OrdinMLPAT 21 N 2000 GhidElaborare RLU

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE
$1AMENAJAR11 TERITORIULUI
ORDIN
pentru aprobarea reglementarii tehnice
„GHID PRIVIND ELABORAREA SI APROBAREA
REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM"
Indicativ: G.M — 007 — 2000
In temeiul H.G. nr. 456/1994 republicata, privind organizarea §i functionarea

Ministerului Lucrarilor Publice §i Amenajarii Teritoriului;
In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 57/21.12.1999 §i a
Decretului nr. 433/22.12.1999;
Ministerul Lucrarilor Publice Si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ordin:
Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnica „Ghid privind elaborarea

aprobarea regulamentelor locale de urbanism" —
Indicativ: G.M — 007 — 2000
• Art. 2 —
Reglementarea tehnica specificata Ia art. 1 se publica in
bro§ura de calm URBANPROIECT — Bucure§ti §i se va difuza
celor interesati prin grija consiliilor judetene.
Art.
3 — La data publicarii in Monitorul Oficial a prezentului ordin i§i
inceteaza valabilitatea reglementarea tehnica „Ghid cuprinzand
precizari, detalieri §i exemplificari pentru elaborarea §i
aprobarea regulamentelor locale de urbanism de catre consiliile
locale", aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 80/N/18.11.1996.
Art. 4 —
Prezentul ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I Si va intra in vigoare Ia data publicarii. lui.
MINISTRU
NICOLAE NOICA
Nr. 21/N/10.04.2000
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI
DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE STIINTIFICA
SI REGLEMENTARI TEHNICE IN CONSTRUCTII
REGLEMENTARE TEHNICA
GH1D
PRIM ELABORAREA SI APROBAREA
REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM
• INDICATIV: GM — 007 — 2000
Elaborat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI
URBANPROIECT BUCURESTI
DIRECTOR GENERAL : arh. Traian POPESCU

SEF SECTIE URBANISM : arh. Gabriel RADULESCU
RESPONSABIL LUCRARE : arh. Aurelia CATANA
Avizat de:
CTS-MLPAT cu nr. 116/15.12.1999
M.L.P.A.T.
DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE STIINTIFICA
SI REGLEMENTARI TEHNICE IN CONSTRUCTII
DIRECTOR : ing. Octavian Manoiu
M.L.P.A.T.
DIRECTIA URBANISM
DIRECTOR : arh. Cristina Popescu
RESPONSABIL LUCRARE : arh. Gabriela Balanescu
REGLEMENTARE TEHNICA
GHID INDICATIV
PRIVIND ELABORAREA SI APROBAREA GM — 007 — 2000
REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM
- CUPRINS -
1. GENERALITATI
1.1 - Cadrul legal de elaborare a Regulamentului local de urbanism

1.2 - Documentatii de urbanism pentru care se elaboreaza Regulamentul local
1.3 - Aprobarea Regulamentului local de urbanism
1.4 - Domeniul de aplicare a Regulamentului local de urbanism
2. PRECIZARI DETALIERI SI EXEMPLIFICARI PRIVIND UTILIZAREA REGULAMENTULUI
GENERAL DE URBANISM LA ELABORAREA REGULAMENTULUI LOCAL SI LA

AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR
2.1. PRINCIPII GENERALE
2.2. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
2.2.1. Reguli cu privire la pastrarea intearitatii mediului si protejarea patrimoniului

natural si construit
2.2.2. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public
Elaborat de:
Aprobat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI
AMENAJARII TERITORIULUI,
URBANPROIECT — BUCURESTI
cu Ordinul nr. 21/N/10.04.2000
2.3. CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCTIILOR
2.3.1. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii

2.3.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
2.3.3. Reguli cu privire Ia echiparea tehnico - edilitard
2.3.4. Reguli cu privire Ia forma si dimensiunile terenului si a constructiilor
2.3.5. Reguli cu privire Ia amplasarea de parcaje , spatii verzi si imprejmuiri
2.4. DISPOZITII FINALE
2.5. ANEXE
Anexa 1 — Amplasarea constructiilor, in functie de destinatia acestora, in cadrul
localitatii
Anexa 2 — Procentul de ocupare a terenurilor
Anexa 3 — Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale
Anexa 4 — Accese carosabile
Anexa 5 — Parcaje
Anexa 6 — Spatii verzi si plantatii
3. GLOSAR DE TERMENI UTILIZATI
2
1. GENERALITATI
1.1. CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE
URBANISM
Regulamentul local de urbanism se elaboreala In conformitate cu Legea nr. 50 /

1991 (republican in 1997) privind autorizarea execunrii constructiilor si unele misuri
pentru realizarea locuintelor, cu Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele,
procedura de autorizare si continutul documentatiilor si HGR nr. 525/1996 (cu
modific'ari ulterioare) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, precum
si cu celelalte acte normative specifice sau complementare domeniului printre care se
mentioneazal
- Codul civil
- Legea nr. 18/1991 a fondului funciar (republicata)
- Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor
- Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala (republicata in 1996, cu
modificari ulterioare)
- Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii
- Legea nr. 33 / 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic at acesteia
- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor
- Legea nr. 137 / 1995 privind protectia mediului (modificata prin Legea nr.
159/1999)
- Legea nr.7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara
- Legea nr.84/1996 privind imbunatatirile funciare
- Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic at
drumurilor
1.2. DOCUMENTATII PENTRU CARE SE ELABOREAZA REGULAMENTE

LOCALE DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism se elaboreaza, de regula, ()data cu Planul

Urbanistic General, sau Planul Urbanistic Zonal.
5
1.3. APROBAREA REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism se apron prin hotarare a Consiliului local,

respectiv, Consiliul General al municipiului Bucuresti, pe baza avizelor si acordurilor
prevazute de lege si devine act de autoritate al administratiei publice locale.
1.4. DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI LOCAL DE

URBANISM
Teritoriul asupra caruia se aplica prevederile Regulamentului Local de Urbanism

este format din :
Intravilanul si extravilanul localitatii, in limitele teritoriului unitatii administrativ-

teritoriale;
* Portiuni din teritoriul localitatii (in cazul Planului Urbanistic Zonal).
6
2. PRECIZARI, DETALIERI SI EXEMPLIFICARI PRIVIND
UTILIZAREA REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM
LA ELABORAREA REGULAMENTULUI LOCAL SI LA
AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR
2.1. PRINCIPII GENERALE
Articolul 1 - Rolul Regulamentului general de

urbanism
(1)
Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul unitar
de norme tehnice si juridice care sty la baza elaborarii planurilor
de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a
regulamentelor locale de urbanism.
(2)
Regulamentul general de urbanism stabileste, in aplicarea
legii, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a
constructiilor si a amenajarilor aferente acestora.
(3) Planurile de amenajare a teritoriului sau, dupa caz, planurile
urbanistice si regulamentele locale de urbanism cuprind norme
obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor.
Art. 1 PRECIZARI
Regulile generale de urbanism cuprinse in prezentul Regulament constitute un ansamblu de
principii urbanistice cu un caracter de larg5 generalitate, prin care se stabileste modul in care pot
fi ocupate terenurile, precum si amplasarea si conformarea constructiilor si amenaj5rilor, in
acord cu prevederile legale.
Prin aplicarea regulilor generale de urbanism trebuie sä se asigure concilierea intereselor

cetateanului Cu
cele ale colectivitatilor, respectiv protectia proprietatii private si apararea interesului
public.
Regulamentul general de urbanism se sprijina pe o vasty baza legala formata din:

- legi si alte acte normative care cuprind reguli privind modul de ocupare a terenurilor si de
realizare a constructiilor;
- norme si standarde tehnice care fundamenteala amplasarea si conformarea constructiilor

In acord cu exigentele de realizare a stabilitatii, secuntatii si sigurantel in exploatare ale acestora ;
- reguli proprii domeniului urbanismului si amenajarii teritoriului privind ocuparea cu
constructii a terenului in acord cu principiile -
de dezvottare durabila - configuratia parcelelor, natura
proprietatii, amplasarea si conformarea constructiilor, etc.
Prevederile prezentului Regulament vor fi permanent coreiate cu evolutia legislaliei cu
caracter general, precum si cu cea a legislatiei de specialitate, relevante pentru activitatea de
urbanism si amenajarea teritoriului.
9
Articolul 2 - Domeniul de aplicare
Regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea

(1)
si realizarea tuturor constructiilor si amenajarilor, amplasate pe
orice categorie de terenuri, atat in intravilan, cat si in
extravilan.
Se excepteaza de la prevederile alin. (1) constructiile si
(2)
amenajarile cu caracter militar si special, care se autorizeaza si
se executa in conditiile stabilite de lege.
Art. 2 PRECIZAR1
Regulamentul general de urbanism are o dubla utilitate:

documentatiile de amenajarea teritoriului si urbanism (planuri si
- fundamenteaza
regulamente) care vor detalia articolele Regulamentului general de urbanism, aplicandu-le
diferennat in functie de conditiile specifice fiecarei localitati sau zone ale acesteia;
- stabileste conditiile de autorizare a executarii constructiilor pang la aprobarea planurilor
urbanistice generale si a regulamentelor aferente acestora, prin aplicarea directs si corelata a
regulilor generate de urbanism de catre autoritatile abilitate, in conditiile legii.
Autorizarea directs a executarii constructiilor pe teritoriul intravilan si extravilan at

localitatilor urbane si rurale se va face de catre autoritatile administratiei publice locale, potrivit
competentelor stabilite de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele
masuri pentru realizarea locuintelor (republicata in 1997), de Legea administranei publice locale nr.
69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare) si de articolul 36 al prezentului Regulament.
Construcnile si amenajarile cu caracter militar si special se autorizeaza si se executa in

conditiile stabilite prin ordinul nr. 3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D-821 din
1996 al MLPAT, MApN, MI, Ministerului Justine', SRI, SIE, STS si SPP pentru aprobarea condinilor
de autorizare a constructiilor cu caracter militar.
10
2.2. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A
TERENURILOR
2.2.1. Reguli cu privire la Ostrarea integritatii mediului si protejarea
patrimoniului natural si construit
Articolul 3 - Terenuri agricole din extravilan
(1) Autorizarea executarii constructiilor si

amenajarilor pe
terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile
si In conditiile stabilite de lege.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor urmari, la
emiterea autorizatiei de construire, gruparea suprafetelor de
teren afectate constructiilo ,,, spre a evita prejudicierea
activitatilor agricole.
Art 3 DETALIERI
1 - DEFINITIE
• Terenurile cu destinatie agricola sunt: terenurile agricole productive, cele cu vegetatie forestiera
(daca nu fac parte din amenajamente silvice), pasunile Impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii
agro-zootehnice, amenajarile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare
agricola, platformele si statiile de depozitare care servesc nevoilor agricole si terenurile neproductive care
pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.
• Terenurile agricole productive cuprind suprafete arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole,
plantatii de hamei $i duzi, pasuni, fanete, sere, solarii si altele asemenea.
2 BAZA LEGALA
• Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicata) - art. 2 pct. (a), art. 43, art. 90 — 92, art. 94, art. 97,
art. 98, art. 102, art. 111 pct. (a) si pct. (e), art. 119.
• Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare).
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor (republicata In 1997) - art. 1, art. 3, art. 4 pct. (d), art. 7.
• Legea cadastrului si pubricitatii imobiliare nr. 7/1996 - art. 4.
• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
• Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996 - art. 1-13, art. 16, art. 21, art. 27, art. 31, alin. (1) pct. (h),
pct. (j), pct. (o), pct. (p) si alin. (2).
• Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor - art. 5, art 6.
• Legea nr. 137/1995 (modificata prin Legea nr. 1591 1999) privind protectia mediului - art 6 si Anexa
IL
• Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiel Biosferei "Delta Dundrii" - art. 3 pct. (c), art. 5, art. 6
pct. (e), art. 18.
• O.U.G. nr. 80/1999 pentru modificarea si cornpletarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a
Romaniei — art. 28, art. 29.
13
• H.G.R. nr. 6/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
• H.G.R. nr. 612/1997 privind organizarea, functionarea si atributiile oficiilor de cadastru agricol si
organizarea terenului agricol.
• H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General — Anexa, cap. 4,
cap. 5.
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare sanitard.
• Ordinul MLPAT nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului
documentatiilor prevazute de Legea nr. 50/1991 (republicata, cu modificari ulterioare).
• Ordinul nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MAPN, MI, SRI, pentru aprobarea Precizarilor
privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice
pentru autorizarea constructiilor - art. 2 pct (a).
• Ordinul MAPPM nr. 214/RT si MLPAT nr. 16/NN din 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare
a documentatiilor de emitere a acordului de mediu Ia planurile de urbanism si amenajarea teritoriului.
• Ordin nr. 3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/ 14 .0 83/D -821 din '1996 al MLPAT, MApN, MI,
Ministerului Justitiei, SRI, SIE, STS si SPP pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu
caracter militar.
Art. 3 PRECIIiiR1
Necesitatea extinderii localitatilor urbane si rurale poate conduce la includerea in intravilan a unor
suprafete de teren, destinate activitatilor agricole, din teritoriul administrativ at acestora.
Intrucat terenurile agricole, mai ales cand sunt de calitate superioara (clasa I si II), reprezinta o
resursa naturala necesard vietii, Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicata) cuprinde interdictii si
conditionari privind utilizarea lor.
Corelat cu prevederile acesteia, Legea nr.50/1991 (republicata in 1997) limiteaza, de asemenea,
posibilitatile autorizarii constructiilor in extravilan. In conformitate cu prevederile celor cloud legi, pe
terenurile agricole din extravilan pot fi autorizate nurnai constructiile care servesc activitatilor agricole
(adaposturi pentru animale si spatii de depozitare a recoltelor si utilajelor agricole), Para a primi o
delimitare ca trup at localitatii. In aceasta categorie nu pot fi incluse constructiile de locuinte, garaje sau
alte amenajari cu caracter permanent.
In aceste conditii, aplicarea articolulul conduce Ia luarea urmatoarelor decizii privind
construibilitatea terenurilor din extraviian:
• Utilizari permise
Lucrarile de utilitate publica de interes national sau local, admise in conditiile Legii nr. 18/1991
(republicata), art. 92 alin. 2, pe baza unor documentatii specifice, aprobate de organismele competente
conform legit.
Lucrarile prevazute de Legea nr,50/1991 (republicata in 1997).
• Wilizari permise cu condilii
14
Retelele tehnico-edilitare se amplaseaza, de regula, grupat, in imediata apropiere a cailor de
comunicatie (Legea nr. 18/1991 — republicata, art 102).
Constructiile care prin natura si destinatie nu pot fi incluse in intravilan, conform prevederilor art.
91 din Legea nr. 18/1991 (republicata), vor avea procente minimale de ocupare a terenului si se vor
autoriza in urma obtinerii acordului de mediu, emis de autoritatea competenta, in conditiile Legii
nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999), art 8 si Anexa II.
Constructiile civile amplasate la o distanta mai mica de 2400 m de limita obiectivelor speciale
apartinand MAPN, MI si SRI vor fi realizate in conformitate cu prevederile H.G.R. nr. 62/1996 si Ordinul
nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI.
• Uti I izari interzise
Nu se admit constructii pe terenuri de clasa I si II de calitate, terenuri amenajate cu lucrari de
imbunatatiri funciare sau plantate cu vii si livezi (Legea nr. 18/1991 — republicata, art. 92).
Art. 3 APLICARE
1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR SI
EMITEREA AVIZELOR
• Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele stabilite prin Legea
nr. 69/1991 (republicata ) cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti, sau
de catre primatii localitatilor respectiv primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
,
• Avizele sl acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.

2. PROCEDURA DE AUTORIZARE
In procedura de emitere a autorizatiel de construire, prevederile art. 3 pot fi aplicate astfel:

a) Obtinerea de informatii din cadastrul agricol, intocmit de Oficiile de cadastru agricol si
organizarea teritoriului judetean, in conformitate cu atributiile conferite de lege.
b) Corelarea articolului 3 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (In vederea
evaluarii construibilitatii terenurilor agricole din extravilan si a obtinerii datelor necesare eliberarii
certificatului de urbanism) siin primul rand cu:
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (in cazul necesitatii de extindere a intravilanului).
art. 6 - Resursele subsolului (in can] zonelor cu resurse identificate).
art. 7 - Resurse de apa (pentru lucrari de gospodarire a apelor ce pot afecta activitatile agricole si
de Imbunatatiri funciare) si platform° meteorologice.
art. 10 - Expunerea la riscuri naturale (zone inundabile, alunecari de teren etc_).
art. 11 - Expunerea la riscuri tehnologice (pentru identificarea zonelor de servitute si protectie ale
retelelor tehnico-edilitare si cailor de comunicatil).
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice (pentru elaborarea studiilor de
impact).
art. 13 - Asigurarea echiparii tehnico-edilitare.
15
art. 16 - Lucrari de utilitate publics (pentru identificarea zonelor ce vor fi scoase din circuitul
agricol pentru folosintele admire potrivit prevederilor Legit nr. 18 /1991 - republicata, art.92, alin. 2).
art. 18 - 22 - Amplasarea fats de caile de comunicatie:si fats de frontiera de stat a Romaniei (ce
conduc Ia instituirea unor servituh legate asupra proprietatii:funciare).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizahei de construire a avizelor si acordurilor organelor
specializate, in conformitate cu prevederile legate:
- Acordul autoritalii competente in protecha mediului pentru construchile si amenajarile ce necesita
studii prevazute de Iege.
- Avizele MApN, MI si SRI pentru amplasarea fats de obiectivele speciale ale acestora, din
extravilan.
- Avizul Ministerului Sanatatil pentru toate obiectivele cu risc pentru populatie.
d) Obtinerea aprobarii de folosire definitive sau temporary a terenurilor agricole in alte scopuri
decat productia agricole, in conditiile Legii nr. 18/1991 (republicata), art. 94 art. 96 — 97:
- de la organete agricole judetene prin Oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului
agricol judetean si at municipiului Bucuresti pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha;
- de la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei pentru terenuri cu suprafete pang Ia 100 ha;
- de la Guvern, pentru suprafete peste 100 ha.
e) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupe caz.
3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
• Identificarea posibilitatilor de extindere a localitahi pe baza datelor privind clasele de calitate
ale soturilor din teritoriul extravilan furnizate de Oficiile de cadastru agricol si organizarea teritoriului
agricol judetene si al municipiului Bucuresti,
• Indicarea pe planurile de urbanism si arnenajarea teritoriului a terenurilor ce pot fi ocupate
cu constructii.
16
Documentatia tehnica pentru
d 2400 in
autorizarea oricaror lucrari ce
urmeaza a fi executate in zona
situata la mai putin de 2400 m
fats de limita obiectivelor
speciale aflate in extravilan se
avizeaza de MApN, MI, si SRI
(Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422
/ 4221 din 1995).
Tere uri clasa III

Constructii generatoare
de nocivitati
Terenuri
clasa II
ucrari de
°afire
pelor
Lucrari de utilitate publica de

interes national
Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I $i II de calitate, pe
cele arnenajate cu lucrari de imbunatafiri funciare, precum si plantate cu vii si livezi este interzisa,
cu exceptia constructiilor care servesc activitatile agricole, cu destinatie militard, caile ferate, soselele de
importanta deosebita, liniile electrice de inalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile aferente
exploatarii titeiului si gazului, conductele magistrate de transport gaze si petrol, lucrarile de gospodarire a
apelor $i de amenajare a surselor de apa. Pentru constructiile care pot produce efecte de poluare a
mediului, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organele specializate in
protectia mediului si sanatate publica.
17
Articolul 4 - Terenuri agricole din intravilan
LL
(1) Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole
din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si
amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor
impuse de lege si de prezentul regulament.
(2) De asemenea, autorizarea prevazuta la alin. (1) se face cu
respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru
ocuparea raVonala a terenurilor si pentru realizarea
urmatoarelor obiective:
a) completarea zonelor centrale, potrivit conditiilor urbanistice
specifice impuse de caracterul zonei, avand prioritate institutiiile
publice, precum si serviciile de interes general;
b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele
tehnico-edilitare;
c) amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor
tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte.
(3) Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din
intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv,
conform legii.
Art. 4 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Intravilanul localitatii reprezinta suprafata de teren compacta sau in trupuri a unei localitati,
ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor legal aprobate.
• Intravilanul existent al localitatilor este cel evidentiat in cadastrul funciar la data de 1
ianuarie 1990. La acesta se adauga suprafetele de teren introduse in intravilan prin planurile urbanistice in
conditiile legii.
• Limita intravilanului este stability pe baza planurilor urbanistice generale aprobate si
cuprinde. alaturi de teritoriul existent in intravilan, suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia,
justificata de necesitati reale si pentru care autoritatile publice iii asurna raspunderea echiparii tehnico-
edilitare. Noua limita cadastrala va fi marcata cu borne de catre cornisia stability in acest scop prin ordinul
prefectului, atat pentru vatra localitatilor cat pentru trupurile ce cuprind constructille care prin natura for
nu pot fi amplasate in trupul principal conform legii, dar au incinte delimitate topografic.
2 - BALI LEGALA
• Codul Civil art. 610 - 616, art, 622 alin. 2.
• Legea nr' privind autorizarea executarii constructillor si unele masuri pentru realizarea
locuirnelor (republicata In 1997).
• Legea acIministratiei publice locale nr. 69/1991(republicata,cu modificari ulterioare).
18
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publics si regirnul juridic at acesteia.
• Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor.
• Legea apararii nationate a Romaniei nr. 45/1994 — art. 35.
• Legea protectiei civile nr. 106/1996 — art. 32 — 35.
• Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, art. 11, art. 20 — 21.
• Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicata) — art. 91 — 92, 94, art. 98, art. 111 pct. (f).
• Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei.
• Legea nr. 137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) privind protectia mediului - Anexa II, alin. 8,
pct. (j).
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea
completarea 0.G. nr
68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
• Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", art. 6 pct. (e), pct. (h), art.
8. art. 10. art. 12 alin. 1.
• Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte.
• Legea locuintei nr. 114/1996 (republicata si modificata prin Legea nr. 145/1999).
• Legea nr. 145/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei privind stabilirea unor facilitati
pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dundrii si litoralul Mani Negre - art.
1, art. 2.
• Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68/1994 pentru protejarea patrimoniului
cultural national - articol unic alin. (e).
• O.G.R. nr. 148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de
locuinte prin Agentia Nationale pentru Locuinte.
• O.U.G. nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56/1992 pivind frontiera de stat a
Romaniei,
• 0.G.R. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national.
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea nr. 68/1994 privind protejarea
patrimoniului cultural national, aprobata pin Legea nr. 41/1995.
•
H.G.R. nr. 612/1997 privind organizarea, functionarea si atribuilile oficiilor de cadastru agricol si
organizarea teritoriului agricol.
• H.G.R. nr. 521/1997 pentru aprobarea Norrnelor metodologice privind finantarea lucrarilor de cadastru
de specialitate imobiliar-edilitar si de constituire a bancilor de date urbane.
nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a

criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul
Statului Major General — Anexa, cap.
4 — 5.
• H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a clocumentatiilor de urbanism privind
zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiil din domeniul tu ismului.
Ordinul Ministarului Transporturilor
nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
si realizarea strazilor in localitatile urbane.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
si realizarea strazilor in localitatile rurala.
19
DAPL din 1997 privind situatia terenurilor destinate
• Ordinul nr. 4101/NN/15/3733 al MLPAT
constructiilor de locuinte.
Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si
•
stingere a incendiilor.
Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
•
autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor.
autorizare sanitara.
• Ordinul Ministerului Sanatahi nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei.

