicita o pensie pentru limita de varsta.
27
 Indemnizatie de insotitor
Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie de insotitor
in cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie).
 Evaluarea medicala
Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale,
periodic, in functie de afectiune, la intervale cuprinse intre 1 an si 3 ani, pana la implinirea
varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurarilor sociale.
Dupa fiecare revizuire medicala, medicul expert al asigurarilor sociale emite o noua decizie
medicala asupra capacitatii de munca, prin care se stabileste, dupa caz:
a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) redobandirea capacitatii de munca.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea
platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala sau, dupa
caz, incetarea platii pensiei.
Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;
b) au implinit varstele standard de pensionare prevazute de lege ;
c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au
realizat stagiile complete de cotizare.
La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia de
invaliditate devine pensie pentru limita de varsta si se acorda persoanei in cauza cuantumul cel
mai avantajos. Indemnizatia pentru insotitor se mentine si pe durata acordarii pensiei pentru
limita de varsta.

1. Conform prevederilor Legii nr. 263/2010, stagiul minim de cotizare pentru obţinerea pensiei
pentru limită de vârstă va creşte eşalonat până la maxim:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani.
2. Asiguraţii pot solicita pensie anticipată cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstelor
standard de pensionare:
a) dacă au realizat stagiul complet de cotizare;
28
b) dacă au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 8 ani;
c) dacă au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
3. Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010, pensionarii de invaliditate:

a) sunt supuşi obligatoriu revizuirii medicale periodice, indiferent de vârstă şi de natura
invalidităţii;
b) nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice dacă au împlinit vârstele standard de
pensionare;
c) nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice dacă prezintă o invaliditate de gradul III.
4. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş tot timpul vieţii de la data la care a
împlinit vârsta standard de pensionare:
a) indiferent de durata căsătoriei;
b) dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
c) dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani;
d) dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
3.1.6. Calculul şi plata pensiilor

Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu
valoarea unui punct de pensie2 (se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de
stat).
Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura:
a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate profesionala
1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin raportarea
castigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza
de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna
respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin impartirea la 12 a sumei punctajelor
lunare realizate in anul calendaristic respectiv.
3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se calculeaza prin impartirea sumei
punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunzator stagiului complet
de cotizare.
b) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se
utilizeaza, dupa caz, de exemplu:
- cuantumul pensiei de invaliditate, cand asiguratul a beneficiat sau beneficiaza
de pensie de invaliditate. In cazul persoanelor care beneficiaza de aceste
perioadele asimilate si care in aceeasi perioada obtin venituri pentru care se
datoreaza contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al
2 Potrivit OUG nr. 2/2017, valoarea unui punct de pensie este de 1000 Ron.
29
asiguratului se iau in considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele
stabilite pentru perioadele asimilate.
- 25% din castigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, cand
asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar sau cand a
satisfacut serviciul militar
c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin raportarea
cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la castigul salarial mediu brut lunar din
luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
In mod exceptional, legea prevede expres ca, pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept
să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar al asiguratului este de:
- 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
- 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
- 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Plata pensiei se face lunar, personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei careia
i s-a incredintat ori i s-a dat in plasament copilul urmas sau, dupa caz, mandatarului desemnat
prin procura speciala. In functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont de card.
3.1.7. Cererea de pensionare şi aspecte privind jurisdicţia

Acordarea pensiei se face la cererea persoanei indreptatite, a tutorelui sau a curatorului acesteia,
a persoanei careia i s-a incredintat sau i s-a dat in plasament copilul minor, dupa caz, depusa
personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
Cererea de pensionare, impreuna cu actele prin care se dovedeste indeplinirea conditiilor
prevazute de lege, se depune, incepand cu data indeplinirii acestor conditii, la casa teritoriala de
pensii competenta, in a carei raza domiciliaza persoana, iar Casa Teritoriala de Pensii emite o
decizie in 45 zile de la data inregistrarii cererii prin care admite sau respinge motivat cererea.
Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile
de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, care functioneaza in cadrul CNPP. Termenul
de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.
Hotararile Comisiei Centrale de Contestatii pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta,
in termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararile care nu au fost atacate la instantele
judecatoresti in termen sunt definitive
Cererile indreptate impotriva CNPP si a caselor teritoriale de pensii se adreseaza tribunalului in a
carui raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul. Impotriva hotararii tribunalului se
poate face apel la curtea de apel competenta. Hotararile curtilor de apel, precum si hotararile
tribunalelor neatacate cu apel in termen sunt definitive.
3.1.8. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesională

Pot cumula pensia cu venituri realizate din activitati dependente, asa cum sunt reglementate de
Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, urmatoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limita de vârsta;
b) nevazatorii;
30
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul
III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmas, pana la varsta de 16 ani sau, daca isi continua studiile intr-o forma
de invatamant organizata potrivit legii, pana la terinarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de
ani;
e) pensionarii care realizeaza venituri în calitate de consilieri locali sau judeteni.
Urmatoarele categorii de pensionari pot cumula pensia cu venituri realizate din activitati
dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu
exceptia celor realizate din desfasurarea unor activitati in baza unor contracte de munca, in
calitate de functionari publici, in functii elective sau in baza numirii in cadrul autoritatii executive,
legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului sau in calitate de membri cooperatori dintr-o
organizatie a cooperatiei mestesugaresti:
a) pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I sau II de invaliditate, precum si pensionarii de
urmas încadrati în gradul I sau II de invaliditate;
b) pensionarii de invaliditate încadrati în gradul III de invaliditate, precum si copiii, pensionari de
urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
c) pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate partiale;
d) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas.
Toti pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activitati independente, astfel cum
sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.
Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din
activitati dependente realizate din desfasurarea unor activitati in baza unor contracte de munca,
in calitate de functionari publici, in functii elective sau in baza numirii in cadrul autoritatii
executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului sau in calitate de membri
cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, daca acestea nu depasesc 35% din
câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
1. Pentru calculul pensiei, punctajul mediu anual, realizat de asigurat în perioada de cotizare,
se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale
realizate de asigurat în perioada de cotizare la :
a) numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare;
b) numărul de ani corespunzător stagiului (perioadei) de cotizare realizat(ă)
2. Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate dependenta, indiferent de nivelul
veniturilor respective si indiferent care este activitatea dependenta din care realizeaza
veniturile:
31
a) copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, pe perioada şcolarizării, până la împlinirea
vârstelor prevăzute de lege;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate de gradul I.

Juridic, 2016.
32
Unitatea de învăţare IV
SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE.
CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAŢIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE
SĂNĂTATE
Cuprins:

4.1. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate
4.1.1. Categoriile de asiguraţi
4.1.2. Cotele de contribuţie
4.2. Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
4.2.2. Cota de contribuţie
4.2.3. Contribuabilii
4.2.4. Baza de calcul a prestaţiilor
4.2.6. Condiţii de acordare a prestaţiilor
4.2.7. Categorii de prestaţii
4.2.8. Plata indemnizaţiilor

 cunoaşteţi categoriile de persoane asigurate în sistemul asigurărilor sociale
de sănătate;
 cunoaşteţi care sunt cotele de contribuţie în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate şi care sunt persoanele care datorează şi plătesc aceste cote de
contribuţie;
 identificaţi categoriile de persoane asigurate pentru concedii şi
indemnizaţii de asigurări de sănătate;
 identificaţi cine sunt contribuabilii şi care sunt categoriile de persoane care
datorează şi/sau plătesc cote de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii
de asigurări de sănătate;
 înţelegeţi cum se calculează stagiul de cotizare în acest sistem, care sunt
condiţiile de acordare a prestaţiilor din sistem şi care este baza de calcul a
acestor preataţii;
33
 cunoaşteţi care sunt categoriile de prestaţii care se acordă în sistemul
concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări de sănătate şi care sunt regulile
privind plata indemnizaţiilor.
4.1. Asigurările sociale de sănătate
Reglementarea cadru privind sistemul asigurărilor sociale de sănătate este reprezentată de Legea
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Sunt asigurati si datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate:
- toti cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in Romania,
- cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere
temporara sau au domiciliul in Romania,
- cetatenii statelor membre UE, SEE si ai Confederatiei Elvetiene, care nu detin o asigurare
încheiata pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care
au solicitat si au obtinut dreptul de a sta în România pentru o perioada de peste 3 luni,
- persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si
Confederatia Elvetiana care îndeplinesc conditiile de lucrator frontalier si desfasoara o
activitate salariata sau independenta în România si care rezida în alt stat membru în care
se întorc de regula zilnic ori cel putin o data pe saptamâna.
Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii contributiei
la fond, urmand ca sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de sanatate si de
ANAF, in conditiile legii.
Sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele categorii de

persoane:
1. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de contributie (exemple):
- toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca
sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu
mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti, precum si persoanele care urmeaza modulul
instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldati sau gradati
profesionisti. Daca realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri
lunare cumulate din activitati independente, activitati agricole, silvicultura si
piscicultura peste valoarea salariului de baza minim brut pe tara, pentru aceste
venituri datoreaza contributie;
- tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului.
Daca realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri lunare
cumulate din activitati independente, activitati agricole, silvicultura si piscicultura
peste valoarea salariului de baza minim brut pe tara, pentru aceste venituri
datoreaza contributie;
- sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane
asigurate;
34
- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane persecutate
din motive politice, etc.)
- persoanele cu handicap, pentru veniturile obtinute în baza Legii nr. 448/2006;
- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de
Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni;
- femeile insarcinate si lauzele;
- persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii;
- persoanele care se afla în concediu medical pentru incapacitate temporara de
munca, acordat în urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, pentru
indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca ca urmare a unui accident de
munca sau a unei boli profesionale;
- persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sau, dupa caz, de alte drepturi
de protectie sociala care se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit
legii, pentru aceste drepturile banesti;
- persoanele care se afla în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind
procedura adoptiei, în concediu pentru cresterea copilului potrivit OUG nr. 111/2010
privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, pentru drepturile
banesti acordate de aceste legi;
- persoanele fizice care beneficiaza de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat.
2. Orice alte categorii de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia sa se
asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in
conditiile legii.

Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale
de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.
Contribuabilii la sistemul de asigurari sociale de sanatate datoreaza, dupa caz, contributia de
asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor, realizate din
România si din afara României, cu respectarea legislatiei europene aplicabile în domeniul
securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care România
este parte, pentru care exista obligatia declararii în România.
Contribuabilii la sistemul de asigurari sociale de sanatate care nu se încadreaza în categoriile de
persoane exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate datoreaza contributia
de asigurari sociale de sanatate daca realizeaza venituri anuale cumulate cel putin egale cu 12
salarii de baza minime brute pe tara din una sau mai multe surse de venituri din urmatoarele
categorii:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din asocierea cu o persoana juridica;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din investitii;
e) venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
f) venituri din alte surse.
35
Cota de contributie de asigurari sociale de sanatate este de 10% si se datoreaza de catre
persoanele fizice care au calitatea de angajati sau pentru care exista obligatia platii contributiei
de asigurari sociale de sanatate, potrivit prezentei legi.
Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate in cazul persoanelor fizice care
realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor o reprezinta castigul brut. Persoanele fizice si
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilte acestora au obligatia de a calcula si de a
retine la sursa aceasta contributie.
Baza lunara de calcul pentru care datoreaza contributia persoanele fizice care realizeaza venituri
anuale cumulate cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara din una sau mai multe
surse de venituri din categoriile enumerate mai sus este salariul de baza minim brut pe tara în
vigoare în luna pentru care se datoreaza.
Încadrarea în plafonul anual se efectueaza prin însumarea veniturilor anuale din categoriile
respective realizate în anul fiscal precedent. Persoanele fizice respective depun anual la organul
fiscal competent, pâna la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileste contributia
de asigurari sociale de sanatate, declaratia cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul
lunar.
Intrebări:
1. Care sunt categoriile de persoane asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate?

