UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE
PROGRAM DE STUDIU E.P.I.

RECIPIENT SUB PRESIUNE

-PROIECT-

COORDONATOR:
Prof. univ. dr. Ing.Bibire Luminița

STUDENT:
GRIGORAȘ DRAGOȘ

Grupa 841

2017
 Cuprins
GRAFIC DE LUCRU .................................................................................................................... 3
TEMA DE PROIECT .................................................................................................................... 5
4. PROIECTAREA CORPULUI RECIPIENTULUI ........................................................................ 6
4.1. Stabilirea geometriei fundului şi capacului ........................................................................................ 6
4.2. Schiţa la scară a recipientului cu dimensiunile stabilite ..................................................................... 7
4.3. Determinarea înălţimii lichidului din recipient .................................................................................. 7
4.4. Alegerea materialului de construcţie a recipientului. Calculul tensiunii admisibile a materialului ... 8
4.5. Calculul grosimii virolei solicitată la presiune interioară (calculul de rezistenţă) ............................. 9
4.6. Alegerea agentului termic, a presiunii sale si a modalităţii de realizare a transferului termic. ........ 11
4.7. Verificarea grosimii virolei supusă la presiunea exterioară (calculul de stabilitate). ....................... 12
4.8. Calculul grosimii capacului şi fundului supuse la presiunea interioară ........................................... 14
4.9. Verificarea grosimii fundului supus la presiunea exterioară (calculul la stabilitate) ....................... 14

2
 GRAFIC DE LUCRU

A. Partea scrisă:

1. Graficul de lucru
2. Tema de proiect
3. Descrierea unui recipient sub presiune
4. Proiectarea corpului recipientului
4.1. Stabilirea geometriei fundului şi capacului
4.2. Schiţa la scară a recipientului cu dimensiunile stabilite
4.3. Determinarea înălţimii lichidului din recipient
4.4. Alegerea şi justificarea materialului de construcţie a recipientului; calculul
tensiunii admisibile a materialului ales
4.5. Calculul grosimii virolei cilindrice a recipientului, solicitată la presiune
interioară
4.6. Alegerea agentului termic şi precizarea presiunii sale. Alegerea modalităţii
de realizare a transferului termic.
4.7. Verificarea grosimii virolei cilindrice supusă la presiunea exterioară
(calculul de stabilitate).
4.8. Calculul grosimii capacului şi fundului supuse la presiune interioară
4.9. Verificarea grosimii fundului şi capacului recipientului supuse la presiune
exterioară şi alegerea grosimilor finale
4.10. Verificarea la presiunea de probă hidraulică, a elementelor
recipientului
4.10.1. Determinarea presiunii efective
4.11. Tronsonarea parţii cilindrice a corpului recipientului
4.12. Indicaţii privind prelucrarea marginilor tablei, în vederea sudării
(şanfren)
4.13. Alegerea şi justificarea materialului de construcţie pentru sistemul de
încălzire; stabilirea tensiunilor admisibile pentru materialul ales
4.14. Calculul de rezistenţă a sistemului de încălzire
4.15. Alegerea şi verificarea flanşei dintre capac şi corpul recipientului
4.16. Alegerea şi dimensionarea racordurilor
3
 4.17. Calculul de compensare al orificiilor

5. Alegerea sistemului de rezemare

5.1. Calcului greutatii utilajului
5.2. Alegerea suporturilor
6. Bibliografie

B. Partea grafica

1. Desenul de ansamblu al reactorului va reprezenta utilajul în două

proiecţii:
1.1 . Secţiunea principală verticală a corpului recipientului
1.2 . Vedere de sus

Acest desen va cuprinde şi următoarele detalii:

- ansamblarea cu flanşe, teacă pentru termometru, racordul de aerisire,

secţiuni principale prin cordoane de sudură, detalui racord;
- de asemenea, desenul va cuprinde şi tabelul cu racordurile şi tabelul cu
condiţiile tehnice conform ISCIR.
- un desen de executie la alegere

4
 TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze un recipient sub presiune având poziția de funcționare

verticală și cu următoarele caracteristici tehnice:

Diametrul nominal Di= 1120 [mm]

Lungimea părţii cilindrice H/Di= 2,7

Presiunea nominală Pn= 1,75 [MPa]

Temperatura nominală Tn= 110 [0C]

Temperatura agentului termic Tag= 140 [0C]

Gradul de umplere ψ= 75 [%]

Densitatea fazei continue ρc= 1310 [kg/m3]

Densitatea fazei disperse ρd= 1100 [kg/m3]

Participatia fazei disperse φ = 20 %

Gradul de rezistenţă la coroziune al oţelului carbon GRC=5

Aria de transfer termic At= 1,2∙ Al

Numărul anilor de funcţionare n = 10

5
 4. PROIECTAREA CORPULUI RECIPIENTULUI

4.1. Stabilirea geometriei fundului şi capacului

Fundul se alege în funcţie de presiunea interna, starile de tensiuni si conditiile
tehnologice. El este nedemontabil, fiind sudat de partea cilindrică.
Se alege fund dar şi capac de formă semielipsoidală obţinut prin ambutisare.

