UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTER CONTABILITATEA ŞI AUDITUL AFACERILOR AN I

Activitatea de creditare a persoanelor

fizice
Raiffeisen Bank

PROFESOR COORDONATOR:

MASTERANZI:

-2018-
 CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. Importanţa activităţii de creditare şi prezentarea produselor
oferite de Raiffeisen Bank pentru persoanele fizice ............................................................... 6
1.1. Activitatea de creditare bancară ........................................................................................ 6
1.2. Importanţa activităţii de creditare a persoanelor fizice în România ................................. 6
1.3. Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice ................................................. 7
1.4. Produse de creditare oferite de Raiffeisen Bank pentru persoanele fizice........................ 9
CAPITOLUL II. Studiu de caz privind etapele de acordare a unui credit pentru
persoane fizice. ......................................................................................................................... 13
2.1. Procedura de acordare a creditului pentru nevoi personale ............................................ 13
CAPITOLUL III. Riscurile creditului bancar.. .................................................................... 26
3.1. Riscurile bancare............................................................................................................. 26
3.2. Riscurile activităţii de creditare ...................................................................................... 27
CONCLUZII ........................................................................................................................... 31
BIBLIOGRAFIEError! Bookmark not
defined.....................................................................................................................35

2
 INTRODUCERE

Scurt istoric

Istoria Raiffeisen Bank in Romania incepe in 1994, cand Grupul Bancar Austriac
Raiffeisen a deschis o reprezentanta in Bucuresti. In 1998, aceasta a fost transformata in
subisidiara Raiffeisenbank (Romania), oferind servicii si produse pentru companii. Raiffeisen
Bank Romania a rezultat din fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitati detinute la
acel moment de Grupul Raiffeisen in Romania: Raiffeisenbank (Romania) si Banca Agricola
Raiffeisen S.A., care fusese infiintata in 2001, dupa preluarea bancii de stat Banca Agricola de
catre grupul austriac.

Emblema

Peste tot in lume, Raiffeisen Bank este reprezentata de crucea cu caluti. Simbolul este
preluat de pe frontoanele caselor de la tara din Austria. Acolo traditia spune ca pentru bun
augur, cele doua barne care incheie acoperisul unei case trebuie sa se incruciseze. Iar daca
crucea are doua capete de caluti, locatarii casei vor fi paziti de rele. Raiffeisen a transformat
acest simbol al protectiei in propria marca deoarece membrii comunitatii Raiffeisen se
protejeaza reciproc de dificultatile economice, colaborand, sustinandu-se unul pe celalalt.

1847- Friedrich Wilhelm Raiffeisen

3
 Ideea care sta la baza Raiffeisen Bank s-a nascut in criza agricola de la mijlocul
secolului al XIX-lea. In Europa Centrala preindustriala, taranii scapati de jugul feudalismului
incercau sa faca fata concurentei zdrobitoare a marilor producatori agricoli. Si cum necazurile
nu vin niciodata singure, in 1846 – 1847 recoltele au fost atat de proaste, incat s-a instalat o
foamete dura. Majoritatea populatiei rurale traia intr-o saracie extrema, lipsita de mijloacele
minime de subzistenta. Solutia a venit de la un tenace primar prusac, F.W. Raiffeisen. El i-a
invatat pe tarani sa se asocieze, sa se sustina la greu, sa economiseasca si sa se imprumute cu
bani unii pe ceilalti. Ideea a prins imediat si a fost preluata in toate statele germane si mai apoi
in toata lumea. Astfel s-a nascut cooperativa de credit Raiffeisen. Asocierea taranilor pentru
surse de finantare era o idee care preocupa intelectualitea germana la mijlocul secolului XIX.
Ceea ce l-a deosebit pe F.W. Raiffeisen de contemporanii sai a fost incapatanarea cu care si-a
urmarit ideea. Nu a fost un idealist caci detesta utopiile, ci un excelent pragmatic, care n-a
cunoscut odihna pana cand ideea lui nu a fost pusa in practica. In timpul crizei agricole, F.W.
Raiffeisen a fost profund miscat de suferinta concetatenilor sai si a ajuns la concluzia ca lucrul
de care oamenii aveau cea mai mare nevoie era accesul la credit.

1862 - Prima cooperativa de credit Raiffeisen

Ideea de ajutor reciproc si cooperare a ajuns rapid si la bani, la economii si

imprumuturi. F.W. Raiffeisen a incurajat infiintarea cooperativelor de credit pe principii non
profit. In 1862 el devine cofondatorul a trei cooperative de credit, infiintate in sate vecine.
Ideea era simpla: membrii cooperativei economiseau impreuna, puneau banii la un loc si ii
imprumutau pe cei care aveau nevoie, cu dobanzi rezonabile. Cooperativa functiona dupa
principii democratice. Primeau imprumuturi doar membrii, iar banii erau folositi fie in
productie, fie in comercializarea produselor obtinute. Ca principiu prudential, toti membri
cooperativei garantau pentru cel care lua un imprumut. Motto-ul primei cooperative era: “Ich
für dich, du für mich” (Eu pentru tine, tu pentru mine).

4
1872 - Primele banci regionale si centrale infiintate
Pentru reducerea la maximum a riscului financiar, cooperativele satesti s-au unit. In
1872, F.W. Raiffeisen a fondat prima cooperativa regionala de credit, Banca Cooperativa de
Agricultura pentru Renania, la Neuwied, coordonand cateva cooperative de credit. El a fost
primul director al bancii si a continuat sa coopteze mici cooperative locale. In 1877 a fost
infiintata Asociaţia Cooperativelor Rurale, coordonata central de Banca Generală Agricolă
Germana de la Berlin. Sistemul bancar dezvoltat atunci este si astazi model pentru orice
institutie de credit. Puterea asocierii isi spunea deja cuvantul. Membrii cooperativelor
schimbau informatii si primeau consultantă juridica. Deveneau o forta. In 1881 a fost construit
primul depozit agricol regional. De atunci, depozitele Raiffeisen au fost o parte integrantă a
peisajului rural din Germania.

1888- Ideile lui Friedrich Wilhelm Raiffeisen se raspandesc in toata lumea

La moartea lui F.W. Raiffeisen, in 1888, in Germania erau deja 425 de societati
Raiffeisen. In Austria erau 120. Ideea a continuat sa faca valuri si, pana la sfarsitul secolului
al XIX-lea, s-a raspandit in Imperiul Austro-Ungar, Franta, Elvetia, Belgia, Luxemburg si
Olanda. Cu greu se mai gasea un sat fara o cooperativa de credit sau un depozit care sa nu
poarte semnul celor doi caluti. Reactia in lant a cuprins apoi India, Japonia, Canada, SUA şi
Australia, initial sub forma societatilor de credit, ulterior sub cea a cooperativelor de credit. In
Europa Centrala, asociatiile de imprumut au ajuns sa fie cunoscute ca Raiffeisenbank.

2015- Mostenirea lui F. W. Raiffeisen

Astazi, cu greu gasesti un sat sau oras in Austria care sa nu aiba o stradă sau o piateta
care sa ii poarte numele. Mai presus de toate, insa, Fridrich Wilhelm Raiffeisen reprezinta
organizatia impresionanta pe care a lasat-o in urma. Nascuta din dorinta de a scapa de saracie
si de a face fata unei piete din ce in ce mai concurentiale, dupa aproape 150 de ani, creatia lui
F.W. Raiffeisen se confrunta cu aceleasi provocari: o piata globala, extrem de concurentiala,
in fata careia flexibilitatea si sustinerea reciproca fac diferenta. Potrivit mostenirii lasate de
Raiffeisen, deciziile economice nu ar trebui luate doar cu gandul la maximizarea profitului.
Corporatiile ar trebui sa isi asume si responsabilitatea fata de oamenii din jur, fata de natura si
sa caute solutii pentru dezvoltarea economica sustenabila. Astazi, ideile lui Raiffaisen sunt
mai pertinente ca niciodata. Friedrich Wilhelm Raiffeisen a reusit sa-si puna ideile in aplicare,
ajutandu-si concetatenii sa scape de saracie. Mai mult decat atat, fara sa-si fi propus asta,
ideile sale au ajuns sa inspire milioane de oameni din toata lumea.