2. Care sunt cotele de contribuţie datorate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi cine
datorează aceste cote de contribuţie?
4.2. Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
Sistemul de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este

reglementat de OUG 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Sunt asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate în sistemul de

asigurari sociale de sanatate persoanele care:
A. realizeaza venituri din desfasurarea unei activitati în baza unui contract individual de
munca, a unui raport de serviciu, act de detasare sau a unui statut special prevazut de lege,
precum si alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislatiei europene
aplicabile în domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate
sociala la care România este parte;
B. realizeaza în România veniturile prevazute la lit. A, de la angajatori din state care nu intra sub
incidenta legislatiei europene aplicabile în domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor
privind sistemele de securitate sociala la care România este parte;
C. beneficiaza de indemnizatie de somaj, potrivit legii.
36
Se pot asigura în sistemul de asigurari sociale de sanatate, pentru a beneficia de concedii si
indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, si alte persoane fizice decât cele din categoriile
mentionate mai sus, pe baza de contract de asigurare. Totusi, persoanele care au calitatea de
pensionari nu sunt asigurate in baza OUG 158/2005, cu exceptia pensionarilor de invaliditate
gradul III si a pensionarilor nevazatori, care desfasoara activitati independente definite potrivit
Codului fiscal.

In cazul persoanelor asigurate mentionate la categoriile A si B de mai sus, dreptul la concediile si
indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de plata contributiei asiguratorii pentru
munca, destinata suportarii acestor indemnizatii.
Cota contributiei asiguratorie pentru munca este de 2,25%, iar baza de calcul a acestei cotributii
o reprezinta suma câstigurilor brute realizate din salarii si venituri asimilate salariilor, în tara si în
strainatate, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile în domeniul securitatii
sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care România este parte,
care include:
a) veniturile din salarii, în bani si/sau în natura, obtinute în baza unui contract individual de
munca, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevazut de lege;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica,
stabilite potrivit legii;
c) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor
juridice fara scop patrimonial;
d) remuneratia administratorilor societatilor, companiilor/societatilor nationale si regiilor
autonome, desemnati/numiti în conditiile legii;
e) remuneratia obtinuta de directorii cu contract de mandat si de membrii directoratului de la
societatile administrate în sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum si
drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevazut de lege, etc.
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligatia
de a calcula contributia asiguratorie pentru munca si de a o plati la bugetul de stat, într-un cont
distinct, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc veniturile sau
pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se platesc veniturile, dupa
caz.
Din contributia asiguratorie pentru munca încasata la bugetul de stat se distribuie lunar, pâna la
sfârsitul lunii în curs, o cota de3:
a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale constituit în
baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata
creantelor salariale;
b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurarilor pentru somaj;
c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
pentru plata concediilor medicale;
3
Cotele prevazute la alin. (4) lit. a)-e) se pot modifica prin legea anuala a bugetului de stat.
37
e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct.
Aprobarea metodologiei de distribuire a sumelor platite de contribuabili în contul distinct si de
stingere a obligatiilor fiscale înregistrate de catre acestia se va stabili prin ordin al presedintelui
A.N.A.F.
Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sunt asigurate în sistemul de asigurari

sociale de sanatate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate fara plata unei
contributii.
Dreptul la concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, la care au dreptul
persoanele asigurate facultativ in baza unui contract de asigurare este conditionat de plata unei
contributii pentru asigurarea pentru concedii si indemnizatii în cota de 1%, aplicata asupra
venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare, care se face venit la bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate. Cota de contributie se datoreaza si se achita de
catre persoanele asigurate facultativ, iar venitul lunar pentru care se opteaza plata contributiei
este un venit ales care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de baza minim brut pe tara
garantat în plata, stabilit potrivit legii, si nici mai mare decât valoarea a de 12 ori a acestuia.
4.2.3. Contribuabilii
Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre:
a) angajatori si persoanele fizice si juridice asimilate acestora;
b) persoanele fizice asigurate facultativ pe baza contractului de asigurare.
4.2.4. Baza de calcul a prestaţiilor

Pentru persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor baza de calcul al
indemnizatiilor se determina ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12
luni din care se constituie stagiul de cotizare, pâna la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar,
pe baza carora se calculeaza contributia asiguratorie pentru munca.
Pentru persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj baza de calcul al indemnizatiilor se
determina ca medie a veniturilor brute lunare reprezentând indemnizatie de somaj, din ultimele
6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pâna la limita a 12 salarii minime
brute pe tara lunar.
Pentru persoanele asigurate in baza contractului de asigurare baza de calcul al indemnizatiilor se
determina ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni
din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pâna la limita a 12 salarii minime brute
pe tara lunar.
În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor se
utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se iau în considerare sunt fie
cuantumul indemnizaţiilor, fie salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, fie
indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, pentru situaţiile expres prevăzute de lege, dupa
caz.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de sanatate este de 6
luni in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Ca exceptie pana
38
la 1 iulie 2018, stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de
sanatate este de 1 luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda
concediul medical.
Stagiul de cotizare în sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din însumarea
perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contributia asiguratorie pentru munca;
b) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa
caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale sau bugetul asigurarilor pentru somaj;
d) pentru care persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sunt asigurate fara plata
contributiei.
Se asimileaza stagiului de cotizare în sistemul de asigurari sociale de sanatate perioadele în care:
a) asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute de OUG 158/2005;
b) a beneficiat de pensie de invaliditate;
c) a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu examen de licenta sau de diploma
organizat în prima sesiune. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale învatamântului universitar se face
cu diplomele eliberate de institutiile autorizate, în conditiile legii. Dovada duratei normale a
studiilor respective se face cu diploma de absolvire, foaia matricola sau cu adeverinta eliberata de
institutia de învatamânt superior;
d) a beneficiat de indemnizatie lunara pe perioada concediului de acomodare, potrivit Legii nr.
273/2004 privind procedura adoptiei sau de indemnizatie pentru cresterea copilului.
Aceste perioade se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a
realizat stagii de cotizare în înţelesul prevederilor legii.
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara
conditii de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor
infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-
chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a
Guvernului.
4.2.6. Condiţii de acordare a prestaţiilor

Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat in
conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical
se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost
acordat concediul.
Pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, persoanele
asigurate trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de aceasta OUG 158/2005;
b) sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile
de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia
urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.
39
Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii :
a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de
boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea
capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de
munca sau boli profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul acestui sistem constituie stagiu de
cotizare in cadrul sistemul public de pensii cu plata contributiei in acest sistem (nu sunt perioade
asimilate deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie individuala).
1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii
 Fondul din care se suporta

Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe categorii de
asigurati:
a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste indemnizatia din
prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, iar bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate incepand cu a sasea zi.
b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate din prima zi de incapacitate.
 Durata de acordare
Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima zi de
imbolnavire.
Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai de catre medicul specialist,
cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Dupa expirarea duratelor de acordare a
indemnizatiei, medicul primar sau medicul specialist poate propune pensionarea de invaliditate.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul primar sau medicul specialist
poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de
invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical peste 183 de
zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP, impreuna cu CNAS,
in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.
In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei
pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare.
Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau
al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca,
concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie
reprogramate.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin
aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.
40
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de
tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa din grupa A si de urgente
medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul.
2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de

munca
a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul reducerii
timpului de munca cu ¼, daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de
sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90 de
zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, iar cuantumul il reprezinta diferenta
dintre media veniturilor lunare asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de
asigurat in urma reducerii timpului de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul.
b) Concediu si indemnizatie pentru carantina – se acorda in cazul in care asiguratului i se
interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea
stabilita in certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica, iar cuantumul brut lunar al
indemnizatiei este de 75% din baza de calcul.
c) Tratament balnear - Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă
mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii
de muncă, pe baza biletului de trimitere.
3) Concediul si indemnizatia de maternitate
 Continutul prestatiei
Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de
zile calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
 Beneficiari
Benficiaza de concediul si indemnizatia de maternitate, in primul rand, femeile care sunt asigurate
in sistemul de asigurari pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate.
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile lor, calitatea
de salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii
calitatii de asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile
persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii
acestora.
 Durata
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul
pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot
compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare,
in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu
luna a 6-a de sarcina.
In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de
lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.
 Cuantum
41
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.
In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor, baza de calcul
a indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-a
calculat contributia asiguratorie pentru munca, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii
calitatii de asigurat.
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav
 Continutul prestatiei
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana
la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea
varstei de 18 ani.
 Beneficiari
Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca
solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca
indeplineste conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in
conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei
sau i-au fost dati in plasament.
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un
copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii,
este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului
medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de
zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de
calcul.
Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate.
5) Concediul si indemnizatia de risc maternal

Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, cu modificari.
Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.
Indemnizatia de risc maternal se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
42
1. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este în prezent:

a) 75% din media veniturilor asigurate pe ultimele 10 luni;
b) 85% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni;
c) o sumă fixă, stabilită prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
2. Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă:

a) pentru o perioadă de maximum 45 de zile pe an pentru un copil, până la împlinirea de către
copil a vârstei de 7 ani (18 ani în cazul copilului cu handicap);
b) până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (3 ani în cazul copilului cu handicap);
c) pentru o perioadă de 63 de zile după naştere.
4.2.8. Plata indemnizaţiilor

Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:
a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva,
pentru salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana asigurata care se afla in
doua sau mai multe categorii de asigurati si care desfasoara activitatea la mai multi
angajatori, la fiecare fiind asigurata conform OUG 158/2005, indemnizatiile se calculeaza
si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator; baza de calcul pentru fiecare indemnizatie o
constituie numai venitul obtinut pe fiecare loc de realizare;
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor;
c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane.
Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor OUG
158/2005 se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din
creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de
aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele
constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.
Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct beneficiarului, reprezentantului
legal sau mandatarului desemnat de acesta prin procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate
asiguratului decedat se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora,
persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului.
Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;
43
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata
conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat
conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se
platesc de catre celalalt stat.