Ordin nr. 34/N/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI si SRI pentru aprobarea precizarilor
•
pentru autorizarea executarii constructiilor, art. 1, art. 2 pct. (b), art.3.
• Ordin nr. 3.376INIC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D-821 din 1996 al MLPAT, MApN, MI,

caracter militar - Anexa, art. 3.
Art. 4 PRECIZARI
Reglementarile cuprinse in art. 4 reprezinta o sinteza a prevederilor prezentului Regulament,
referitoare la conditiile de amplasare a constructiilor in cadrul localitatii, la asigurarea echiparii tehnico-
edilitare si a compatibilitatii funchunilor, precum si a procentului de ocupare a terenului.
Corelate cu unele reglementari bazate pe legi specifice, referitoare la conditiile de construire in
zone cu caracteristici speciale si valoare deosebita (rezervatii ale biosferei, litoral, zone montane, etc.), ele
constituie principiile pe baza carora se Intocmesc regulamentele locale de urbanism ale localitatilor, cu
diverse tipologii, funchuni dominante, cadru natural, valoare a fondului construit, etc.
se stabilesc prin adaptarea la
Normele pentru ocuparea rationale a terenului localitahlor
conditiile locale a prevederilor Regulamentului General de Urbanism si devin parte integranta a
regulamentelor locale, dupe obtinerea avizelor, conform legii.
In aceste conditii, pot fi luate urmatoarele decizii:
Toate tipurile de construchi si amenajari care indeplinesc conditiile impuse de lege si de prezentul
Regulament.
• Utilizari permise cu conditii

- Constructii in localitati situate in zone protejate datorita sensibilitatu zonelor geografice in care
sunt amplasate (litoral, zone montane, rezervatij ale biosferei, rezeniatii de arhitectura).
- Constructii amplasate in vecinatatea obiectivelor speciale ale MApN, MI, SRI, in zona de
frontiers etc.
Utilizari interzise
Pe terenurile care au fost rezervate pentru objective de utilitate
publics prin documentatii
aprobate se interzice autorizarea constructiilor cu caracter definitiv, pentru alte obiective.
20
Art. 4 PLICARE
EMITEREA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata, cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
delegatiile permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului
Bucuresti sau de catre primarii localitatilor respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa
,
caz.
• Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.
in procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 4 pot fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor cadastrale privind intravilanul existent si centralizarea datelor privind

statutul localitatii (includerea intr-o zona protejata, importanta strategics, functiunea dominants), precum
si a informatiilor privind suprafetele necesare lucrarilor de utilitate publics ce urmeaza a fi executate pe
teritoriul Sall, dupd aprobarea documentatiilor tehnice de catre autoritatile competente.
b) Corelarea articolului 4 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (in vederea
evaluarii construibilitatii terenurilor agricole din intravilan si obtinerii datelor necesare eliberasii
certificatului de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan (in cazul necesitatilor de extindere a intravilanului).
art. 6 - Resurse ale subsolului (pentru zonele cu resurse identificate in intravilanul
art.7 - Resurse de apa si platforme meteorologice (pentru lucrarile permise in intravilan si
stabilirea zonelor de protectie a surselor si a platformelor meteorologice).
art. 9 - Zone construite protejate (pentru constructii in zonele de protectie ale monumentelor).
art. 10 si 11 - Expunerea la riscuri naturale si tehnologice (pentru evitarea autorizarii constructiilor
in zonele de acest fel).
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice (pentru solicitarea studiilor de
im pact).
art. 13 - Asigurarea echiparii edilitare (pentru valorificarea zonelor cu retele existente in localitati si .
limitarea extinderii nejustificate a intravilanului in zone lipsite de echipare).
art. 15 - Procentul de ocupare a terenului (pentru evitarea dezvoltarii exagerate a volumelor
construite in dauna zonelor libere dintre constructii' ocupate de zone verzi, parcaje, etc)
art. 16 - Lucrari de utilitate publics (pentru evitarea autorizarii altor constructii in zonele rezervate
pentru lucrarile publice, prevazute in documentatille de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate).
art. 17 - Orientarea fata de punctele cardinale (pentru respectarea normelor sanitare).
art. 18 -20 - Amplasarea fata de caile de comunicatie (pentru respectarea distantelor de protectie
la trecerea acestora prin localitati):
art. 23 si 24 - Amplasarea fata de aliniament si in interiorul parcelei conforrnitate cu specificul
localitatii sau zonelor).
art. 25 si 26 - Accese carosabile pietonale (pentru realizare conform normelor rutiere).
art. 27 - 29 - Retele edilitare (pentru asigurarea echiparii edilitare a terenului, conform normelor
sanitare).
21
art. 30 - Parcelarea (dimensionarea in conformitate cu specificul si echiparea
art. 31 si 32 - Inaltimea si aspectul exterior al constructiilor (pentru rezolvarea problemelor
tehnice, estetice si functionale).
art. 33 - 35 - Parcale, spatii verzi 5i plantate, Imprejmuiri (pentru realizarea confortului urban).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor si acordurilor pentru
constructii in localitati sau zone ale acestora supuse unui regim de protectie, de la organismele interesate:
- avizul Autoritatii Nationale pentru Turism pentru constructii in statiuni turistice;
- avizul Comisiei Zonelor Protejate Construite sau a serviciilor descentralizate ale MLPAT si
Ministerului Culturii pentru localitatile cu fond construit aflat zona de protectie de interes national sau
local. dupa caz;
- acordul autoritatii competente in protectia mediului pentru localitatile cuprinse in rezervatii ale
b.osterei. parcuri naturale, etc;
- avizul MApN, MI, 5i SRI pentru localitatile rurale situate in zona de granita, in zona riverana
D„nor' si Litoralului Marii Negre si in zonele de traversare a Carpatilor, precum si pentru constructiile
ar:;)laszre in vecinatatea obiectivelor speciale din intravilan (pentru toate categoriile de localitati);
- alte avize emise de organele abilitate potrivit prevederilor legale.
dl Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa caz.

Autoritatile administratiei publice locale vor tine seama la elaborarea regulamentelor locale de
urbanism, atat de principiile generale continute in prezentul articol, cat si de conditiile si tendintele
specifice de dezvoltare a localitatilor, concretizate in normele locale de ocupare a terenurilor.
Art, 4 EXEMPLIFICARI
Pentru dezvaltarea turismului. statul

roman sonjina persoanele autorizate
potrivit legii care asigura servicii turistice
in pensiune sau in ferme agroturistice
situate in rnediul rural din zonele cu
atractie turistica.
Consiliile locale pot pune la dispozitie,
din terenurile disponibile, in formele si
in conditiile prevazute de lege,
suprafetele de teren necesare
construirii, dezvoltarii si exploatarii de
pensiuni si ferme agroturistice.
(Legea nr. 145 / 1994)
22
I Planurile urbanistice generale ale localitatilor situate in zona de granita, in zona riverana Dunarii si 1
Ltoralului Marii Negre si in zonele de traversare a Carpatilor vor fi avizate in conformitate cu Ordinul nr.
34 NI M.30 / 3422 / 4221 din 1995 at MLPAT, MApN. MI si SRI.
La nivelul unitatilor administrativ teritoriale, inspectoratele pentru cultura judetene si at municipiului

Bucuresti, colaboreaza cu consiliile locale la elaborarea programelor de organizare si dezvoltare
urbanistica a teritoriului pentru zonele in care se gisesc monumente istorice. (Legea nr 4111994).
Pentru protectia campului vizual at monumentelor, pe baza documentatiilor de urbanism aprobate se
pot institui servitutile "non aedificandi" i/sau "non altius tollendi", in conformitate cu prevederile
Codului Civil, art. 622.
23
Obiectiv special
MAPN prin Statul Major General, MI si SRI, avizeaza documentatia tehnica pentru autorizarea oricarei
lucrari, dac5 urmeaza a se executa in vecinatatea obiectivelor speciale din intravilan - pe parcelele
limitrofe, precum si pe cele situate pe cealalta parte a strazilor invecinate cu incinta acestora.
(Ordinul nr. 34/N/M. 30/3422/4221 din 1995 at MLPAT,MApN, MI $i SRI)
24
Articolul 5 - suprafete impadurite
(1) Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe

terenuri cu destinatie forestiera este interzisa. In mod
exceptional cu avizul organelor administratiei publice de
specialitate se pot autoriza numai constructiile necesare
intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor
forestiere. La arnplasarea acestor constructii se va avea in
vedere dezafectarea unei suprafete cat mai midi din cultura
forestiera.
ii
Cabanele si alte constructii si amenajari destinate turis-
(2)
mului vor fi amplasate numai la liziera padurilor, cu avizul
conform al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului si al Ministerului Turismului.
Delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie
(3)
le legii, de catre organele de
forestiera, stabilita, in conditii
publice, se comunica
specialitate ale administratiei
consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor, padurilor
si protectiei mediului.
Art. 5
1 - DEFINITIE
Fondul forestier national este constituit din paduri, terenuri destinate impadurini, cele care servesc
•
nevoilor de cultura, productie on administratie silvica, iazurile, albiile paraielor si terenuri neproductive
incluse in amenajamente silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.
Sunt considerate piduri, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare
de 0,25 ha. (Legea nr. 26/1996 - Codul silvic).

2 - BAZA LEGALA
Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicata) - art. 2 pct. (b), art. 92, art. 97, art. 111 pct. (a).
•
Legea nr. 26/1996 - Codul silvic - art. 1, art. 2, art. 3 pct. (e), art. 20, art.54, art. 55, art. 61,
•
art. 62, art. 74.
nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
• Legea nr. 141/1999 pentru aprobarea
administrarea fondului forestier national — art. 19, art. 22.
Legea protectiei mediului nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) - art. 52 pct. (a), pct. (e),
•
pct. (f).
• Legea cadastrului Si pubticitatii imobiliare nr.7/1996 art. 4.
Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996 - art.1, art.2 alin.(1) pct. (1) si alin.(2), art.4, art.13.
•
25
•
Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 81/1998 privind ameliorarea prin impadurire a
terenurilor degradate.
•
O.G.R. nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national —
art. 1, art. 9.
•
O.G.R. nr. 81/1998. privind ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate.
• nr. 104/1999 privind organizarea si functionarea MAPPM.
•
H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si dezvoltare precum si a criteriilor
de realizare a acestora, pentru care este
obligatoriu avizul Statului Major General — cap. 4, alin. 9.
•
nr. 972/1998 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism — art. 15.
Art. 5 PRECIZARI
Fondul forestier proprietate publica sau privata reprezinta o avutie nationals. Reducerea
suprafetelor impadurite este interzisa prin lege, datorita valorii economice si ecologice a acestora.
Respectarea prevederilor articolului 5 asigura conservarea unei bogatii naturale - padurea -
Si
permite dimlnuarea tendintelor de ocupare cu constructii a terenurilor silvice prin defrisari succesive
(fenomen Intalnit la marginea statiunilor turistice sau in luminisuri si poieni pe versantii impaduriti).
Pe baza acestor prevederi pot fi luate urmatoarele decizii ce yin in sprijinul protectiei suprafetelor
impadurite:
• Utilizin permise
Lucrari de utilitate publica de interes national si local prevazute de Legea nr.26/1996 - Codul
silvic la art.54 si 74.
Constructii si amenajari specifice sectorului forestier (cantoane silvice, drumuri si cai ferate
forestiere, fazanarii, pastravarii, etc.).
Constructii pentru turism, amplasate numai fa liziera padurii.

• Uti I izari interzise
Orice fel de constructii si amenajari cu exceptia celor prevazute de lege (Codul silvic art.
54 si art. 74).
Obiectiv turistic
.
Obieatv generator de rtscurt.
utilitate publica
26
Art. 5

EMITEREA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilor judetene cu avizul prirnarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau
de catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
In procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 5 vor fi aplicate dupa cum
urmeaza:
a) Obtinerea datelor din cadastrul forestier, Intocmit in conditiile legii prin grija Ministerului
Apelor Padurilor si Protectiei Mediului si a informatiilor privind suprafetele ce urmeaza a fi scoase din
circuitul silvic pentru utilizarile permise in conditiile Legii nr. 26 /1996 - Codul silvic si a Legii nr.
141/1999.
b) Corelarea art.5 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (in vederea
evaluani construibilitatii terenurilor cu destinatie forestiera si a obtinerii datelor necesare eliberarii
art. 6 - Resursele subsolului (in cazul zonelor cu resurse identificate).
art. 7 - Resurse de apa (zone de protectie a surselor de apa potabila si minerala).
art. 8 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate.
art. 10 - Expunerea la riscuri naturale (paduri cu functii deosebite de protectie).
art. 12 - Constructii cu functii generatoare de riscuri tehnologice (incendii, poluare).
art. 16 - Lucrari de utilitate publica.
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor si acordurilor organismelor
specializate, pentru folosintele adrnise de prezentul Regutarnent, dupa cum urmeaza:
Avizul conform al MAPPM si al Autoritkii Nationale pentru Turism pentru amplasarea
constructillor si amenajarilor turistice.
Acord de mediu de la autoritatea competenta pentru constructii si amenajari necesare
activitatilor silvice.
- Alte avize si acorduri, conform legii.
d) Obtinerea aprobarii de folosinta definitive sau temporary a terenurilor forestiere in alte
scopuri decat cele silvice, permise in conditiile Legii nr18/1991 (republicata) arL92 alin.2 si Legii
nr.26/1996 Codul silvic art.54 si art.74 alin,2 si Legii nr. 141/1999 art. 19 si art. 22, dupa cum urmeaza:
,
- de la Inspectoratul silvic teritorial pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha.

- de la Autoritatea Publics Centrals care raspunde de silvicuttura pentru terenuri, cu suprafete
nand la 50 ha.
- de la Guvern, pentru terenuri cu suprafete mai marl de 50 ha.
e) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa caz.
• Delimitarea suprafetelor Impadurite pe planurile de amenajare a teritoriului administrativ sau
pe planurile urbanistice generale ale localitatilor.
• Indicarea pe planse in Planul Urbanistic General a terenurilor ocupate de constructii si a
servitutilorinstituite.
27
Art.'s
La amplasarea la distante
mai mici de 1 km. de
liziera padurii a unor
objective industriale, unitati
cbmerciale sau de alts
nature, care prin
functionare pot aduce
prejudicii padurii,
beneficiarii acestora vor
obtine in prealabil avizul
Regiei Nationale a Padurilor.
Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publics si private este interzis5.

In mod exceptional, pentru constructii cu destinatie militara, pehtru cai ferate, sosele de
importanta deosebita, linii electrice de inalta tensiune, mine, forari, sonde si echipamente aferente
acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol on pentru lucrari de Imbunatatiri funciare, de
gospodarire a apelor sau de realizare a unor not surse de ape, objective turistice, ocuparea definitiv5 de
terenuri din fondul forestier in alte scopuri decal cele silvice - cu, sau fare defrisarea padurii - se
aproba potrivit legli. (Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, art. 54 si art. 74).
In scopul protejarii suprafetelor impadurite cu valoare dendrologica si peisagistica deosebita,
este recomandabil ca lucrarile sa se execute cu defrisari minime si cu masuri de protectie impotriva
riscurilor tehnologice (incendii, poluare).
Ocuparea definitive a unor

terenuri din fondul forestier
se face de regula pe baza de
schimb. Terenurile preluate
trebuie sä fie apte a fi
impadurite si echivalente ca
suprafata $i bonitate. Pun
schimburile efectuate, fiecare
teren dobandeste situatia
juridica a celui pe care II
inlocuieste.
Inregistrarea in evidentele
de cadastru general este
obligatorie pentru ambele
parti, potrivit Legil nr. 26
din 1996, art. 55.
28
Articolul 6 - Resursele subsolului
(1) Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decal

cele industriale, necesare exploatarii si prelucrarii resurselor in
zonele delimitate conform legii, care contin resurse identificate
ale subsolului, este interzisa.
(2) Autorizarea executarii constructiilor industriale necesare
exploatarii si prelucrarii resurselor identificate ale subsolului, se
face de catre consiliile judetene sau consiliile locale, dupa caz,
cu avizul organelor de stat specializate.
(3) In cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul
modalitatea exploatarii acestora va face obiectul
unui studiu de impact aprobat conform legii.
(4) Zonele care contin resurse identificate ale subsolului,
delimitate potrivit legii, se comunica la consiliile judetene prin
ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale, pentru fiecare judet.
Art. 6 •El E tA ER •
1 - DEFINIT1E
• Substantele minerale utile ce constituie resurse ale subsolului sung: hidrocarburile (petrol condensat
si gaze naturale combustibile), rocile bituminoase, carbunii, rninereurile feroase, neferoase, de metale
nobile, rare si disperse, substantele nemetalifere si rocile utile, apele minerale, namolurile si turbele
terapeutice, caldura din sistemele hidrogeotermale si gazele necombustibile.
2 - BAZA LEGALA
• Constitutia Romaniei art. 41 si art. 135 alin. (4).
• Codul Civil art. 481.
• Legea nr 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8 .
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr.7/1996 art. 4 (delimitarea zonelor cu resurse identificate la
cererea Autontatii competente).
• Legea fondului funciar nr.18/1991 (republicata) art. 92, art. 94, art. 100, art. 101 si art. 111 pct.(d).
• Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (modificata prin legea nr. 159/1999) art. 53 (obligatiile
persoanelor care exploateaza resursele subsolului privind protectia mediului).
• Legea petrolului nr. 134/1995 art.7, art.8, art. 35, art. 36 (speaficari privind delimitarea si regimul
perimetrelor de exploa.tare).
• Legea minelor nr 61/1998.
29
• Legea apelor nr. 107/1996 art. 5 alin. (2), art. 10 alin. (5), art. 20, art. 35 alin. (5), art. 38.
• Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996 - art. 2 alin. (1), pct. (2).
• Legea nr. 141/1999 pentru aprobarea 0.G. nr. 96/1998 pentru reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national — art. 22.
• O.U.G.R. nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a
Romaniei — art. 29.
• H.G.R. nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
• H.G.R. nr. 1265/1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr.
134/1995.
• H.G.R. nr. 639/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii minelor nr.
61/1998.
• H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare. precum si a
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General — cap. 4. cap. 5.
• Ordinul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 146/1998 pentru aprobarea Instructiunilor
tehnice privind clasificarea si evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de caldura din sistemele
geotermale $i de gaze necombustibile.
• Ordinul MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor econornice si
sociale cu impact asupra mediului.
• Ordinul MAPPM nr. 189/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu.
• Ordinul MAPPM nr. 214/RT si MLPAT/16/NN din 1999 pentru aprobarea procedurii de promovare a
documentatillor si de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 6
Exploatarea resurselor subsolului se face in urma analizei complexe a prioritatilor de optiune in
cazul existentei in acelasi perjmetru a cloud sau mai multe substante minerale utile si a evaluarii
avantajelor economice obtinte in raport cu daunele pe care operatiunile specifice le pot educe mediului
natural si asezarilor umane.
In zone cu resurse ale subsolului identificate, in care sunt cunoscute viitoarele perimetre de
exploatare si a celor de protectie ale acestora, autorizatia de construire se emite cu avizul Agentiei
Nationale pentru Resurse Minerale.
Aplicarea prevederilor art. 6 poate conduce la luarea urmatoarelor decizii referitoare la
construibilitatea terenurilor ca contin resurse ale subsolului:
Constructii industriale necesare exploatarii si prelucrarii resurselor identificate ale subsolului.