5
 CAPITOLUL I
Importanţa activităţii de creditare şi prezentarea produselor
oferite de Raiffeisen Bank pentru persoanele fizice

1.1 Activitatea de creditare bancară

Activitatea de creditare bancară reprezintă operaţiunea activă a băncilor comerciale de

realizare a echilibrului la nivel macroeconomic.
Subiectele raportului de credit, creditorul şi debitorul prezintă o mare diversitate în ce
priveşte apartenenţa la structurile social-economice, motivele angajării în raport de credit şi
durata angajării sale, astfel că ierarhizarea acestor laturi, în amănunt este dificilă.
O apreciere generală asupra naturii participanţilor la procesul de creditare,creditori şi
debitori, conturează 3 categorii principale şi de amplă cuprindere: întreprinderile, statul şi
populaţia.
În calitate de creditori, întreprinderile care, pe de o parte manevrează importante
disponibilităţi monetare, din circuitul cărora au loc considerabile degajări cu caracter temporar
ce pot fi angrenate în procesul de creditare. Pe de altă parte, întreprinderile, prin repartizarea
profitului constituie fonduri şi rezerve, remunerează acţionarii, fapte ce majorează global
capacitatea de creditare a economiei naţionale.
Banca urmăreşte în permanenţă modul de derulare a activităţii de creditare, începând
cu activitatea de acordare, urmată de rambursarea creditelor, verificarea existenţei garanţiei
creditului, radierea ipotecilor până în momentul în care nu mai există raporturi juridice între
beneficiarul de credite şi bancă.
Creşterea veniturilor populaţiei prin angajarea masivă în procesele economice, prin
nivelul înalt al productivităţii muncii şi prin amplitudinea spiritului de prevedere şi
economisire, caracteristici ale evoluţiei contemporane în toate ţările dezvoltate, a făcut din
populaţie un factor major în desfăşurarea raporturilor de credit, în primul rând, în postura de
creditor.

1.2. Importanţa activităţii de creditare a persoanelor fizice în România

Creditarea reprezintă componenta cea mai importantă a operaţiunilor de plasament ale

băncilor, atât din punct de vedere al volumului de activitate, cât şi al participării la realizarea
profitului bancar.
6
 Activitatea de creditare a unei bănci este posibilă dat fiind faptul că aceasta este, în
esenţă o instituţie de intermediere dintre cei care au fonduri disponibile şi cei care au nevoie
de fonduri.
Creditul acordat populaţiei a constituit segmentul cel mai dinamic al creditului
neguvernamental. Creşterea extrem de rapidă a creditelor acordate populaţiei a avut
consecinţe pozitive asupra sistemului bancar românesc. Creşterea a fost facilitată de
extinderea cererii populaţiei pentru creditele imobiliare şi de consum, de diversificarea
ofertelor şi creşterea atractivităţii produselor bancare şi nu în ultimul rând, de aprecierea
monedei naţionale.
În general nevoia de creditare a populaţiei apare din lipsa veniturilor proprii destinate
achiziţionării de bunuri de consum, de locuinţe precum şi a altor necesităţi cotidiene.
Creditele pentru persoanele fizice sunt mai puţin rentabile pentru bănci şi doar
dinamica celorlalte pieţe a determinat băncile să se extindă şi în domeniul creditului acordat
populaţiei. Aceste credite de valori mici sunt şi foarte bine diversificate în portofoliul de
destinaţii, garanţii şi debitori.
Acordarea, garantarea şi derularea creditelor destinate persoanelor fizice se
realizează pe bază contractuală, în conformitate cu reglementările interne ale instituţiei
de creditare, aprobate de organele competente conform prevederilor actelor constitutive,
în cazul împrumutatorilor persoane juridice române, şi, respectiv, de organele statutare, în
cazul sucursalelor împrumutatorilor persoane juridice străine.
Instituţiile de credit îşi desfăşoară activitatea de creditare a persoanelor fizice pe baza
reglementărilor proprii validate de Banca Naţională a României - Direcţia Supraveghere.
Orice modificare ulterioară a reglementărilor proprii se notifică Băncii Naţionale a României
şi devine aplicabilă numai după validarea acesteia de către Direcţia Supraveghere.

1.3. Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice

Există o mare varietate de împrumuturi care pot fi acordate persoanelor fizice, în

funcţie de natura cererii, durata de rambursare şi circumstanţele fiecărei persoane. În general,
aceleaşi principii de creditare se aplică atât persoanelor fizice cât şi celor juridice. Dar, în
cazul persoanelor fizice sumele de bani sunt mult mai mici şi prin urmare riscul băncii nu
este atât de mare.
Creditele acordate persoanelor fizice sunt, în general: credite de consum, pentru
finanţarea achiziţionării de bunuri de folosinţă îndelungată, pentru locuinţe.

7
 Principalele forme ale creditelor acordate persoanelor fizice sunt:
- Credit pentru construcţii de locuinţe, pe termen lung, cu garanţii ipotecare;
- Credit pentru cumpărarea de case;
- Credit pentru cumpărări de automobile;
- Credit pentru folosinţă îndelungată;
- Credit pentru cumpărarea de calculatoare personale;
- Credit pentru studii;
- Linii de credit pentru cărţile de credit.

Potrivit revistei Bank News creditele pentru persoanele fizice pot fi clasificate după cu
urmează:

 Credite de consum
Sunt destinate persoanelor fizice care lucrează pe baza unui contract de muncă şi a
căror principală sursa de venit o reprezintă salariul, fiind de asemenea acceptate alte tipuri de
venituri : dividende, chirii, etc.

 Credite imobiliare/ipotecare destinate persoanelor fizice

Fiind un credit acordat pe termen lung, trebuie luat în considerare moneda în care se
acordă creditul: lei, euro, usd, franci elvetieni sau yeni japonezi.

 Carduri de credit
Sunt cardurile bancare prin intermediul cărora deţinătorul cardului dispune de
fondurile băncii emitente, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit efectuarea de
operaţiuni (plăţi la comercianţi şi retrageri de numerar) în limita unui plafon stabilit în
prealabil împreună cu banca emitentă.
Spre deosebire de card- ul de debit cu facilitate de overdraft, card-ul de credit poate fi
acordat chiar dacă solicitantul nu virează salariul în cont, cea mai important cerinţă fiind
existenţa unor venituri suficiente pentru rambursarea creditului şi plata dobânzii.

8
1.4. Produse de creditare oferite de Raiffeisen Bank pentru persoanele fizice

Gama completă de credite adresată persoanelor fizice constă în:

1. Creditul de nevoi personale fara ipoteca:
Caracteristici:
- Valoare maximă: 15.000 de Euro (sau echivalentul in Lei);
- Valută: Lei sau Euro;
- Perioada: între 6 luni şi 5 ani;
- Dobanda de la 9,08%.
Avantaje:
- Preaprobarea creditului pe loc, pe baza informaţiilor declarate;
- Acordarea creditului in 24 de ore fix;
- Documentaţie simplificată;
- Nu este necesară justificarea modului de utilizare a sumei primate;
- Fără garanţii;
- Poţi beneficia, la cerere, de asigurare de viaţa şi şomaj în condiţii avantajoase;
- Pentru a nu avea diferenţe între data scadenţei ratei şi data încasării
salariului/pensiei poţi solicita modificarea datei de plată a ratei în funcţie de data virării
salariului/pensiei încă de la prima rată.

2. Creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca:

Caracteristici:
- Credit de refinanţare, garantat cu ipotecă;
- Valută: Euro, Lei;
- Valoare: 5.000 - 200.000 Euro (sau echivalentul in Lei);
- Dobanda de la 5,85%;
- Perioada: între 6 luni şi 5 de ani;
- Valoarea maximă finanţată: până la 65% din valoarea imobilelor aduse în
garanţie;
- Garanţie: Ipoteca rang 1 pe un imobil in proprietatea ta sau a unor terti.
Avantaje:
- Diminuarea efortului financiar: poţi beneficia de o rată lunară micşorată faţă de
suma ratelor platite la creditele anterioare;
- Posibilitatea de a beneficia oricând de pauza la plata a 3 rate, la alegerea ta;

9
 - Dobanda preferenţială pentru clienţii ce primesc salariul în cont la Raiffeisen
Bank;
- Obţinerea unei sume de bani suplimentară;
- Confort: plateşti o singură rată lunară, într-un singur loc;
- Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, chirii, venituri din activităţi
independente etc.).

3. Cardul de cumparaturi Standard:

Caracteristici:
- Valuta: Lei, Euro;
- Varsta: 18 - 65 de ani;
- Venit minim: 150 Eur/ familie;
- Vechime la locul de munca: min. 3 luni;
- Limita de credit: intre 700 si 30.000 RON.

Avantaje:
- Cumpara ce vrei, cand vrei, platind integral sau in rate fara dobanda;
- 0% comision pentru plati la comercianti;
- Rambursare flexibila, min. 5%;
- Tehnologie contactless;
- Rate fara dobanda si bonusuri la cumparaturi.