Juridic, 2016.
44
Unitatea de învăţare V
SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ
Cuprins:

5.1. Asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării
5.1.2. Beneficiarii prestaţiilor sistemului asigurărilor de şomaj şi stimulării ocupării
5.2. Sistemul asigurărilor pentru şomaj
5.2.1. Categorii de asiguraţi
5.2.2. Contribuţia la sistemul asigurărilor pentru şomaj
5.2.3. Indemnizaţia de şomaj

 identificaţi beneficiarii prestaţiilor sistemului asigurărilor de şomaj şi
stimulării ocupării;
 cunoaşteţi categoriile de persoane asigurate în sistemul asigurărilor pentru
şomaj;
 cunoaşteţi care sunt cotele de contribuţie în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate şi care sunt persoanele care datorează şi plătesc aceste cote de
contribuţie;
 întelegeţi care sunt beneficiarii indemnizaţiei de şomaj, condiţiile de
acordare a acesteia, durata de acordare şi cuantum, precum şi regulile
privind stabilirea şi plata acestia şi obligaţiile ce revin beneficiarilor şi
angajatorilor.
5.1. Asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării

Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca este reglementat prin
Legea 76/2002.
45
Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se punea accent
doar pe compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea ajutorului de somaj.
Reglementarea in vigoare pune mai mult accent pe masurile de prevenire a somajului si cuprinde
totodata regulile generale dupa care se realizeaza protectia somerilor, si anume:
- includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor persoane
- acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita beneficiarului
- conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de catre benficiar a
obligatiilor de calificare si recalificare profesionala
- largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor drepturi
suplimentare pe langa indemnizatia de somaj
5.1.2. Beneficiarii prestaţiilor sistemului asigurărilor de şomaj şi stimulării ocupării

Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea unui loc de
munca si care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii:
1) au devenit someri
Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta4 al
asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare;
- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un
loc de munca.
2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant
3) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia
4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie internationala, potrivit legii, sau se afla
in procedura de solutionare a cererii de azil si au acces pe piata muncii, in conditiile prevazute
de lege
5) cetatenii straini/apatrizii care au fost incadrati in munca sau care au realizat venituri in
Romania sau care au drept de munca pe teritoriul Romaniei
6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea din detentie
Intrebări:
1. Care sunt categoriile de beneficiari ai prestaţiilor sistemului asigurărilor de şomaj şi stimulării

ocupării?
4
In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei
de munca in vigoare este de 500 lei.
46
5.2. Sistemul asigurărilor pentru şomaj
5.2.1. Asiguraţii
In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurati.
Asiguratii pot fi:
a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in
conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor
care au calitatea de pensionari;
c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in
Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii, cu exceptia
persoanelor care au calitatea de pensionari.
Asiguratii au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj.
Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor cat si altor
categorii de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua categorii de asigurati:
1. Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii

În sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, cu exceptia
persoanelor care au calitatea de pensionari:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza
de contract de munca temporara, în conditiile legii;
b) functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;
c) persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;
d) persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii alese în cadrul persoanelor juridice
fara scop patrimonial, respectiv entitati, persoane juridice, care potrivit legilor proprii de
organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit, cum ar fi: asociatii, fundatii,
partide politice, organizatii patronale, organizatii sindicale, case de ajutor reciproc, culte
religioase, pe durata mandatului, cu exceptia presedintelui asociatiei de proprietari sau a
altor persoane care desfasoara activitate în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr.
230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, cu
modificarile si completarile ulterioare;
e) persoanele care desfasoara activitate pe baza unui raport de munca stabilit, în calitate de
membru cooperator, potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea
cooperatiei, republicata;
f) directorii care desfasoara activitate pe baza de contract de mandat si membrii
directoratului de la societatile administrate în sistem dualist si ai consiliului de
supraveghere, pe durata mandatului, precum si managerii care desfasoara activitati pe
baza de contract în baza contractului de management prevazut de lege;
47
g) administratorii societatilor, companiilor/societatilor nationale si regiilor autonome,
desemnati/numiti în conditiile legii, care desfasoara activitate pe baza de contract de
mandat;
h) persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, atât în
România, cât si pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru
al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, pentru care autoritatile
competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autoritati stabilesc
ca, pentru veniturile realizate în afara României, legislatia aplicabila în domeniul
contributiilor sociale obligatorii este cea din România;
i) persoanele fizice cetateni români, cetatenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care
au, conform legii, domiciliul sau resedinta în România si care realizeaza în România
venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intra sub
incidenta legislatiei europene aplicabile în domeniul securitatii sociale, precum si a
acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care România este parte.
2. Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare pentru somaj

Se pot asigura facultativ în sistemul asigurarilor pentru somaj, urmatoarele persoane:
a) asociat unic, asociati;
b) persoane fizice autorizate, întreprinzatori persoane fizice, titulari ai întreprinderilor
individuale, precum si membrii întreprinderilor familiale;
c) cetateni români care lucreaza în strainatate, conform legii, si care nu se regasesc în
situatia prevazuta mai sus;
d) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se
regasesc în una dintre situatiile de mai sus.
Persoanele prevăzute in aceasta categorie pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu
agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz,
reşedinţa, cu respectare urmatoarelor conditii cumulative:
a) sa aiba cel puţin vârsta de 18 ani
b) sa fie asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate.
c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe
tara garantat in plata si mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial
mediu brut, stabilit potrivit legii, in vigoare in luna pentru care se plateste
contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj.
1. În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asiguraţi obligatoriu, prin efectul legii:
a) asociaţii în cadrul societăţilor comerciale;
48
b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective.
2. În sistemul asigurărilor pentru şomaj se pot asigura pe bază de contract de asigurare:

a) asociaţii în cadrul societăţilor comerciale;
b) persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente.
5.2.2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj

Pentru a beneficia de drepturile acordate in sistemul de asigurari pentru somaj, este necesar sa
se plateasca contributiile de asigurare, astfel:
 In cazul persoanelor pentru care asigurarea este obligatorie

Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora datoreaza,
potrivit Codului fiscal, contributia asiguratorie pentru munca.
Cota contributiei asiguratorie pentru munca este de 2,25%, iar baza de calcul a acestei cotributii
o reprezinta suma câstigurilor brute realizate din salarii si venituri asimilate salariilor, în tara si în
strainatate, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile în domeniul securitatii
sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care România este parte,
care include:
a) veniturile din salarii, în bani si/sau în natura, obtinute în baza unui contract individual de
munca, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevazut de lege;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica,
stabilite potrivit legii;
c) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor
juridice fara scop patrimonial;
d) remuneratia administratorilor societatilor, companiilor/societatilor nationale si regiilor
autonome, desemnati/numiti în conditiile legii;
e) remuneratia obtinuta de directorii cu contract de mandat si de membrii directoratului de la
societatile administrate în sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum si
drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevazut de lege, etc.
Din contributia asiguratorie pentru munca încasata la bugetul de stat se distribuie lunar, pâna la
sfârsitul lunii în curs, o cota de 20%, care se face venit la Bugetul asigurarilor pentru somaj.
 In cazul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de asigurare pentru somaj

Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie a carei cota este egala cu cota de 20%
prevazuta de Codul fiscal care revine bugetului asigurarilor pentru somaj din cota contributiei
asiguratorie pentru munca de 2,25 %, calculate insa la venitul asigurat prin contractual de
asigurare.
49
1. Angajatorii au obligaţia de a vira lunar contributia asiguratorie pentru munca, în cotă de:
a) 1% din suma câstigurilor brute realizate din salarii si venituri asimilate salariilor;
b) 2% din suma salariilor de baza lunare brute;
c) 2,25% din suma câstigurilor brute realizate din salarii si venituri asimilate salariilor;
d) 2,5% din suma salariilor de baza lunare brute.
2. Cota care se face venit la Bugetul asigurarilor pentru somaj din contributia asiguratorie
pentru munca este de:
a) 1%; c) 2,25%;
b) 2,5%; d) 20%.
5.2.3. Indemnizaţia de şomaj

Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor pentru somaj este indemnizatia de somaj.
 Beneficiari
a) Somerii
In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle intr-una din
urmatoarele situatii:
- le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
- le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost
incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii
definitive a activitatii angajatorului;
- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile
lor;
- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din
activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de
referinta, in vigoare;
- au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au
redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada
de suspendare a acestora, potrivit legii;
- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este
posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii
definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
- le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel de
natura celor prezentate mai sus, in considerarea caruia s-a datorat, potrivit legii,
contrributia individuala de asigurari pentru somaj.
50
b) Persoane asimilate somerilor

Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o
perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit
pregatirii profesionale;
- sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16
ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.
 Conditii de acordare
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, somerii trebuie sa indeplinesca cumulativ anumite
conditii prevazute expres de lege:
a) sa aiba un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 luni anterioare datei de
inregistrare a cererii
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare
c) sa nu indeplinesca conditiile de pensionare
d) sa fie inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta daca au
avut ultimul loc de munca/au realizat venituri in acea localitate
Persoanele asimilate somerilor trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
a) sunt inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare (orice fel de pensie)
Nu vor beneficia de indemnizatie de somaj:

- persoanele care, la data solicitarii dreptului, refuza un loc de munca potrivit pregatirii sau
nivelului studiilor sau refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de
formare profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
- absolventii care, la data solicitarii dreptului, au fost admisi sau urmeaza cursurile unei
forme de invatamant organizate si/sau acreditate in conditiile legii.
- absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie care, la data
solicitarii dreptului, au promovat concursul national de rezidentiat pe locuri sau pe
posturi, în conditiile legii.
a) Somerii
Pentru aceste persoane, indemnizatia se acorda diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
51
- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
b) Persoanele asimilate somerilor
In toate cazurile, se acorda timp de 6 luni.
 Cuantum
Indemnizatia reprezinta suma ce se acorda lunar, diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
a) Someri
Cuantumul indemnizatiei de somaj este de:
 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia,
pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
 la suma de mai sus se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei veniturilor
care constituie baza de calcul al indemnizatiei de somaj pe ultimele 12 luni in care s-a
realizat stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de
cotizare, dupa cum urmeaza:
- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.
b) Persoanele asimilate somerilor

Pentru aceste persoane, indemnizatia fixa este de 50% din valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data stabilirii acestuia.
 Momentul nasterii dreptului la indemnizatia de somaj

Dreptul la indemnizatia de somaj devine exigibil la momente diferite in functie de situatia
beneficiarului. Astfel, dreptul la indemnizatia de somaj se naste la data :
a. incetarii raporturilor de munca;
b. incetarii raporturilor de serviciu;
c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de
contract;
e. incetarii calitatii de membru cooperator;
f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;
h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de
serviciu;
i. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
j. incetarii activitatii desfasurate exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel
de natura celor prezentate mai sus;
k. expirarii perioadei de 60 de zile in care absolventii institutiilor de invatamant in
varsta de minimum 16 ani nu au resusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii
profesionale;
l. absolvirii, pentru cazurile absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu
handicap care nu au reusit sa se incadreze in munca.
52
 Plata
Indemnizatia de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite, de la momentul nasterii
dreptului.
Cu toate acestea, indemnizatia de somaj se acorda de la momentul la care s-a nascut acest drept,
numai in masura in care cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in
termen de 10 de zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai tarziu de 12
luni de la data la care s-a nascut dreptul, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data
inregistrarii cererii. Acest termen de 12 luni este unul de decadere.
Indemnizatia de somaj se plateste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procura
speciala.
Cererile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, precum si toate actele procedurale in legatura
cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.
 Obligatii ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj

- sa se prezinte lunar in baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitati la ANOFM la
care sunt inregistrati pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca
- sa comunice in termen de 3 zile agentiei la care sunt inregistrati orice modificare a
conditiilor care au dus la acordarea drepturilor
- sa participe la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala la agentia
la care sunt inregistrati
- sa caute activ un loc de munca
- sa instiinteze in scris agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate
aparitia starii de incapacitate temporara de munca si datele de identificare, respectiv
numele medicului prescriptor si unitatea in care functioneaza acesta, in termen de 24
de ore de la data acordarii concediului medical
 Obligatii ale angajatorilor care au incadrat in munca beneficiari ai indemnizatiei de

somaj
- sa comunice AOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/sediul toate locurile
vacante de munca in termen de 5 zile de la momentul vacantarii lor
- sa comunice AOFM ocuparea locurilor de munca vacante ce au fost comunicate
acesteia, in termen de 1 zi de la ocuparea locurior de munca respective
- daca incadreaza in munca persoane dintre cele ce primesc indemnizatii de somaj, sa
anunte in termen de 3 zile ANOFM la care acestea sunt inregistrate
53
1. Pentru a beneficia de indemnizaţie de şomaj, şomerii trebuie să îndeplinească anumite
condiţii printre care:
a) să aibă un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 luni premergătoare datei
înregistrării cererii;
b) să nu realizeze venituri sau să realizeze venituri mai mici decât valoarea indicatorului social
de referinţă în vigoare.
2. Şomerii cu un stagiu de cotizare de 9 ani beneficiază de indemnizaţie de şomaj pe o perioadă

de :
a) 3 luni; c) 9 luni;
b) 6 luni; d) 12 luni.
3. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de şomaj pentru persoanele asimilate şomerilor este de:
a) 50% din salariul de bază minim brut pe ţară;
b) 75% din salariul mediu brut pe economie;
c) 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia;
d) 75% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia.