Lucrari ingineresti necesare protectiei perimetrelor de exploatare (indiguiri, devieri de cursuri de
ape, consolidari de mafuri, etc.)
Lucrarile de explorare si exploatare din zonele cu resurse identificate in intravilanul localitatii vor
face obiectul unui studiu de impact (inclusiv urbanistiO aprobat in conditiile legfi.
30
• Utilizari interzise .
Orice fel de constructii cu caracter definitiv, cu exceptia celor necesare exploatarii,
prelucrarii si
transportului resurselor valorificate ale subsolului.
Art. 6
EMITEREA AVIZELOR
Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele stabilite prin Legea
•
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau
In procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 6 pot fi aplicate astfel:
a) Consultarea cadastrului zonelor ce contin resurse minerale identificate (intocmit prin grija
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerate), a informatiilor cuprinse in documentatiile de specialitate
referitoare la terenurile necesare lucrarilor de explorare si exploatare care urmeaza a fi scoase din circuitul
agricol sau silvic, in conditiile Legii nr.18/1991 (republicata), art. 92 alin. 2, precum si obtinerea avizelor
necesare de la Agentia Nationale pentru Resurse Minerale, se vor face in baza solicitarii scrise a consiliilor
judetene, a consiliilor locale sau a elaboratorului, pentru fiecare caz in parte, Ia data elaborarii
documentatiilor respective.
ale subsolutui identilicate si a obtinerii datelor necesare
evaluarii construibilitatii terenurilor cu resurse
eliberarii certificatului de urbanism) si in primui rand cu:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan.
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan.
art. 5 - Suprafete impadurite.
art. 7 - Resurse de ape si platforme meteorologice (devieri de cursuri, poluare, etc).
art. 8 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate (utilizari permise conform Legii
nr. 18/1991 (republicata), Legii nr. 137/1995 (cu modificari ulterioare) si Legii nr. 26/1996 — Codul silvic).
art. 9 - Zone construite protejate (utilizari permise conform Legii nr.18/1991 — republicata, art.
92 alin. 2).
art. 10 si art. 11 - Riscuri naturale si tehnologice (masuri de protectie).
art. 12 - Constructii generatoare de riscuri tehnologice (necesitatea studiilor de impact conform
Legii nr. 137/1995, cu modificari ulterioare).
a frontierei (construutil admise in conditiile Legii nr.
art. 22 - Retrageri fa/a de fasia de protectie
56/1992, modificata prin 0.G. nr. 80/1999),
Ia Autoritatea
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a acordului de mediu de
de la Autoritatea Teritoriala pentru Protectia Mediului
centrals pentru Protectia Mediului (ACPM), sau
in conditiile Legii nr. 137/1995 (cu
(ATPM), dupa caz, pentru exploatarile din intravilan si extravilan,
modificari ulterioare) si ale prezentului Regulament
31
d)
Solicitarea aprobarilor pentru folosirea definitive sau temporary a terenurilor in alte scopuri
decat cele agricole sau silvice, in conditiile Legii nr. 18/1991 (republicata) - art 92 si art. 94, Legii or.
20996 — Codul silvic, art. 54 si Legii nr. 141/1999 art. 22:
- de la organele agricole sau silvice judetene pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha.
- de la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei sau de la Autoritatea care raspunde de silviculture,
pentru terenuri agricole cu suprafete sub 100 ha si terenuri forestiere cu suprafete sub 50 ha.
- de la Guvern pentru terenuri cu suprafete mai marl de 100 ha, respectiv 50 ha.
3.. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

•
Delimitarea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului a zonelor cu resurse minerale
•
Inclicarea pe planse a perimetrelor de exploatare si protectie sau a pilierului de siguranta.
dtipa caz si instituirea prin regulament a interdictiei de construire.
Art. 6 E)CEIIMPLIFICARI
•:$
Constructiile din afara perimetrelor de protectie sau a pilierului de siguranta se vor autoriza cu conditia
unor masuri suplimentare de protectie.
In acest scop sunt necesare studii de specialitate pentru
identificarea degradarii terenurilor,
(modificarea structurii geomorfologice, distrugerea echilibrului fizic
si hidrogeologic al rocilor, surpari, scufundari, precum si poluare complexa (ape, aer, sol), datorata
depozitelor de steril).
32
Articolul 7 - Resurse de apa si platforme
meteorologice
(1) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile

minore ale cursurilor de apa si in cuvetele lacuriior este
interzisa cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare
cailor ferate si drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de
apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor.
(2) Autorizarea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1) este
permisa numai cu avizul primarului si al autoritatilor de gos-
podarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a
constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor de
prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane,
de respectare a zonelor de protectie fats de malurile cursurilor
de apa si fats de lucrarile de gospodarire si de captare a apelor.
(3) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de
protectie a platformelor meteorologice se face cu avizul preala-
bil al -7utoritatii competente pentru protectia mediului.
(4) Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre
autoritatile administratiei publice judetene si a municipiului
Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale
administratiei publice.
Albia majors
Albia minors
•tk-• • /
•
, a,r4A...4
0
*A•*.V4'*qv,
:01,,,,;),.4.61),
.• ••4". . „,,
4•Y 01,
0 .7. :4,
„ "zs
33
Art. 7 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Albia minors este suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea
nestingherita, din mat in mat, a apelor la niveluri obi5nuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturals a
apelor. Albia majors este portiunea de teren inundabila din valea naturals a unui curs de apa.
• Zonele de protectie sanitary cu regim sever ale captarilor de apa din surse de suprafata 51
subterane, se instituie in functie de conditiile locale, astfel incat sa fie redusa la minimum posibilitatea de
Inrautatire a calitatii apei la locul de prin. . Pentru captarile din rauri, zona de protectie cu regim sever se
termini in functie de caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea maxima a acesteia va fi de 100 m
pentru directia amonte, 25 m pe directia aval de priza 5i 25 m lateral de o parte 5i de alta a prizei (H.G.R.
nr. 101/1997).
2- BAZA LEGALA
• Constitutia Romaniei, art. 135 pct. (4).
• Codul Civil, art. 587.
• Legea fondutui funciar nr. 18/1991 (republicata), art. 2, art. 97 si art. 99.
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publics 5i regimul juridic at acesteia.
• Legea cadastrului 5i publicitatii imobiliare nr. 7/1996, art. 4.
• Legea ];ielor nr. 107/1996, art. 1, art. 3, art. 5, art. 16, art. 28, art. 29, art. 34, art. 35, art. 37, art. 40,
art. 48, art. 49. art. 50, Anexa 2.
• Legea nu. 171/1997 pentru aprobarea PATN — Sectiunea fl — Apa.
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legate de igiena 5i
sanatate publica.
• Legea imbunatatirilor funciare nr.84/1996 • art.2 alin.(1) pct.(a) 5i alin.(3), art.4, art.5.
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publics, art. 5 51 art. 6.
• Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului (modificata 5i completata prin Legea nr. 159/1999), art.
35 - 37 5i art. 39.
• O.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea 5i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea 5i
sanctionarea contraventiitor la normele legate de igiend 51 sanatate publica.
• H.G.R. nr. 104/1999 privind organizarea 5ifunctionarea MAPPM.
• H.G.R. nr. 981/1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Apele Romane S.A."
• H.G.R. nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitary — art. 8, art. 18.
• H.G.R. nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase 5i a accidentelor la constructiile hidrotehnice 51 a Normativului de dotare cu
materiale 51 mijloace de aparare operativa impotriva impotriva inundatiilor 51 gheturilor — Anexa 1, art. 24,
art. 25, art. 27, art. 39, art. 44, Anexa lb).
• Ordinul MAPPM nr. 699/1999 pentru aprobarea Procedurii st competentelor de emitere a avizelor §i
autorizatiilor de godspodarire a apelor — art. 3, art, 6, art. 12, art. 14, art. 17.
• Ordinul MAPPM nr. 277/1997 pentru aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice
necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si autorizatiei de gospodarire a apelor — Anexa.
• Ordinul MAPPM nr. 207/1997 privind Procedura de notificare.
34
Ordinul MAPPM nr. 279/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament
•
— Anexa 1 - art. 3, art. 5, art. 6.
Ordinul MAPPM nr. 399/1997 privind aprobarea Metodologiei de urganizare, pastrare si gestionare a
•
Cadastrului Apelor din Romania, art. 2.
Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului
•
ca urmare a impactului drum — mediu inconjurator — cap. 2, art. 2.1.
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 201/1997 privind Normele metodologice de avizare si autorizare sanitara.
•
nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiend si a recomandarilor
• Ordinul Ministerului sanatatii
privind mediul de yield al populatiel — art. 21, art. 23.
Ordinul MAPPM, nr. 214/RT si MLPAT nr. 16/NN din 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare
•
a docutnentatiilor si de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.
Art. 7 PRECIZARI
Aplicarea prevederilor articolului 7 conduce la luarea urmatoarelor decizii referitoare la

construibilitatea terenurilor din zonele cu resurse de apa si cu platforme meteorologice:
Platforme meteorologice, captari de apa, lucrari pentru prevenirea si combaterea actiunilor
distructive a apelor.
Lucrari de poduri, lucrdri necesare tailor ferate si drumurilor de traversare a cursurilor de apa,
cu conditia asigurarii mdsurilor de aparare impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriordrii
calitatii apelor si cu respectarea zonelor de protectie a lucrarilor de gospodarire a apelor si a platformelor
meteorologice, cu avizul primarilor si al autoritatilor competente in gospodarirea apelor.
• Utilizari interzise
Orice fel de constructii in zonele de protectie severa a platformelor meteorologice si ale captdrilor
de apa.
Art. PLI CARE

EMITEREA AVIZELOR
Autorizatia de construire se elibereala in conformitate cu competentele stabilite prin Legea
•
nr. 69/1991 (republicata, cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
Bucuresti sau de catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa
caz.
organismele abilitate, conform legii.
Avizele si acordurile de specialitate se emit de
In procedura de emitere a autorizatiei de construire prevederile art. 7 pot fi aplicate astfel:
35
a) Obtinerea datelor din Cadastrul apelor Intocmit in conditiile legii prin grija MAPPM si tinut la
zi de Compania Nationale "Apele Romane"; obtinerea informatiilor de Ia autoritatile competente asupra
lucrarilor hidrotehnice, a devierilor de cursuri datorate exploatarii tesurselor subsolului, a altor lucrari de
utilitate publica ce urrneaza a fi executate in zone pe baza unor documentatii tehnice, precum si a zonelor
de protectie sanitary a surselor, delimitate de autoritatile administratiei publice judetene pe baza avizului
organelor administratiei publice centrale de specialitate.
b)
Corelarea art.7 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (in vederea
evaluarii construibilitatii terenurifor din vecinatatea surselor cursurilor de ape, a surselor de ape si a
platformelor meteorologice si a obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism) si in primul
rand cu:
art. 3 $i art. 4 - Terenurile agricole din extravilan si intravilan

(pentru lucrari de gospodkire a
apelor si servituti legate de protectia surselor de ape si a platformelor meteorologice).
art. 5 - Terenuri impadurite (pentru lucrari de gospodarire a apelor $i protectie a surselor).
art. 6 - Resursele subsolului (pentru devieri ale cursurilor de ape si riscuri tehnologice in zonele
de exploatare).
art. 10 - Expunerea la riscuri naturale (albii majore inundabile).

art. 12 - Constructii cu functii generatoare de riscuri tehnologice (pentru studii de impact).
art. 13 - Asigurarea echiparii edilitare (corelare cu capacitatea surselor).
art. 16 - Lucrari de utilitate publica (autorizarea constructiilor aprobate in albiile raurilor).
c)
Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor si acordurilor organelor
specializate, dupe cum urmeaza:
- Avizul Companiei Nationale "Apele Romane S.A." sau al Directiilor apelor si sistemelor de
gospodarire a apelor, dupe caz;
- Avizul Autoritatii centrale sau teritoriale competente pentru protectia mediului;

- Avizul Ministerului Sanatatii privind instituirea :si regimul de utilizare a zonelor de protectie
sanitary;
- Avizul Ministerului Transporturilor pentru cursurile de ape navigabile;

d)
Solicitarea aprobarii de folosire definitive sau temporary a terenurilor agricole sau forestiere,
in alte scopuri deck productia agricole sau silvica, permise in conditiile Legii nr.18 / 1991 (republicata)
- art. 92 si art. 94, a Legii nr. 26/1996 - Coduf silvic art.54 si art.74 si a Legii nr. 141/1999 pentru
aprobarea O.G. nr. 96/1998 privind reglernentarea regimului silvic si administrarea fondului forestier
national — art. 19, art. 22:
- de la organele agricole sau silvice judetene pentru terenuri cu suprafete pand Ia 1 hectar;
- de Ia Ministerul Agriculturii $i Alimentatiei sau de Ia Autoritatea Publics Centrala care
raspunde de silvicultura
pentru terenuri agricole cu suprafete pans Ia 100
ha si terenuri forestiere cu
suprafete nand fa 50 ha.
- de
Ia Guvern pentru terenuri cu suprafete peste 100 ha, respectiv 50 ha.
e) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa
. caz.
36
ARTICOLULUI LA ELABOB AREA
3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR
DOCUMENTATIILOR DE URBANISM :
Delimitarea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului a suprafetelor ocupate de albiile

•
minore si majore ale cursurilor de apa, a zonelor de protectie sanitara a surselor de apa si a zonelor de
protectie hidrogeologica, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor, continute in cadastrul Intocmit
prin grija autoritatii competente.

Stabilirea prin Regulamentul local de urbanism a masurilor de protectie sanitara graduala a
•
obiectivelor in conditiile legii.
EXEMPLIFICARI
Art. 7
Dig
Acumulare de apa cu cumulare de apa cu
caracter permanent caracter upermanent
(lac de acumulare) (polder)
\Zona de protectie sanitara
a sursei de apa
In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii

regimului de curgere a apelor, se instituie zone de protectie pentru : albia minora a cursurilor de apa,
suprafata lacurilor naturale sau a baltilor si tarmul marii, suprafata lacurilor de acumulare, suprafete ocupate
de lucrari de amenajare si consolidare a albiilor minore de canale si derivatii la capacitatea maxima de
transport a acestora, precum si pentru alte constructii hidrotehnice, lucrari de aparare impotriva
inundatiilor, constructii hidrometeorologice, captari de apa.

In zonele lipsite de lucrari de consolidare si amenajare a malurilor se recomanda autorizarea
constructiilor in afara albiilor majore ale apelor, cu exceptiile prevazute de lege.
37
Zona tampon • D = 500 rn.
Zona de protectie
d=30 m.
Statie meteorologica
d2
Exempla : di = 60 m.
hi = 10 m.
In jurul
platformelor meteorologice se instituie zone de protectie severs a ciror latime
este de 30 m. In aceste zone este interzisi executarea oric5ror constructii si instalatii supraterane.
Amplasarea la o distanta de Orli la 500 m in jurul si in afara zonei de protecte de 30
m de constructii mai Matte decat o sesime din distanta dintre constructie s; Iimita zonei de protectie, de
retele de Malta tensiune sau de telecomunicatie, de obiective poluante, de sisteme de irigatii prin aspersiune
ca si plantarea de perdele forestiere, se face numai cu acordul de mediu at autoritatii cornpetente (Legea
apelor nr. 107/1996).
Pentru ask:urarea accesufui la

cursurlle
de apa si la lucrarile hidrotehnice
scocul ment,nen: :nteor , tat:: albillor
s, perltr ,;. etect„.:aea 'r.te7vent::;or
in stati except
albie minors zona de protectie i-
t:40-50m naturale sa art flc aie Parajelor
d=15m .
Si Dr:2eiCr
1111.- precum Si celorialt8 lucrari ndrotehnice.
,se instituie zone de protectie Conform
Legii apelor nr. 107/1996. Anexa 2.
Modul de folos!re a terenuiul va 1 .1
comun;cat det , natorllor de terenuri sl
inscris in evidenta cadastrala si registrul

funciar, constituind servitute.
38
_--
Articolul 8 Zone cu valc;7!re peisagsstc.Z- si
zone naturale protejate
1 Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care,

prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural -
lasare goluri, raport gol-plin, materiale
conformare si amp
utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. - depreciaza valoarea
peisajului, este interzisa.

(2) Autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale,
rezervatii naturale, precum Si in celelalte zone protejate, de
se face cu avizul
interes national, delimitate potrivit legii,
conform at Ministerului Apelor Padurilot si Protectiei Mediului si
al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
in functie de
(3) Consiliile judetene vor identifica si vor delim ita, interes
local
particularitatile specifice, acele zone naturale de
ce necesita protectie pentru valoarea for peisagistica si vor
stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor, avand
in vedere pastrarea calitatii mediului natural si a echilibrului
ecologic.
DETALIERI
Art. 8
1 - DEFINITII
este o suprafata delimitate geografic, cu elemente naturale rare sau in procent
• Zona naturala protejata gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de
ridicat, desemnata sau reglementata
cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale
conservare
naturii si altele (Legea nr. 137 / 1995, cu modificari ulterioare).
este o arie naturala protejata, caracterizata prin concentrarea in cadrul
• Zona cu valoare peisagistica
teritoriului sau a unor peisaje naturale unicate sau rare.
2 - BAZA LEGALA
• Codul Civil, art. 622, alin. 2
69/1991 (republicataicu modificari ulterioare).
• Legea administratiel publice locale nr.
Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
•
pentru realizarea locuintelor — art. 7, alin. (b).
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar (republicata) art. 2.(e), art. 92, alin. 1 $i alin. 2.
•
Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologics semnata la Rio de Janeiro
•
la 5 iunie 1992
Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (modificata $i completata prin Legea nr. 159/1999) - art. 3(c),
•
art. 6, art.8, art. 34, art. 54, art. 55, art. 56, art. 57, art. 58, art, 61, art. 62, art. 88 pct, (h), pct. (k), pct.(o),
Pct- (p).
39
•
Legea nr. 26/1996 - Codul silvic - art.20, art.26, art.54 si art.74.
Legea nr.
141/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 96/1998 privind reglementarea regimultri silvic si
administrarea fondului forestier national.
•
Legea nr. 82/1993 (modificata si completata prin Legea nr. 69/1996
Biosferei "Delta Dundrii". ) privind constituirea Rezervatiei
• O.G.R.
nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania.
•
0.G.R. nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national.
•
H.G.R. nr. 104/1999 privind organizarea si functionarea MAPPM.
•
H.G.R. nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, intretinerea
exploatarea partillor si traseelor de schi pentru agrement. si
•
H.G.R. nr. 972/1998 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turisrn.
•
H.G.R. nr. 108/1999 privind constituirea, componenta si functionarea Comisiei pentru urmarirea
exploatarii rationale a protectiei resurselor naturale balneoterapeutice, precum si a refacerii echilibrului
ecologic din zona litoralului romanesc (Comisia Litoral).
•
H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind
zone si statiuni turistice si
a documentatiilor
tehnice privind
constructiile din domeniul
turisrnului. art. 3.3.2. pct. (c), art. 3.3.3. pct. (a) si pct. (b).
•
Ordin at Ministerului Transporturilor nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului
ca urmare a impactului drum - mediu inconjurator — cap. 2, art. 2.6.
• Ordin at MAPPM nr.
125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
sociale cu impact asupra mediului inconjurator, art. 3.3.3.pct. (b), Anexa 1 pct. 4, pct. 11, pct. 14, pct. 25 -
28.
•
Ordinul MAPPM nr. 214/RT si MLPAT nr. 16/NN din 1999 pentru aprobareaprocedurilor de promovare
a
documentatiilor de emitere a acordului de mediu la planudle de urbanism si amenajare a teritoriului.
•
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei — art. 6, art. 8.
•
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
•
Ordin nr. 3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D-821 din 1996 al MLPAT, MApN, MI,
Art. 8
PRECIZARI
Conform legislatiei romanesti, precum si a conventiilor internationale referitoare la
mediului protectia
la care Romania a aderat, protectia mediului in general si a zonelor delimitate ca ava
peisagistica sau stiintifica in special, constituie nd o valoare
o
competente Ia diferite niveluri. Legislatia preocupare constants sprijinita de autoritatile
specified
montane) este in cursunor tipuri
de de zone naturale protejate (litoral, zon
elaborare. e
Reglementarile art.8 precizeaza conditiile de autorizare a constructiilor Cu respectarea m

asurilor
de protectie a mediuluii inconjurator in zonele delimitate ca stare, fapt ce conduce Ia fu
decizii privind construibilitatea terenurilor area urmd toar elor
40
sau local, autorizate in cazuri exceptionale in
Lucrari de Militate publica de interes national
ale Legii nr. 26 — Codul Silvis — art. 20, art. 26,
conditjile Legii nr. 18/1991 (republicata), art. 92, alin. (2),
reglementarea regimului silvic si administrarea
art. 54 si art. 74, precum si a 0.G. nr. 96/1998 privind
fondului forestier national (modificata prin Legea 141/199 9).

In zonele naturale protejate de interes national delimitate prin studii de specialitate
si
documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate, constructiile se autorizeaza cu avizul
conform al MLPAT si MAPPM.

Prescriptiile se stabilesc in functie de regimul de protectie instituit al zonei respective in functie
de tipurile de activitati admise in mod traditional. Aceste prescriptii vor fi continute in avizul conform al
MLPAT si MAPPM.
In zonele naturale protejate de interes local, delimitate de autoritatile administratiei publice locale
pe baza documentatiei avizate de Academia Romana, constructiile se autorizeaza cu prescriptii ce tin
seama de respectarea masurilor si normelor de protectie stabilite la nivel local. Pentru categoriile de
constructii mentionate de lege se pot cere studii de impact asupra mediului, in vederea autorizarii.
Constructii si amenajari care pot afecta sensibilitatea zonelor geografice cu regim special de protectie
(zone umede, zone de coasta, zone montane sau forestiere, rezervatii si parcuri naturale, etc.) precum si a
zonelor peisagistice cu o valoare deosebita, mai ales in cazul card constructiile propuse au o volumetrie si
un aspect arhitectural ce depreciala valoarea peisajului. Interdictia se poate stabili in urma studiilor de
impact, in conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995.
Art. 8 APLICARE
AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR SI
1.
EMITEREA AVIZELOR
•
nr. 69/1991 (republicata cu modificari ulterioare) si. Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de deleggiile
permanente ale consiliitor judetene cu avizul primarilor, de primarul general at municipiului Bucuresti sau
Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.
•
In procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 8 vor fi aplicate astfel:
a) 0btinerea datelor cadastrului pentru zonele naturale protejate de interes national, intocmit
potrivit legii prin grija MAPPM, delimitarea zonelor naturale protejate de interes local, pe baza
documentatiilor avizate de Academia Romana si culegerea informatiilor privind lucrarile de utilitate publica
nr. 18/1991 (republicata) art.
admise in zonele naturale protejate din zona respectiva, in conditiile Legii
92, a Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, art. 54 si art. 74 si a Legii nr. 141/1999 art. 19.
41
b)
Corelarea articolului 8 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (in vederea
evaluarii construibilitatii terenurilor din zonele cu valoare peisagistica si zonele naturale protejate si a
obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism) si in
primul rand cu:
art. 5 - Suprafete impadurite (pentru fondul forestier inclus in rezervatii si parcuri rationale,
precum si in celelalte zone protejate de interes national si local, datorita valorii peisagistice si dendrologice).
art. 6 - Resursele subsolului (in cazul zonelor cu resurse identificate a caror valorificare poate duce
la deteriorarea peisajelor naturale).
art. 7 - Resurse de apa si platforrne meteorologice (pentru lucrari hidrotehnice si de gospodarire a

apelor ce pot duce la distrugerea peisajelor naturaIe).
art. 9 - Zone construite protejate (pentru conservarea in acord cu peisajele naturale).
art. 10 - Expunerea la riscuri naturale (pentru zonele cu riscuri naturale cu regim de protectie).
art. 12 - Constructii cu functii generatoare de riscuri tehnologice (necesitatea studiilor de impact
pentru conservarea caracterului zonelor naturale protejate).
art. 16 - Lucrari de utilitate publica (ce pot afecta integritatea zonelor protejate).
c)
Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor si acordurilor organelor
specializate:
Avizul conform al MLPAT si MAPPM pentru autorizarea constructiilor in zonele naturale

protejate.
Aviz sanitar emis de Ministerul Sanatatii.
d)
Solicitarea aprobarilor legate pentru folosirea terenurilor din zonele naturale protejate in
scopurile admise in conditiile legii.
e) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa. caz.