4. Creditul Prima Casa:

Caracteristici:
- Valuta: Lei, Euro;
- Valoare: între 5.000 şi 66.500 de Euro (sau echivalentul în Lei);
- Perioada: între 5 şi 30 de ani;
- Varsta intre 21 si 65 de ani (la terminarea creditului);
- Avans minim: 5%;
- Venit net minim 150 Euro (echivalent in Lei)/ fiecare participant la credit;
- Vechime la locul de munca actual de minimum 3 luni;
- Garanţie: Ipoteca legala in favoarea bancii si a statului roman asupra
imobilului achizitionat. Depozit colateral (echivalentul a 3 rate lunare).

10
 5. Creditul imobiliar, Casa Ta:
Caracteristici:
- Valuta: Euro;
- Valoare maxima: între 5.000 şi 300.000 Euro;
- Avans minim: 15%;
- Varsta intre 21 si 65 de ani (la terminarea creditului);
- Venit net minim 150 Euro (echivalent in Lei)/ fiecare participant la credit;
- Vechime la locul de munca actual de minimum 3 luni;
- Garanţie: Ipoteca de rang 1 asupra imobilului achizitionat sau asupra
proprietatii unor terte persoane;
- Tip dobanda: Variabila sau fixa 7 ani si apoi variabila;
- Valoarea maximă finanţată: până la 85% din valoarea imobilelor aduse în
garanţie;

Avantaje:
- Pauza la plata ratelor: Dupa primele 6 luni de rambursare poti opta oricand ai
nevoie pentru 3 luni de pauza la plata ratelor.

6. Credit de refinantare fara ipoteca:

Caracteristici:
- Valuta: Euro;
- Valoare: 500 - 15.000 Euro;
- Perioada: maxim 5 ani;
- Varsta intre 21 si 65 de ani (la terminarea creditului);
- Venit net minim 160 Euro (echivalent in Lei)/ familie;
- Vechime la locul de munca actual de minimum 3 luni;
- Garanţie: nu este cazul.

7. Credit de refinantare garantat cu ipoteca:

Caracteristici:
- Valuta: Euro;
- Valoare: 5000 - 200.000 Euro;
- Perioada: maxim 25 ani;
- Varsta intre 21 si 70 de ani (la terminarea creditului);

11
 - Venit net minim 150 Euro (echivalent in Lei)/ fiecare participant la credit;
- Vechime la locul de munca actual de minimum 3 luni;
- Garanţie: Ipoteca rang 1 pe un imobil in proprietatea ta/ rudelor/ afinilor de
gradul 1.

Avantaje:
Obtii o rata lunara unica, cu pana la 70% mai mica decat suma ratelor platite la
creditele actuale.

12
 CAPITOLUL II
Studiu de caz privind etapele de acordare a unui credit pentru
persoane fizice

2.1. Procedura de acordare a creditului pentru nevoi personale

Procedura de acordare a creditelor pentru nevoi personale cuprinde următoarele etape:

1. Etapa de informare client:

 Prezentarea ofertei comerciale a Raiffeisen Bank

În acestă etapă se prezintă clientului caracteristicile creditului, condiţiile generale de
acordare a creditului, caracteristicile esenţiale ale acestui tip de credit şi efectele specifice pe
care le pot avea asupra clientului, explicarea costurilor ce fac parte din costul total al
creditului pentru client astfel încât clientul să înţeleagă ce urmează să plătească: rata dobânzii
şi comisioanele percepute, etapele procedural ce trebuie parcurse pentru obţinerea creditului şi
consecinţele neplăţii din partea clientului. Clientului i se va prezenta formula de variaţie a
ratei dobânzii, respectiv indicii financiari în funcţie de care variază, precum şi periodicitatea
actualizării dobânzii.
Deasemenea clientului i se vor prezenta şi caracteristicile programului opţional de
asigurare pentru accidente, îmbolnăvire sau pierderea involuntară a locului de muncă şi i se va
comunica şi valoarea primei de asigurare.
Clientul va fi informat şi despre obligativitatea deţinerii unui cont curent la Raiffeisen
Bank în valuta creditului solicitat şi a plăţii comisionului lunar de întreţinere a acestuia în
cazul în care acesta nu este folosit exclusiv pentru rambursarea creditului şi plata oricăror
sume datorate băncii în baza contractului de credit.
Data primei rambursări va fi stabilită la o lună de zile de la data acordării creditului
astfel încât ziua din cursul lunii fixată pentru scadenţa ratei să coincidă cu ziua acordării
creditului. În cazul în care data scadenţei cade într-o zi nelucrătoare, rambursarea urmează a
se face în ziua lucrătoare imediat urmatoare scadenţei.
Venitul total declarat individual de către client şi alţi participanţi la venit se
însumează şi se compară cu venitul total al familiei înscris pentru aceştia în lista de clienţi
eligibili postată în aplicaţia Oferte Marketing/pe intranet.

13
 În cazul în care venitul declarat este mai mare sau egal cu venitul total al familiei
înscris în lista de clienţi eligibili atunci dosarul se va procesa în cadrul creditului, iar dacă
venitul este mai mic decât venitul total al familiei înscris în lista de clienţi eligibili atunci
dosarul se va procesa în condiţiile creditului standard.

 Completarea informaţiilor preliminare şi efectuarea prescoringului

,,Prospective”
Verificarea preliminară presupune efectuarea următoarelor verificări preliminare:
- Încadrarea în parametrii minimi ai creditului.
- Calcularea punctajului scoring – automat prin aplicaţia de credit.
- Listarea şi înmânarea spre semnare spre semnare clientului a ,,Acordului de
prelucrare a datelor cu caracter personal şi de transmitere, prelucrarea şi consultare a
informaţiilor la Biroul de credit”.
- Se calculează capacitatea de rambursare pe baza veniturilor şi cheltuielilor
declarate de client – automat prin aplicaţia de credit.
- Se listează două exemplare şi se înmânează clientului informaţiile
precontractuale. Documentul va fi semnat de către solicitant şi un exemplar se va înmâna
clientului cu confirmare de primire şi unul la rămâne la bancă. Informaţiile precontractuale
sunt furnizate clientului cu suficient timp înainte ca acesta să aibă timp să le studieze, dar nu
mai puţin de 15 zile înainte ca un client să încheie un contract de credit sau să accepte o
ofertă.
- Se face verificarea clientului în baza de date a Biroului de credit. Raportul
Biroului de credit şi după caz motivul respingerii în urma consultării Biroului de credit se va
înmâna numai persoanei în rezultatul aceste consultări i se va comunica în cauză.

 Identificarea Clientului în urma consultării biroului de credite

În cazul în care în urma consultării Biroului de Credite s-a constatat că solicitantul sau
soţul/soţia acestuia/ co-debitorul suplimentar este înregistrat cu credite pe care nu le-a
declarat, clientul va fi întrebat dacă mai are alte credite, putând să apară următoarele situaţii:
- Clientul confirmă ca are creditele descoperite în raportul generat de Biroul de
Credit, caz în care ratele se vor lua în calculul bugetului.
- Clientul nu confirmă creditele descoperite în raportul generat de Biroul de
Credit, caz în care cererea de credit va fi respinsă şi solicitantul va fi înscris în lista neagră a
băncii.

14
 - Dacă codebitorul suplimentar nu confirmă creditele decoperite în raportul
general de Biroul de Credite pentru el, atunci se va comunica clientului că nu se poate lua în
considerare respectivul co-debitor suplimentar.
Solicitanţilor de credit li se va comunica rezultatul verificării preliminare (acceptat sau
respins). În cazul în care un solicitant sau soţia acestuia figurează pe lista neagră internă ,
acesta va fi înştiinţat că nu îndeplineşte condiţiile de creditare, fără a i se comunica motivul
respingerii. În cazul în care un co-debitor suplimentar figurează în lista neagră internă, atunci
solicitantul va fi înştiinţat că respectivul co-debitor nu îndeplineşte condiţiile de creditare, fără
a i se comunica motivul.