Juridic, 2016.
54
Unitatea de învăţare VI
MĂSURI PENTRU PREVENIREA ŞOMAJULUI ŞI STIMULAREA OCUPĂRII
Cuprins:

6.1. Măsuri pentru prevenirea şomajului
6.1.1. Sprijinirea angajatorilor pentru realizarea programelor de formare profesională
6.1.2. Servicii de preconcediere
6.2. Măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă
6.2.1. Măsuri destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă
6.2.2. Măsuri destinate angajatorilor

 cunoaşteţi măsurile prevăzute de lege pentru prevenirea şomajului;
 cunoaşteţi măsurile prevăzute de lege atât în provinţa persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă cât şi în privinţa angajatorilor pentru stimularea
ocupării forţei de muncă.
6.1. Măsuri pentru prevenirea şomajului
6.1.1. Sprijinirea angajatorilor pentru realizarea programelor de formare profesională
In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea

competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza,
in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii
angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se
acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu
serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul
angajat.
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor
participante la programul de pregatire profesionala, pentru care s-a acordat aceasta suma, cel
putin un an de la data acordarii sumei.
55
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale acestor persoane anterior
termenului de un an sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de
munca subventia acordata pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale
a Romaniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea
acestora a avut loc prin acordul partilor, ca urmare a constatarii nulitatii contractului de munca, a
reintegrarii prin horarare judecatoreasca a persoanei care ocupase anterior poastul ocupat de
salariat sau pe motiv de reoeganizare, si nu mai pot beneficia de o astfel de subventie o perioada
de 2 ani de la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor respective
6.1.2. Servicii de preconcediere
In cazul concedierilor colective, angajatorii au obligatia sa instiinteze agentiile pentru ocuparea

fortei de munca in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si prevenirea
efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri.
In perioada preavizului angajatii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de agentiile
pentru ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii de ocupare din sectorului public
sau privat, acreditati, selectati de catre acestea, in conditiile legii.
In vederea realizarii serviciilor de preconcediere, angajatorii sunt obligati sa instiinteze agentiile
pentru ocuparea fortei de munca cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor
de concediere.
Persoanele amenintate de riscul de a deveni someri, in special in urma unor concedieri colective
beneficiaza de servicii de preconcediere, care presupun, in principal, urmatoarele activitati:
- informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea
serviciilor de ocupare si de formare profesionala;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitati
de cautare a unui loc de munca;
- reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta
durata;
- sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de combatere
a somajului.
6.2. Măsuri pentru stimularea ocupării
Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in cautarea
unui loc de munca, cat si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de
agentiile pentru ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii din sectorul public sau
privat.
6.2.1. Măsuri destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Masurile care vizeaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt destinate cresterii
sanselor de ocupare a acestor persoane.
56
Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de catre
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin:
a) informarea si consilierea profesionala - se realizeaza prin furnizarea de informatii privind piata
muncii si evolutia ocupatiilor, profilarea si incadrarea in nivelul de ocupabilitate: usor ocupabil,
mediu ocupabil, greu ocupabil si foarte greu ocupabil, dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a
persoanelor in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind
propria cariera, instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca, indrumarea pe
parcursul procesului de integrare socioprofesionala la noul loc de munca.
Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de agentiile pentru ocuparea fortei de munca,
precum si furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati, in conditiile legii.
b) medierea muncii - reprezinta activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a

angajatorilor cu persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de
munca sau de serviciu.
Agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a identifica locurile de munca vacante
la angajatori si a le face cunoscute persoanelor in cautarea unui loc de munca.
Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit de catre
agentiile pentru ocuparea fortei de munca si constau in: informatii privind locurile de munca
vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale
locurilor de munca; mediere electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a
cererilor si ofertelor de locuri de munca prin intermediul tehnicii de calcul; preselectia candidatilor
corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea, aptitudinile,
experienta si cu interesele acestora.
In vederea realizarii masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca, agentiile pentru
ocuparea fortei de munca au obligatia de a intocmi, pentru fiecare persoana in cautarea unui loc
de munca, planul individual de mediere.
Pentru somerii care beneficiaza de indemnizatii de somaj, in conditiile prevazute de prezenta lege,
participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agentiilor pentru ocuparea fortei de munca la
care sunt inregistrati, este obligatorie.
c) formarea profesionala - persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pot participa la
programe de formare profesionala care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor
profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii.
Programele de formare profesionala asigura, conform legii, initierea, calificarea, recalificarea,
perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc de munca. Formarea profesionala
se face tinandu-se seama de cerintele de moment si de perspectiva ale pietei muncii si in
concordanta cu optiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor respective, prin cursuri, stagii
de practica si specializare, precum si alte forme, in conditiile legii.
Accesul la programele de formare profesionala se face in urma activitatii de informare si consiliere
profesionala sau de mediere.
Activitatea de formare profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca se desfasoara pe
baza planului national de formare profesionala elaborat anual de catre Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca.
57
d) Evaluarea si certificarea competentelor profesionale dobândite pe alte cai decât cele formale -
in vederea certificarii competentelor profesionale obtinute pe alte cai decât cele formale,
persoanele in cautarea unui loc de munca, înregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de
munca, pot beneficia, în mod gratuit, de servicii de evaluare si certificare a competentelor
profesionale dobândite pe alte cai decât cele formale, a caror finantare se asigura din bugetul
asigurarilor pentru somaj, o singura data, pentru fiecare perioada în care se afla în cautarea unui
loc de munca.
e) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei
afaceri - se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii
juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de
consultanta.
f) completarea veniturilor salariale ale angajatilor

Persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj potrivit legii si care se angajeaza
pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale in vigoare, si, ca urmare a angajarii,
le inceteaza plata indemnizatiei de somaj beneficiaza, din momentul angajarii pana la sfarsitul
perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara,
acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei
de somaj si, dupa caz, reactualizata conform legii. In schimb, nu beneficiaza de aceasta
indemnizatie persoanele care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca sau
de serviciu in ultimii 2 ani, precum si persoanele pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost
suspendata, iar ulterior, ca urmare a schimbarii duratei contractului individual de munca, plata
indemnizatiei de somaj inceteaza.
Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani,
inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, in situatia in care se angajeaza cu norma
intreaga, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru
somaj, de o prima de insertie egala cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare
la data incadrarii.
Nu beneficiaza, insa, de aceste prevederi:
- absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca sau de
serviciu;
- absolventii care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca
sau de serviciu in ultimii 2 ani;
- absolventii institutiilor de invatamant fata de care angajatorii au obligatia, potrivit
legii, de a-i incadra in munca;
Persoanele care beneficiaza de prima de insertie au dreptul la mentinerea primei acordate si în
situatia în care, în perioada de 12 luni de la angajare, le înceteaza raportul de munca sau de
serviciu la primul angajator si se încadreaza, în termen de 30 de zile, la un alt angajator, în
conditiile în care încadrarea în munca la cel de-al doilea angajator se realizeaza în aceleasi conditii,
respectiv cu norma întreaga, pentru o perioada mai mare de 12 luni.
g) stimularea mobilitatii fortei de munca
Persoanele inregistrate ca someri la agentiile de ocupare a fortei de munca si care se incadreaza
in munca, potrivit legii, intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 15 km de localitatea in
care isi au domiciliul sau resedinta, pot beneficia de o prima de incadrare neimpozabila.
Cuantumul acestei prime la 0,5 lei/km, dar numai mult de 55 lei/zi, proportional cu numarul de
58
zile in care persoanele in cauza desfasoara efectiv activitatea la angajatorul la care se realzeaza
incadrarea in munca. Prima de incadrare se acorda pe o perioada de 12 luni.
Persoanele înregistrate ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de munca care se încadreaza
în munca, potrivit legii, într-o alta localitate situata la o distanta mai mare de 50 km fata de
localitatea în care îsi au domiciliul sau resedinta si, ca urmare a acestui fapt, îsi schimba domiciliul
ori îsi stabilesc resedinta în localitatea respectiva sau în localitatile învecinate acesteia pot
beneficia de o prima de instalare, neimpozabila, destinata stimularii încadrarii în munca, asigurarii
cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua resedinta, si/sau pentru reîntregirea
familiei, dupa caz. Aceasta prima de instalare se acorda în cuantum diferentiat, astfel:
a) 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de
munca si care se încadreaza în munca, potrivit legii, într-o alta localitate si, ca urmare a acestui
fapt, îsi schimba domiciliul sau îsi stabilesc resedinta;
b) 15.500 lei pentru persoanele prevazute la lit. a), care îsi schimba domiciliul sau îsi stabilesc
resedinta, în situatia în care sunt însotite de membrii familiei în sensul Codului civil, cu iar în cazul
familiei monoparentale, în situatia în care sunt însotite de copilul sau copiii aflati în întretinere.
În cazul în care ambii soti îndeplinesc conditiile de acordare a primei de instalare, unul va primi
suma prevazuta mi sus, iar celalalt va primi o prima de instalare în cuantum de 3.500 lei.
Prima de încadrare si prima de instalare sunt denumite prime de mobilitate si nu se cumuleaza.
Beneficiaza de primele de mobilitate persoanele care se încadreaza în munca, cu norma întreaga,
pentru o perioada de cel putin 12 luni.
6.2.2. Măsuri destinate Angajatorilor

În vederea stimulării ocupării, legea prevede şi măsuri care ii vizeaza pe angajatori, respectiv
stimularea acestora pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca
Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:
a) subventionarea locurilor de munca.

Exemple:
A. Din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilor legale se
pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate în cadrul realizarii unor programe care
au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din rândul somerilor, pentru executarea de
lucrari si activitati de interes pentru comunitatile locale.
Pot fi subventionate astfel, în principal, urmatoarele categorii de servicii:
a) servicii publice de refacere si întretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a unor
lucrari edilitare, organizate de autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii
neguvernamentale, cu avizul administratiei publice locale;
b) servicii sociale care cuprind activitati de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritatile publice locale, organizatii
neguvernamentale si alte organisme, în conditiile legii.
Subventiile mentionate se acorda, la solicitarea autoritatilor publice locale, angajatorilor carora li
s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor în vigoare privind achizitiile publice, pe o
perioada de cel mult 12 luni pentru fiecare persoana încadrata, din rândul somerilor, cu contract
individual de munca pe perioada determinata de cel mult 12 luni.
59
B. Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de
învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent incadrat, o suma in
cuantum de 900 lei.
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor
cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma prevazuta mai sus pe o perioada de 18
luni.
Nu beneficiaza de aceste prevederi angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a incadra in
munca absolventi ai institutiilor de invatamant; angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi
de munca cu absolventii institutiilor de învatamânt; angajatorii la care calitatea de
administrator/asociat este detinuta de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au
calitatea de administrator/asociat la alti angajatori care au beneficiat de cel putin una dintre
aceste facilitati, pentru persoanele în situatia carora raporturile de munca cu angajatorul care a
beneficiat de facilitati au încetat prin demisie sau ca urmare a acordului partilor, conform
prevederilor legale, în ultimii 2 ani; angajatorii care la data solicitarii acordarii masurii de stimulare
a ocuparii fortei de munca se afla în situatia de insolventa, în procedura de executare silita,
reorganizare judiciara, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare speciala, care au activitatile
suspendate sau restrictii asupra acestora.
Masurile de stimulare prevazute mai sus nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca
sau de serviciu sunt suspendate.
Prin absolvent al unei institutii de invatamant se intelege persoana care a obtinut o diploma sau
un certificat de studii, in conditiile legii, in una dintre institutiile de invatamant gimnazial,
profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat in
conditiile legii.
Angajatorii care incadreaza absolventi in conditiile mentionate mai sus sunt obligati sa mentina
raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 18 luni de la data incheierii. Angajatorii
care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor anterior acestui termen sunt
obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate
pentru fiecare absolvent plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la
data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea acestora a avut loc din anumite
motive pevăzute de lege.
Angajatorii care, dupa indeplinirea obligatiei de a mentine raporturile de munca sau de serviciu
ale absolventilor cel putin 18 luni de la data incheierii, mentin raporturile de munca sau de serviciu
cu absolventii respectivi primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munca sau de
serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferenta contributiei asiguratorii pentru munca datorate
de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii. Acest ajutor financiar poate fi
acordat pe o perioada de cel mult 2 ani.
b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca

Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de
munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de
gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50%
din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
Beneficiaza de credite, in conditiile legii, cu aceeasi dobanda si persoanele in varsta de pana la 30
de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie
de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile legii. Aceste
credite se acorda studentilor care infiinteaza sau dezvolta, individual sau impreuna cu alti studenti
care indeplinesc conditiile prevazute de lege, intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste,
60
intreprinderi individuale, intreprinderi familiale sau care desfasoara o activitate economica in
calitate de persoana fizica autorizata.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile de mai sus trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca
sau de serviciu;
- activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
- pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie
incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la agentiile pentru
ocuparea fortei de munca;
- personalul incadrat sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;
- locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de
munca vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati
in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare.
Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri, se pot acorda, din bugetul asigurarilor
pentru somaj, de la capitolul "Imprumuturi", fonduri nerambursabile. Fondurile nerambursabile
se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce
vor fi create.
Fondurile nerambursabile se acorda pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si
mijlocii, unitati cooperatiste, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, precum si activitati
desfasurate de persoane fizice autorizate, care isi desfasoara activitatea in localitati confruntate
cu fenomene de saracie si excluziune sociala din cauza nivelului ridicat al somajului.
Localitatile in care se vor acorda fondurile, precum si sumele ce vor fi alocate fiecarei localitati se
stabilesc prin hotarare a Guvernului, in limitele stabilite prin legea bugetului asigurarilor sociale
de stat.
Fondurile nerambursabile se acorda intreprinderilor mici si mijlocii si unitatilor cooperatiste cu
conditia ca pe toate locurile de munca nou-create sa incadreze in munca pe perioada
nedeterminata someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani, intreprinderilor individuale
si intreprinderilor familiale infiintate de someri, precum si somerilor care au dobandit calitatea de
persoane fizice autorizate sa desfasoare, in mod independent, o activitate economica.
Intrebări:
1. Care sunt măsurile prevăzute de lege pentru prevenirea şomajului?

2. Care sunt măsurile prevăzute de lege atât în provinţa persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă cât şi în privinţa angajatorilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă?
61
Juridic, 2016.
62
Unitatea de învăţare VII

PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI
IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI
Cuprins:

7.1. Prestaţiile pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
7.1.2. Natura prestaţiilor
7.1.3. Beneficiari
7.1.4. Condiţii de acordare
7.1.5. Interdicţii la concediere

 cunoaşteţi categoriile de prestaţii ce se acordă familiei în vederea creşterii
copilului şi categoriile de beneficiari;
 înţelegeţi care sunt condiţiile de acordare a acestor prestaţii;
 cunoaşteţi înterdicţiile la concediere prevăzute de OUG 111/2010.
7.1. Prestaţiile pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului

Prestaţiile pentru susţinerea familiei in vederea cresterii copilului sunt reglementate în prezent
de OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, cu
modificarile si completarile ulterioare
OUG 111/2010 reglementeaza doua tipuri de prestatii:
1) Concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap,
pe parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media
veniturilor realizate pe ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului.
Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din
aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar
cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoare de 8.500 lei.
63
Nivelul indemnizaţiei lunare se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de
multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință pentru fiecare copil născut dintr-o
sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de
naştere.
2) Stimulentul de insertie acordat pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in
cazul copiilor cu hadicap. Acest stimulent este, in prezent, in cuantum lunar de 50% din
cuantumul minim al indemnizatiei.
Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel:
- indemnizatia de acorda atunci cand beneficiarul isi ia concediu si nu mai obtine venit
- stimulentul se acorda atunci cand in perioada in care este indreptatit sa beneficeze de
concediu pentru cresterea copilului, beneficiarul obtine venituri supuse impozitului pe
venit
În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de
inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă
Pentru persoanele care obţin venituri supuse impozitului pe venit cu cel puţin 60 de zile înainte
de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap,
acordarea stimulentului de inserţie se prelungeşte astfel:
a) până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;
b) până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani, în cazul copilului cu handicap.
Concediul şi indemnizaţia lunară, precum şi stimulentul de inserţie se cuvin pentru fiecare dintre
naşteri.
Durata de acordare a concediului se prelungeşte corespunzător în cazul suprapunerii a două sau
mai multor situaţii de natură a genera acest drept. Totusi, in aceste cazuri se acordă o singură
indemnizaţie, în cuantumul prevăzut de OUG 111/2010. Pe perioada suprapunerii acestor situaţii,
cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de
multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, pentru fiecare dintre copii,
începând cu cel de-al doilea.
In cazul in care o persoana realizeaza concomitent venituri supuse impozitului din mai multe
surse, se vor lua in calcul toate veniturile lunare incasate de aceasta.
1. Stimulentul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani se acordă:

a) atunci când solicitantul îşi ia concediu şi nu mai obţine venit;
b) atunci când solicitantul nu îşi ia concediu, desfăşoară activităţi şi obţine venituri supuse
impozitului pe venit;
64
c) pe toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, indiferent dacă
solicitantul obţine sau nu obţine venituri.
2. Indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani se acordă:

a) pentru primii 3 copii ai persoanei care are dreptul la aceste prestatii;
b) pentru primii 4 copii ai persoanei care are dreptul la aceste prestatii;
c) pentru toţi copiii persoanei care are dreptul la aceste prestatii.
7.1.2. Natura prestaţiilor
Aceasta categorie de prestatii sunt prestatii de asistenta sociala, avand la baza principiul ingrijirii
copilului. Astfel, aceste prestatii nu se acorda dintr-un fond constituit din contributii ale
beneficiarilor, spre deosebire de sistemul de pensii sau cel al asigurarilor sociale de sanatate. Prin
urmare, stimulentul si indemnizatia se platesc din bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Muncii.
7.1.3. Beneficiari
Beneficiaza de aceste prestatii, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului.
Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a
incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim
de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita
tutore.

Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului,
solictantul sa fi realizat timp de 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din
activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse
impozitului pe venit, asa cum sunt definite de Codul fiscal. In cele 12 luni intra si perioadele
asimilate pe care legea le prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de
somaj, pensie de invaliditate, etc.)
In situaţia în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condiţiile de acordare a
dreptului la concediul pentru creşterea copilului, acesta se acordă pe bază netransferabilă, după
cum urmează:
a) cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată uneia
dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) în situaţia în care persoana prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine,
celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia. În aceasta
situaţie, persoana care a solicitat iniţial concediul şi indemnizaţia pentru creşterea
copilului poate opta pentru concediu fără plată sau, după caz, pentru realizarea de
venituri supuse impozitului.
Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ conditiile:
65
a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de
cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.
Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea conditiilor
de acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor
municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
1. Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani:

a) numai mama copilului;
b) numai tatăl copilului;
c) optional, oricare dintre parintii copilului.
2. Indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani se acordă cu conditia ca in

ultimul an anterior datei nasterii copilului, solictantul sa fi realizat venituri profesionale supuse
impozitului pe venit:
a) timp de 12 luni;
b) timp de 6 luni;
c) timp de 1 lună.
3. Indemnizaţia şi stimulentul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani se plătesc:

a) din bugetul local;
b) din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii;
c) din bugetul pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
7.1.5. Interdicţii la concediere

Potrivit OUG 111/2010, este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau
de serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana
la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie.
Interdictia se extinde, o singura data, cu 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in
unitate.
66
Aceste prevederi nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

Juridic, 2016;
67
Unitatea de învăţare VIII

VENITUL MINIM GARANTAT
Cuprins:

8.1. Ajutorul social
8.1.1. Beneficiari
8.1.3. Cuantum
8.1.4. Acordarea şi plata ajutorului social
8.1.5. Obligaţii ale beneficiarilor
8.2. Ajutoarele de urgenţă
8.2.1. Beneficiari şi condiţii de acordare
8.2.2. Cuantum

 cunoaşteţi noţiunea de „venit minim garantat”;
 înţelegeţi ce este ajutorul social, care sunt categoriile de beneficiari ai
ajutorului social şi care sunt condiţiile de acordare şi cuantumul acestuia,
precum şi să cunoaşteţi care sunt obligaţiile beneficiarilor;
 cunoaşteţi ce sunt ajutoarele de urgenţă care sunt beneficiarii acestora,
condiţiile de acordare şi cuantumul acestor prestaţii.
8.1. Ajutorul social
8.1.1. Beneficiari
Potrivit Legii nr. 416/2001, au dreptul la un venit minim garantat, ca forma de asistenta
sociala, familiile si persoanele singure, cetateni romani, precum si cetateni ai altor state sau
apatrizi, care au resedinta sau, dupa caz, domiciliul in România, care se afla intr-una din
urmatoarele situatii:
68
- persoanele singure
Prin termenul persoana singura se intelege persoana care a implinit vârsta de 18 ani, locuieste
singura si nu se mai afla in intretinerea parintilor.
- familia
In intelesul legii, notiunea de familie desemneaza:
a) sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, aflati in intretinerea acestora, care
locuiesc si gospodaresc impreuna.
b) persoana care locuieste si gospodareste impreuna cu copiii aflati in intretinerea sa si se
afla in una dintre urmatoarele situatii : este necasatorita; vaduva; divortata; al carei
sot/sotie este declarat/declarata disparut/ disparuta prin hotarâre judecatoreasca; nu a
implinit vârsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus.
c) fratii fara copii, care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau resedinta comuna
cu parintii
d) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, aflati in intretinerea
acestora, care locuiesc si gospodaresc impreuna
Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia dintre soti,
copilul adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori pentru care s-a
instituit tutela sau curatela, potrivit legii.
- sotii despartiti in fapt, daca ancheta sociala atesta situatia existenta si justifica acordarea
acestuia.
- persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, aflate in situatie de nevoie, pe
baza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat ajutorul social de la alte primarii.
Aceste persoane beneficiaza de ajutor social numai pe perioada in care se afla in evidenta
serviciilor publice de asistenta sociala din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale in care
traiesc.
Beneficiarii trebuie sa aiba venituri sub nivelul minim prevazut de lege.

Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarâre a Guvernului, in raport cu
evolutia preturilor de consum.
In prezent, nivelul lunar al venitului minim garantat se raporteaza la indicatorul social de referinta
si este de:
a. 0,283 ISR pentru persoana singura;
b. 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane;
c. 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane;
d. 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane;
e. 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane;
f. câte 0,073 ISR pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care
face parte din familie.
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau în considerare
toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioara depunerii cererii,
69
inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, indemnizatii,
alocatii si ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suporta, obligatii
legale de întretinere si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru sustinerea familiei, a
alocatiei de stat pentru copii, a bugetului personal complementar al persoanelor cu handicap, a
ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, a burselor scolare, a sumelor acordate în baza
Legii educatiei nationale, a stimulentului educational oferit sub forma de tichet social pentru
stimularea participarii în învatamântul prescolar a copiilor proveniti din familii defavorizate, a
sprijinului financiar acordat elevilor în cadrul Programului national de protectie sociala «Bani de
liceu», a sumelor acordate în baza Programului national de protectie sociala «Bursa profesionala»,
precum si veniturile obtinute din activitatile cu caracter ocazional desfasurate de zilieri în
conditiile legii.
De asemenea, se iau in considerare si bunurile pe care familia sau persoana singura le are in
proprietate, inchiriere, comodat sau alta forma de detinere, dupa regulile stablilite de Legea
416/2001 si normele metodologice de aplicare a acesteia.
Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in
considerare la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit
pe familie numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea
fortei de munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la
serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste
agentii.
Persoana apta de munca este persoana care: (i) are varsta cuprinsa intre 16 ani si varsta standard
de pensionare; (ii) nu urmeaza o forma de invatamant cursuri de zi prevazuta de lege; (iii) are
starea de sanatate si capacitatea fizica si psihica corespunzatoare, care o fac apta pentru prestarea
unei munci.
8.1.3. Cuantum
Prestatia reglementata este „ajutorul social” si consta in diferenta intre venitul minim lunar
garantat de lege si veniturile nete lunare ale beneficiarilor
Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.
Legea incurajeaza incadrarea in munca stabilind ca familiile si persoanele singure cu venituri nete
lunare pâna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului
ajutorului social pe familie, in cazul in care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza
pe baza de contract individual de munca, are statut de functionar public sau presteaza o activitate,
realizând venituri cu caracter salarial.
8.1.4. Acordarea şi plata ajutorului social
Ajutorul social se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de actele
doveditoare privind componenta familiei si veniturile membrilor acesteia.
Cererea si declaratia pe propria raspundere se semneaza si se inainteaza de catre reprezentantul
familiei. Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are
capacitate deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul persoanei
indreptatite.
70
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este
familia.
Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie scrisa a
primarului. In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a
ajutorului social, primarul dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, in termen de
15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepând cu luna urmatoare inregistrarii cererii.
Plata ajutorului social se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de optiunea
beneficiarului, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii.
1. La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure în vederea
acordării ajutorului social, se iau in considerare veniturile membrilor familiei sau ale singure
din:
a) salarii;
b) drepturi de asigurari sociale de stat;
c) asigurari de somaj;
d) burse de studiu.
2. Au dreptul la ajutor social familiile ale căror venituri sunt :

a) sub nivelul venitului minim garantat;
b) sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară;
c) sub nivelul câştigului salarial mediu brut lunar pe economie.
3. Potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea dreptului la ajutor social
se face prin dispoziţia scrisă a:
a) primarului;
b) prefectului;
c) ministrului muncii şi solidarităţii sociale;
d) inspectorului fiscal.
71
a) Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din
familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari
de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de
securitate si igiena a muncii. Primarul are obligatia sa afiseze planul de actiuni sau de lucrari
de interes local, lista cuprinzând beneficiarii de ajutor social, precum si persoanele care
urmeaza sa efectueze actiuni sau lucrari de interes local.
b) Persoanele apte de munca pentru care se acorda ajutorul social au obligatia sa dovedeasca cu
acte, in fiecare luna, ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca,
pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru
stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.
c) Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice modificare cu
privire la domiciliu, venituri si la numarul membrilor familiei, in termen de 15 zile de la data la
care a intervenit modificarea. Sumele incasate necuvenit, cu titlu de ajutor social, se
recupereaza de la titularul dreptului ajutorului in termenul de prescriptie stabilit de lege.
Nerespectarea acestor obligatii atrage suspendarea dreptului la ajutor social.
Intrebări:
1. Care sunt principalele obligaţii ale persoanelor care beneficiază de ajutor social?
2. Care sunt condiţiile pentru ca persoanele apte de muncă, ce nu realizează venituri din salarii
sau din alte activităţi, să fie luate în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie
pentru determinarea nivelului de venit pe familie în vederea acordării ajutorului social?
8.2. Ajutoarele de urgenţă
8.2.1. Beneficiari şi condiţii de acordare
Au dreptul la ajutoare de urgenta familiile si persoanele care se afla in situatii de necesitate

cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si alte situatii deosebite:
- datorate starii de sanatate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune sociala,
precum si în alte situatii stabilite prin hotarâre a Guvernului, care va cuprinde si procedura si/sau
conditiile de acordare – ajutoare acordate de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii
- stabilite prin hotarâre a consiliului local – ajutoare acordate de primar.
De exemplu, in cazul decesului unei persoane din familia beneficiara de ajutor social sau al
persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispune acordarea unui ajutor
reprezentând o parte din cheltuielile cu înmormântarea. Ajutorul se acorda unei singure
persoane, care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul,
72
mostenitorul în conditiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedeste ca a
suportat cheltuielile cu înmormântarea.
8.2.2. Cuantum
Ajutoarele de urgenta se poat acorda in bani si in natura.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de primari se suporta din bugetul
local, iar cele necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de Guvern se asigura din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii.
Intrebări:
1. Cui şi în ce condiţii se acordă ajutoarele de urgenţă?

2. Cine are competenţa de a decide acordarea unor ajutoare de urgenţă?

Juridic, 2016;
73
Capitolul IX
PRESTAŢIILE FAMILIALE
Cuprins:

9.1. Alocatia de stat pentru copii
9.1.1. Beneficiari
9.1.2. Plata alocaţiei
9.1.4. Cuantum
9.1.5. Obligaţiile beneficiarilor
9.2. Alocaţia pentru susţinerea familiei
9.2.1. Beneficiari
9.2.3. Cuantum
9.2.4. Acordarea şi plata alocaţiei

 cunoaşteţi care sunt categoriile de beneficiari, condiţiile de acordare şi
cuantumul alocaţiei de stat pentru copii, precum şi obligaţiile ce revin
persoanelor cărora li se plăteşte alocaţia;
 cunoaşteţi care sunt categoriile de beneficiari ai alocaţiei pentru susţinerea
familiei şi cuantumul acesteia, să înţelegeţi care sunt condiţiile de acordare
alocaţiei pentru susţinerea familiei, precum şi obligaţiile ce revin
beneficiarilor.
9.1. Alocaţia de stat pentru copii
Legea nr. 61/1993 instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a statului acordata
tuturor copiilor, fara discriminare.
74
9.1.1. Beneficiari
Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii :

1) toti copiii in vârsta de pâna la 18 ani
2) tinerii care au implinit vârsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamântului liceal sau
profesional, organizate in conditiile legii, pâna la terminarea acestora. Nu beneficiaza de
alocatie de stat tinerii care repeta anul scolar, cu exceptia celor care repeta din motive de
sanatate, dovedite cu certificat medical.
3) copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in
România, daca locuiesc impreuna cu parintii.
9.1.2. Plata alocaţiei
Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul sau tanarul, dupa caz, insa plata
alocatiei nu se face in toate cazurile direct titularului ci difera, dupa cum urmeaza :
- unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza
deciziei autoritatii tutelare ori a hotarârii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat
copilul spre crestere si educare.
- tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv
asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei,
in conditiile legii.
- dupa implinirea vârstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct
titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.
- pentru tinerii care au implinit varsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamântului
liceal sau profesional, organizate in conditiile legii, pâna la terminarea acestora, plata
alocatiei de stat se face direct acestora, pe baza de cerere.
- pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta de Legea nr.
272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului – dati in plasament unui
centru de plasament sau unui centru de primire a copilului in regim de urgenta, alocatia
de stat pentru copii se plateste numai in cont personal. In cazul decesului, sumele cu titlu
de alocatie de stat se fac venit la bugetul de stat.
Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care
rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
Cererea se face, in numele copilului, de catre reprezentantul legal al copilului, iar dupa implinirea
vârstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau.
Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepând cu luna urmatoare celei in care s-a
nascut copilul, iar plata drepturilor se face incepând cu luna urmatoare depunerii cererii.
75
In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de
stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.
9.1.4. Cuantum
Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă
(ISR)5, după cum urmează:
a) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu
handicap);
b) 0,168 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care
au dreptul la alocaţie de stat pentru copii;
c) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.
Alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani se cumulează cu indemnizaţia lunară,
stimulentul lunar sau stimulentul de inserţie, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind
concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările
ulterioare.
Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decât in vederea
recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu
administrarea si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul
Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte
1. Potrivit Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, tinerii în vârstă de peste 18
ani:
a) beneficiază de alocaţie de stat pentru copii până la terminarea cursurilor învăţământului
liceal sau profesional organizat potrivit legii;
b) beneficiază de alocaţie de stat pentru copii până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta
de 26 de ani;
c) nu beneficiază de alocaţie de stat pentru copii.
2. Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii:
5
În prezent, valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare este de 500 lei, conform art. 33¹ din Legea
nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
76
a) este o sumă fixă pentru orice copil care îndeplineşte condiţiile de acordare;
b) este o sumă care diferă în funcţie de situaţia financiară a părinţilor;
c) este o sumă care diferă în funcţie de numărul de copii ai familiei respective.
1. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice
imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la
aparitia acestora.
2. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza
deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin
angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit.
Intrebări:
1. Care sunt principalele obligaţii ale persoanelor cărora li se plăteşte alocaţia ?
9.2. Alocaţia pentru susţinerea familiei
Legea nr. 277/2010 instituie alocatia pentru sustinerea familiei ca forma de sprijin pentru familiile
cu venituri reduse care au in crestere si ingrijire copii in varsta de pana la 18 ani, denumita in
continuare alocatie.
Acordarea alocatiei pentru sustinerea familiei are drept scop completarea veniturilor familiilor in
vederea asigurarii unor conditii mai bune pentru cresterea, ingrijirea si educarea copiilor, precum
si stimularea frecventarii de catre copiii de varsta scolara, aflati in ingrijirea familiilor cu venituri
reduse, a cursurilor unei forme de invatamant, organizate conform legii.
9.2.1. Beneficiari
Beneficiaza de alocatia pentru sustinerea familiei:

- „Familia”
a) familia formata din sot, sotie si copiii aflati in intretinerea acestora, care locuiesc
impreuna, denumita „familie”
b) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si
gospodaresc impreuna, daca aceasta se consemneaza in ancheta sociala
- „Familia monoparentala” - persoana singura si copiii aflati in intretinerea acesteia si care
locuiesc impreuna cu aceasta, denumita
77
Prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii: este
necasatorita; vaduva; divortata; are sotul/sotia declarat/declarata disparut/disparuta prin
hotarare judecatoreasca; are sotul/sotia arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30
de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor; nu a
implinit varsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus; a fost numita tutore sau i s-
au incredintat ori i s-au dat in plasament unul sau mai multi copii si este necasatorita, vaduva sau
divortata.
Sunt considerati ca facand parte din familie si copiii incredintati in vederea adoptiei, cei aflati in
plasament la o persoana sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.
Asistentul maternal profesionist beneficiaza de alocatie doar pentru copiii sai, luandu-se in
considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu exceptia celor
provenite din alocatiile de plasament si alte sume acordate asistentului maternal pentru
acoperirea cheltuielilor lunare, in conditiile legii.
Beneficiaza de alocatie familiile ai caror membri sunt cetateni romani care au domiciliul sau
resedinta in Romania, precum si cetateni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, dupa caz,
resedinta in Romania, in conditiile legislatiei romane.
Beneficiaza de alocatie si persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, pe baza
declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat alocatia de la alte primarii.
a) Alocatia se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de
familie sub nivelul minim prevazut de lege.
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau în considerare
toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioara depunerii cererii,
inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, indemnizatii,
alocatii si ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suporta, obligatii
legale de întretinere si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru sustinerea familiei, a
alocatiei de stat pentru copii, a bugetului personal complementar al persoanelor cu handicap, a
ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, a burselor scolare, a sumelor acordate în baza
Legii educatiei nationale, a stimulentului educational oferit sub forma de tichet social pentru
stimularea participarii în învatamântul prescolar a copiilor proveniti din familii defavorizate, a
sprijinului financiar acordat elevilor în cadrul Programului national de protectie sociala «Bani de
liceu», a sumelor acordate în baza Programului national de protectie sociala «Bursa profesionala»,
precum si veniturile obtinute din activitatile cu caracter ocazional desfasurate de zilieri în
conditiile legii.
b) In masura in care familiile au in intretinere copii de vârsta scolara, acestea vor beneficia de
alocatie de sustinere in conditiile in care copiii frecventeaza fara intrerupere cursurile unei
forme de invatamant organizate potrivit legii, cu exceptia celor care le intrerup din motive
medicale, si nu inregistreaza absente nemotivate in cursul unui semestru care sa conduca la
scaderea sub 8 a notei la purtare.
78
9.2.3. Cuantum
Cuantumul alocatiei pentru sustinerea familiei este fix si este stabilit expres de lege in functie de
venitul net mediu lunar pe membru de familiei si de numarul de copii.
9.2.4. Acordarea şi plata alocaţiei
Titularul alocatiei pentru sustinerea familiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este
familia.
Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere insotita de actele
doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia si, dupa caz, privind frecventarea
cursurilor scolare de catre copiii aflati in intretinere.
Cererea pentru stabilirea si acordarea alocatiei se intocmeste de reprezentantul familiei si se
inregistreaza la primaria comunei, orasului, municipiului sau, dupa caz, a sectorului municipiului
Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia.
Reprezentantul familiei se stabileste de catre soti sau, in caz de neintelegere intre acestia, de catre
autoritatea tutelara. In cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana
singura.
Componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se dovedesc
cu livretul de familie.
In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei pentru
sustinerea familiei, primarul dispune, in mod obligatoriu, evaluarea socioeconomica a familiei,
prin ancheta sociala, care se efectueaza in termen de 15 zile de la data inregistrarii cererii.
Stabilirea dreptului la alocatia pentru sustinerea familei si a cuantumului acesteia se face prin
dispozitie scrisa a primarului.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepând cu luna urmatoare inregistrarii/depunerii cererii.
Plata alocatiei se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de optiunea
beneficiarului, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul
In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatia pentru sustinerea

familiei, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de cate ori este
nevoie.
79
1. Beneficiază de alocaţie pentru susţinerea familiei:

a) orice familie care realizează venituri nete lunare pe membru de familie sub nivelul minim
prevăzut de lege;
b) orice familie cu doi sau mai mulţi copii;
c) numai familiile cu trei sau mai mulţi copii, care realizează venituri nete lunare pe membru
de familie sub nivelul minim prevăzut de lege.
2. Cuantumul alocaţiei pentru susţinerea familiei:

a) este o sumă fixă pentru orice familie;
b) este o sumă care diferă în funcţie de venitul net mediu lunar pe membru de familiei şi de
numarul de copii.
a) In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a veniturilor

realizate de membrii acesteia, titularul alocatiei are obligatia ca, in termen de maximum 15
zile, sa comunice in scris primarului modificarile intervenite.
b) Familiile care beneficiaza de alocatie au obligatia sa restituie sumele incasate cu titlu
necuvenit.
Intrebări:
1. Care sunt principalele obligaţii ale persoanelor cărora li se plăteşte alocaţia ?

Juridic, 2016;
80
Unitatea de învăţare X
PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA
DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP
Cuprins:

10.1. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
10.1.1. Beneficiari
10.1.2. Drepturile persoanelor cu handicap
10.1.3. Accesibilităţi
10.1.4. Asistenţa persoanei cu handicap
10.1.5. Încadrarea în muncă a persoanei cu handicap
10.1.6. Sancţiuni

 cunoaşteţi care sunt modalităţile în care sunt protejate şi promovate
drepturile persoanelor cu handicap;
 cunoaşteţi care sunt categoriile de beneficiari şi care sunt drepturile
acestora;
 înţelegeţi sensul noţiunii de „accesibilităţi” şi care sunt acestea;
 înţelegeţi mecanismul juridic al asistenţei persoanei cu handicap;
 cunoaşteţi regulile aplicabile privind încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap.
10.1. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
10.1.1. Beneficiari
De dispozitiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni români, cetateni ai altor state sau
apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul ori resedinta in România.
81
Persoanele cu handicap, in intelesul legii, sunt acele persoane carora mediul social, neadaptat
deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate, le impiedica total sau le
limiteaza accesul cu sanse egale la viata societatii, necesitand masuri de protectie in sprijinul
integrarii si incluziunii sociale.
Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute de lege pe baza incadrarii in grad de
handicap, in raport cu gradul de handicap. Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si
grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic,
HIV/SIDA, asociat, boli rare.
10.1.2. Drepturile persoanelor cu handicap
Potrivit legii, persoanele cu handicap au dreptul la:

a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre
membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
10.1.3. Accesibilităţi
Potrivit legii, conceptul de accesibilitate defineste ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a

mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor
cu handicap.
Astfel, in vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si
comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specifice in vederea promovarii si
implementarii conceptului Acces pentru toti, pentru a impiedica crearea de noi bariere si aparitia
unor noi surse de discriminare;
In acest sens, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri
publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport
feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile
publice, telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform
prevederilor legale in domeniu, astfel incât sa permita accesul neingradit al persoanelor cu
handicap.
10.1.4. Asistenţa persoanei cu handicap
82
A. Asistentul personal
Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent
personal, angajat pe baza de contract de munca.
Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de
domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile
de la data inregistrarii cererii. Contractul individual de munca al asistentului personal inceteaza
de drept in cazul decesului persoanei cu handicap grav.
Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de
munca, asistentul personal dreptul la
a. salariu stabilit potrivit dispozitiilor legale;
b. program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe
saptamâna;
c. concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului
incadrat in institutii publice;
d. transport urban gratuit ;
e. transport interurban, in conditiile legii.
Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:
a. sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
b. sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin
care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul
cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu
handicap grav;
c. sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile
prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de
recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in planul individual de servicii
al persoanei adulte cu handicap grav;
d. sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa
nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e. sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene,
respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la
luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a
persoanei cu handicap grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea
drepturilor prevazute de lege.
Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a obligatiilor
prevazute de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor prevazute in contractul
individual de munca atrage raspunderea disciplinara, civila sau, dupa caz, penala a acestuia,
in conditiile legii.
B. Indemnizatia de insotitor
Adultul cu handicap vizual grav precum si persoana cu handicap grav care are calitatea de
pensionar de invaliditate de gradul I poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de
insotitor.
83
Indemnizatia se acorda lunar si este in cuantum egal cu salariul net al asistentului personal
gradatia 0.
Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:
a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav pentru care s-a stabilit
masura de protectie speciala, in conditiile legii, la un asistent maternal sau la un serviciu de
tip rezidential;
b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care adultii cu
handicap grav se afla in ingrijirea si protectia asistentului personal profesionist, in centre
rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro, ori in alte tipuri de institutii
rezidentiale publice cu caracter social, medico-social, in care se asigura intretinere completa
din partea autoritatii administratiei publice pe o perioada mai mare de o luna;
c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute, arestate sau condamnate definitiv la o
pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a detentiei.
C. Asistentul personal profesionist

Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri
ori realizeaza venituri de pâna la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea
si protectia unui asistent personal profesionist.
Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile generale
de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, sau de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii.
Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal
profesionist beneficiaza de salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale, precum si de sporuri
acordate in conditiile legii. Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi
(consiliere si sprijin din partea specialistilor, decontarea cheltuielilor de transport interurban,
cazare si masa, etc. )
Asistentul personal profesionist are, la randul sau, anumite obligatii a caror neindeplinire sau
indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea disciplinara, civila, ori, dupa caz, penala a
asistentului personal profesionist, in conditiile legii.
10.1.5. Incadrarea in munca a persoanei cu handicap
Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita
profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobândi si mentine un loc de munca, precum si pentru a
promova profesional.
Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces
gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de vârsta, tipul si gradul de handicap.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii
de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de
evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de
angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din
numarul total de angajati. In masura in care aceste institutii nu angajeaza persoane cu handicap,
acestea sunt obligate sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentând salariul de
84
baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane
cu handicap.
Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza
de urmatoarele drepturi:
a. cursuri de formare profesionala;
b. adaptare rezonabila la locul de munca;
c. consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in
perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
d. o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
e. un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea
contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive
neimputabile acestuia;
f. posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care
beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor
de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in
procesul de productie de catre persoana cu handicap;
b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul
persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a
cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la
domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
c. decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de
pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a
persoanelor cu handicap;
d. o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu
modificarile si completarile ulterioare.
1. Asistentul personal al persoanei cu handicap îşi desfăşoară activitatea în baza:

a) contractului individual de muncă încheiat cu persoana căreia îi acordă supraveghere,
asistenţă şi îngrijire;
b) contractului individual de muncă încheiat cu primăria localităţii de domiciliu sau de
reşedinţă a persoanei cu handicap grav;
c) prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
85
2. Au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul
total de angajaţi, persoanele jurdice care au cel puţin:
a) 20 de angajaţi;
b) 50 de angajati;
c) 100 de angajaţi.
10.1.6. Sancţiuni
Nerespectarea anumitor prevederi ale legii privind protectia si promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap reprezinta contraventie.

Juridic, 2016;
86
Unitatea de învăţare XI
CONCEDIUL PATERNAL ŞI
PROTECŢIA MATERNITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ
Cuprins:

11.1. Concediul paternal
11.1.1. Beneficiari
11.1.3. Durata concediului
11.1.4. Cuantumul indemnizaţiei pentru concediu paternal
11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate
11.2. Protecţia maternităţii la locul de muncă
11.2.1. Beneficiari
11.2.3. Conţinutul protecţiei
11.2.4. Încetarea contractului de muncă

 cunoaşteţi care sunt categoriile de beneficiari şi condiţiile de acordare a
concediului paternal, durata concediului şi cuantuul indemnizaţiei;
 înţelegeţi care sunt mecanismele prin care se realizează protecţia
maternităţii la locul de muncă;
 cunoaşteţi care sunt categoriile de salariate beneficiare ale prevederilor
legale privind protecţia maternităţii la locul de muncă şi condiţiile pe care
trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de această protecţie;
 cunoaşteţi regulile aplicabile privind încetarea contractelor de muncă ale
salariatelor care beneficiaza de aceasta protectie.
11.1. Concediul paternal
87
11.1.1. Beneficiari
Potrivit 210/1999 privind concediul paternal, tatăl copilului nou-născut beneficiază de concediu
paternal sau de permisie, dupa caz.
Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de
stat.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamâni de la nasterea copilului, justificat
cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv
cu declaratia de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.
11.1.3. Durata concediului
Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa in cazul in
care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata
concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in total, 15 zile lucratoare). Tatal poate
beneficia de aceasta prevedere numai o singura data.
11.1.4. Cuantumul indemnizaţiei pentru concediu paternal
In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul paternal
este egala cu salariul corespunzator perioadei de concediu.
Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se plateste din fondul de
salarii al unitatii si nu din bugetul de stat.
11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate
In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal
copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.
Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie
egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa
salariul de baza si vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi desfasoara
activitatea, la alegere.
88
1. Concediul paternal:
a) este un concediu ce se acordă tatălui copilului nou-născut sau mamei, dacă tatăl renunţă
la acest concediu;
b) este un concediu plătit pentru asiguraţii sistemului asigurărilor sociale de stat;
c) se acordă oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an;
d) are o durată, de regulă, de 5 zile lucrătoare.
2. Concediul paternal se acordă la cerere:

a) în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului;
b) în primii 2 ani de la data naşterii copilului;
c) în primele 6 săptămâni de la naşterea copilului;
d) în primul an de la naşterea copilului.
11.2. Protecţia maternităţii la locul de muncă
11.2.1. Beneficiari
Potrivit OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, beneficiaza de protectie
femeile de cetatenie romana sau a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic
European precum si de cetatenia altor state sau apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau
resedinta in România si care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative :
a) sunt salariate
b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza
c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator
Salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de
graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul
specialist care sa ii ateste aceasta stare.
Salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului
de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un
document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a
nascut.
Salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de
lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat
89
al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest
sens.
Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiara prestatiilor are obligatia de a se

prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa ii ateste starea si
de a informa angajatorul despre aceasta.
11.2.3. Conţinutul protecţiei
Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind starea de maternitate,

avand drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile
lor de munca.
Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale angajatorului :
A. Obligatii generale
1) Obligatia de prevenire a riscurilor

Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incât sa previna expunerea salariatelor
respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.
2) Obligatia de evaluare anuala a riscurilor la locul de munca

Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee
si conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la ordonanta, angajatorul este obligat
sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca, natura, gradul si durata
expunerii salariatelor respective, in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau
sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii. Evaluarile se efectueaza de catre
angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se
consemneaza in rapoarte scrise.
3) Obligatia de informare
Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot
fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din ordonanta de
urgenta.
In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o
salariata ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta, acesta are obligatia sa
instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza
isi desfasoara activitatea. De la data primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si
inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei.
90
4) Obligatiile angajatorului privind modificarea conditiilor/programului de lucru sau a
locului de munca
In cazul in care o salariata aflata intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta desfasoara la
locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu
repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod
corespunzator conditiile si/sau orarul de munca.
In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila, angajatorul are
obligatia sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea
sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea
veniturilor salariale.
5) Obligatia angajatorului de a acorda concediul de risc maternal

In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa modifice
conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru
sanatatea sau securitatea sa, salariata respectiva are dreptul la concediu de risc maternal, dupa
cum urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate
b) dupa data revenirii din concediul de lauzie obligatoriu (de 42 de zile), pentru salariatele care
au nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru
cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea vârstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu
handicap, pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate
depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un
certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de
legislatia privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate (OUG nr. 158/2005).
6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze munca de noapte sau

in conditii grele ori vatamatoare
In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in conditii grele ori
vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un
loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va
beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.
7) Obligatii privind regulamentul intern

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau
care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena,
protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile ordonantei
de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare.
B. Obligatii specifice
1) Obligatia de a pastra confidentialitatea
91
Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei
când starea de graviditate nu este vizibila si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al
acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca.
2) Obligatia de a reduce timpul de lucru in cazul salariatelor

gravide
In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata
normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o
patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului.
3) Obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru

consultatii prenatale
Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale
in limita a maximum 16 ore pe luna in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul
programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
4) Obligatia de a modifica locul de munca

Pentru salariatele gravide sau care au nascut recent si isi desfasoara activitatea numai in pozitia
ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv,
astfel incât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in
pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere
tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate, angajatorul va
lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
5) Obligatia de a modifica programul de lucru in cazul salariatelor

care alapteaza
Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua
pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare, pana la implinirea vârstei de un an a copilului. In
aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul.
La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in
timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului.
In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor
indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.
11.2.4. Încetarea contractului de muncă
Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
92
a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea
sa;
b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau,
in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;
e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7
ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se extinde, o singura
data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizarii judiciare, a dizolvarii sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le
considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta
judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.
In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el
fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida, lauza sau care
alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris catre
salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din
unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici.
Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa
caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei, are
obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate, pe care il va transmite avizul
angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.
1. O salariată poate cere concediu de risc maternal:

a) oricând pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani;
b) oricând în cursul unei perioade de 6 luni de la data la care a născut, chiar dacă angajatorul
a repartizat-o la un alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa,
conform recomandării medicului, cu menţinerea veniturilor salariale;
c) înainte de data solicitării concediului de maternitate, dacă anunţă în scris angajatorul că
este gravidă, iar angajatorul, din motive obiectiv justificate, nu poate să îi modifice
condiţiile şi/sau orarul de muncă şi nici să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri
pentru sănătatea sau securitatea sa.
93
2. Este interzis angajatorului să dispună concedierea salariatelor gravide, care au născut recent
sau care alăptează:
a) pe durata concediului de maternitate;
b) pe durata concediului de risc maternal;
c) pe o perioadă de 9 luni de la revenirea în unitate a salariatei care a beneficiat de concediu
de risc maternal.

Juridic, 2016;
94
Unitatea de învăţare XII

ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE
Cuprins:

12.1. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
12.1.1. Asiguraţi

 identificaţi categoriile de persoane asigurate în sistemul asigurărilor pentru
accidente de muncă şi boli profesionale;
 cunoaşteţi care sunt categoriile de prestaţii care se acordă în sistemul
asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
 înţelegeţi care sunt condiţiile de acordare a prestaţiilor din sistemul
asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
 cunoaşteţi care sunt cotele de contribuţie în sistemul asigurărilor pentru
accidente de muncă şi boli profesionale şi care sunt persoanele care
datorează şi plătesc aceste cote de contribuţie.
12.1. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
12.1.1. Asiguraţii
În sistemul Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, au
calitatea de asigurat cetatenii romani si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru
angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in România.
Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii Publice.
Legea reglementeaza doua categorii de asigurati :
95
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:

a. persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, a unui
raport de serviciu, contract de mandat si contract de management;
b. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si
membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;
c. persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj, pe toata durata efectuarii practicii
profesionale, in cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d. ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale;
e. pensionarii sistemului public de pensii aflati in inveliditate ca urmare a unui accident de
munca sau a unei boli profesionale, pana la data indeplinirii conditiilor de pensie pentru
limita de varsta.
Vor beneficia de prestatiile acestei legi si salariatii romani care presteaza munca in strainatate din
dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, raporturile de asigurare se stabilesc intre angajatori si
asigurator.
Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la

urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitare si reconversie profesionala;
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru
reducerea timpului de munca;
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
f) despagubiri in caz de deces;
g) rambursari de cheltuieli;
h) pensie de invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale;
i) pensie de urmas in cazul decesului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli
profesionale.
1.1 Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

cauzata de accidente de munca sau boli profesionale
Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de
munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
96
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media
veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-
chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare
manifestarii riscului.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii
profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de
incapacitate, din sumele prevazute pentru asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale in bugetul asigurarilor sociale de stat.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 183 de zile
in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului
medicul specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile. Prelungirea
concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia
cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor
profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.
1.2 Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca

si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot
desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar
in alt loc de munca.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul
salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale
lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a
unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care,
in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Aceste indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului,
pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape. Cuantumul lor lunar
al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si
venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal
de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
1.3 Compensatii pentru atingerea integritatii

Asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni
permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50% au dreptul la o
compensatie pentru atingerea integritatii, cu exceptia persoanelor care beneficiaza de pensie de
invaliditate.
Compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului
asiguratorului, reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta
celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de
calcul pentru determinarea acestor drepturi.
97
Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii,
in limita unui plafon maxim de 12 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata la data
confirmarii caracterului profesional al accidentului sau al bolii.
1.4 Despagubiri in caz de deces

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale,
beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul
supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun,
sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul
National de Statistica.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita
de actele din care rezulta dreptul solicitantului.
1. Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de

accidente de muncă sau boli profesonale este de:
a) 85% din media veniturilor lunare asigurate pe ultimele 10 luni;
b) 80% din media veniturilor lunare asigurate pe ultimele 6 luni;
c) sumă fixă, stabilită prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
2. Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă acordată asiguraţilor care, din
cauza unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la
locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat se acordă:
a) pe toată perioada trecerii temporare în alt loc de muncă;
b) pentru cel mult 180 de zile într-un an calendaristic;
c) pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic.
Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:

a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de
munca si a formularului de inregistrare a accidentului de munca, intocmite si/sau avizate
potrivit legii;
98
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale si
a procesului verbal intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
Pentru stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul are acces si recurge la procesul-verbal de
cercetare si la formularul de inregistrare a accidentului de munca, intocmite potrivit legii.
Veniturile sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din
contributia asiguratorie pentru munca, potrivit Codului fiscal.
Contribuabilii obligaţi la plata contribuţiei asiguratorii pentru muncă sunt, după caz:
a) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, pentru
cetăţenii români, cetăţeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii,
domiciliul sau reşedinţa în România, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în
domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care
România este parte;
b) persoanele fizice cetăţeni români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au,
conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, şi care realizează în România venituri din salarii
sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene
aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte.
Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25% si se calculează prin raportare la suma
câştigurilor brute realizate din salarii şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în străinătate, cu
respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi
a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte
Din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la
sfârşitul lunii în curs, o cotă de 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.

Juridic, 2016.
99

Curs Securitate Sociala ID 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Securitate Sociala ID 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul securitatii sociale

Prof. dr. Luminita Dima

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1

Obiectivele unităţii de învăţare 1

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

1.1. Politici şi sisteme de securitate socială

1.1.1. Noţiunea de securitate socială

1.1.2. Conţinutul politicilor de securitate socială

Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:

1.1.3. Sisteme de securitate socială. Trăsături

1.1.4. Apariţia şi evoluţia sistemelor de securitate socială

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)

d) Raportului lordului Beveridge

1. Ce este securitatea socială?

1.2. Dreptul securităţii sociale

1.2.2. Obiectul de reglementare

(i) Raporturile de asigurare sociala

(ii) Raporturile de asistenta sociala

Test de autoevaluare 1.1.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte:

1. Prestaţiile de asigurări sociale sunt:

2. Prestaţiile de asistenţă socială sunt:

1.3. Bibliografie pentru Unitatea 1

1. Al. Athanasiu, Dreptul securităţii sociale, Edit. Actami, 1995;

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2

Obiectivele unităţii de învăţare 2

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

2.1. Sistemele de asigurare pentru pensii

In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii („cei 3 piloni”):

2.1.1. Sistemul de pensii publice (Pilonul I) – Legea 263/2010

2.1.2. Sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) - Legea 411/2004

2.1.3. Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006

1. Prin ce se caracterizează sistemul de pensii administrate privat?

2.2. Sistemul de pensii publice

2.2.1. Aspecte generale

2.2.2. Principiile sistemului public de pensii

1. Ce presupune principiul contributivităţii?

2.2.3. Categorii de persoane asigurate

1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii

2) Persoane asigurate facultativ

Test de autoevaluare 2.1.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte:

2.2.4. Stagiul de cotizare

 Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale

Test de autoevaluare 2.2.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte:

1. Sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul de pensii publice

2. Sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul de pensii publice

3. În sistemul public de pensii, pentru salariaţi stagiul de cotizare se constituie din:

 Evidenta stagiului de cotizare

2.2.5. Contribuabilii şi contribuţia de asigurări sociale

Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul public de pensii datoreaza, dupa caz, contributia de

 Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale

- Pentru anul 2018 cotele de contributii de asigurari sociale sunt urmatoarele:

 Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale

 Plata contributiilor de asigurari sociale

Test de autoevaluare 2.3.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte:

2.2.6. Prestaţiile ce se acordă în sistemul de pensii publice

Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si

2.3. Bibliografie pentru Unitatea 2

1. Al. Athanasiu, Dreptul securităţii sociale, Edit. Actami, 1995;

PENSIILE ACORDATE ÎN SISTEMUL DE PENSII PUBLICE