De- diametrul exterior

Di- diametrul interior = 1120 [mm]

h1- înălţimea părţii cilindrice = 60 [mm]

Hi- înălţimea părţii bombate = 450 [mm]

H- înălţimea totală a capacului = 510 [mm] Fig. 4.1 Schema capacului recipientului

δ- grosimea capacului = 20 [mm]

Din „ Îndrumar de proiectare. Recipiente sub presiune” vol. I, V.V. Jinescu, se aleg
dimensiunile fundului, în funcţie de diametrul nominal: (pag.62).

1. Hi= 450[mm] – înălţimea părţii bombate a fundului;

2. h1= 60 [mm] – înălţimea părţii cilindrice a fundului

Înălţimea totală va fi:

Hf = Hi+ h1 (4.1.)

Hf = 450+60 Se fac urmatoarele transformari:

Hf = 510 [mm] Di = 1,12 [m]

Hi = 0,45 [m]

h1 = 0,06 [m]

Volumul fundului va fi:

𝜋 𝐻 ℎ
Vf = 2 ∙ 𝐷𝑖2 ( 3𝑖 +2) (4.2.)

3,14 0,45 0,06

Vf = 2
∙ 1,122 ( 3
+ 2
)

Vf = 0,35 [m3]
6
4.2. Schiţa la scară a recipientului cu dimensiunile stabilite

Din raportul 𝐻⁄𝐷 sau 𝐿⁄𝐷 = 2,7

𝑖 𝑖

va rezulta : Hc = 1120 ∙2,7 (înălţimea părţii cilindrice)

Hc = 3024 [mm]

Înălţimea recipientului va fi:

Ht= Hc + 2Hf (4.3.)

Ht = 3024 + 2 ∙ 510

Ht = 4044 [mm]

4.3. Determinarea înălţimii lichidului din recipient

Determinarea volumului total al recipientului:

Vt= Vc + 2∙Vf (4.4.)

unde: Vc = volumul parţii cilindrice

𝜋 𝐷𝑖2
Vc= ∙ 𝐻𝑐 (4.5.)
4

3,14∙ 1,122
Vc = 3,04
4

Vc = 2,95 [m3]

Se calculează volumul parţii cilindrice, volumul fundului capacului se cunoaşte şi se

calculează volumul total:

Vt= Vc + 2 ∙ Vf

Vt= 2,95+ 2 ∙0,35

Vt = 3,67 [m3]

Determinarea volumului util:

Vu= ψ ∙ Vt (4.6.)

unde ψ – gradul de umplere; ψ = 75% = 0,75

Vu= 0,75 ∙ 3,67

Vu = 2,75 [m3]

7
 Determinarea înălţimii de lichid din partea cilindrică:

Vcu = Vu - Vf (4.7.)

Vcu = 2,75 - 0,35

Vcu = 2,4 [m3]

unde: Vcu – volumul util din partea cilindrică;

𝜋 𝐷𝑖2
Vcu = ∙ Hu (4.7.1.)
4

3,14∙ 1,122
2,4 = ∙ Hu
4

2,4 ∙4 9,6
Hu = 3,14∙ 1,25 = = 2,44 [𝑚]
3,92

unde: Hu – înălţimea de lichid din partea cilindrică

Înălţimea totală a lichidului în recipient va fi:

Hl = Hu + Hf (4.8.)