 Înmânarea formularelor solicitantului

În cazul în care răspunsul a analiza preliminară este favorabil, în funcţie de tipul de
credit ales se vor prezenta clientului ofertele.
În urma acceptării ofertei selectate se va pune la dispoziţia clientului lista
documentelor necesare în vederea acordării creditului:
- Client care aplică pentru credit standard: Lista documentelor necesare, graficul
de rambursare cu titlu informativ, proiectul contractului de credit şi formularul de adeverinţă
de salariu pentru împrumutat şi soţul/soţia acestuia în cazul în care se ia în calcul şi veniturile
acestora.
- Clientul care aplică pentru credit – Oferte. Lista documentelor necesare,
graficul de rambursare cu titlu informativ, proiectul contractului de credit, formularul de
adeverinţă de salariu şi formularul de de declaraţie pe propria răspundere cu privire la situaţia
angajatorului şi a veniturilor pentru împrumutat şi soţul/soţia acestuia în cazul în care este
căsătorit şi se ia în calcul şi veniturile acestuia.
Deasemenea clientul va fi informat despre întreaga documentaţie de credit necesară
acordării creditului solicitat, iar dacă veniturile provin în prezent dintr-un alt tip de sursă decât
cea specificată în lista de clienţi eligibili atunci la dosar se va ataşa documentaţia de venit
conform Normei şi Procedurii de lucru.

2. Etapa de întocmire a dosarului de credit:

 Întocmirea dosarului de credit „Prospective cu documente”

Depunerea documentaţiei de credit se va efectua la agenţia cu care se colaborează în
vederea obţinerii unui credit. Aceasta se va asigura şi va verifica dacă au fost prezentate toate

15
documentele necesare şi dacă sunt corect şi în totalitate completate, verifică şi eventual
actualizează informaţiile declarate iniţial de clientul solicitant privind datele personale şi
veniturile cu cele din documentele depuse în dosarul de credit. Se va aduce la ştiinţa clientului
că primirea dosarului de credit nu înseamnă neapărat ca acesta a fost aprobat, urmând să
primeasă raspunsul privind aprobarea/respingerea în maxim 1 zi bancară.
Conform normelor în vigoare şi în linie cu reglementările existente la nivelul
Raiffesen Bank, solicitantul creditului trebuie alocat la un grup, conform ,,Procedurii de
identificare şi înregistrare a grupului de clienţi aflaţi în legătură”. În acest sens clientul va
completa o declaraţie privind grupul de societăţi/ persoane aflate în legătură.

 Trecerea cererii în stadiu „Committed”, verificarea dosarului de creditare şi

semnarea contractului de către client.
Într-o cerere de credit se face importul prescoringului, verificând şi eventual
actualizând informaţiile declarate iniţial de clientul – solicitant privind datele personale şi
veniturile cu cele din documentele depuse în dosarul de credit. Cererea de credit va primi un
număr de înregistrare automat.
Clientului i se înmânează pentru semnare:
- Pachetul aferent contului curent (în două exemplare), document separate de
cererea de credit şi va proceda conform procedurii de deschidere de conturi
curente pentru persoane fizice.
- Formular pentru Definire şi Actualizare date
- Condiţiile generale bancare pentru persoane fizice
Clientul va semna contractul de credit pentru suma solicitată, graficul de rambursare şi
Certificatul de asigurare dacă clientul a optat pentru ea. Contractul nu va avea completate data
scadenţei finale şi data semnării de către bancă.
Semnătura clientului va fi verificată pe fiecare pagină a contractului, iar pe ultima
pagina în dreptul semnăturii se va trece şi data calendaristică la care a semnat clientul. Data la
care semnează clientul este diferită este diferită de data la care semnează banca contractual de
credit, data semnării de către bancă a contractului coincide cu data acordării creditului.
Dacă solicitantul este nevăzător sau analfabet, semnarea tuturor documentelor
necesare întocmirii dosarului de credit va fi efectuată de o terţă persoană care este
împuternicită în acest sens, de către solicitant printr-o procură specială autentificată la notar.

16
 Dacă eventual apar modificări în oferta de creditare, se va resemna contractul cu
clientul, graficul de rambursare şi dacă este cazul şi Cerificatul de asigurare.

3. Examinarea şi verificarea documentaţiei de credit în cadrul agenţiei

 Verificarea dosarului în cadrul agenţiei

În cadrul acestei etape se formulează propuneri în ceea ce priveşte rezoluţia
dosarului de credit.
Dacă există unele suspiciuni de fraudă copia dosarului va fi trimisă la
Departamentul Colectare Retail/ Colectiv Analiză şi prevenire fraude pentru investigare. Până
la primirea răspunsului aplicaţia de credit va fi trecută în stadiul „Analiză”, cu menţionarea
motivului în câmpul de comentarii. Deciziile privind dosarele de credit trimise spre analiză
se vor lua doar pe baza opiniei transmise de către Ofiţerul Colectare credite.

 Notificarea Departamentului Analiză Credite Consumer Risc privind dosarele

propuse spre aprobare
În cazul în care dosarul este propus spre aprobare, cererea va fi trecută în stadiul
„Trimis la Unitatea Centrală de Procesare”.
Se vor face investigaţii în ceea ce priveşte Angajatorul folosind şi site-ul
Ministerului Economiei şi anume:
- Principalul domeniu de activitate al angajatorului
- Dacă angajatorul se află în executare silită
- Marca/departament
- Tip contract de muncă
- Data începerii contractului de muncă
- Data expirării contractului de muncă
- Dacă angajatorul este înscris pe lista disponibilizări
- Dacă salariul este grevat de reţineri (dacă se selectează DA se va înscrie şi suma
reţinerilor)
- Dacă contractul de muncă a fost suspendat în ultimele 6 luni.
În cazul în care agenţia descoperă că clientul nu se încadrează în totalitate în
parametrii de creditare ai băncii, dar se consideră (prin evaluarea pertinentă a tuturor
elemetelor negative şi positive implicate ) ca acordarea acestui credit va avea impact pozitiv
asupra băncii, se va întocmi dosarul de credit şi se va solicita derogare.

17
 Dacă în urma analizei dosarului de credit în condiţii derogatorii, aprobarea acestuia
va fi condiţionată de înserarea unor clauze specifice/modificarea contractului de
credit/semnarea unui contract adiţional de garanţii, atunci nu se va putea folosi contractul de
credit standard. Încă din acest stadiu, clientul va fi informat că nu îndeplineşte în totalitate
parametrii de creditare ai băncii, dar că dosarul său va fi înaintat spre aprobare cu derogare,
urmând ca ulterior să i se comunice rezultatul: aprobat/respins/ se solicit documente
suplimentare.
În vederea acordării derogărilor se stabilesc principalele criterii minime,
individuale:
- Continuitate de vechime, angajator sau funcţie, specializare profesională cu
experienţă într-un domeniu de activitate şi referinţe positive;
- Istoric pozitiv al relaţiei solicitantului cu banca;
- Informaţii pozitive înregistrate în biroul de credit, istoric cu alte bănci;
- Nivel de venit ridicat, cu un istoric pozitiv, în creştere;
- Reputaţie deosebită pe plan profesional sau personal, parte a unei achiziţii de grup
de indivizi de la acelaşi angajator, constituirea de garanţii suplimentare;
- Prezentarea de documente adiţionale în sprijinul deciziei de derogare (documente
justificative referitoare la sursele de venit, angajatorul precedent, grupul de companii,
declaraţii de impozit etc.).

 Renunţarea la credit
În cazul în care până la aprobarea cererii de credit de către Departamentul de
Analiză Credite Consumer Risc, solicitantul întocmeşte cerere de renunţare la creditul
solicitat se va transmite prin mail la departament respingerea cererii de credit pe motiv de
renunţare client.
Cererea de renunţare nu este un document specific ci este o cerere de mână făcută
de client în care prezintă motivul renunţării şi datele de identificare ale acestuia (nume,
prenume, CNP, seria şi numărul actului de identitate) precum şi referinţele creditului (număr
cerere credit, sumă, monedă).
Cererea de renunţare, în original, semnată de către client, cu număr de înregistrare
la bancă, va fi arhivată la dosarul de credit din unitate.

18
 4. Etapa de analiză şi decizie

 Evidenţierea cererilor la Departamentul de analiză credite consumer risc

La începutul fiecărei zile se vor genera rapoarte cu situaţia cererilor de credit aflate în
stadiul „Trimis la Unitatea Centrala de Procesare” sau „Derogare” aferente zilei precedente.
Cererile de credit vor fi distribuite la Analistul de Risc spre analiză.

 Verificare angajator şi solicitant:

- verificare angajator pe site-uri specializate agreate

- verificare telefon angajator în terţe surse
- verificarea informaţiilor despre solicitant la angajator – În cazul în care angajatorul
confirmă calitatea de angajat şi faptul că solicitantul nu este înscris pe liste de
disponibilizări, dar nu confirm celelalte date, analiza se efectuează pe baza
informaţiilor înscrise în adeverinţa de salariu/carte de muncă/fluturaşi de salariu.
- verificare informaţii de contact şi verificare solicitant/ soţ/soţie/ co-debitor
suplimentar. Este obligatoriu ca familia să aibă cel puţin un post telefonic(fix – aferent
domiciliului/reşedinţei sau mobil). Se iau în cosiderare şi numerele de telefon mobil cu
cartelă preplătită sau telefoane de serviciu.