DOCUIVIENTATIILOR DE URBANISM :
•
Delimitarea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului a zonelor naturale protejate
de interes national sau local, stabilite in conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995.
• indicarea pe planuri a terenurilor destinate construirii si
stabilirea conditiilor de executare a
constructiilor.
Art. 8 EXEMPLIFICARI
Persoanele fizice sau juridice care detin cu titlu de
proprietate terenuri pe teritoriul Rezervatiei Biosfere!
"Delta Dunarii" sunt obligate sa le gospodareasca
prin mijloace ecologice admise, traditionale sau
recomandate de autoritatile stiintifice.
Pentru valorificarea resurselor terestre si acvatice din
zonele valorificabile economic, administratia rezen/atiei.
propune Guvernului concesionarea, in conditiile legii,
a unor suprafete de terenuri agentilor economics
autorizati si populatiei locale, care are drept de
preemptiune (Lege,a nr. 82 / 1993).
42
Autoritatile administratiei publice locale, precum si persoanele fizice sau juridice raspund pentru
a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic
respectarea regimului de protectie specials
Este interzisa amplasarea de obiective si
si de agrement, a ariilor protejate si a monumentelor naturii.
destasurarea de activitati cu efecte diunatoare in perimetrul si in zonele de protectie ale
Dehnatorii de suprafete terestre si acvatice limitrofe ariilor protejate, monumentelor
monumentelor.
naturii sau pe ale caror terenuri au fost identificate elemente susceptibile a fi ocrotite, sunt obligati sa
respecte statutul acestora (Legea nr. 137 / 1995).
Autoritatile administratiei
Comisia de spectalitate a
publice locale asigura
Ministerului Turismului poate
informarea agentilor economici,
refuza acordarea avizului atunci
a populatiei si a turistilor cu
cand prin arhitectura
privire Ia existenta in zond a
practicata, dimensiuni, aspect ariilor protejate, Ia regulile si
exterior, se modifica natura si restrictiile stabilite precum si Ia
caracterul zonei in care se vor sanctiunile aplicabile pentru
amplasa viitoarele constructii nerespectarea acestora (Legea
(H.G. nr. 31 / 1996). nr. 137 / 1995).
43
Articohl 9 - Zone conAtruite protejate
(1) Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind
valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se
face cu avizul conform al Ministerului Culturii si al Ministerului
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
(2)
Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind
valori de patrimoniu cultural construit, de interes local,
declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se
face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judet,
subordonate ministerelor prevazute la alin. (1).
(3) Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca
obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea in
valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al
Ministerului Culturii, in conditiile stabilite prin ordin al
l
ministrului culturii.
Art. 9 DETALIERI
1 - DEFINITII
•
Patrimoniul cultural national construit este alcatuit din bunuri sau ansambluri de bunuri imobile
care prezinta valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, peisagistic
sau tehnico-stiintific, considerate monumente istorice (Legea nr. 41 /
1995).
•
Rezervatia de arhitectur5 si urbanism reprezinta un teritoriu apartinand unei asezari urbane sau
rurale. a
carui protectie prezinta un interes public, datorita valorii istorice, arhitecturale, urbanistice,
simbolice si asupra caruia se instituie un regim de interventie controlata.
•
Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studiilor de specialitate
in
prin grija Directiei monumentelor istorice in colaborare cu organele specializate ale MLPAT, MAPPM si ale
autoritatilor publice locale (Legea nr. 41 / 1995). Ele stint indicate in planurile de ur:
ism si sunt
delimitate topografic.
2- BAZA LEGALA
•
Codul Civil art. 622 alin. 2 ( pentru protectia zonelor de vizibilitate a monumentelor istorice).
• Legea fondufui funciar nr. 18/1991 (republicata) — art. 92, art. 97, art. 119.
• Legea administratiei publice locale nr.69/1991 (republicata ) cu modificari ulterioare).
•
Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) privind autorizarea executarii constructiilor $i unele masuri
pentru realizarea locuintelor - art.3 pct.(b), art.7.
•
Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68 / 1994 privind protejarea
patrimoniului cultural national — art. unic, alin.(e).
• Legea
nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr.
44
si completat prin Legea nr. 159/1999) - art. 60, art. 61, Anexa II.
• Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (modificata
0.G.R. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic. si declararea unor situri arheologice ca
•
zone de interes national.
0.G.R. nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte
•
din Lista patrimoniului mondial.
0.G.R. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national - art.1, art.2. art.7, art.10, art.13,
•
art.16. art.18 alin.i si alin.2, art.19, art.20, alinl, art.23, art.29:
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr. 68/1994.
• H.G.R. nr. 134/1998 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii.
• H.G.R. nr. 972/1998 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism.
H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind
zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile din domeniul turismului - art. 2.1,
art. 3.1. art. 3. 2, art. 3.3. akin. 3.3.3. pct.(a) si pct. (b).
Ordinul nr. 7358/MC11442 din 1996 at MLPAT si Ministerului Culturii privind instituirea Comisiei
•
Zonelor Protejate Construite — Anexa 2.
Ordinul nr. 44/1998 at Ministerului Transporturilor pentru aprobarea Normelor privind protectia
•
ca urmare a impactului drum — mediu inconjurator — cap. 2 art. 2.5.
• Ordinul MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice
sociale cu impact asupra mediului inconjurator - art. 3.3. alin. 3.3.3. pct (b), Anexa 4 pct. 3.6.
Ordin nr. 3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.(112/14.083/0-821 din 1996 at MLPAT, MApN, MI,
•

Ordinul MAPPM nr. 214/RT si nr. 16/NN din 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare a
•
documentatiilor si de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 9 RECIZAR1
Ordinul nr. 7358/MC/1442 din 1996 at MLPAT si Ministerului Culturii conduce la adaptarea alin. (1)
at prezentului articol, dupa cum urmeaza:

"Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu de interes national •
se face cu avizul conform at Comisiei Zonelor Protejate Construite."

Monumentele istorice (definite si enumerate ca atare in art. 1 at OG nr. 68/1994) sunt objective
singulare sau constituite in ansambluri, avand zone de protectie stabilite pe baza studiilor de specialitate (de
impact, de vizibilitate, de silueta, istorice, etc.).
Prevederile articolului 9 au ca scop controlul interventiilor asupra monumentelor, atat in zonele de
protectie ale acestora, cat si in zonele protejate.
Identificarea si delimitarea preliminara a zonelor protejate construite de interes national se face in
documentatille de urbanism si amenajarea teritoriului ce vor fi supuse avizarii Comisiei Zonelor Protejate
Construite, conform legii.

tenclintelor de alterare a calitatii fonclului
Aplicarea articolului 9 poate veni in sprijinul
construit si a coerentei ansamblurilor cu valoare de patrimoniu cultural, prin executarea unor constructii not
45
sau a lucrarilor de reparatii neautorizate in zonele delimitate cu regim de rezervatie, prin luarea urmatoarelor
decizii asupra folosirii terenurilor:
Lucrari de utilitate publica de interes national pe baza documentatiilor specifice aprobate de
organele competente.

Toate tipurile de constructii compatibile cu specificul zonei in care sunt amplasate, cu conditia
respectarii prescriptiilor continute in avizul conform al Comisiei Zonelor Protejate Construite, in cazul
zonelor care cuprind valori de patrimoniu cultural construit de interes national, declarate ca atare (inclusiv
clatliri si situri cu statut de muzeu).
In zonele cu patrimoniu construit de interes local, delimitate prin hotararea consiliului judetean,
autorizarea construchilor se face cu respectarea stricta a avizelor servtiilor publice descentralizate ale
MLPAT si Ministerului Culturii.
Orice fel de constructii si amenajari care, prin functiune, configuratie arhitecturala sau
amplasarnent compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta tesutului urban existent sau afecteaza
valoarea monumentului on a zonei protejate a acestuia.
In sorijinul masurilor de protectie a vizibilitatii obiectelor si zonelor, pot fi utilizate atat prevederile
continute in art. 18 din OG nr. 68/1994, in art. 1 alin. 1 din O.G. nr.
24/1997, cat si in art. 622 din Codul
Civil (servitutea de a nu zidi pe un fond - "non aedificandi" — sau de a nu zidi decat pang la o inaltime
determinate - "non altius tollendi").
Art. 9 Al)LICAIIE
EIVI ITER EA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata ,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
delegatiile permanents ale consiliilor judeterie cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului
Bucuresti sau de catre primarii locafitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupe
caz.
• Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii,
urmeaza: La emiterea autorizatlei de construire, autoritatile competente pot utiliza articolul 9 dupd cum
a) Obtinerea datelor de cadastru referitoare la monumente istorice de interes national si a

zonelor de protectie ale acestora, delimitate conform legii.
46
evaluarii construibilitatii terenurilor din zonele construite protejate si a obtinerii datelor necesare eliberarii
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (conditii de amplasare a noilor constructii in relatia cu
zonele protejate).
art. 6 - Resursele subsolului (zone cu resurse identificate din intravilan a caror valorificare poate
afecta existenta sau integritatea zonelor construite protejate).
art. 7 - Resursele de apa si platforme meteorologice (lucrari hidrotehnice si de gospodarire ce pot
afecta zonele construite protejate).
art. 8 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate (pentru teritorii cu valori culturale
comune. ce alcatuiesc rezervatii ale biosferei).
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice.
art. 14 - Asigurarea compatibilitatii functiunilor.
art. 15 - Procentul de ocupare a terenului.
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei.
art . 30 - Parcelarea.
art . 31 - lnaltimea constructiilor (pentru limitarea inaltimii constructiilor not in campul de
vizibilitate al monumentelor istorice $i pentru protectia coerentei peisajului urban).
art. 32 - Aspectul exterior al constructiei (pentru conservarea caracterului zonei).
art . 33 - Parcaje.
art . 34 - Spatii verzi $i plantate.
art . 35 - Imprejmuiri.
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor si acordurilor organelor
specializate:
- Avizul conform al Comisiei Zonelor Protejate Construite pentru lucrarile de orice natura ce
urmeaza a se efectua in zonele protejate construite de interes national.
- Avizul serviciilor descentralizate in judete ale MLPAT $i Ministerului Culturii pentru autorizarea
executarii constructiilor in zonele cu valori de patrimoniu cultural construit de interes local.
- Acordul de mediu al ACPM si ATPM, dupa caz.
d) Solicitarea aprobarilor legate pentru folosirea terenurilor in scopurile admise prin prevederile
Legii nr. 18/1991 (republicata), art.92, alin. 2.
e) Emiterea autorizatiei de construire sau ref uzul autorizarii.

• Indicarea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului a monumentelor istorice cu
zonele de protecIie respective delimitate conform prevederifor Legii nr. 41/1995 , articol unic, alin.(e).
• Indicarea pe planuri a terenurilor destinate construire, precum si a servitutilor impuse pentru
punerea in valoare a constructiei, ansamblului, sitului etc. ciasate ca monuments.
47
Art. 9 EX4.:MPLIFIcit,A
Obiectivele sau activitatile care pot sa afecteze valoarea monumentului prin natura, dimensiunile si
amplasarea lor. necesita studii speciale. avizate si aprobate in conditiile legii.
Prin avizul conform al Comisiei Zonelor Protejate Construite pentru documentatiile tehnice elaborate in
vederea obtinerea autorizatiei de construire se certified respectarea criteriilor privind integrarea noilor
constructii in situl existent.
Constructiile not nu trebuie sa afecteze, prin volumetrie, conformare, aspect exterior, etc. obiectivele
propuse spre conservare incluse intr-un sit protejat.
48
.tr
4 zm-mossis,
,rAte:
;: . • s""" ZZZZZZZZZZZ
Instituirea zonei de protectie a monumentelor istorice asigura conservarea si valorificarea cadrulu

prin controlul strict al interventiilor in zona (demolari, constructii noi.
arhitectural urbanistic al acestora
modificari ale constructiilor etc.).
49
2.2.2. Reguli cu privire Ia siguranta constructiilor si Ia alfararea
interesului public
I Articolul 10 - Expunerea la riscuri naturale
(1) Autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in

zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia acelora care au
drept stop limitarea efectelor acestora, este interzisa.
(2) In sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale
se
intelege: alunecari de teren, nisipuri miscatoare, terenuri
mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada,
dislocari de stanci, zone inundabile si altele asemenea,
delimitate pe fiecare judet prin hotarare a consiliului judetean,
cu avizul organelor de specialitate ale administratiei publice.
Art. 10 DETALIERI
1 - DEFINITI1
• Pericolele naturale
sunt acele elemente ale mediului inconjurator. daunatoare omului si cauzate in
general de forte exterioare lui. In conditiile in care pericolul reprezinta cauza, iar
riscul - posibilitatea de
producere a respectivului pericol, dezastrul
este definit ca un eveniment ce produce marl pierderi
materiale si umane si prejudicii aduse mediului.
• Riscurile naturale
considerate in prezentul articol sunt cele de nature hidrologica, hidrogeologica,
geologica si geofizica.
2- BAZA LEGALA
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, art. 4
• Legea protectiei civile nr. 106/1996 — art. 48, art. 56, art. 62.
•
Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (modificata si cornpletata prin Legea nr. 159/1999) - art. 3, •
art. 34, art. 48 pct. (c) $i pct.(d).
• Legea apelor nr. 107/1996, art. 48, art.
49, art. 67, art. 68-75.
•
Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996 - art. 1, art. 2 alin. (1) pct. (a), pct. (c), pct. (d), alin.(2)
alin.(3), art 4, art. 5, art. 27 alin. (1), pct. (c) $i pct. (f).
si
• O.G.R. nr. 47/1994 (aprobata prin Legea nr. 124/1995) privind apararea impotriva dezastrelor.
•
O.G.R. nr. 81/1998 privind unefe masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate —
art. 2. art. 5 — 6, art. 19.
•
H.G.R. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase $i accidentelor la
constructiite hidrotehnice si a Normativulul-cadru de dotare cu
materiale $i mjloace de aparare operative impotriva inundatiilor $i gheturilor — Anexa 1, art. 1-3, art. 44.
•
H.G.R. nr. 611/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii imbunatatirilor funciare nr.
84/.1996 — art. 2, Anexa 1 $i Anexa 2.
•
Ordinul nr. 62/N/19.0/288/1955 din 1998 al MLPAT, DAPL si MAPPM privind delimitarea zonelor
expuse riscurilor naturale — art. 1-3.
50
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata at populatiei — art. 1.
• Ordinul MAPPM nr. 214/RT si MLPAT nr. 16/NN din 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare
a documentatiilor si de emitere a acordutui de mediu la planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.
• PD 3 - Instructiuni tehnice privind proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor
• P 100 — 92 (completat si modificat prin Ordinul MLPAT nr. 71/N/1996) - Normativ pentru proiectarea
antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale
• P 136-95 — Principii generale privind metodologia de zonare geotehnica a teritoriului Romaniei.
• P 7 - Terenuri sensibile la umezire
• STAS 9156 - Lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale.
• STAS 9268 - Lucrari de regularizare a albiei raurilor. Prescriptii generale de proiectare
• STAS 10823 - Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale si combaterea avalanselor
• STAS 8879 - Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de microzonare
• SR 11100 - Zonare seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
Art. 10 PfiCIZARI
Conditia esentiala de eliminare a vulnerabilitatii constructiilor si amenajarilor fate de factorii
naturali de risc este identificarea acestora, a zonelor pericutoase pentru asezarile umane si prevederea
rnasurilor adecvate de timitare a efectelor acestor factori.
Identificarea poate fi facuta atat prin consultarea cadastrutui de specialitate intocmit prin griia
autoritatii competente, cat si prin corelarea continutului studiilor de fundamentare a documentatillor de
urbanism (geotehnice, hidrogeologice etc.), referitoare la calitatea terenuritor sau incadrarea in zone de
riscuri naturale (zone seismice, zone de frig, alunecari de teren etc.).
Delimitarea zonelor de risc este necesara, intrucat actiunite de prevenire sunt bazate pe cunoas-
terea detaliata si acceptata a diferitelor grade de risc.
Delimitarea zonelor expuse riscurilor naturate se stabileste potrivit legii prin hotarare a
Consiliului judetean, respectiv a Consiliului General at Municipiului Bucuresti, in baza unor studii
specifice si cu avizut organelor specializate ale administratiei publice. Pe baza acestor studii se poate
proceda la stabitirea eventualetor restrictii privind autorizarea constructiilor. Zonele delimitate se preiau
in documentatiiie de urbanism si amenajarea teritoriului si se inscriu in cadastru.
In aceste conditii pot fi luate urmatoarele decizii la emiterea autorizatiei de construire:
Constructii si amenajari de orice fel, ce au drept scop limitarea riscurilor naturate (lucrari
hidrotehnice pentru atenuarea si devierea viiturilor, statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de
avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase, sisteme de irigatii si desecari,. lucrari de
combatere a eroziunii de adancime, etc).
Orice fel de constructii si amenajari cu respectarea prevederilor Legii nr. 10 / 1995 si a normelor si
prescriptiilor tehnice specifice, referitoare Ia rezistenta si stabilitatea constructiilor, siguranta in exploatare
si igiena si sanatatea oamenilor, in zonele cu grad de seismicitate ridicat, pe terenuri expuse la umezire,
macroporice, in zonele de frig, cu panza freatica agresiva, neprecizate in prezentul articol.
Se admit de asemenea constructii pe terenurile mentionate in alin. (2) at art. 10, cu conditia
eliminarii factoritor naturali de risc prin lucrari specifice (desecari, consolidari ale terenului etc.), aprobate
de autoritatea competente in protectia mediului, sau alte organisme interesate, dupe caz.
Constructii si amenajari in zonele expuse Ia riscurile naturale mentionate in alin. (2) ate prezentului
articol, precum si in alte zone in care nu sunt posibile, sau nu sunt admise, de catre autoritatile competente
in protectia mediutui, lucrarile de eliminare a factorilor de risc pentru constructii.
51
Art. 10 APLICARE
EMITEREA AVIZELOR
• Autorizatia de construire se elibereaza In conformitate cu competentele stabilite prin Legea
n procedura de emitere a autorizatiei de construire. prevederile art. 10 at prezentului
Regulament. corelate cu cele ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii pot fi aplicate dupa cum
urrneaza:
a) Obtinerea datelor de cadastru pentru zonele expuse la riscuri naturale (delimitate prin
hotararea consiliului judetean cu avizul organelor adrninistratiei publice centrale specializate, in
conformitate cu atributiile specifice ale acestora si cu prevederile Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 47 /
1994 privind apararea impotriva dezastrelor) si a informatiilor privind suprafetele ce urmeaza a fi scoase
din circuitul agricol sau silvic pentru lucrarile de limitare sau eliminare a efectelor riscurilor naturale.
evaluarii construibilitatii terenurilor din zonele expuse la riscuri naturale si a obtinerii datelor necesare
eliberarii certificatului de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan (pentru evitarea riscurilor in cazul necesitatilor de extindere
a intravilanului).
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (pentru identificarea zonelor ce prezinta riscuri pentru constructiile noi)
art. 5 - Suprafete impadurite (pentru necesitati de remediere a riscurilor naturale prin impadurire)
art. 6 - Resursele subsolului (pentru prevenirea accidentelor in exploatare a lucrarilor permise).
art. 7 - Resurse de apa si platforme meteorologice (pentru lucrari hidrotehnice si de gospodarire a
apelor, ce pot elimina factorii de risc).
art. 8 si art. 9 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale si construite protejate.
art. 16 - Lucrari de utilitate publics jpentru masuri speciale de protectie).

specializate:
- Acordul autoritatii competente in protectia mediului privind efectuarea lucrarilor de Imbunatatiri
funciare (pentru verificarea modului in care lucrarite propuse respecta prevederile legate si conventiile
internationale la care Romania a aderat, sau pentru cazurile cand aceste lucrari necesita studii de impact).
- Aviz sanitar, emis de Ministerul Sanatatii
- Atte avize si acorduri, conform legit.
d) Obtinerea aprobar-ii de folosire definitiva sau temporara a terenurilor agricOle sau forestiere in
alte scopuri decatproductia agricola sau silvica, permise in conditiile Legii nr. 18/1991 (republicata) - art.
52
94, Legii nr. 26/1996 art. 54 si Legii nr. 141/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 96/1998 - art. 22, dup5 cum
urrn eaz5:
- de la organele agricole sau silvice judetene pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha;
- de La Ministerul Agriculturii si Alimentatiei sau Autoritatea Public:5 Ceutala care r'aspunde de silvicuttur5 pentru
terenuri agricole cu suprafete pang la 100 ha si terenuri cu destinatie forestiera cu suprafete pang la 50 ha;
- de la Guvern pentru terenuri cu suprafete peste 100 ha, respectiv 50 ha.
e) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupla caz.