Hl = 2,44 + 0,51

Hl = 2,95 [m]

4.4. Alegerea materialului de construcţie a recipientului. Calculul tensiunii admisibile a

materialului
Oţel inoxidabil:
X10CrNiMoTi 18.10 (ISO)
Ţinând cont ca gradul de rezistenţă la coroziune este GRC= 5 se alege ca material de
construţie al recipientuluiun oţel inox:

X 10 Cr Ni Mo Ti 18.10 – W.1.4571 – DIN 174

cu următoarele caracteristici:

𝜎𝑐20 = 225 [N/ mm2] -tensiunea admisibila la curgere la temperatura mediului ambiant

𝜎𝑟20 = 500 [N/mm2]- tensiunea admisibila la rupere la temperatura mediului ambient

𝜎𝑐100 = 190 [N/mm2]- tensiunea admisibila la curgere la temperatura de lucru

𝜎𝑟100 = 500 [N/mm2] - tensiunea admisibila la rupere la temperatura de lucru

10 (𝑡𝑎𝑔 – 100) 10 (140− 100 )
𝜎𝑟100 = 𝜎𝑟20 – = 500 – = 480 [N/mm2]
20 20

8
 Calculul tensiunii admisibile a materialului ales se face cu relaţia conform 𝐶4−90 . Pag.86
𝑡
𝑡 𝜎𝑐𝑡𝑟 𝜎𝑟𝑛
𝜎𝑎𝑛 = min ( ; ) (4.9.)
𝐶𝑐 𝐶𝑟

𝜎𝑐20 𝜎𝑟20
𝜎𝑎20 = min ( ; ) (4.10.)
𝐶𝑐 𝐶𝑟

Unde Cc si Cr – sunt coeficientul de siguranţă la curgere, respectiv la rupere.

Pentru oţeluri (cu excepţia celor turnate)

Cc = 1,5 ; Cr = 2,4
𝜎𝑐20 𝜎𝑟20 225 480
𝜎𝑎20 = min ( ; )=( ; ) = (150 ; 200) ;
𝐶𝑐 𝐶𝑟 1,5 2,4

𝜎𝑐100 𝜎𝑟100 190 480

𝜎𝑎100 = min ( ; ) = ( 1,5 ; ) = (126,7 ; 200) ;
𝐶𝑐 𝐶𝑟 2,4

𝜎𝑎20 = 150 [N/mm2]

𝜎𝑎100 = 126,7 [N/mm2]

4.5. Calculul grosimii virolei solicitată la presiune interioară (calculul de rezistenţă)

Conform PT ISCIR grosimea de rezistenţă este dată de relaţia:

𝑃𝑐 𝐷𝑖
δv = 2𝜑 (4.11.)
𝑆 𝜎𝑎100−𝑃𝑐

unde: φS – coeficient de calitate al cordonului de sudură;

δ – grosimea virolei

Pc – presiunea de calcul

φS = 1 ÷ 0,8

Alegem: φS = 1 (Este obligatorie executarea controlului nedistructiv complet.)

Pc = Pn + Ph (4.11.1)

Pc = Pn = 2 [N/mm2]

unde: Pn – presiunea nominală a gazului

Ph - presiunea hidrostatică

9
 P h = ρ l g Hl (4.11.2)

unde: ρl = densitatea amestecului (lichidului)

g = acceleraţia gravitaţională = 9,81 [m/s2]

Hl = înălţimea de lichid calculată
ρl = ρd ∅ + ρc (1- ∅)
ρ1 = 1100 ∙ 0,5 + 1310 ∙ 0,5
ρ1 = 550 +655 = 1205 [kg/m3]
unde: ρd – densitatea fazei disperse

ρc – densitatea fazei continue

∅ - participaţia fazei disperse

Ph = 1205 ∙ 9,81 ∙ 2,95 = 34872 [Pa]

Ph = 0,0349 [N/mm2]

 𝜌1 = 1205 [kg/m3]
 𝑃ℎ = 0,0349 [N/mm2]
1.) Dacă 𝑃ℎ ≥ 5% 𝑃𝑛 atunci 𝑃ℎ se ia în calculul presiunii ( 𝑃𝑐 = 𝑃𝑛 + 𝑃ℎ )
2.) Dacă 𝑃ℎ < 5% 𝑃𝑛 , atunci 𝑃ℎ se neglijează în calculul presiunii ( 𝑃𝑐 = 𝑃𝑛 )
Pn = 1,75 iar Ph = 0,0349 < Pn ∙ 0,05 = 0,1 P c = Pn
𝑃𝑐 𝐷𝑖 2 ∙1120
δv = 2𝜑 = = 8,90 [𝑚𝑚]
𝑆 𝜎𝑎100−𝑃𝑐 2 ∙1 ∙126,7−1,75

grosimea finală standardizată este dată de relaţia:

Sv = δv + C1 + C2 (4.12. din tabel PT ISCIR)

C1 = Vr na

C1 = 0,35 ∙ 10 = 3,5 [mm]

unde: Vr – viteza de coroziune [mm/an]

na – nr.anilor de funcţionare

Vr =0,02 [mm/an] ( la materialele din inox X10CrNiMoTi 18.10 )