 Analiză cerere de credit

- verifică completarea tuturor informaţiilor în Aplicaţia de credit;

- completează în aplicaţia de credit informaţiile referitoare la angajator;
- verificări specifice de risc în aplicaţia de credit;
- efectuează modificarea informaţiilor din aplicaţie, dacă este cazul;
- verifică în aplicaţie corectitudiea informaţiilor despre creditele deţinute de solicitant/
soţ/soţie/co-debitor suplimentar.
- contactează clientul, dacă este cazul, pentru concilierate aferente creditelor raportate în
Biroul de Credit.
- în cazul creditelor din Oferta preaprobate se face verificarea încadrării clientului în
promoţie şi a respectării criteriilor de eligibilitate aferente promoţiei.
- efectuează buget/ scoring;
- analizare cerere credit;
- transmiterea decumentaţiei la Fraudă pentru investigaţii suplimentare;
- propunere rezoluţie şi alocare status corespunzător în aplicaţia de credit;
- listează Formularul de aprobare şi îl semnează pentru asumarea responsabilităţii
asupra; verificărilor efectuate;
- întocmeşte dosarul de credit;

 Tratarea neconcordanţelor şi a informaţiilor incomplete

În cazul în care dosarul nu poate primi o rezoluţie pe motive ce ţin de unitatea bancară,
cererea va trece în stadiul „Reexaminare unitate” cu menţionarea motivelor, urmând ca
unitatea bancară să soluţioneze motivele de reexaminare. După rezolvarea lor unitatea lor unitatea
bancară va trece din nou cererea în stadiul ,,Trimis la Unitatea Centrala de Procesare”.
Departamentul Analiză Credite Consumer Risc poate solicita prin unităţile băncii orice
document necesar analizei, iar dacă unitatea bancară nu poate furniza aceste documente,
creditul va fi respins. Pe baza documentaţiei solicitate şi recepţionate se reanalizează cererea
de credit.
19
  Propunerea rezoluţiei

Propunerea rezoluţiei se va face prin intermediul Formularului de aprobare /respingere

a creditului, care va fi semnat de persoanele autorizate.
În cazul în care creditul poate fi aprobat pentru o sumă mai mică decât cea solicitată
sau intervin modificări în ceea ce priveşte termenul de rambursare, dobânda, clientul va fi
contactat de către unitatea bancară.În cazul în care este de accord cu aceste modificări, va fi
chemat la bancă pentru resemnarea contractului de credit, a graficului de rambursare şi a
certificatului de asigurare (dacă este cazul) pe suma/termenul/dobânda respectivă. Cererea va
trece în ,,standby”/,,Retransmis la unitate”, a graficului de rambursare şi a certificatului de
asigurare dacă este cazul.
Unitatea bancară va informa, prin mail, Analistul de Risc de faptul că s-a resemnat
contractual de credit/ graficul de rambursare/ certificatul de asigurare dacă este cazul. Un
credit se consideră aprobat/respins numai în momentul înscrierii rezoluţiei în APS.

 Transmiterea dosarelor de credit către Departamentul Aprobare Credite

Persoane Fizice.

Ofiţerii Suport predau Departamentului de Aprobare Credite Peroane Fizice dosarele

de credit pe măsura finalizării lor de către Departamentul de Analiză Credite Persoane Fizice.

 Primirea dosarelor de credit de la Departamentul Analiză Credite P.F.

OA/ CG preiau dosarele de credit pe măsura finalizării lor de către Departamentul

Analiză Credite Persoane Fizice.

 Etapa de luare a deciziei în cadrul Departamentului Aprobare Credite

Persoane fizice:

 Verificarea existenţei următoarelor documente / informaţii în dosarul de credit primit

de la Departamentul Analiză:
- Verificare stare angajator pe site-uri specializate
- Dovada efectuarii confirmărilor la angajator
- Informaţii de contact şi verificare solicitant/soţ/soţie/co-debitor suplimentar
- Existenţa rezultatelor verificărilor efecuate de către aplicaţia de credit;
- Existenţa tuturor documentelor necesare luării deciziei printate din aplicaţia de
credit
 Analiza solicitării de credit care presupune:
- verficarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate specifice produsului
- verificarea completarii corecte a informaţiilor în aplicaţia de credit rezultate în
urma verificărilor efectuate la nivelul Departamentului de Analiză
- verificarea buget- scoringului în concordanţă cu verificările efectuate;
Cererea va fi respinsa în cazul în care angajatorul nu confirmă telefonic calitatea de
angajat a clientului, precum şi în cazul în care angajatorul confirmă înscrierea acestuia pe liste
de disponibilizări, iar în situaţia în care angajatorul confirmă calitatea de angajat şi faptul că
solicitantul nu este înscris pe liste de disponibilizări, dar nu confirmă celelalte date, analiza se
efectuează pe baza informaţiilor înscrise în adeverinţa de salariu/carte de muncă/fluturaşi de
salariu.
 Rezoluţionarea solicitării de credit în conformitate cu competenţele de aprobare
cuprinde următoarele etape:

20
 - alocarea stadiului corespunzător în aplicaţia de credit, cu detalierea motivelor
rezoluţiei
- semnarea formularului de aprobare
- înscrierea/modificarea motivelor rezoluţiei finale pe formularul de aprobare;

 Informarea unităţilor băncii cu privire la rezoluţia finală şi monitorizarea

cererilor de credit.

Informarea se face zilnic prin mail şi se întocmesc rapoarte specific.

 Monitorizarea analizei creditelor - pe baza rapoartelor specific se face

monitorizează activitatea specific produsului.

 Monitorizare activată de Departamentul Aprobare Credite Persoane Fizice –

se face pe baza rapoartelor specifce şi are loc monitorizarea activităţii.

 Arhivare documente
Se arhivează toate documentele aferente cererilor de credit şi se întreţine baza de date
specific. Vor fi arhivate şi dosarele care nu s-au finalizat prin acordarea unui credit din diverse
motive şi se vor păstra la unitatea unde s-a iniţiat cererea timp de 5 ani.

5. Etapa de acordare a creditului

 Înrolare client, deschidere cont curent,acordare credit şi afectuare control intern,

reţinere primă de asigurare (dacă e cazul).

Clientului i se deschide un cont curent dacă acesta nu are, cu ajutorul aplicaţiei WBI,
şi se virează creditul în contul curent folosind aceeaşi aplicaţie. Creditul va fi trecut automat
în stadiul „Disbursat”. Pentru creditele cu dobândă fixă, creditul se va deschide în sistem cu
dobândă prevazută în contractual de credit, indiferent dacă între timp au intervenit modificări
ale dobânzilor practicate de bancă.

6. Etapa de încheiere a contractului

 Completarea contractului de credit, a cererii de credit, a cererii de deschidere cont

curent (dacă este cazul), şi a Certificatului de asigurare şi obţinerea semnăturilor
bănci.
Se vor completa datele lipsă cum ar fi :
- data semnării de către bancă, dată care trebuie să coincidă cu data acordării
creditului.
- data ultimei scadenţe
21
 - contul curent de rambursare
 Înscrierea în AEGRM a cesiunii veniturilor – numai pentru credite cu suma mai mare
de 10.000 EURO (sau echivalent Lei), valoare fără comisionul de analiză dosar de credit.

 Înştiinţare client.
Se contactează clientul şi i se comunică rezoluţia cererii lui de credit. În cazul în care
creditul este aprobat, îl anunţă că poate veni să ia un exemplar din contractul de credit, un
exemplar al cererii de credit şi un exemplar al cererii de deschidere cont curent plus setul
complet (dacă e cazul), graficul de rambursare şi certificatul de asigurare , precum şi că
împrumutul se află în contul lui curent.

7. Etapa de înmânare a documentelor clientului

 Generare grafic de rambursare din APS şi înmânarea documentelor clientului:

Graficul de rambursare i se va înmâna clientului împreună cu un exemplar al
contractului de credit, un exemplar al cererii de credit, un exemplar al cererii de deschidere
cont curent şi cu certficatul de asigurare dacă este cazul.

 Arhivare dosar credit:

Dosarul de creditar se va arhiva la unitatea bancară de la care s-a încasat creditul.