• Indicarea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului a zonelor ce prezinta riscuri
naturale, delimitate si aprobate prin hotararea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti si stabilirea interdictiei de construire pentru zonele respective.
• indicarea pe planuri a constructiilor si amenajarilor admise pentru limitarea si eliminarea
efectelor riscurilor naturale si stabilirea reglementarilor urbanistice in conformitate cu prevederile Legii nr.
10 1995 si Ordinului nr.•62/N/19 0/288/1955 din 1998 al MLPAT, DAPL si MAPPM.
Terenurile destinate amplasarii si
dezvoltasii localitatilor, trebuie sa
asigure protectia populatiei
contra surparilor si alunecarilor
de teren, a avalanselor si
inundatiilor.
(Ordinul Ministerului Sanatatii
n[536/1997 -Norme de igien5).
MLPAT intocmeste, in colaborare cu ZONAREA SEISNIICA A

nstitutiile specializate, prescriptii de TERITORIULUI ROMANIEI
1.
proiectare. executie si control la
solicitari seismice pentru activitatea de
constructii; avizeaza, in conditiile legii,
masurile de protectie antiseismica;
controleaza respectarea prevederilor
documentatiilor de urbanism si
amenajarea teritoriului ce cuprind
constructii si instalatii cu risc potential
major, delimitand zonele de protectie
ale acestora (OG nr.47/1994).
53
Articolul 11 - Expunerea la riscuri tehnologice
(1) Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la

riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de
protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica,
conductelor de gaze, ape, canalizare, cailor de comunicatie si
altor asemenea lucrari de infrastructure este interzisa.
(2) In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt
cele determinate de procesele industriale sau agricole care
prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren on
de poluare a aerului, apei sau solului.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile si
amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice
sau limitarea efectelor acestora.
/kit. 11 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Riscurile tehnologice sunt factori generatori de accidente majore datorate activitatilor umane.
• Riscurile tehnologice industriale sunt fenomenele care pot interveni in activitatile tehnologice din
industrie la utilaje, echipamente si instalatii industriale care prezinta un potential ridicat privind
declansarea de incendii, explozii marl de suprafata si in subteran, radiatii, surpari de teren, accidente
chimice, avarierea grave a conductelor magistrate si urbane si alte dezastre care conduc la pierderea de
vieti omenesti, marl pagube materiale, precum si la poluarea aerului, apei sau solului.
• Distantele minime de protectie intre zonele construite si o serie de unitati industriale, zootehnice,
unitati de salubrizare care produc disconfort si comporta uncle riscuri pentru sanatatea publica se
stabilesc prin norme sanitare, astfel "(mat sä se asigure conditiile de protectie a populatiei impotriva
zgomotului, vibratillor, mirosului si poluarii apelor, aerului si solului.
• Servitutile de utilitate publica reprezinta restrictii privind modul de utilizare a terenurilor si de
realizare a constructiilor, impuse de realizarea si functionarea unor objective de utilitate publica.
2- BAZA LEGALA
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
• Legea cadastrului si publicitatii imobillare nr. 7/1996 art. 4.
• Legea imbunatatirilor funciare nr. 8411996 - ant:2 alin. (1), pct. (e).
• Legea nr. 111/1996 (republicata) privind desfasurarea in siguranta a activitatitor nucleare.
• Legea nr. 126/1995 privind reguiiul materialelor explozive - art. 1, art. 9, art. 12, art. 19, art. 21.
• Legea petrolului nr. 134/1995 - art 8.
• Legea minelor nr. 61/1998 - art. 6.
• Legea protectiei civile nr. 106/1996 — art. 32-37, art. 48, art. 56.
• Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea 0.G.R. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor.
54
• Decret at Consiliului de Stat nr. 9511979 privind conditiile de stabilire a terenurilor de aeronautics, a
zonelor de siguranta si a servitutilor aeronautice- art. 6, art. 7, art. 8, art. 9.
• O.G.R. nr. 43/1997 (republicata) privind regimul juridic al drumurilor — art. 14-18, Anexa 1.
• O.G.R. nr. 29/1997 privind Codul aerian.
• 011.G.R. nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea SNCFR — art. 25, art.
26, art. 27.
• O.G.R. nr. 42/1997 privind navigatia civila — art.5-6.
• Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor - art. 2 pct. (b), art.
3 pct. (a), art. 7, art. 14, art. 15, art. 16, art. 17 pct. (e), art. 22, art. 24 pct. (c), art. 30 pct. (d).
• O.G.R. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor.
• O.G.R. nr. 20/1994 (republicata in 1998) privind masuri pentru reducerea riscului seismic at
constructiilor existente.
• O.G.R. 9611999 privind constituirea si utilizarea fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice
la utlaje. echipamente si instalatii industriale — at. 1 si art. 2.
• H.G.R nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contravenhilor la normele de prevenire stingere
a Incendiilor.
• H.G.R. nr. 579/1998 privind aprobarea Programului de actiuni pentru reducerea riscului seismic at
cladirilor de locuit expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic si finantarea lucrarilor de
consolidare a cladirilor de locuit inalte, cu mai mutt de P+4 etaje, construite inainte de anul 1940.
• H.G.R. nr. 491/1998 privind infiintarea Soc.ietatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz S.A."
• H.G.R. nr. 486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care
reprezinta surse de mare risc - art. 2.
• Ordinul Ministerului Industriilor si Comertutui nr. 1587/1997 pentru aprobarea Listei categoriilor de
constructii si instalatii industriale generatoare de riscuri tehnologice.
• Ordinul MLPAT si ONCGC nr. 91/N/912 — CP din 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind
executarea lucrarilor de introducere a cadastrului retelelor edititare in localitati.
• Ordinul Ministerului Industriilor si Comertului si MLPAT nr. 1565/1999/N dirt 1997 privind aprobarea
Normativului experimental pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale cu
conducte de polietilena indicativ I.6.PE-97.
privind mediul de viata at populatiei - art. 10, art. 11, art. 13-15.
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire ,i
stingere a incendiilor,
• Ordinul MAPPM nr. 214/RT si MLPAT nr. 16/NN din 1999 pentru aprobarea proculurilor de promovare
a documentatiilor si de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.
• Ordinul Ministerului Industriilor si Cornertutui si ONCGC nr. 1645/CP-2393 din 1997 pentru aprobarea
Metodologiei privind executarea lucrarilor de cadastru energetic.
55
• Ordinul nr. 34/N/M.3013.422/4.221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI si SRI pentru aprobarea Precizarilor
privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a docuinentatiilor tehnice
pentru autorizarea executarii constructiilor, art. 2 si art. 3.
• Ordin nr. 3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D - 821 din 1996 al MLPAT, MApN, MI,

• PD 3 - Instructiuni tehnice privind proiectarea digurilor impotriva inundatiilor.
• 1.6.-98 - Normativ pentru proiectare si executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale.
• PE 104 - Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000
volti.
• N.D.— 3915 - Proiectarea si construirea conductelor colectoare de transport gaze naturale - art. 3.1.2.
3. s art. 3.1.2.4
• L1-1p5- Transport energie electrica prin LEA 20 Kv.
• P 118-99 — Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
• GP 0001-96 — Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic.
STAS 9570 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
• STAS 10009 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
Art, 11 PRECIZARI
Categoriile de riscuri tehnologice sunt:
- riscuri datorate activitatilor industriale si agrozootehnice (producerea, extragerea, depozitarea si
transportul materialelor periculoase) ce pot avea ca efect poluarea apei, aerului si solului;
- riscuri datorate retelelor si instalatiilor tehnico-edilitare si cailor de comunicatii (rutiere,
aeriene, navale, feroviare) ca surse de zgomot si poluare.
- riscuri datorate posibilitatilor de avariere a unor constructii si amenajari, baraje, indiguiri,
viaducte, etc. la cutremure, inundatii sau fenomene meteorologice periculoase.
In aceste conditii, art. 11 vine in sprijinul protejarii bunurilor publice si private prin urmatoarele
prevederi privind modul de ocupare at terenurilor:
Orice fel de constructii si amenajari care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice si
limitarea efectelor acestora (piliere de siguranta, lucrari de consolidare a malurilor la exploatarile de
suprafata a resurselor minerale, lucrari de marcare si reperare a retelelor de conducte si cabluri in
localitati, accese pentru interventia rapidd in caz de incendii sau explozii etc.).
• Utilithi permise co conditii

Toate tipurile de constructii, cu conditia respectarii serviturtilor de utilitate publica existente sau
propuse, pentru retele tehnico-edilitare, cai de comunicatie, explorarea si exploatarea resurselor
subsolului, apararea tdrii, ordinii publice si sigurantei nationale precum si a exigentelor Legii nr, 10 / 1995
privind rezistenta, stabilitatea, siguranta in exploatare, rezistenta la foc, protectia impotriva zgomotului,
sanatatea oamenilor si protectia mediului.
56
Toate tipurile de constructii amplasate in zonele de protectie stabilite prin not me sanitare $1 de
protectie a mediului, ale unitatilor industriale, agricole sau de alta natura, in zonele cu servituti legal
instituite pentru lucrarile publice generatoare de riscuri tehnologice, in vecinatatea depoz1telor de
combustibil $1 materiale explozibile etc.
Art.11 APLICARE
SI
1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR
EMITEREA AVIZELOR
or. 69/1991 trepublicata y cu modificari ulterloare) $1 Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
delegatHe perrnanente ale cons1Iiilor judetene cu avizul primarilor. de prirnarul general al municipiului
nar locatitatilor, respectv primarii sectoarelor rnuniciodul Bucuresti, dupa
1.ctrt.1 sac de catre orn -
• Avizele si acordurile de spec i alitate se emit de organisrnele abilitate, conform legii.
procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 11 pot fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor de cadastru de specialitate pentru zonele industriale, agricole, extractive.

aferente cailor de comunicat i e, pentru retelele tehnico-ediiitare din intravilanul si extravilanul localitatilor,
pentru care se instituie zone de protectie sanitary sau servituti de utilitate publica, precum $1 pentru
zonele cu fond construit existent reprezentand surse de mare risc in caz de cutremur.
evaluarii construibilitatii terenurilor din zonele expuse la riscuri tehnologice $i a obtinerii datelor necesare
eliberaril certificatului de urbanism) $i in primul rand cu:

art. 3 - Terenuri agricole din extravilan (pentru zone de protectie sanitary si zone cu servituti care
influenteaza extinderea
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (pentru zone de protectie sanitary $i zone cu servituti care
influenteaza amplasarea constructillor in intravilan).

art. 5 - Suprafete impadurite (paduri cu functie de protectie, paduri expuse riscurilor de incendii $1'
poluare datorita unitatilor industriale $i retelelor de transport petrol $1 gaze etc.).
art. 6 - Resurse ale subsolului (zone generatoare de riscuri prin surpari, explozii, radiatii, incendii,
poluare a aerului, a apei si a solului).

art. 7 - Resurse de apa $i platforme meteorologice.
art. 8 $i art. 9 - Zone cu valoare peisagistica, zone naturale $i construite protejate.
art. 10 - Expunerea la riscuri naturale.
art. 12 - Constructii generatoare de riscuri tehnologice (pentru stabilirea zonelor de protectie
sanitary rezultate din studiile de impact asupra mediului).
art. 14 - Asigurarea compatibilitatii functiunilor (pentru evitarea amplasarii constructiilor not in
zonele generatoare de riscuri tehnologice).
57
art. 16 - Lucrari de utilitate publica (pentru stabilirea terenurilor necesare realizarii obiectivelor de
utilitate publica $i instituirea servitutilor de utilitate publica).
art. 18 - 22 - Amplasarea fate de ale de comunicatie.
art. 23 - Amplasarea fate de aliniament (pentru protectia impotriva zgomotului)
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru protectia impotriva incendiilor)
art. 25 - Accese carosabile (pentru protectia impotriva incendiilor)
art. 27 - Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente (pentru respectarea
distantelor de protectie sanitard)
art. 30 - Parcelarea
art. 31 - Inaltimea constructiilor.
art. 33 - Parcaje.
specializate:
- Avize eliberate de autoritatile administratiei publice centrale sau a serviciilor publice ale acestora
descentralizate din judete sau din municipiul Bucuresti Ministerul Sanatatii, Ministerul Industriilor.
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Agentia Nationale pentru Resurse Minerale. Ministerul Transporturilor
si alte rninistere interesate in respectarea servitutilor legate existente sau a instituirii unor servituti noi), in
functie de destinatia constructiei si amplasarea terenului.
- Acordut autoritatii competente pentru protectia mediului.
- Alte acorduri si avize, conform legii.
d) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupd caz.

• Inscrierea in planurile de urbanism $i amenajarea teritoriufui a surselor potentiate
generatoare de riscuri tehnologice $i a zonelor de protectie a acestora; stabilirea servitutilor si a
reg tem entarilor urbanistice.
• Zonarea functionala a terftoriului cu respectarea principiului separarii zonelor generatoare
de riscuri tehnologice (industrie, servicii etc.) de celelalte zone functionale.
58
In limitele perimetrului de
exploatare a zacamintelor
Zona de protectie petroliere, terenurile necesare
,servitute le ar
pentru aceste operatiuni
precum si constructiile aferente
pot face obiectul exproprierii
pentru cauza de utilitate
publics. In afara perimetrului
de exploatare, se institute un
drept de servitute legala
411 pentru asigurarea protectiei
..... • . yr +
Hi?
exploatarii si transportului
mitittwatitlioitiote produselor petroliere. (Legea
nr. 134/1995)
conducts de
gaze
Amplasarea obiectivelor de once fel (depozite $i statii de distributie carburanti, instalatii electrice, centre
populate $i cladiri izolate, drumuri, cat ferate, balastiere, zone cu destinatie specials, depozite de gunoaie,
poduri) in zona conductelor de transport gaze naturale se face numai in conditiile
ND-3915 cu
aprobarea ROMGAZ — MEDIAS.
59
Articolul 12 - Constructii cu functiuni
generatoare de riscuri tehnologice
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si

destinatia tor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe
baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform
prevederilor legate.
(2) Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri
tehnologice se stabileste prin ordin comun al ministrului
industriilor si comertului, ministrului agriculturii si alimentatiei,
ministrului apelor, padurilor si protectiei" mediului, ministrului
sanatatii, ministrului transporturilor, ministrului apararii
nationale si ministrului de interne.
Art. 12 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Studiul de impact reprezinta analiza si identificarea efectelor pe care un obiectiv sau o activitate
umana le are asupra mediului Inconjurator prin natura, dimensionarea sau amplasarea sa, precum si a
masurilor necesare de protectie a mediului, in vederea ocrotirii sanatatii populatiei si a valorilor de
patrimoniu, natural si construit.
• Acordul de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui
project sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului.
• Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de functionare
pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu,
2- BAZA LEGALA
• Constitutia Romaniei, art. 33 alin. (2).
• Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (rnodificata si completata prin Legea nr. 159/1999), art. 3, art. 8 ,
- 11, art. 30, art. 33, art. 34, art. 39, art, 51, art. 53, art. 60 pct. (b) si pct. (c), art. 61, art. 70 - 76, Anexa
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventillor la normele legate de igiena si
sanatate publics.
• Legea nr. 111/1996 (republicata) privind desfasurarea In siguranta a activitatilor nucleare.
• Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive - art. 1, art. 12, art. 17, art. 19, art. 33, art.
35, art. 36, art. 37.
• 0.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele legate de igiena si sanatate publica.
• 0.G.R. nr. 60/1997 (aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997) privind apararea Impotriva
incendiilor — art 24, art. 27.
60
• H.G.R. nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari
care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor.
• H.G.R. nr. 678/1998 privind stabilirea 5i sanctionarea contraventiilor Ia Normele de prevenire 5i
• Ordinul MAPPM nr. 125/1990 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
sociale cu impact asupra mediului.
• Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de reglementare a bilanturilor de mediu.
• Ordinul Ministerului Comertului 5i Industriilor nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de
constructii 5i instalatil industriale generatoare de riscuri tehnologice.
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiend si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei - art. 4-6, art. 9-11, art. 14, art. 17.
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare privind prevenirea 5i stingerea incendiilor.
• Ordinul MAPPM nr. 214/RT 5i MLPAT/16/NN din 1999 pentru aprobarea procedurii de promovare a
documentatiilor si de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism 5i amenajarea teritoriului.
• Ordinul Ministerului Industriilor 5i Cornertului si MLPAT nr. 1565/1999/N/1997 privind aprobarea
Normativului experimental pentru proiectarea 5i executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale cu
conducte de polietilena indicativ1.6.PE-97.
• P 118-99 — Normativ de siguranta Ia foc a constructiilor.
• CD - 158 - Normativ pentru amplasarea 5i construirea depozitelor de explozivi de suprafata.
• GP 0001-96 — chid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic.
• ND. - 3915 - Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale.
• STAS 6161/3 - Acustica in constructii. Determinarea niveiuiui de zgomot in localitatile urbane.
• STAS 10183 - Acustica in transporturi. Supravegherea zgomoteior produse de avioane pe aeroporturi.
Limite admisibile ale nivelelor de zgomot produse de avioane.
• STAS 10009 — Acustica urbana. Limite admisibile ale niveiuiui de zgomot.
Art. 12
Obiectivele 5i activitatile care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
pentru eiiberarea acordului de mediu sunt cuprinse in Anexa nr. II la Legea nr. 137/1995 (completata prin
Legea nr. 159/1999), iar procedura de reglementare a acestuia este cuprinsa in Ordinul MAPPM nr.
125/1996.
Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice, listate in conformitate cu prevederile alin.
(2) al art. 12 se va solicita autorizatia de construire conformitate cu conditiile impuse prin acordul de
media .
Orice fel de constructii 5i amenajari care au ca scop diminuarea sau eliminarea riscurilor
tehnologice.
61
Constructiile si amenajarile care indeplinesc conditiile de realizare si functionare conform
cerintelor acordului de mediu si sunt compatibile cu functiunea stability pentru zona respective prin
documentatiile de urbanism si amenajarea a teritoriului aprobate conform legii.
.Constructiile si amenajarile generatoare de nocivitati, incompatibile cu functiunea dominants
stability pentru zona respective pe baza documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, aprobate
conform legii.
Art. 12 APLICARE
EMITEREA AVIZELOR
• Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele stabilite prin Legea nr.
69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilar judetene cu avizul primarilor, de primarut general at municipiului Bucuresti sau de
catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupe caz.
In procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile art. 12 pot fi aplicate astfel:
a) Consultarea listei categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice stability prin

ordin comun al autoritatilor administratiei pubtice centrale de specialitate, enumerate in alin. (2) at
articolului, pentru identificarea statutului proiectutui propus sore autorizare si declansarea procedurii de
reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator, in conformitate cu prevederile Legii
nr. 137/1995 si Ordinului MAPPM nr. 125/1996.0
evaluarii impactului constructiei asupra zonei in care este amplasata in vederea Inscrierii conditiilor de
construire in certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan.
art. 4 - Terenuri agricole din intravitan (necesitatea studiilor de impact asupra mediului).
art. 5 - Suprafete irnpadurite (pentru evitarea pericolelor de incendiu si poluare).
art. 6 - Resursele subsolului (pentru evitarea pericolelor de surpare, explozii, poluare, etc).
art. 7 - Resurse de ape si platforme meteorologice (pentru respectarea normelor de protectie
sanitary si de protectie a platformelor meteorologice)
art. 8 si art. 9 - Zone cu valoare peisagistica, zone naturale si construite protejate (pentru
protejarea peisajului si evitarea pericolelor de poluare, surpare etc.).
art. 10 si 11 - Expunerea la riscuri naturale si tehnologice (pentru evitarea cumularii efectelor).
art. 14 - Asigurarea compatibilitaiii functiunilor (pentru evitarea disfunctionalitatilor).
art. 18 - 21 - Amplasarea fata de caile de comunicatie (pentru evitarea accidentelor)
art. 22 - Retrageri fata de facia de protectie a frontierei de stat a Romaniei (pentru evitarea
efectelor de poluare transfrontaliera).
art. 31 - Inaltirnea constructiitor.
62
art. 33 - Parcaje.
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a acordului de mediu de la ACPM sau
ATPM, in functie de complexitatea proiectutui $i in conformitate cu prevederile legii, in urma elaborarii si
avizarii studiului de impact.
- Avizul Ministerului Sanatatii privind respectarea Normelor de igiena.
d) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa. caz.
3. VALORIFICAREA PREVEDER1LOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

• Stabilirea zonificarii functionale a localitatii si identificarea acelor zone functionale In care pot
amplasate constructiile cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice.
• Stabilirea prin regulamentele locale de urbanism a conditiilor in care pot fi amplasate
eaHslructiiIe cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice.
Art. 12 EXEIVIPLIFICARI
Constituie contraventie nerespectarea de catre

persoanele fizice sau juridice, a distantelor
minime de protectie sanitary stabilite prin
normele de igiena referitoare la zonele de locuit.
(O.G.R. nr.108/1999).
Unit5tile de mica" industrie, comerciale si de
prestari servicii care pot crea riscuri pentru
populatie prin producerea de zgomot, vibratii,
mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante se
4nplaseaza in cladiri separate, la o distanta de
minimum 15 m masurata intre ferestrele
...locuintelor si perimetrele unitatilor.
(Ordinul MS nr. 536/1997)
Materiale explozive pot fi depozitate numai

in spatii special construite si amenajate
pe baza documentatnlor avizate de
inspectoratele de slat teritoriale pentru
protectia muncii.
Se interzice autorizarea producerii,
prepararli, experimentarii, detinerii sau
depozitarii materialelor explozive in cl5diri
cu locuinte.
Terenul aferent depozitelor de suprafata Fiag§g gita :
sau subterane de materii explozive, ?:.: :rfV.:.W

/r zip- ,..,, %-,47 /...,
,..
nelegate de reteaua minei, trebuie ....,/,,;/..A

..„„;,,,:..„..., .7../...../4,1.,.4.,
fI Y.
,
imprejmuit. (Legea nr. 196 / 1995) w4r1 ......i

4.... '-..10.7.
i. 0: ...,,,,.11 '4'.j„%
. . 40Y -:: /".9.. ,Jr.i. .e, -s-
t,4-44biKe .
,. ::: ....4,..,"?. :,...,0:::::,,,,,...0.:K ,..m.,?...2w ,
63
Articolu3 13 - Asigurarea echipariii edilitare
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile

si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce
depasesc posibilitatiile financiare si tehnice ale administratiei
publice locale on ale investitorilor interesati sau care nu
beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.
(2) Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de
stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in
parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de
catre investitorii interesati.
Art. 13 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Echiparea edilitara este ansamblul format din constructil, instalatii si amenajari, care asigura Tr
teri:oriul localitatilor functionarea permanents a tuturor constructiilor 5i amenajarilor, inditerent de
pozitia acestora fats de sursele de apa, energie, trasee majore de transport rutier, feroviar, aerian sau
naval, cu respectarea protectiei mediului ambiant.
• Cheltuieli de echipare edilitara sunt cheltuielile pentru realizarea infrastructurii de gospodarie
comunala si pentru exploatarea, modernizarea si dezvoltarea acesteia (alimentare cu apa. canalizare,
strazi, transport in comun, salubritate etc.), care se asigura de regula prin bugetele locale.
2- BAZA LEGALA
• Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 (republicata j cu modificari ulterioare), art. 91, art. 92.
art. 93, art. 94, art. 99.
• Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale — Anexa 2, cap. I - art. 4, art. 5, cap. II — art. 6,
art. 7.
• Legea nr. 27/1994 (republicata cu modificari ulterioare) privind impozitele si taxele locale.
• Legea nr. 122/1999 privind aprobarea O.U.G. nr. 15/1999 pentu modificarea si completarea Legii nr.
27/1994 (republicata) privind impozitele si taxele locale.
• Legea nr. 72/1996 privind finantele publice (art. 5, art. 10, art. 22, art 23, art. 31 alin. (2), art. 51, art.
53, art. 54 alin. (6).
• Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionals in Romania.
• Legea nr. 129/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare
Socials.
• Legea nr. 20/1999 pentru aprobarea nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.
• Legea apelor nr. 107/1996 - art. 9, art..10, art. 12, art. 16 alin. (1)
• Legea cadastrului $i publicitatii imobiliare nr.7/1996 -arL4
• Legea locuintei .nr.114/1996 (republicata, cu modificari ulterioare).
• Legea privind calitatea in constructii nr.10/1995.
64
• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor
• O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate — art. 1 pct. (e).
• 0.G.R. nr. 118/1999 privind achizitiile publice art. 3, art. 6.
• 0.G.R. nr. 61/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 189/1998 privind finantele publice
locale.
• O.U.G.R. nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe.
• 0.G.R. nr.10/1995 privind cresterea competentei autoritatilor locale pentru aprobarea documentatiilor
tehnico-economice ale investitiilor de interes judetean sau local, aprobata prin Legea nr. 62/1995.
executarea lucrarilor de introducere a cadastrului retelelor edilitare in localitati.
pri nd mediul de viata al populahei.
• Orini.:1 Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autor i zare privind prevenirea si stingerea incendiilor.
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si
stingere a incendiilor, art. 27, Anexa 1.
• Ordinul MLPAT nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 577/1997
pentru aprobarea Programului privind pietruirea drurnurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor,
conectarea la reteaua de electrificare si la retelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr.
211/1999.
• I 22 — 99 — Normativ de proiectare i executare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a
• S.R. 8591/97 — Retele edilitare subterane. Condihi de amplasare.