C1 – adaos de coroziune

C2 – adaos de rotunjire

10
 C2 = Sv – C1- δv

Sv +C1 = 3,5+ 8,9= 12,4 [mm]

Gf = Sv +C1 +C2= δstas

unde: Gf- grosimea finală a tablei;

S v - grosimea virolei cilindrice, ;
C1 - adaos de coroziune, C1 = 3,5 [mm];
C2 - adaos până la valoarea standardizată a tablei;
δSTAS- valoarea standardizată a grosimii tablei, δSTAS = 16 [mm]
Gf = Sv + C1+ C2= δSTAS → C2 = δSTAS – Sv –C1
C2 = 16 – 12,4 – 3,5
C2 = 0,1 [mm]
Grosimea finală a tablei utilizată la realizarea virolei recipientului este Gf = 16 [mm]

4.6. Alegerea agentului termic, a presiunii sale si a modalităţii de realizare a transferului

termic.

Agentul termic este ales în funcție de temperatura de lucru dar și de presiunea pe care
acesta o exercită asupra recipientului la temperatura de lucru. Astfel, la o temperatură sub 180ᵒC
se va folosi ca agent termic aburul.
Deoarece temperatura agentului este:

Tag = 140 0 C
Pext = 1 [N/mm2]

Deorece At = 1,2∙ Al transferul termic se va face prin manta şi serpentină.

Aria de transfer termic pentru manta: At = Al

Al = 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑟 ∙ ℎ (4.13.)
Unde: Di = 1120 [mm] r = 900 [mm] si h = 3240 [mm]
Al = 2 ∙ 3,14 ∙ 900 ∙ 3240 = 18312,5 𝑚𝑚 = 18,31 [𝑚]
Aria de transfer termic pentru serpentina : At = 0,2 ∙ Al
At = 0,2 ∙ 18,31 = 3,7 [m]

11
4.7. Verificarea grosimii virolei supusă la presiunea exterioară (calculul de stabilitate).

Verificam presiunea de calcul (PT ISCIR)

2 ( 𝑆𝑣− 𝐶1 ) 𝐻 𝐷𝑖
1,5 √ 𝐷𝑛
≤ 𝐷 ≤ √2 (𝑆 )
(4.14)
𝑖 𝑣− 𝐶1

2 ( 16−3,5) 1120
1,5 √ 1120
≤ 1,12 ≤ √2(16−3,5)

0,22 ≤ 1,12 ≤ 6,69

Când se determină presiunea de calcul la verificare trebuie îndeplinită urmatoarea relaţie:

3 2 2
𝑆𝑣−𝐶1 -2 √ 𝐻 𝑅𝑒𝑡
≤ 1,1 ∙ 10 (𝐷 ) (10−3 ∙𝐸𝑡) (4.15)
𝐷𝑖 𝑖

Unde :

Modulul de elasticitate 𝐸 𝑡 = 194 ∙ 103 [N/m2] (PT ISCIR)

Tensiunea Admisibila la temperatura de 100°𝐶 va fi 𝑅𝑒100 = 𝜎𝑐100 = 194 [N/mm2]

8,9 3 190 2
≤ 1,1 ∙ 10-2 √(1,12)2 ( 3)
1120 10−3 ∙194∙10

0.007 ≤ 1,1 ∙ 10-2 3√3,24 ∙ 0.96

0.009 ≤0.010

Presiunea de calcul la verificare va fi:

2
16,9 ∙10−6 𝐷𝑖 100(𝑆𝑣− 𝐶1 ) 100(𝑆𝑣− 𝐶1 )
𝑃𝑐1 = 𝐸𝑡 [ ] √ (4.16.)
𝐶𝑆𝑡1 𝐻 𝐷𝑖 𝐷𝑖

16,9 ∙10−6 1120 100(12,4 – 3,5) 2 100(12,4 – 3,5)

𝑃𝑐1 = 194∙ 103 3240 [ ] √
2,6 1120 1120

𝑃𝑐1 = 0,23 [N/mm2]

unde: 𝐶𝑠𝑡1 = 2,6 coeficient de siguranţă, stabilitate

12
 => Pc1 = 0,23 [N/mm2]

𝑃𝑐 = 𝑃𝑐1 + 𝑃𝑛 = 0,23 + 1,75 = 1,98 [N/mm2]

Daca Pc1 < Pag atunci grosimea de stabilitate va fi calculata in continuare cu relatia:

4 𝑃 𝐻 6 10−6 ∙𝐸 𝑡
0,052 ∙ √10−6𝑐∙𝐸𝑡 ≤ 𝐷 ≤ 7,64√ (4.17.)
𝑖 𝑃𝑐

4 1,98 3240 6 10−6 ∙ 194 ∙ 103

0,052 ∙ √ ≤ ≤ 7,64 √
10−6 ∙ 194 ∙ 103 1120 1,98

0,092 ≤ 2,89 ≤ 5,18

Calculam grosimea finala a virolei

𝐷 𝑃 ∙𝐶 𝐻 0,4
𝑆𝑝 = 0,32 ∙ 100𝑖 (10𝑐−6𝑠𝑡1 ) + 𝐶1 + 𝐶𝑟1 (4.18.)
∙𝐸 𝑡 𝐷
𝑖

1120 1,98 ∙ 2,6 3240 0,4

𝑆𝑝 = 0,32 ∙ ( ) + 0,2 + 𝐶𝑟1
100 10−6 ∙ 194 ∙ 103 1120

𝑆𝑝 = 0,32 ∙ 1,12(33,5 ∙ 1,12)0,4 + 0,2 + 𝐶𝑟1

𝑆𝑝 = 0,32 ∙ 1,12 ∙ 4,26 + 0,2 + 𝐶𝑟1

𝑆𝑝 = 1,52 + 0,2 + 𝐶𝑟1

𝑆𝑝 = 16 + 1,52 + 0,2 + 𝐶𝑟1 = 17,72 [mm]

𝐶𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑆𝑇𝐴𝑆 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑒 𝑇16 𝑃34 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑒𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 20 [𝑚𝑚]

𝐶𝑟1 = 20 − 17,72 = 2,28[𝑚𝑚]

Grosimea aleasă verifică condiția de presiune, prin urmare grosimea virolei

recipientului este Sp = 20 mm.

13
4.8. Calculul grosimii capacului şi fundului supuse la presiunea interioară

𝑃 ∙𝑅
SPc = 2∙𝜎100𝐶∙𝑧−𝑃 + 𝐶1 + 𝐶𝑟1 (4.19.)
𝑎 𝐶

𝐷2
𝑅 = 4𝐻𝑖 (4.20.)

Unde R reprezinta raza interioara de curbura => R=Di

Capacele sunt obtinute din tabla ambutisata => Z=1

2.5∙1120
SPc = + 0.2 + 𝐶𝑟1
2∙126.7∙1−2.5

2800
SPc = 250.9 + 0.2 + 𝐶𝑟1

SPc = 11,16 + 0.2 + 𝐶𝑟1 = 11,36 + 𝐶𝑟1

𝐶𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑆𝑇𝐴𝑆 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑒 𝑇16 𝑃34 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑒𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 20 [𝑚𝑚]

𝐶𝑟1 = 20 − 11,36 = 8,64[𝑚𝑚]

Grosimea capacului și a fundului recipientului este Sc = 20 mm .

4.9. Verificarea grosimii fundului supus la presiunea exterioară (calculul la stabilitate)

Pentru verificarea grosimii de proiectare trebuie indeplinita conditia:

𝐻
0,2 ≤ 𝐷𝑖 ≤ 0,5 (4.22)
𝑖

450
0,2 ≤ 1120 ≤ 0,5 → 0,2 ≤ 0,4 ≤ 0,5 (Conditia este indeplinita)

14
Folosim nomograma pentru a deteremina valoarea factorului de forma Ke

Nomograma pentru a deteremina valoarea factorului Ke

𝐷 1120
= 20−0,2 = 56,56 (4.23)
𝑆𝑝 −𝐶1

Conform nomogramei rezulta 𝐾𝑒 = 0,92

Presiunea de calcul la verificare :

2
100(𝑠𝑝 −𝐶1 )
𝑃𝑐𝑡 = 9 ∙ 10−6 ∙ 𝐸 𝑡 [ ] (4.24)
𝑅∙𝐾𝑒

2
100(20 − 0,2) 𝑁
𝑃𝑐𝑡 = 9 ∙ 10 −6
∙ 194 ∙ 10 [3
] ≈ 10 [ ]
900 ∙ 0,92 𝑚𝑚2

Grosimea de proiectare va avea valoarea

𝐾𝑒 ∙𝑅 𝑃
𝑐
𝑆𝑝 = ∙ √9∙10−6 + 𝐶1 + 𝐶𝑟1
100 ∙𝐸 𝑡

0,92∙900 2,5
𝑆𝑝 = ∙ √9∙10−6 ∙194∙103 + 0,2 + 1,87 = 11,97 ≈ 12 [mm]
100

Grosimea minima de proiectare va fi de 12 [mm]

15