8. Exercitarea dreptului de retragere din contract

 Împrumutatul depune la bancă o notificare prin care solicită retragerea din

contractual de credit

În mod obligatoriu notificarea:

a) se face în scris
b) este depusă la sediul unităţii cu număr de înregistrare

 Verificare respectare termen depunere notificare

Se va verifica dacă notificarea a fost depusă în termen de 14 zile calendaristice de la
data încheierii contractului de credit. În cazul în care acest termen a fost depăşit îi comunică

22
clientului că nu îşi mai poate exercita opţiunea de a retrage din contractul de credit, dar dacă
doreşte poate face o rambursare anticipată integral.

 Depunere în cont a sumei necesare stingerii creditului

Clientul depune în contul său curent deschis în valuta creditului suma necesară
stingerii creditului (principal + dobânzi acumulate de la data acordării creditului până la data
depunerii sumei în cont + dobânzi penalizatoare, daca este cazul ).

 Verificare respectare condiţii pentru retragerea din contractual de credit

În aceeaşi zi în care clientul a depus suma necesară stingerii creditului, se va verifica
dacă depunerea s-a făcut în termenul de 30 de zile calendaristice de la momentul efectuării
notificării către bancă asupra retragerii din contractul de credit şi în cazul în care nu este
respectată acestă condiţie nu se mai acordă această facilitate.

 Stingere credit
Se verifică dacă:
-notificarea clientului a fost depusă în termenul de 14 zile calendaristice de la data
încheierii contractului de credit.
-clientul a depus suma corectă pentru închiderea creditului şi depunerea s-a făcut
în maxim 30 de zile calendaristice de la data notificării retragerii din contract.
Dacă condiţiile sunt îndeplinite se restituie contavaloarea primei de asigurare
încasate, dacă este cazul şi se închide creditul.

 Eliberarea adresei de lichidare credit

În cazul în care se rambursează integral creditul se va elibera clientului din oficiu (fără
să ceară), gratuit, şi o adresă din care să rezulte că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi.
Totodată se închid şi conturile creditului, fără a fi necesară depunerea unei alte cereri de
către consummator şi fără plata unor costuri suplimentare, cu excepţia următoarelor situaţii:
-contul curent a fost deschis anterior contractării creditului, în vederea derulării
altor operaţiuni;
-la data încetării contractului, contul curent este utilizat pentru alte servicii
contractuale de către consummator.

23
 9. Etapa de plăţi anticipate totale sau parţiale

 Primire solicitare
Clientul trebuie să aducă la cunoştinţa Agenţiei în scris intenţia de a rambursa creditul
înainte de termenul final prin semnarea şi completarea unui formular.
Plata parţială în avans va fi efectuată în orice zi, mai puţin ziua scadenţie lunare de
plată tot pe baza formularului F9- Formular de rambursare în avans a creditelor, completat şi
semnat de acesta, numai dacă în contul împrumutatul va exista o sumă de bani cel puţin egală
cu suma precizată în cerere plus eventualele comisioane datorate, cu menţinerea scadenţei
finale şi recalcularea automată a dobânzii.
Ulterior, clientul va rambursa lunar ratele conform graficului de rambursare modificat.
Prima rată după efectuarea unei plăţi parţiale în avans rămâne nemodificată.

 Transmitere cerere
Cererea se va transmite prin Share Point către Departamentul Administrare Credite
Persoane Fizice în vederea operării.

 Rambursarea integrală/ parţială a creditului

Se efectuează rambursarea integrală sau parţială a creditului pe baza solicitării
clientului prin Share Point. Se va percepe comisionul de rambursare anticipată – acolo unde
este cazul, mai exact în cazul creditelor cu dobândă fixă.

 Verificarea închiderii creditului

În cazul rambursării integrale a creditului se va verifica închiderea creditului şi după
aceasta va procesa închiderea contului curent şi va elibera clientului, din oficiu, gratuit, şi o
adresă din care să rezulte că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi.

10. Monitorizarea creditului

 Monitorizarea activităţii de creditare de către Departamentul Arhitectură Manegenent
Risc
Ofiţerul de Monitorizare şi control Credite (PF) din cadrul Departamentului
Arhitectura Management Risc va monitoriza activitatea de creditare din punct de vedere a
riscului prin intermediul rapoartelor zilnice, saptămânale.

24
 Activitatea de control credite (PF) va avea caracter periodic, dar şi punctual în funcţie
de cerinţele de risc necesare şi va implica respectarea procedurilor de creditare a persoanelor
fizice, respective utilizarea corectă a aplicaţiiilor specific, respectarea normelor BNR cu
implicaţii directe asupra activităţii şi a calităţii datelor.
Rezultatele Activităţii de Control Credite (PF) vor fi aduse la cunoştinţă managerului
de politică de produs.
Ofiţerul de monitorizare din cadrul Departamentului Arhitectură Management Risc va
arhiva periodic rapoartele generate.
 Monitorizarea deschiderii şi administrării ulterioare a conturilor de credit de către
Departamentul AdministrareConsumer Risc
Monitorizarea se va face zilnic la deschiderea conturilor de credit precum şi
operaţiunile manuale efectuate asupra acestora pe baza rapoartelor din baza de date internă.
 Monitorizare activitate asigurari
Se va monitoriza zilnic primele de asigurare aferente poliţelor emise pentru creditele
acordate în ziua precedent.

11. Operaţiuni suport

 Generare rapoarte
Pe baza rapoartelor generate din bazele de date interne se monitorizează stadiul
cererilor şi se întreprind măsuri în vederea cererilor în conformitate cu termenele stabilite de
procedură.

 Arhivare
Primeşte corespondenţa specifică, arhivează toate documentele aferente cererilor de
credit şi întreţine baza de date specifică.
Arhivarea documentelor se realizează conform Procedurii de arhivare a documentelor.

25
 CAPITOLUL III
Riscurile creditului bancar

3.1. Riscurile bancare

Riscul este definit ca şi posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii
economice ca rezultat al producerii unor evenimente şi fenomene imprevizibile. Este un
eveniment viitor şi probabil a cărui producere ar putea provoca anumite pierderi.
Activitatea bancară este constant supusă riscului, risc denumit în această situaţie risc
bancar. Clasificarea riscurilor bancare se poate face în funcţie de mai multe criterii, principale
fiind gradul de expunere la risc, modalitatea de gestiune a riscurilor şi cauzele apariţiei
riscurilor.
În funcţie de expunerea la risc, se disting riscurile pure, în care expunerea este
generată de activitatea bancară cu potenţial de a produce evenimente care să se soldeze cu
pierderi, şi riscul speculativ care este generat de angajarea băncii în operaţiuni al căror scop
este obţinerea de profit.
Din punctul de vedere al modalităţilor de gestiune a riscurilor se disting riscurile
diversificabile şi riscurile nediversificabile. Riscurile diversificabile sunt acele riscuri pentru
care, în cazul în care banca se angajează într-un număr suficient de relaţii individuale,
acţionează legea numerelor mari şi banca trebuie să suporte doar aşa numitul risc rezidual.
Acest risc rezidual este un risc nediversificabil pentru care expunerea la risc nu variază
semnificativ oricât de mare ar fi numărul de operaţii individuale în care se angajează banca.
Riscurile nediversificabile sunt generate de cauzele de creditare obiective, respectiv
riscul economic. Protecţia pentru riscurile nediversificabile se face prin programe şi strategii
de gestiune a riscurilor. Pentru riscurile nedivesificabile şi riscurile pure, banca nu se poate
proteja prin modalităţi specifice de gestiune şi nu poate fi asigurată decât o protecţie globală.
În functie de cauzele generatoare de risc se disting riscurile financiare, riscurile de
prestare şi riscurile ambientale.
a) Riscurile financiare cuprind riscul de creditare, riscul de lichidate, riscul de piaţă şi
riscul de capital. Riscul de creditare, principalul risc al societăţii bancare din punct de vedere
al expunerii la risc, exprimă probabilitatea încasării efective, la scadenţă a fluxului de venituri
anticipat (capital avansat plus dobânzi). Riscul de lichiditate exprimă probabilitatea finanţării
efective a operaţiilor bancare. Riscul de piaţă exprimă probabilitatea evoluţiei cursurilor de pe
piaţa într-un sens contrar intereselor societaţii bancare, iar riscul de capital exprimă
26
probabilitatea ca banca să se afle in situaţia de faliment, riscul transferându-se şi asupra
titularilor de cont ce nu-şi mai pot recupera banii.

b) Riscurile de prestare se descompun în riscuri operaţionale care se referă la

probabilitatea ca banca să devină incapabilă să mai asigure servirea clienţilor într-un mod
rentabil; riscuri tehnologice, riscurile produsului nou şi riscuri strategice, care exprimă
probabilitatea de a nu alege strategia optimă în condiţiile curente ale societăţii bancare şi ale
mediului.

c) Riscurile ambientale cuprind o clasă de riscuri cu un putemic impact asupra

performanţei bancare, dar asupra cărora banca are, în cel mai bun caz, un control limitat. Ele
se referă la riscul de fraudă, riscul economic, riscul concurenţial şi riscul global.