• S.R. 1343-1 — Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
• STAS 10859 — Canalizare. Statii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate. Studii pentru
proiectare
• STAS 7468 — Calculul gradulul de ocupare a terenului la amplasarea lucrarilor de investitii.
Art.13 PRECIZARI
In conformitate cu competentele legale, autoritahle administratiei publice locale sunt obligate sa
asigure corelarea dezvoltarii localitatilor cu programele de dezvoltare a echiparii edilitare, conditionate de
posibilitatile financiare de executare a acestora.
Extinderea retelelor edilitare existente sau a capacitatii acestora, care nu poate fi finantata din
bugetele locale, se va putea realiza prin finantarea totala sau partiala a acestor lucrari de catre investitorii
interesati_
in cazul unor investitii (parcelari, ansambluri de locuinte, constructii de man dimensiuni, etc.} ce
pot antrena dupa sine cheltuieli importante pentru echiparea edilitard, pe care autoritatea publics locala sau
investitorul nu le pot acoperi din bugetul tor, iar lucrarile nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat sau
65
de alte surse de finantare, autorizarea executarii constructiei nu se va face decal dupa asigurarea surselor
de finantare necesare.
Autorizarea executarii constructiilor in corelare cu posibilitatile de realizare a echiparii edilitare se
va face in urmatoarele conditii:
• Ulizari permise
Orice constructii si amenajari care se pot racorda la infrastructura edilitara existents cu capacitate
corespunzatoare, sau pentru a carei extindere sau realizare exists surse de finantare asigurate de
adrninistratia publics, de investitorii interesati sau care beneficiaza de surse de finantare atrase potrivit legii.
• Utilizari admise cu conditii
Constructiile vor fi executate dupd stabilirea, prin contract prealabil, a obligatiei efectuarii lucrarilor
de echipare edilitard aferente (in parte sau total), de catre investitorii interesati.
Orice constructii care, prin dimensiuni, destinane si amplasare tats de zonele cu echipare tehnico-
edilitara. asigurata (acoperire sub aspect teritorial si capacitate) presupun cheltuieli ce nu pot fi acoperite de
nici unul din factorii interesati.
Autorizarea construirii in urma stabilirii conditiilor contractuale de realizare a lucrarilor edilitare de
catre investitorii interesati se va face numai in cazul in care, din corelarea cu celelalte reguli de baza, rezulta
ca terenul este construibil Si exists conditii de asigurare a echiparii edilitare necesare.
Art. 13 APLICARE

EMITEREA AVIZELOR
de primarii localitatilor, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
• Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, in conditiile legii.
In procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art.13 pot fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor de cadastru pentru lucrarile tehnico-edilitare cu indicarea zonelor de
protectie si a servitutilor de utilitate publica.
b) Corelarea articolului 13 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism in vederea
evaluarii construibilitatii terenurilor si obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism, dupa
cum urmeaza:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan (pentru zone de protectie sanitard, terenuri de calitate
superioard ce trebuie protejate, trasee si servituti de utilitate publica).
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (pentru evaluarea necesitatilor de extindere a retelelor
tehnico-edititare, precum si a creterii capacitatii retelelor, a statiilor de tratare, a rezervoarelor, a statiilor de
pornpare si de epurare.)
66
art. 7 - Resurse de apa si platforme meteorologice (pentru evaluarea capacitatii surselor).
art. 8 $i 9 - Zone cu valoare peisagistica $i zone naturale $i construite protejate (pentru evitarea
prejudiciilor aduse mediului).
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice (pentru evaluarea impactului
asupra zonei).
art. 16 - Lucrari de utilitate publics (pentru evitarea autorizarii altor lucrari in zona).
art. 27-29 - Reguli cu privire Ia echiparea tehnico-edilitard (conditiile de bransare si racordare la
retelele existente, precum $i de executie a retelelor noi).
art. 30 - Parcelari (pentru garantarea echiparii tehnico-edilitare a terenurilor parcelate).
art. 31 - inaltimea constructiilor (pentru evaluarea implicatiilor asupra retelelor edilitare din zona)
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor si acordudlor organelor specializate:
- Avize eliberate de autoritatile administratiei publice centrale sau de serviciile publice
descentralizate ale acestora.
- Alte avize acorduri, potrivit legii.

• Evidentierea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, a zonelor de protectie sanitara si a
servitutilor legal instituite.
• Elaborarea studiilor de fundamentare referitoare la echiparea edilitara a teritoriului (capacitaff, grad
de acoperire), cu evidentierea disfunctionalitatilor si propuneri de remediere a acestora.
• Zonarea functionala a teritoriului cu respectarea principiului separarii zonelor de locuit de zonele
necesare desfasurarii activitatilor de gospodarie comunala.
• Indicarea pe planuri a constructiilor $i arnenajarilor admise, cu sau fard prescriptii, precum si
elaborarea reglementarilor urbanistice in conformitate cu prevederile legilor.
Art. 13 EX IVI PLIFICA R•1•:••
Autorizarea executarii
constructiilor care
presupun cheltuieli ce
depasesc posibilitatile
financiare ale
administratiei publice
locale on ale
investitorilor interesaff
sau nu beneficiaza de
fonduri de Ia bugetul
de stat, este interzisa.
67
Autorizarea constructiilor care prin dimensiuni si destinatie presupun lucrari de echipare ce depasesc
oosibilitatile tehnice de realizare in zona este interzisa.
68
Articolul 14 - Asigurarea compatibilitatii
functiunilor
(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia

asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si
functiunea dominants a zonei, stability printr-o documentatie de
urbanism, sau dace zona are o functiune dominants traditionala
caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie.
(2) Conditia de amplasare a constructiilor in functie de
destinatia acestora in cadrul localitatii sunt prevazute in anexa
nr. 1 la prezentul regulament.
Art. 14 DETALIERI
1 DEFINITII
-
• Destinatia terenurilor reprezinta, in sensul prezentului Regulament, modul de utilizare a acestora,

conform functiunii prevazute in reglementarile cuprinse in planurile de urbanism si amenajarea
teritoriului, aprobate conform legii.
• Functiunile urbane reprezinta activitati umane specifice care se desfasoara intr-o localitate, intr-o
anumita peroada de timp, localizate teritorial si definite.de indicatori spatiali si indicatori de functionare.
• Tesutul urban reprezinta structura unei zone, teritoriu sau localitate constituita in timp, cu
particularitati ce in de functiunea specified dominants, traditia culturala, conditiile de mediu, si care e
definite de configuratia parcelelor si a tramei stradale, distributia spatiilor publice si a spatiilor private,
volumetrie si moclalitati de ocupare a parcelelor de constructii etc.
2- BAZA LEGALA
• Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (modificata si completata prin Legea nr. 159/1999).
• Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea
patrimoniului cultural national.
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr.
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si
sanatate publics.
• Legea Telecomunicatiilor nr. 74/1996 (modificata prin 0.G. nr. 94/1998).
• Decret al Consiliului de Stat nr. 95/1979 privind conditiile de stabilire a terenurilor de aeronautics, a
zonelor de siguranta si a servitutilor aeronautice.
• 0.G.R. nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor, aprobata prin Legea nr. 124/1995.
• O.G.R. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national.
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 68 / 1994 privind protejarea
patrimoniulul cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
• 0.G.R. nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arhologic si declararea unor situri arheologice ca
zone de interes national.
• 0.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publics.
• 0.G.R. nr. 58/1998 privind orgdnizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania - art. 11 si 12.
69
• H.G.R. nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea. Intretinerea si
exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement.
• H.G.R. nr. 31/1996 privind aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind
zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului.
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General—Anexa, cap. 4-5.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului
ca urmare a impactului drum — mediu inconjurator — cap. 2, art. 2.1.
• Ordinul MAPPM nr. 125/1996 privind aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
sociale cu impact asupra mediului inconjurator.
• Ordinul MLPAT nr. 58/N, DAPL nr. 19a17910 si a Comisiei Nationale pentru Statistics nr. 229 d:n 1999
pentru aprobarea Metodologiei privind actualizarea trimestriala a bancii de date privind lucrarile publice si
cons':rucuile.
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor rnetodologice de avizare
privind mediul de viata at populatiei.
• STAS 10009 - Acustica urband. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
• SR ISO 4226 - Calitatea aerului. Aspecte generale. Unitati de rnasura.
Art. 14 PRECIZARI
Prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului se stabilesc la nivelul unui teritoriu sau
localitati zonele functionale omogene, precum si functiunile dominante si compleinentare ale acestora,
constatate, admisibile sau propuse. De asemenea, se reglementeaza modalitatile de construire la nivelul
fiecarei zone functionale si se stabilesc masurile de eliminare a disfunctionalitatilor (diminuarea sau
eliminarea factorilor de risc, de poluare, protectia zonelor si cladirilor valoroase etc.).
• Identificarea compatibilitatii dintre destinatia constructiei propuse (inclusiv terenul aferent) si
functiunea dominanta a zonei in care urmeaza a fi amplasata se face, in situatia autorizarii directe pe baza
prezentului Regulament prin analiza raportului intre constructia propuse si structura functionale a zonei.
• Integrarea in zone a constructiilor not se va face cu respectarea si corelarea atat a regulilor de Jana
privind ocuparea terenului, cat si a celor privind amplasarea si conformarea constructiilor, in acord cu
destinatia acestora. In acest sens, trebuie mentionate constructiile not din zonele protejate care, desi
pot fi compatibile functional cu acestea, nu pot fi autorizate decat In conditiile cuprinse in articolele 8 si
9 ale prezentului Regulament.
Art. 14 APLICARE
1. GENERALITATI
Analiza teritoriului urban evidentiaza faptul ca acesta are rareori un tesut cu caracter omogen,
rezultat din existenta intr-o anumita zone a unei singure functiuni.
Mai mutt chiar, tesutul urban specializat ooate prezenta configuratii diferite in cadrul aceleiasi
categorii functionale (cazul zonelor rezidentiale, cu tipuri de locuire diferite), ceea ce conduce in procesul de
70
elaborare a documentatiilor de -amenajare a teritoriului si a celor de urbanism cu regulamentele aferente
acestora la impartirea, din ratiuni operationale, a teritoriului, in zone si subzone functionale.
In urma acestei analize trebuie precizate functiunile dominante ale zonelor urbane, functiunile
complementare acestora (deci compatibile), disfunctiile si incompatibilitatile constatate precum si
necesitatile de delimitare a unor subzone functionale care prezinta configuratii distincte ale tesutului urban.
2. MODUL DE UTILIZARE A ANEXEI 1
In Anexa nr.1 la Regulamentul general de urbanism sunt prezentate, in principal, recomandari de
amplasare a institutiilor si serviciilor de interes public.
In activitatea de autorizare a acestora pot fi intalnite trei posibilitati distincte, datorate destinatiei
constructiilor si conditiilor specifice de functionare:
- Amplasarea in interiorul zonelor rezidentiale sau al alter zone urbane, dupe caz, ca functiune
corn plementara.
- Amplasarea in zone cu functiuni complexe (zonele centrale si zonele mixte, reprezentate de
regula de centrele de cater ale localitatilor mai marl de 30.000 locuitori, ce prezinta subdiviziuni teritoriale
cu caracteristici distincte).
- Amplasarea in zone sau subzone specializate, destinate institutiilor si serviciilor de interes
public, ce prezinta omogenitate functionale si care cuprind de regula unitati apartinand aceleiasi categorii.
Ele pot fi localizate pe teritoriul ce constituie truput principal al localitatii, sau pe suprafata alter trupuri ale
intravilanului (campusuri universitare, zone de tratament sau de odihna in cadrul statiunilor balneo-
climaterice, zone comerciale, zone cu institutii de sanatate, zone de agrement etc.).
Respectarea conditiilor de amplasare continute in Anexa nr. 1 impune urmatoarele precizari:
1.1. Constructii administrative
Amplasarea sediilor de birouri se face atat in zona centrala cat si in celelalte zone cu activitati
urbane, in functie de necesitatile specifice fiecarui tip de activitate.
1.3. Constructii comerciale
1.3.5. Unitatile de comert alimentar de folosinta zilnica se pot amplasa si in interiorul zonelor
rezidentiale (ca functiune complementara).
1.3.6. Unitatile de alimentatie publica amplasate in zonele rezidentiale vor avea inscrise in
autorizatia de functionare conditii care sa asigure protectia acustica a zonelor limitrofe.
Functionarea lor este conditionata de obtinerea autorizatiei de mediu.
1.3.7. Serviciile industriale vor fi amplasate, de regula, in interiorul zonelor industriale cu a caror
activitate sunt compatibile.
1.4. Constructii de cult
1.4.1. Lacasele de cult vor fi amplasate in functie de numarul de practicanti, in conditiile legii.
Autorizarea acestora se face cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
1.4.4. Cimitirele sunt, de reguld, amplasate la marginea localitatilor, in vecinatatea bisericilor.
Amplasarea constructiilor de locuinte fate de aceste cimitire se va face cu respectarea normelor sanitare.
1.5. Constructii de culture.
Constructiile pentru agrement (cluburi, sali polivalente, sali de reuniune, circuri etc.), vor fi
amplasate de preferinta in zona verde sau in cea de agrement.
1.6. Constructii de invitamant
1.6.7. Constructiile pentru invatarnant superior vor putea fi amplasate, in functie de conditiile si
exigentele profilului de Invartamant, in intravilanul localitatii, organizate in campusuri universitare sau izolate.
1.7. Constructii pentru sanatate
1.7.6. Dispensarele urbane pot fi amplasate in cladiri independente sau in cadrul unor constructii
cu functiuni compatibile.
1.8. Constructii arnenajari sportive
Stadioaneie, bazele sportive si centrele de antrenament, hipodroamele, patinoarele, pistele pentru ,
concursuri si alte activitati sportive care creeaza marl aglomerari de persoane, se amplaseaza de regula in
71
zone verzi de folosinta generala, cu asigurarea spatiilor necesare accesului si evacuarii spectatorilor fara
perturbarea traficului, precum si a spatiilor de parcare necesare, fard ocuparea arterelor de circulatie.
1.10. Constructii de turism
Constructiile de turism se autorizeaza in conditiile stabilite prin avizul Ministerului Turismului,
precum si ale normelor din Regulamentul general de urbanism si/sau ale documentatiilor aprobate in
conditiile legii.
Hotelurile, motelurile, cabanele turistice, satele de vacanta, campingurile se amplaseaza de regula
in afara localitatilor, in zone specializate pentru turism.
Hotelurile si vilele turistice, clasificate potrivit prevederilor legate pot fi amplasate $i in interiorul
localitatilor, cu respectarea conditiilor de amplasare $i conformare stabilite prin prezentul Regulament sau
in documentatiile de urbanism.
Art. 14 EXEMPLIFICARE
Amplasarea unitatilor industriale care pot polua atmosfera sau care produc zgomot on vibratii in zonele
rezidentiale, de odihna si agrement este interzisa.
72
Articolul 15 - Procentul de ocupare a terenului
(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca

procentul de ocupare al terenului sA nu depaseasca limita
superioara stability conform anexei nr. 2 la prezentul
regulament.
Art. 15 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Procentul de ocupare a terenului (POT) exprima raportul dintre suprafata construita la sol a
cladirilor si suprafata terenului considerat.
SC
POT= -- - x 100
ST
• Suprafata construiti la sol este aria sectiunii orizontale a cladirli la cota ±0.00 a parterului.
masurata pe conturul exterior al peretilor, exclusiv rezalidurile cu aria mai mica de 0,4 m 2 , nisele cu aria
mai mare de 0,4 m 2, treptele exterioare si terasele neacoperite.
• Suprafata terenului considerat este suprafata parcelei Inscrisa in Cartea funciara, cu datele sale
definitorii (dimensiune, destinate, categorie de folosinta, numele detinatorului).•
2 - BAZA LEGALA
• Constitutia Romaniei - art. 41 alin. (4).
• Codul Civil art. 489 - 492, art. 608 alin. 3, art. 611 - 619, art. 622 (servitutea de a nu zidi pe un fond).
• Legea nr. 50/1991 (republicata In 1997) privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
pentru realizarea locuintelor - art. 3, art. 15, art. 16.
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 - art. 1, art. 11, art. 12, art. 13, art. 17 si art. 21
• Legea protectiei mediului nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999).
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr. 68 /'
1994 privind protejarea patrimoniulul cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
• Legea protectiei civile nr. 106/1996 — art. 33 — 34.
sanatate publica.
• 0.G.R. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national.
• Q.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului
cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
• 0.G.R. nr. 108/1999 pentru moclificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica
73
• H.G.R. nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte arnenajari
• H.G.R. nr. 521/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finantarea lucrarilor de cadastru
de specialitate imobiliar-edilitar si de constituire a bancii de date urbane.
• H.G.R. nr. 853/1998 privind autorizarea MLPAT de a constitui si gestiona banca de date cuprinzand
lucrarile publice si constructiiie.
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire Si
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare
autorizare privind prevenirea Si stingerea incendiilor.
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare sr
orivind mediul de viata al populatiei.
• Ordinul MLPAT nr. 90/N si ONCGC nr. 911 — CP din 1997 pentru aprobarea Metodologiei privind
executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar in localitati.
• Ordin ONCGC nr. 452/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului
general.
documentatiilor prevazute de Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997).
• P118-99 — Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
• STAS 4908 - Aril si volume conventionale.
• STAS 7468 - Calculul gradului de ocupare a terenului la amplasarea lucrarilor de investitii.
Art.15 PRECIZARI
Procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste in functie de destinatia zonei in care
urmeaza sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare pe teren, stabilite prin prezentul
Regulament sau prin regulamentele locale de urbanism.
In sensul Anexei Nr. 2 a Regulamentului general de urbanism, procentul maxim de ocupare a •
terenului se calculeaza in limita parcelei propuse pentru realizarea constructiei, tinand seama de
amplasamentul acesteia in cadrul zonei cu o functiune dominants traditionala, caracterizata de tipologia
tesutului urban si conformare spatiala proprie sau cu o functiune stabilite prin Planul Urbanistic General
(PUG).
Autorizarea executarii constructiilor este conditionata de respectarea regulilor de ocupare a
terenului, precizate in Anexa 2 la Regulamentul general de urbanism.
Referitor la zonele in care urmeaza sa fie amplasata constructia se impun urmatoarele precizari:
• Destinatia zonei specificate la punctul 2.1, (subpunctele 2.1.1 2.1.7) se stabileste pe baza
functiunilor dominante ale construcliilor si amenajarilor am plasate pe terenuriIe delimitate in cadrul Planului
urbanistic general_
74
• Procentul de ocupare a terenului, calculat pentru fiecare parcels este considerat Iimita superioara
de ocupare a terenului.
• Constructiile amplasate in zone centrale $i/sau comerciale specificate la subpunctele 2.1.1 $i 2.1.2
pot atinge valorile maxime ale procentului de ocupare, tinand seama $i de configuratia cladirilor (construite
in general in regim inchis - insiruite, in sistemul curtilor deschise sau inchise) in raport cu specificul
consacrat de traditie at acestor zone.
• Zonele mixte de la subpunctul 2.1.3 sunt reprezentate de regula de centrele de cartier ale localitatilor
cu peste 30.000 locuitori, care prezinta subimpartin teritoriale distincte (ce pot fi delimitate prin PUG),
precum $1 alte zone cu constructii avand destinatii variate, unde nu este posibila precizarea unei functiuni
dominante la nivelul etapei de perspective.
• Zonele rurale de la subpunctul 2.1.4, cuprind suprafetele de teren cu functiune dominants agricola de
pe teritoriul oraselor sau satelor, ce pot fi delimitate ca subzone functionale la intocmirea PUG.
• Zonele rezidentiale, specificate la subpunctul 2.1.5, reprezinta principalele ansambluri tipologice cu
functiuni de locuire, delimitate prin PUG (zone $i subzone functionale) sau pe baza studiilor de
fundamentare ale acestora, referitoare la morfologia tesutului urban at localitatii.
Zonele de recreere de Ia subpunctul 2.1.7 sunt spatii publice de folosinta generals in care se
amplaseaza constructii $i amenajari necesare variatelor programe de recreere. In numeroase cazuri
construoiiie $i amenajarile necesare pentru recreere se interfereaza cu alte functiuni, dintre care cele mai
frecvente sunt: unitati pentru culture, sport, turism, comert, parcuri $i gradini publice, spatii verzi naturale
(padure-parc) $.a.
Art. 15 APLICARE
Procentul maxim de ocupare a terenului este in instrument urbanistic important. El poate fi
utilizat in planificarea localitatilor respectand principiile dezvoltaril durabile, urmarindu-se limitarea ocuparii
excesive cu constructii a terenurilor $i realizarea de spatii plantate.
• Conditiile de amplasare in cadrul terenului de la punctul 2.2 at Anexei nr. 2 Ia Regulamentul
general de urbanism pentru categoriile de constructii specificate la subpunctele 2.2.1 2.2.4 se vor
corela cu procentele maxime de ocupare a terenului, dupe caz, Indeosebi pentru zona rezidentiala.
• Procentul de ocupare a terenurilor cu constructii va fi stabilit prin corelarea art. 15 cu prevederile
articolelor Regulamentului general de urbanism $i in primul rand cu:
art. 23 - Amplasarea fats de aliniament (pentru stabilirea retragerilor fats de acesta In conformitate
cu regimul de aliniere existent sau propus).
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru stabilirea distantelor minime obligatorii fats de
limitele laterale $i limita posterioara a parcelei).
art. 25 $i art. 26 - Accese carosabile $i pietonale (pentru determinarea portiunii din suprafala
parcelelor ocupate de acestea, in cazul accesului direct sau prin servitute de trecere).
art. 31 - Inaltirnea constructiilor (pentru stabilirea configuratiei volumetrice a cladirilor $i
eterminarea, dup5 caz, a coeficientului de utilizare a terenului luand in calcul nivelurile supraterane ale
ci nstructiilor).
art. 33 - Parcaje (pentru determinarea portiunii din suprafata parcelei ocupate de parcaje $i garaje).
75
art. 34 - Spatii very $i plantate (pentru stabilise l procentului din suprafata i)arcelei ocupata de
acestea, in conformitate cu prevederile Anexei nr. 6).
Analiza conditiilor de amplasare a constructiilor in cadrul terenului va tine seama $i de alte
prevederi ale Codului Civil, nementionate in Regulamentul general de urbanism, dar inscrise in Cartea
funciara, cum ar fi:
- Servitutea privind picatura stresinifor (obligatia proprietarului de a impiedica scurgerea apei de
ploaie de pe acoperisul sau pe terenul vecinului, poate conduce la retragerea constructiei fata de limita
proprietatii in cazul anumitor conformari ale acoperisului).
- Servitutea de a nu zidi pe un fond (non aedificandi).
Autorizarea constructiilor se va face in urma examinarii tuturor acestor probleme.
• Pe baza documentatiilor de urbanism aprobate in conditiile lege, autoritatile administratiei publice
locale pot stabili, in situatii deosebite, determinate de specificul localitatii sau al zonelor acesteia,
valori mai marl ale POT decat cele stabilite prin prezentul Regulament.
• Procentul de ocupare a terenului (POT) se completeaza cu coeficientul de utilizate a terenului
(CUT), cu regimul de aliniere si inaltime si formeaza un ansamblu de valori obligatorii in autorizarea
executarii constructiilor.
• Autorizarea executarii constructiilor in zonele supuse unui regim de protectie se va face in
conditiile art. 9 al prezentului Regulament.
76
Articolul 16 - Lucrari de utilitate publica
(1) Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au

fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru
realizarea de lucrari de utilitate public* este interzisa.
(2) Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face
pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a
teritoriului, aprobate conform legii.
Art, 16 DETALIERI
1 - DEFINITIE
• Sunt de utilitate publica lucrarile de interes national si local privind: prospectiunile 5i explorarile
geologice; extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; instalatii pentru producerea energiei
electrice; caile de comunicatie, deschiderea, alinierea si largirea strazilor; sistemele de alimentare cu
energie electrica, telecomunicatii, gaze, termoficare, apa, canalizare; instalatii pentru protectia mediului;
indiguiri si regularizari de rauri, lacuri de acumulare pentru surse de apa 5i atenuarea viiturilor; derivatii de
debite pentru alimentari cu apa si pentru devierea viiturilor, stahi. hidrometeorologice, seismice 5i sisteme
de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de combatere a eroziunii de adancime;
cladirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte sociale 5i altor obiective sociale de invatamant,
sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta socials, precum si de administratie publica si pentru
autoritatile judecatoresti; salvarea, protejarea si punerea in valoare a monumentelor, ansamblurilor si
siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervahilor naturale si a monumentelor naturii;
prevenirea 5i inlaturarea urmarilor dezastrelor naturale - cutremure, inundatii, alunecari de terenuri;
apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala.
Utilitatea publica se declara in conformitate cu prevederile legii. Declararea utilitatii publice se
face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si conditionat de Inscrierea lucrarii in planurile
urbanistice 5i de amenajare a teritoriului; aprobate conform legii, pentru localitati sau zone unde se
intentioneaza executarea ei.
2 - BAZA LEGALA
• Constitutia Romaniei, art. 41, alin (3), alin (4), alin (5), art. 135.
• Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
pentru realizarea locuintelor.
• Legea protectiei civile nr. 106/1996 -- art. 32 — 35 si art. 52.
• Legea administiatiei publice locale nr. 69/1991 (republicata,cu modificari ufterioare).
77
• Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cai de
comunicatie.
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, art. 1, art. 5, art. 6, art. 7, art.
8. art. 10. art. 24 alin. 4, art. 35.
• Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionals In Romania.
• Legea nr. 20/1999 pentru aprobarea O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.
• Legea Iocuintei nr. 114/1996 (republicata si modificata prin Legea nr. 145/1999).
Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996, art. 2 alin. (3), art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8 alin. (1).
• Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicata), art. 92 alin. 2.
• Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei, modificata 5i completata prin 0.G.R. nr. 80/1999.
• Legea nr. 26/1996 - Codul silvic art. 54 alin. 2 si art. 74 alin. 2.
• Legea nr. 141/1999 pentru aprobarea O.G.R. nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national — art. 19, art. 22.
• Legea protectiei mediului, nr. 137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) - Anexa Ii.
• 0 U.G.R. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.
• O.G.R. nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrazilor din Romania.
• 0.G.R. nr. 148/1999 privind reglernentarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de
locuinte prin Agentia Nationale pentru Locuinte.
• H.G.R. nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, intretinerea si
exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement.
• Ordinul nr. 4101/NN/15/3733 al MLPAT si DAPL din 1997 privind situatia terenurilor destinate
constructiilor de locuinte.
• Ordinul MLPAT nr. 58/N, DAPL nr. 19a/7910 si a Comisiei Nationale pentru Statistics nr. 229 din
1999 pentru aprobarea Metodologiei privind actualizarea trimestriala a bancii de date privind lucrarile
publice si constructiile.
Art. 16 P
Lucrarile de utilitate publica se execute pe terenuri aflate in proprietatea statului, a comunelor,
oraselor si judetelor sau a persoanelor fizice on juridice, cu schimbarea functiunii si afectarea valorii
terenurilor, necesitand, dupe caz, exproprieri sau instituirea unor servituti de utilitate publica.
Delimitarea terenurilor necesare se stabileste prin documentatiile tehnice si studiile de fezabilitate,
iar autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiilor de urbanism sau
de amenajarea teritoriului, aprobate conform legii.
Folosirea temporary sau definitiva si scoaterea temporara sau definitiva a terenurilor din circuitul
agricol si silvic se fac in conformitate cu prevederile legale.
• Uti I izari permise

Toate categoriile de lucrari de utilitate publica cuprinse in documentatii de urbanism $1
amenajarea teritoriului aprobate in conditiile legii,
78
Constructiile cu durata limitata de existents (provizorii).
Orice fel de constructii $i amenajari, cu exceptia lucrarilor de utilitate publica pentru care au fost
rezervate terenurile.
Art. 16 APLICARE
EMITEREA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata cu modificari ulterioare) $i Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
delegatiile permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor. de primarul general al municipiului
Bucures,ti sau de catre primarii localitatilor respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa
,

In procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile art. 16 pot fi aplicate dupa cum
urmeaza:
a) Obtinerea informatiilor: din cadastrele de specialitate privind natura juridica $i economics a
terenurilor; din Planul de amenajare al teritoriului national $i din documentatiile de amenajare a teritoriilor
zonale si judetene, privind lucrarile de utilitate publica; identificarea necesitatilor de realizare a lucrarilor
publice proprii localitatilor (terenuri rezervate constructidor de locuinte sociale $i institutiilor publice, trasee
not sau largiri de strazi etc.), pe baza unor programe $i studii de specialitate.
b) Corelarea articolului 16 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism, in vederea
evaluarii construibilitatii terenurilor rezervate pentru lucrari de utilitate publica $i obtinerii datelor necesare
eliberarii certificatului de urbanism, dupd cum urmeaza:
art. 3 - 9 - Reguli de baza referitoare la pastrarea integritatii mediului $i protejarea patrimoniului
natural $i construit (pentru delimitarea zonelor destinate lucrarilor de utilitate publica realizate in conditiile
legii);
art. 10 si 11 - Expunerea la riscuri naturale $l tehnologice (pentru asigurarea sigurantei in
exploatare a constructidor);
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice (pentru lucrarile ce necesita
studii de impact);
art. 14 - Asigurarea compatibilitalii functiunilor;
art. 22 - Retrageri fats de fasia de protectie a frontierei de stat (pentru respectarea conditiilor ce
decurg din vecinatatea frontierei);
art. 23 - Amplasarea 'rata de aliniatnent (pentru lucrari viitoare de modificare a profilului
longitudinal si transversal al strazilor);
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru asigurarea distantelor de protectie cerute de
normele sanitare);
79
art, 25 - 27 sl art. 33 - Accese carosablle, pletonalo parcaje $1 echIpare tehnIco•edilitara (pentru
evitaroa producerli disfunctionalitatilor);
art. 31- InaItimea $1 aspectul exterior al constructIllor (pentru evaluarea impactulul functional),
c) Obtinerea de catro sollcitantul autorizatiui de construlre a acordului de mediu pentru lucrarile co
necesitS studiu de impact In conformitate cu pruvederile Legli nr. 137/1995 si Ordinului M,A,P,P,M. nr.
125/1995 precum $i a avizului Minlsterului de Interne prin Inspectoratul General al Politiel de Frontiers in
cazul lucrarilor public° din zone de fronded.
• Alte avize $1 acorduri, conform logii.
d) Solicitarea avizelor pentru folosirea definitive sau temporal a terenurilor agricole sau One in
alto scopuri cleat productla agricola sau silvice, dupS cum urmeaza.
• de la organele agricole sau silvice judetene, pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha:
• de la Ministerul Agriculturil $1 Alimentatiei sat: de la Autoritatea publics centrals, care raspunde de
311.4culttlra pentru terenuri agricole cu suprafete pAna la 100 ha 51 terenuri forestiere cu suprafete pens la
50 ha;
• de la Guvern, pentru terenuri peste 100 ha, respectiv peste 50 ha.
e) Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publics situate in zone cuprinse in documentatii de
urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate; autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publics a
caror realizare necesita exproprieri, conditionata de nominalizarea lucraril respective intr-o documentatie
de urbanism si amenajarea teritoriului aprobata; amanarea autorizarii pand la intocmirea si aprobarea
documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului; neacordarea autorizatlei pentru lucrarile care nu
indeplinesc conditille prezentului articol.

• Delimitarea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului localitatilor a terenurilor
destinate lucrarilor de utilitate publics de interes national, prevazute prin P.A.T.Z., P.A.T.J.
• Stabilirea prin PUG a terenurilor destinate lucrarilor de utilitate publics de interes local si
elaborarea reglementarilor privind conditiile de realizare ale acestora in intravilanul si extravilanul
localitatilor.
Art. 16 EXEMPLI FICARI
Aliniament Regim de In localitatile urbane sau rurale

propus aliniere propus pentru care au fost prevazute prin
Aliniament
Largire documentatii de urbanism
existent
rum
deschiderea, alinierea sau largirea
strazilor, amplasarea constructiilor
not se va face retras din aliniamentul
existent, in conformitate cu regimul
de aliniere propus si aprobat odata
cu aceste documentatii.
80
AtiLIA Nt.11
PATN SECTIUNEA I — CAI DE COMUNIC:ATIE

rt.A.AjL DE AuEPIA.).1 ■ E
I E Ili TOMULUI NA 71014A
D ii:Zy 0 LTA REA RETELEI DE CAI RUTIERE
1.
Delimitarea terenurilor, a culoarelor si amplasamentelor necesare pentru cal de comunicatie se stabileste

prin documentatil de urbanism si / sau amenajarea teritoriului si prin studii de fezabilitate aprobate potrivit
legii. Pe terenurile rezervate acestora se interzice autorizarea executkii altor constructii definitive.
(Legea nr. 71 / 1996)
81
2.3.CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A
CONSTRUCTIILOR
2.31. Reguli de amplasare si retragerile minime obligatorii
Articolul 17 - Orientarea ',arta de punctele

cardinale
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea

conditiilor si a recomandarilor de orientare fats de punctele
cardinale, conform anexei nr. 3 Ia prezentul regulament.
Art. 17 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Orientarea constructiilor fate de punctele cardinale se face, in conformitate cu prevederile normelor
sanitare si tehnice, in vederea indeplinirii urmatoarelor cerinte:
- asigurarea insoririi (inclusiv aport termic)
- asigurarea iluminatului natural
- asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spatiile Inchise (contort psihologic)
- asigurarea unor cerinte specifice legate de functiunea cladirii, la alegerea amplasamentului si
stabilirea conditiilor de construire (retrageri si orientare pentru lacase de cult, terenuri de sport,
constructii pentru invatamant si sanatate).
• Insorirea constructiilor se analizeaza printr-un studiu specific, care determine pe baza calculelor
astronomice partile umbrite si insorite ale constructiilor, perioada de insorire de-a lungul zilei in diverse
anotimpuri, precum si umbrele purtate ale constructiilor not asupra imobilelorinvecinate.
• Iluminatul natural este asigurat de lumina difuza ce provine de Ia bolta cereasca (independent de
latitudine, anotimp sau amplasarea cladirii fate de punctele cardinale), precum si de radiatiile solare
directe.
• Confortul psihologic se realizeaza prin vizibilitatea unei parti a boltii ceresti, neafectata de obstacole,
ale caror efecte de obturare a vizibilitatii pot fi determinate prin calcule geometrice.
2- BAZA LEGALA
autorizare sanitara — art. 20 pct. (c).
• C 107 — Normativ pentru proiectarea si executarea luerarilor de izolatii termice Ia cladiri.
• P 71 — Normativ de proiectare privind iluminatul natural in cladiri industriale
• STAS 6221 — Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural at incaperilor.
• STAS 6448/1 privind calculul aportului de caldura din exteriorul incaperilor.
Art. 17
1 — GENERALITATI
• Igiena si confortul urban se realizeaza atat prin respectarea normelor de insorire si iluminat
natural (prin orientarea corecta a constructiilor conform cerintelor functionale), cat si prin amplasarea
construe/Mar unele in raport cu altele astfel incat sa nu se umbreasca reciproc si sa nu impiedice
vizibilitatea boltii cere0 din interiorulincaperilor.
85
• Prin prevederile regulamentelor locale de urbanism se urmareste respectarea normelor de
igiena prin rezolvarea problemelor legate de insorire, iluminat natural, vizibilitate si ventilatie.
• Durata minima de insorire ceruta de normele sanitare este fie de 11/2 ore la solstitiul de iarna
sau de 2 ore in perioada 21 februarie - 21 octombrie, pentru cladirile de locuit si de o ors pentru celelalte
cladiri, in cazul orientarii celei mai favorabile (sud).
• Asigurarea duratei de insorire, dependents de solutiile urbanistice se face prin orientarea,
distantarea si dimensionarea constructiilor.
Dimensiunile elementelor ce determind zona de umbra se stabilesc trigonometric, in functie de
dirnensiunile cladirilor (H, I, L) in zilele de referinta, pentru latitudinea 45 3 nord.
• Reducerea vizibilitatii cerului din interiorul incaperilor (si implicit posibilitatile de insorire ale
acestora), se poate compensa, atunci cand functiunea constructiei o cere, prin marirea dimensiunilor
ferestrelor la etajele inferioare.
2 - MOGUL DE UTILIZARE A ANEXEI NR. 3 LA REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM
Necesitatile de insorire si iluminat natural, care determind in general orientarea constructiilor
fats de punctele cardinale sum foarte diferite atat de la un program arhitectural la altul, cat si in cadrul
aceluiasi program.
In acest sens, anexa nr. 3 a prezentului regulament vine in sprijinul examinarii conditillor in care
trebuie facuta autorizarea constructiei, prin recomandarile de orientare fats de punctele cardinale a
constructiilor cu diferite functiuni.
3.3. Constructii pentru cult
Orientarea constructiilor pentru cult se face cu respectarea cerintelor cultului respectiv.
Autorizarea executarii lacaselor de cult se face cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
3.5. Terenuri de sport ale constructiilor de invatarnant
Terenurile de sport in aer Tiber se orienteaza de regula pe directia nord-sud, cu o abatere de
maximum 15° spre vest sau spre est.
3. 10. Constructii de locuinte
Amplasarea constructiilor de locuinte trebule facuta astfel, incat pentru toate incaperile de locuit
amplasate pe fatada cea mai favorabila (sud) sa se asigure durata minima de insorire de 1 1/2 h la
solstitiul de iarna.
In cazul cladirilor de locuit colective organizate in ansambluri, se va evita amplasarea
constructiilor pe directia est - vest, iar cand aceasta solutie nu este posibila, apartamentele se vor
rezolva cu dubla orientare.
In cazul unei parcelari, constructiile de locuinte individuale vor fi orientate astfel incat pentru cel
putin jumatate din numarul incaperilor de locuit sa se respecte regula insoririi minime de 11/2 h la
solstitiul de lama.
Art. 17 APLICARE
EMITEREA AVIZELOR
• Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele stabilite prin Legea nr. 69/1991
(republicata cu rnodificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile permanente
ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau de primarii
respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupe caz.
• Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, in conditiile legii.
In procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile art. 17 pot fi aplicate astfel:
a) Analiza caracteristicilor proiectului, pentru verificarea modului in care sunt respectate
prevederile incluse in Anexa nr. 3.
86
b) Corelarea articolului cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (In vederea
stabilirii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile, pentru inscrierea
Lorin certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 23 - Amplasarea fats de aliniament (in vederea evaluarii posibilitatilor de respectare a
orientarii specifice, precum si a respectarii normelor de igiena privind insorirea (regula D H).
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru evaluarea posibilitatilor de respectare a
normelor de insorire atat la nivelul parcelei, cat si fats de vecinatati).
art. 30 - Parcelarea (pentru orientarea corecta a constructiilor intr-o parcelare pe teren
art. 31 - Inaltimea constructiilor (pentru respectarea normelor de insorire Ii de vizibilitate in cazul
constructiilor inalte).
c) Obtinerea in conditiile legii de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor organelor
adm!nistratiei publice interesate (Ministerul Turismului, Ministerul Sanatatii, Secretariatul de Stat pentru
Culte. Ministerul invatamantului, Ministerul Muncii si Protectiei SOciale etc.).
d) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa caz.
• Preluarea in cadrul documentatiilor de urbanism si a regularnemelor locale a prinb:piilor de
orientare a constructiilor cu diferite functiuni.
• In cazul stabilirii unor not trasee stradale, se va avea in vedere corelarea orientarii acestora
cu fur si orientarea posibila a viitoarelor cladiri.
Constructiile de locuinte vor fi orientate

astfel ?float sa asigure o insorire minima a
camerelor de locust amplasate pe fatada
cea mai favorabila (sud), de 112 h la
solstitial de iarna, sau de 2 h in perioada
21 februarie - 21 octombrie, cu unghiuri
de incidents ale razelor solare de peste 6 °
° orizontal. verticals20
87
Articolul 18 - Amplasarea fates drumuri publice
(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al