3.2. Riscurile activităţii de creditare

Acordarea unui credit poate fi în general descrisă ca fiind procesul prin care o anumită
valoare este împrumutată unei anumite entităţi sau persoane, acceptându-se un risc financiar
asupra posibilităţii ca acea entitate/persoană să nu fie capabilă în viitor să-şi achite obligaţiile.
Creditul bancar se referă la procesul de acceptare a unui risc asupra unui potenţial
debitor care desfăţoară o anumită activitate. Riscul asumat este influenţat de capacitatea reală
a debitorului da a-şi indeplini obligaţiile în viitor. În luarea deciziei de asumare a unui risc
acceptabil precum şi a unei datorii acceptabile, este foarte important să se înteleaga modul în
care acel risc poate fi micşorat la maximum.

Acest lucru necesită utilizarea unui sistem de investigare a tuturor componentelor de

risc, a riscului global, care pot fi împărţite în trei categorii:
a) Riscul tranzacţiei – se referă la diferite aspecte funcţionale ale riscului afacerii;
b) Riscul clientului — capacitatea clientului de a-şi achita datoriile faţă de bancă;
c) Riscul garanţiei — posibilitatea băncii de a recupera creanţele din ultima sursă pe care o
are la dispoziţie.

a) Riscul tranzacţiei
Acest risc necesită identificarea, întelegerea şi acceptarea tuturor aspectelor
funcţionale şi operaţionale ale riscului implicit. Riscul tranzacţiei cuprinde natura şi structura

27
afacerii; implicaţiile juridice, politice, economice şi practice, vis-à-vis de împrumutat precum
şi orice alte circumstanţe care pot afecta sau schimba riscul în sine.
Foarte important în riscul tranzacţiei este cunoaşterea naturii şi a structurii afacerii
propuse de client şi anume: tipul de produs de credit; scopul pentru care este solicitat produsul
de credit (activităţi legale); termenul pe care se acordă (scurt, mediu sau lung); sursa de
rambursare a creditului (identificabilă sau neidentificabilă); mecanismul prin care se face plata
din sursa de rambursare; calitatea sursei de rambursare.
Indiferent de trenzacţia pe care doreşte să o desfăşoare banca şi care implică risc de
credit, trebuiesc identificate în prealabil, folosindu-se metoda investigaţiei, toate
componentele care determină riscul. Astfel, trebuie investigate, analizate şi cunoscute sursele
şi modalitatea de rambursare, drepturile şi obligaţiile contractuale ale clientului şi debitorilor
acestuia, natura, valoarea şi gradul de lichiditate a fiecărei garanţii oferite de către client.
Calitatea sursei de rambursare este o componentă de mare importanţă în cunoaşterea şi
comensurarea riscului. Este preferabil ca banca să încheie tranzacţii în care sursa de
rambursare să fie identificabilă deoarece poate fi analizată calitatea acesteia şi urmarit
mecanismul prin care debitorii clientului efectueaza plăţile.

b) Riscul clientului
Riscul clientului presupune asumarea de către bancă a riscului că, la data scadenţei,
clientul nu va putea să-şi achite obligaţiile pe care le are faţă de bancă. Creditul constituie, din
perspectiva băncii, un plasament cu un risc cunoscut şi asumat în vederea obţinerii unui profit,
iar din punct de vedere al clientului o sursă de finanţare necesară desturării, continuării,
dezvoltării sau restructurării activităţii acesteia. Banca trebuie să fie convinsă, în urma
analizei pe care o efectuează asupra datelor istorice şi a prognozelor financiare, că debitorul
are posibilităţi să-i achite obligaţiile în viitor.
Este necesară întelegerea şi evaluarea tuturor componentelor vis-a-vis de client,
precum şi a activităţii desfaşurate de acesta în vederea stabilirii unei opinii prudente vizând
posibilităţile de rambursare ale acestuia. Această opinie va trebui să ia in considerare nu
numai o primă sursă de rambursare pentru plata datoriei, ci şi o posibilă sursă secundară de
plată.

c) Riscul garanţiei
Riscul garanţiei rezultă din incertitudinea băncii asupra posibilităţii de a-şi recupera
creanţele din ultima sursă pe care o are la dispoziţie după epuizarea tuturor celorlalte căi.

28
 Gestiunea riscului garanţiei presupune două nivele de analiză:

- Primul nivel este cel al cuantificării valorii garanţiei înainte de acordarea creditului,
în procesul de elaborare a deciziei de creditare. În prezent, în bancă există metoda proprie de
evaluare a garanţiei prin care se identifică tipuri, condiţii, localizarea, valoarea potenţială a
garanţiei. Modul în care se constituie garanţia, direct de la client sau indirect de la altul care
garantează pentru acesta, implica forme diferite de identificare şi cunoaştere a riscului. Pentru
societatea bancară, calitatea girantului este la fel de importantă ca şi calitatea clientului
garantat, banca asumându-şi în felul acesta un risc egal cu acela faţă de clientul care
beneficiază în mod direct de credit.

- Al doilea nivel de analiză a riscului garanţiei se referă la momentul lichidării

garanţiei, în cazul în care banca va trebui să procedeze la executarea acesteia. Procesul de
preluare a controlului asupra garanţiei necesita timp, iar la sfarşitul acestui proces, dacă nu va
fi posibil ca aceasta garanţie sa fie vândută la un preţ care să acopere datoria, banca va obţine
foarte puţin sau chiar nimic din executarea ei.

În momentul în care banca ia în garanţie active şi consideră că s-ar putea să nu fie

capabilă să le realizeze la un preţ care sa acopere datoria într-un timp scurt după încheierea
procesului legal (sau nu vor putea fi vândute deloc) atunci riscul trebuie identificat şi evaluat
cât mai corect înainte de aprobarea creditului. Garanţiile trebuie să reprezinte ultima sursă de
rambursare a creditului care să se utilizeze numai în cazul în care nu mai există alte
posibilităţi de rambursare a acestuia şi plata dobânzii. Este necesar ca la baza analizei să stea
un proces de investigare, analitic şi interpretativ, care să utilizeze o varietate de proceduri şi
tehnici, deoarece numai în acest fel se poate obţine înţelegerea necesară formării unei opinii
legate de decizia de creditare.

29
 CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RISCURI BANCARE

CARACTERISTICĂ TIPUL DE RISC GRUPE DE RISC

BANCARĂ

Operaţii bilanţiere 1. Risc financiar  Riscul de nerambursare

(de creditare)
 Riscul lipsei de lichiditate
 Riscul de variaţie a ratei
dobânzii
 Riscul de capital
Servicii bancare 2. Risc de prestare  Riscul operaţional
 Riscul tehnologic
 Riscul produselor noi
 Riscul strategic
Cadrul de activitate 3. Risc ambiental  Riscul de fraudă
 Riscul economic
 Riscul concurenţional
 Riscul legal

30
 CONCLUZII

În primul capitol am definit activitatea de creditare, noţiunea de credit şi rolul acestuia

în economie, precum şi analiza activităţii de creditare a persoanelor fizice şi a principalelor
tipuri de credite acordate acestora.
Activitatea de creditare bancară reprezintă operaţiunea activă a băncilor, nu este o
ştiinţă exactă,deci nu este posibil ca prin utilizarea unei formule sau aplicarea unei teorii să se
garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu dobânda aferentă. Există, totuşi,
principii generale de creditare care, dacă sunt aplicate consecvent, permit reducerea gradului
de incertitudine şi, prin urmare, a riscului implicat în creditare
Acordarea, garantarea şi derularea creditelor destinate persoanelor fizice se
realizează pe bază contractuală, în conformitate cu reglementările interne ale instituţiei
de creditare, aprobate de organele competente conform prevederilor actelor constitutive,
în cazul împrumutatorilor persoane juridice române, şi, respectiv, de organele statutare, în
cazul sucursalelor împrumutatorilor persoane juridice străine.
Există o mare varietate de împrumuturi care pot fi acordate persoanelor fizice, în
funcţie de natura cererii, durata de rambursare şi circumstanţele fiecărei persoane. Diferenţa
dintre creditele acordate persoanelor juridice este că în cazul persoanelor fizice sumele de
bani sunt mult mai mici şi prin urmare şi riscul băncii nu este atât de mare.
Creditele pentru persoane fizice se pot clasifica în felul următor:
- Credite de consum
- Credite imobiliare/ipotecare
În cel de-al doilea capitol am realizat un studiu de caz privind acordarea unui credit
pentru nevoi nenominalizate - credit pentru persoanele fizice la Raiffesen Bank.
Gama completă de credite adresată persoanelor fizice în cadrul Raiffeisen Bank este
următoarea :
1. Creditul de nevoi personale fara ipoteca
2. Creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca
3. Cardul de cumparaturi Standard
4. Creditul Prima Casa
5. Creditul imobiliar, Casa Ta
6. Credit de refinantare fara ipoteca
7. Credit de refinantare garantat cu ipoteca

31
 Am identificat şi studiat etapele de analiză şi procesare a datelor pentru acest tip de
credit cât şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană dacă doreşte să-l
achiziţioneze începând de la depunerea cererii pentru împrumut şi până la acceptarea sau
refuzul băncii.
Într-o primă etapă clientului i se prezintă caracteristicile produsului, condiţiile
generale de acordare a creditului, caracteristicile esenţiale ale acestui tip de credit şi efectele
specifice pe care le pot avea asupra clientului respectiv etapele procedurale ce trebuie
parcurse pentru obţinerea creditului şi consecinţele neplăţii din partea clientului. Deasemenea
clientului i se aduc la cunoştinţă costurile ce fac parte din costul total al creditului, astfel încât
clientul să înţeleagă ce urmează să plătească: rata dobânzii şi comisioanele percepute.
Clientului i se va prezenta formula de variaţie a ratei dobânzii, respectiv indicii
financiari în funcţie de care variază, precum şi periodicitatea actualizării dobânzii. Se
completează informaţiile preliminare şi se efectuează prescoringului „Prospective”.
Verificarea preliminară presupune verificarea încadrări în parametrii minimi ai
creditului, calcularea punctajului scoring – automat prin aplicaţia de credit, verificarea
clientului în baza de date a Biroului de Credit precum şi calcularea capacitătii de rambursare
pe baza veniturilor şi cheltuielilor declarate de client – automat prin aplicaţia de credit.
A doua etapă este etapa de întocmire a dosarului de credit, depunerea documentaţiei
de credit care se va efectua la agenţia cu care se colaborează în vederea obţinerii unui
Flexicredit. Aceasta se va asigura şi va verifica dacă au fost prezentate toate documentele
necesare şi dacă sunt corect şi în totalitate completate. Deasemenea verifică şi eventual
actualizează informaţiile declarate iniţial de clientul solicitant privind datele personale şi
veniturile cu cele din documentele depuse în dosarul de credit. Se va aduce la cunoştinţa
clientului că primirea dosarului de credit nu înseamnă neapărat că acesta a fost aprobat,
urmând să primească răspunsul privind aprobarea/respingerea în maxim 1 zi bancară.
Cea de-a treia etapă presupune examinarea şi verificarea documentaţiei de credit în
cadrul agenţiei şi se formulează propuneri în ceea ce priveşte rezoluţia dosarului de credit.
Dacă există unele suspiciuni de fraudă, copia dosarului va fi trimisă la Departamentul
Colectare Retail/ Colectiv Analiză şi prevenire fraude pentru investigare iar în cazul în care
dosarul este propus spre aprobare, cererea va fi trecută în stadiul ,,Trimis la Unitatea Centrala
de Procesare”.
În cazul în care agenţia descoperă că,solicitantul nu se încadrează în totalitate în
parametrii de creditare ai băncii, dar se consideră (prin evaluarea pertinentă a tuturor

32
elemetelor negative şi positive implicate ) că acordarea acestui credit va avea impact pozitiv
asupra băncii, se va întocmi dosarul de credit şi se va solicita derogare.
A patra etapă este etapa de analiză şi decizie în cadrul căreia se face verificarea
angajatului cât şi a angajatorului. Se face verficarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate
specifice produsului, verificarea completării corecte a informaţiilor în aplicaţia de credit
rezultate în urma verificărilor efectuate la nivelul Departamentului de Analiză şi analiza
buget- scoringului în concordanţă cu verificările efectuate.
Cererea va fi respinsă în cazul în care angajatorul nu confirmă telefonic calitatea de
angajat a clientului, precum şi în cazul în care angajatorul confirmă înscrierea acestuia pe liste
de disponibilizări. În situaţia în care angajatorul confirmă calitatea de angajat şi faptul că
solicitantul nu este înscris pe liste de disponibilizări, dar nu confirmă celelalte date, analiza se
efectuează pe baza informaţiilor înscrise în adeverinţa de salariu/carte de muncă/fluturaşi de
salariu.
A cincea etapă este etapa de acordare a creditului, clientului i se va deschide un cont
curent dacă acesta nu are şi se va vira creditul în contul curent iar, creditul va fi trecut
automat în stadiul „Disbursat”. Se vor completa datele lipsă cum ar fi data semnării de către
bancă, dată care trebuie să coincidă cu data acordării creditului, data ultimei scadenţe şi data
contul curent de rambursare.
În cazul în care creditul este aprobat, banca anunţă clientul că poate veni să ia un
exemplar din contractul de credit, un exemplar al cererii de credit şi un exemplar al cererii de
deschidere cont curent plus setul complet (dacă e cazul). Deasemenea i se înmânează graficul
de rambursare şi certificatul de asigurare, precum şi că împrumutul se află în contul lui curent.
Dosarul de creditare se va arhiva la unitatea bancară de la care s-a încasat creditul.
Următoarea etapă, este etapa de exercitare a dreptului de retragere din contract,
retragere ce se face obligatoriu în scris, iar cererea este depusă la sediul unităţii cu număr de
înregistrare.
Se va verifica dacă notificarea a fost depusă în termen de 15 zile calendaristice de la
data încheierii contractului de credit. În cazul în care acest termen a fost depăşit i se
comunică clientului că nu îşi mai poate exercita opţiunea de a retrage din contractul de credit,
dar dacă doreşte poate face o rambursare anticipată integral.
În aceeaşi zi în care clientul a depus suma necesară stingerii creditului, se va verifica
dacă depunerea s-a făcut în termenul de 30 de zile calendaristice de la momentul efectuării
notificării către bancă asupra retragerii din contractul de credit şi în cazul în care nu este

33
respectată acestă condiţie nu se mai acordă această facilitate. Dacă condiţiile sunt îndeplinite
se restituie contravaloarea primei de asigurare încasate, dacă este cazul şi se închide creditul.
Dacă clientul doreşte să ramburseze creditul integral sau parţial, trebuie să aducă la
cunoştinţa Agenţiei în scris intenţia de a rambursa creditul înainte de termenul final, prin
semnarea şi completarea unui formular. În cazul creditelor cu dobândă fixă se va percepe În
cazul rambursării integrale a creditului se va verifica închiderea creditului şi după aceasta se
va procesa închiderea contului curent şi se va elibera clientului, din oficiu, gratuit, şi o adresă
din care să rezulte că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi.
În cel de-al treilea capitol am analizat riscurile bancare. Riscul este definit ca şi
posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii economice ca rezultat al producerii
unor evenimente şi fenomene imprevizibile. Este un eveniment viitor şi probabil a cărui
producere ar putea provoca anumite pierderi.
Activitatea bancară este constant supusă riscului, risc denumit în această situaţie risc
bancar. Clasificarea riscurilor bancare se poate face în funcţie de mai multe criterii, principale
fiind gradul de expunere la risc, modalitatea de gestiune a riscurilor şi cauzele apariţiei
riscurilor.
În funcţie de expunerea la risc, se disting riscurile pure, în care expunerea este
generată de activitatea bancară cu potenţial de a produce evenimente care să se soldeze cu
pierderi, şi riscul speculativ care este generat de angajarea băncii în operaţiuni al căror scop
este obţinerea de profit.

34
 BIBLIOGRAFIE

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/banci/activitatea-de-creditare-a-persoanelor-
fizice-raiffeisen-bank-356286.html
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/retail-banking-creditarea-persoanelor-
fizice-la-raiffeisen-bank-289377.html
https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/produsele-noastre/credite/credite-de-nevoi-
personale/
https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/produsele-noastre/credite/credite-imobiliare/
https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/produsele-noastre/credite/credite-de-
refinantare/

35