organelor de specialitate ale administratiei publice:
(a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de
deservire, de Intretinere si de exploatare;
(b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si
resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare:
magazine, restaurante etc.);
(c) conducte de alimentare cu apes si de canalizare,
sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere,
retele termite, electrice, de telecomunicatii si
infrastructuri on alte instalatii on constructii de acest gen.
(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public
se intelege ampriza, fasiile de siguranta Si fasiile de protectie.
(3) Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire
este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor
delimitate conform legii.
(4) In sensul prezentului regulament, prin functiuni de locuire se
intelege: locuinite, case de vacanta si alte constructii cu
caracter turistic, spatii de cazare permanents sau temporary
pentru nevoi sociale, industriale sau de aparare, cum ar fi:
camine pentru batrani, camine de nefamilisti, sanatorii, camine
pentru organizarea de santier, camine de garnizoana.
Art, 18 DETALIERI
1- DEFINITII
• Drumurile publice sunt drumurile destinate transportului rutier public de toate categonile, gestionate
de autoritatile administratiei publice centrale sau 'locale, si clasificate tehnic, conform legislatiei si
terminologiei tehnice, in autostrizi, drumuri expres, nationale, judetene si comunale in extravilan si strizi
in intravilan.
• Zona drumului public cuprincie ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie.
• Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elernentele constructive ale drumului: parte
carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de
sprijin si alte lucrari de area.
• Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului, destinate
exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de intretinerea si
exploatarea drumului on pentru protectia proprietatilor situate in vecinatatea drumului.
88
• Zonele de protectie sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta pang la
marginea zonei drumului, fiind necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.
2- BAZA LEGALA
• Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cai de
comunicatie (Anexele I si II).
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr.7/1996 - art.4.
• Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului (modificata prin Legea nr. 159/1999) - Anexa II.
• Legea imbunatatirilor funciare nr.84/1996 - art.1 alin.(2), art.4.
• O.G.R. nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor.
• O.G.R. nr. 43/1997 aprobata prin Legea nr. 82/1998 (republicata) privind regimul juridic al drumurilor
• H.G.R. nr. 44/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor.
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General — Anexa
• nr.36/1996 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind exploatarea si
mentinerea in bung stare a drumurilor publice.
• H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind
zone turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului.
• Ordin nr. 496 /1998 al Ministerului Transporturilor si ONCGC privind aprobarea Metodologiei pentnru
executarea lucrarilor de cadastru al drumurilor publice.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor privind incadrarea in
categorii a drumurilor nationale.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului
ca urmare a impactului drum — mediu inconjurator.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea.
construirea si modernizarea drumurilor.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 48/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice pentru amplasarea
si exploatarea balastierelor din zona drumurilor si podurilor.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
Si realizarea strazilor in localitatile rurale.
proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatillor si panourilor publicitare in zona drumurilor, pe poduri,
pasaje, viaducte si tuneluri rutiere.
• Ordinul nr. 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transportului Ia documentatiile tehnico-
economice ale investitiilor sau Ia documentatiile tehnice'de sistematizare pentru terti.
auto rizare sanitara.
• Ordin MAPPM nr. 125/1996 privind elaborarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
• Ordin nr. 34/N/M_30/3422/4221 at MLPAT, MApN, MI si SRI din 1995 pentru aprobarea Precizarilor
privind avizarea documentatiilor de urbanism $i amenajarea teritoriului, precum $i a documentatiilor tehnice
pentru autorizarea executarii constructillor.
89
• Ordin nr. 3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D-821 din 1996 at MLPAT, MApN, MI,
caracter militar.
• C 242 Normativ pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influents.
• C 173 - Normativ pentru amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor publice din afara localitatilor.
• STAS 4032/2 - Tehnica traficului rutier. Terminologie.
• STAS 1244/1 - Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Clasificarea si stabilirea categoriei
trecerii la nivel.
Art. 18 PRECIZARI
In conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G.R. nr. 43/1997, definitia
zonei drumului public asa cum figureaza la alin. (2) al art. 18 va fi adaptata dupa cum urmeaza:
Zona drumului public cuprinde: ampriza. zonele de siguranta si zonele de protectie" (O.G.R. nr.
143;97 republicata in 1998 — art. 14-17).
• Conditiile de amplasare a constructiilor fats de drumurile publice se stabilesc prin prevederile
prezentului Regulament si prin planurile urbanistice si de amenajarea teritoriului, avand In vedere
arnenajarile necesare drumurilor publice, corespunzatoare traficului existent si de prognoza.
• Lucrarile autorizate in zona drumului se vor realiza numai conform avizului organelor de
specialitate ale administratiei publice si cu respectarea normelor tehnice de proiectare, constructie si
exploatare.
• Lucrarile si constructiile care prezinta riscuri in realizare sau exploatare (sisteme de transport
gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte instalatii de acest gen) se vor putea realiza numai cu
respectarea tuturor conditiilor tehnice de siguranta astfel Incat sa nu afecteze securitatea circulatiei pe
drumurile publice din vecinatate si sa permits interventia in caz de avarie, fare blocarea sau intreruperea
traficului.
• Zonele drumurilor sunt stabilite in functie de categoria si amplasarea acestora, dupa cum
urmeaza:
- In afara localitatilor, distanta de la axul drumului pang la marginea exterioara a zonei drumului
este de 50 m in cazul autostrazilor, 22 m in cazul drumurilor nationale, 20 m in cazul drumurilor judetene si
pang la 18 m in cazul drumurilor comunale.
- In localitatile urbane si rurale, latimea zonei strazii in care se includ trotuarele si suprafetele de
teren necesare amplasarli lucrarilor anexe (rigole, spatii verzi, semnalizare rutiera, iluminat si retele publice)
se stabileste prin documentatiile de urbanism si regulamentele aferente, in concordanta cu caracteristicile
traficului actual si de perspective si cu normele tehnice in vigoare.
• Terenurile cuprinse in zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor iuridice sau fizice
care le au in administrare sau in proprietate cu obligatia ca acestea, prin activitatea lor, sa nu aduca
prejudeii drumului sau derularii in siguranta a traficului.
• In dreptul obiectivelor speciale, elementele cailor de comunicatii se stabilesc conform Ordinului
nr. 34/N/M.30/3422/4221 at MLPAT, MApN, MI si SRI din 1995 si Ordinului nr.
3.376/MC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D-821 din 1996 al MLPAT, MApN, MI, Ministerului
Justitiei, SRI, SIE, STS si SPP.
• Ministerul Transporturilor, prin Administratia Nationala a Drumurilor si Ministerul de Interne
prin Enspectoratul General at Politiel emit acorclul Gomm pentru avizarea documentatiilor de urbanism si
anienajare a teritoriului, dupa constatarea respectarii prevederilor legate.
90
Orice constructii sau amenajari adiacente drumurilor publice care se fac in baza planurilor urbanistice si de
amenajare teritoriala cu avizul organelor specializate ale administratiei publice pentru lucrarile din zonele de
protectie.
• Utilizari admise cu conditii

Toate constructide si amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice care respecta
prescriptiile tehnice si reglementarile urbanistice privind functionalitatea, sistemul constructiv, conformarea
volumetrica si estetica, asigurarea acceselor carosabile, pietonale si rezolvarea parcajelor aferente, precum
si evitarea riscurilor tehnologice de constructie si exploatare.
Prin amplasare si functionare ele nu vor afecta buna desfasurare a circulatiei pe drumurile publice in
conditii ()Mime de capacitate, fluenta si siguranta. Accesele carosabile pietonale la aceste constructii vor
fi amenajare si semnalizate corespunzator normativelor si standardelor tehnice specifice.
Orce constructii care prin amplasare, configuratie sau exploatare impieteaza asupra bune; desfasuran.
organizari si dirijari a traficului de pe drumurile publice sau prezinta riscuri de accidente vor fi interzise in
zonele de siguranta si protectie a drumurilor. In acest sens se interzice amplasarea in zona de protectie a
autostrazilor a panourilor independente de reclama publicitara.
Art. 18 APLICARE
EMITEREA AVIZELOR
69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatille
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau de
catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
In procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile articolului 18 vor fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor cadastrale privind reteaua de drumuri publice de pe teritoriul unitatilor
administrativ-teritoriale, clasificate tehnic, precum si a zonelor de protectie a acestora; obtinerea
informatelor privind traseele viitoare de drumuri ce urmeaza a se realiza conform planurilor de amenajare a
teritoriului national.
b) Corelarea articolului 18 cu celetalte articole ale Regulamentului general de urbanism (in vederea
identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurite construibile, pentru '
Inscrierea lor in certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3-16 - Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor.
art.19-21 - Reguli de amplasare fats de caile de comunicatie navale, feroviare sau aeriene.
art. 23 - Amplasarea fata de aliniament (pentru eventuate largiri ale profilului transversal).
art. 25 si art. 26 - Accese carosabile si pietonale (pentru pastrarea fluentei circulatiei).
art. 27-29 - Reguli cu privire la echiparea edilitard (pentru trasee comune pe domeniul public).
art. 33 - Parcaje (pentru pastrarea fluentei circulatiei).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor necesare pentru constructiile
si amenajarile admise de prevederile prezentului articol, precum si a celorlalte avize necesare, conform legii:
- Avizul conform al Ministerului Transporturilor prin Directiile de specialitate, al Administratiei
Nationale a Drumurilor sau al Directiilor Regionale de Drumuri si Poduri pentru lucrarile din zona drumului
public mentionate la pct. (1) at prezentului articol.
91
- Avizul autoritatilor administratiei publice specializate (Ministerul Turismului, MApN, Ministerul de
Interne, S.R.I., Ministerul Comertului si industriilor, Ministerul Sanatatii $i MAPPM) pentru lucrari in
vecinatatea drumurilor $i a zonelor de protectie a acestora.
- Alte avize $i acorduri, conform legii.
d) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii. dupa caz.

• Indicarea pe planurile de amenajare a teritoriului sau pe planurile de urbanism ale localitatilor, dupd
caz, a traseelor si profilelor existente $i propuse pentru drumuri (inclusiv zonele de protectie).
• Precizarea prin regulamentele locale a categoriilor de constructii permise, cu indicarea conditiilor de
realizare a acestora in zonele de protectie a drumurilor publice.
Art.18 EXEMPLIFICARE
Zona dus an tl ui , L i
'
prot,.xtie t a<i cit sib uranta napriz

Staie de alirrientare
cy earkurantt
Spatiile care constituie zonele de siguranta ale drumurilor in cale curenta $i aliniament sunt cuprinse de
la limita exterioara a amprizei drumului pang la: 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor, la drumurile
situate la nivelul terenului; 2,00 m de la piciorul taluzului pentru drumurile in rambleu; 3 m de la marginea
de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea pang la 5,00 m inclusiv $i 5,00 m de la
marginea de sus a taluzului pentru drumurile in debleu cu inaltimea mai mare de 5,00 m (OGR nr.
43/1997, republicata).
92
Artic hall 19 - Anipk,earea fala de c,Aii navigabile
existente si cursuri de ar35 potential navigabile
(1) In zona cailor navigabile si a cursurilor de ape potential

navigabile se pot autoriza, cu avizul conform al Ministerului
Transporturilor, urmatoarele lucrari:
a) constructii si instalatii aferente cailor navigabile, de
deservire, de Intretinere si de exploatare;
b) semnale vizuale, auditive si faruri, precum si alte amenajari
referitoare la siguranta navigatiei;
c) constructii pentru objective portuare, fronturi de acostare,
platforme de depozitare, drumuri de circulatie,
constructii hidrotehnice pentru santiere navale, gari fluviale si
alte lucrari similare;
d) traversari sau subtraversari ale cailor navigabile si ale
canaielor si cursurilor de ape potential navigabile cu conducte
de presiune (ape, gaze, titei, abur) de Iinii electrice si de
telecomunicatii, precum si traversarile cu poduri si lucrarile de
amenajari hidroenergetice si de arta;
e) adaposturi de jarna pentru nave, statii de alimentare cu
carburanti si resurse de energie;
f) instalatii de captare a apei din albia cailor navigabile si
instalatii de evacuare a apelor reziduale sau de alts nature;
g) aparari de maluri de orice nature, diguri longitudinale si
transversale si alte lucrari similare.
(2) in sensul prezentului regulament, prin zona fluviala se
Intelege fasia de teren situate in lungul tarmului apelor
interioare navigabile sau potential navigabile. Zona fluviala se
stabileste de catre autoritatea de stat competenta, potrivit legii.
In porturi, zona cailor navigabile coincide cu incinta portuara.
r
1 - DEFINITII
• Apele nationale navigabile ale Rornaniei stint formate din marea teritoriala i apele interioare
navigble.
• Matta teritoriala a Romaniei cuprinde zona maritima adiacenta coastei, avand o latime de 12 mile
marine (22.224 in) masurata de la liniile de baza (liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale
coastei, cuprinz.and si instalatiile hidrotehnica sau alte instalatii portuare permanente).
93
• Apele interioare navigabile sunt formate din fluvii, r'auri, canale si lacuri, precum si din apele
navigabile de frontiera (de la malul roman pans la linia de frontiera).
• Zona maritima, fluviala sau a altor cal navigabile este facia de teren situata in lungul tarmului marii
teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 m. In porturi, zona maritima, fluviala sau
a altor cai de navigatie corespunde cu incinta portuara.
2 - BAZA LEGALA
• Codul civil art. 587.
• Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei
contigue ale Romaniei — art. 1 si art. 3.
• Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national — Sectiunea I - Cai
de comunicatie (Anexele V — VI).
• Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului (modificata prin Legea nr. 159/1999).
• Legea apelor nr. 107/1996 art. 4 1 alin. (3), art. 5 alin. (2), art. 22, art. 27, art. 30 alin. (3), art. 32,
art. 33, Anexa 1, Anexa 2.
• O.G.R. nr. 42/1997 privind navigatia civila — art. 5-6, art. 84-87, art. 104
• O.G.R. nr. 68/1998 pentru ratificarea Acordului european privind marile cam navigabile de importanta
internationals (AGN) adoptat la Geneva, la 19 ianuarie 1996 — Anexa 1.
• D.U.G. nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56 / 1992 privind frontiera de stat a
Romaniei.
• O.G.R. nr. 47/1994 privind apararea lmpotriva dezastrelor, aprobata prin Legea nr. 124/1995.
• HGR nr. 441/1995 privind transporturile pe apele nationale navigabile si in porturi (stabilire si
sanctionare contraventii).
• H.G.R. nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara.
• H.G.R. nr. 44/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor.
• H.G.R. nr. 627/1998 privind organizarea si functionarea I nspectoratului Navigatiei Civile.
• Ordinul Ministerului Sanatatii
nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiend si a
recomandarilor privind mediul de viata al popufatiei.
• Ordinul nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI si SRI pentru aprobarea
Precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum a
documentatiilor tehnice pentru autorizarea executard constructiilor.
• PD 3 Instructiuni tehnice privind proiectarea digurilor impotriva inundadilor.
• STAS 8202 Amenajari pentru transportul pe apa alte activitati nautice. Terminologie.
• STAS 11208 Lucrari portuare. Plan general. Prescriplii de proiectare.
• STAS 4068/1 Debite si volume maxima de apa. Deterrninarea debitelor volumelor maxime ale
cursurilor de apa.
94
Art, 1 9 .
O.G.R. nr. 42/1997 privind navigatia civila conduce Ia adaptarea alin. 2 din prezentul articol dupa
cum urmeafa:
"Constitute zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile facia de teren situata in lungul tarmului
marii teritoriale sau at apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 m. In cazuri justificate, Ministerul
Transporturilor poate marl latimea zonei fluviale, maritime sau a altor cai navigabile cu avizul celorlalte
organe centrale ale administratiei de stat interesate.
In porturi, zona maritima fluviala sau a altor cai de navigatie coincide cu incinta portuara."
Pentru activitatea de constructii, urbanism si amenajarea teritoriului, aplicarea prevederilor art. 19
are urmatoarele consecinte:
• Constructiile destinate altor functiuni decat cele aferente tailor navigabile existente sau
cursurilor de apa potential navigabile se vor amplasa in afara zonei maritime, fluviale sau a altar cal
navigabile, respectiv la a distanta de minimum 30 m fats de acestea. De asemenea, aceste constructii nu
pot fi amplasate in incintele portuare.
• De-a lungul cursurilor de apa, digurilor, canalelor, in jurul lacurilor naturale sau artificiale,
barajelor si prizelor precum si celelalte lucrari hidrotehnice se instituie zone de protectie conform Legii
Apelor nr. 107/1996. Zonele de protectie intra in administrarea detinatorilor de lucrari de gospodarire a
apelor si irnbunatatiri funciare si apartin domeniului public.
• Zona de protectie sanitara Ia instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatile centrale
competente in domeniul mediului si sanatatii publice.
• Constructiile, lucrarile si once alte instalatii si amenajari amplasate in zona maritima, fluviala sau
a altor cai navigabile (care pot impiedica circulatia in zona, pot micsora vizibilitatea pentru amenajarile
facute in interesul navigatiei, pe terenuri, maluri sau in porturi on pot impiedica folosirea normala a acestor
amenajari), vor putea fi executate numai cu avizul conform al Ministerului Transporturilor si, dupa caz, si al
Ministerului Apararii Nationale on at Ministerului de Interne prin Inspectoratul General at Politiei de
Frontiers .
• Ministerul Transporturilor poate dispune in zona maritima, fluviala sau a altar cai navigabile,
instalarea de semne, balize si alte semnale de navigatie de zi si de noapte. In acest scop se pot efectua
defrisari pentru asigurarea vizibilitatii, in conditiile.legii.
• Instalarea in afara zonei maritime, fluviale sau a altar cai navigabile a semnelor, balizelor si a
celorlalte semnale de navigatie duce la instituirea de servituti si se va face cu acordul detinatorulut de teren.
• In albia apelor navigabile se pot efectua lucrari, dragaje, extractii de produse de balastiera etc.,
numai cu autorizatia Ministerului Transporturilor. Este interzisa saparea de gropi, santuri, canale sau
amptasarea de instalatii sau constructii de once fel de-a lungul tail de halaj (traseul rezervat de-a lungul
unei ape - canal, fluviu, rau - remorcarii cu mijloace mecanice cu oameni sau cu animale a unei
ambarcatiuni, plute, step etc.)
instalarea an construirea de poduri, conducte, cabluri etc. paste sau sub apele navigabile, se face
in conditiile legil, cu autorizatia Ministerului Transporturilor.
95
Art.19 APLICARE
1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR SI EMITEREA
AVIZELOR
69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau de
catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
Procedura de acordare a autorizatiei de construire in conditiile articolului 19 comports:
a) Obtinerea datelor cadastrale privind apele interioare navigabile cu zonele lor aferente si zonele
portuare. delimitate prin grija autoritatii de stat competente si comunicate delegatiilor permanente ale
consiliilor judetene, precum si a informatiilor privind traseele viitoarelor cai navigabile interioare.
identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile. pentru
inscrierea lor in certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3-16 - Reguli de baza privind modul de ocupare al terenurilor.
art. 18 si art. 20 - Amplasarea fats de caile de comunicatie (drumuri, cai ferate).
art. 22 - Retrageri fats de facia de protectie a frontierei de stat (pentru lucrarile din zonele de frontiers).
art. 33 - Parcaje.
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor necesare pentru constructiile si
amenajarile admise de prevederile prezentului Regulament, precum si a celorlalte avize necesare, conform
leg ii:
- Avizul conform al Ministerului Transporturilor prin Directia Porturilor si Navigatiei Maritime si Directia
Dunarii si Cailor Navigabile, pentru constructii in porturi si in zona fluviala;
- Avizul MApN, MI si SRI pentru lucrari in localitatile de frontiers;
- Acorduri de mediu eliberate de Autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru lucrarile not cu
impact asupra mediului inconjurator (canale, poduri, captari de apa sau evacuarea apelor reziduale etc.).
- Avizul sanitar emis de Ministerului Sanatatii.
3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULU1 LA ELABORAREA DOCUMENTATIILOR
DE URBANISM :
• Reprezentarea in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului a cailor de navigatie interioara, a
zonelor fluviale sau maritime on a incintelor portuare delimitate conform legii, precum si a zonelor aferente
acestora asupra carora se instituie servituti de utilitate publics.
• Precizarea, prin regulamentele locale, a categoriilor de constructii permise si a conditiilor de realizare a
acestora.
96
EXEMPL HCARE
Zona tluviala in porturi
/1!J S incinta portuara
- _-_
97
Articolul 20 - Amplasarea fatal de cal ferate din
administratia SNCFR
(1) In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot

amplasa, cu avizul Ministerului Transporturilor:
a) constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii
liniilor de cale ferata;
b) constructii si instalatii pentru exploatarea materialului
rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei;
c) instalatii fixe pentru tractiune electrica;
d) instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat,
telecomunicatii, transmisiuni de date si constructiile aferente
acestora.
(2) Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a
infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu
avizul Regiei Autonome "Societatea Nationale a Callor Ferate
Romane" si al Ministerului Transporturilor.
(3) In sensul prezentului regulament, prin zona de protectia a
infrastructurii feroviare se Intelege fasia de teren, indiferent de
proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei
cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a call ferate.
(4) Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale
institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a
infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Regiei
Autonome "Societatea Nationale a Cailor Ferate Romane" si al
Ministerului Transporturilor, si anume:
a) cai ferate industriale;
b) lucrari hidrotehnice;
c) traversarea call ferate de catre drumuri prin pasaje
denivelate;
d) subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de
telecomunicatii, energie electrical, conducte sub presiune de ape,
gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.
(5) In zona de protectie a infrastructurii transporturilor se
interzic:
a) amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau
infiintarea de plantatii care impieillica vizibilitatea liniei sau a
semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca
alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin
taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau
care modifica echilibrul panzei freatice subterane;
* modificat prin HGR nr. 789/1997
98
c) depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau
deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care
ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate romane,
' a zonei de protectie a infrastructurii cailor ferate romane precum
si a conditiilor de desfasurare normala a traficului.
Depozitarea sau manipularea unor materiale, substante sau
(51)
deseuri de felul celor prevazute la lit. c) este permisa numai cu
respectarea conditiilor stabilite de Regia Autonomy "Societatea
Nationala a Cailor Ferate Romane".
Amenajarile si instalatiile de manipulare sau transvazare
(52)
sau de depozitare a materialelor, substantelor sau deseuri or
) se pot realiza pe baza de studii privind
prevazute la alin. (5 1
asupra activitatii feroviare si de mediu executate de
implicatiile
unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Regiei
Autonome "Societatea Nationale a Cailor Ferate Romane" si cu
autorizatia Ministerului Transporturilor.
(6) Cedarea, transferul, ocuparea temporary sau definitive a
terenului din patrimonial Regiei Autonome "Societatea Nationale
a Cailor Ferate Romane", pentru lucrarile de interes public, atat
in intravilan cat si in extravilan, se fac numai cu avizul Regiei
Autonome "Societatea Nationale a Cailor Ferate Romane" si al
Ministerului Transporturilor.
Art. 20 DETALIERI
1 - DEFINITII
Infrastructura feroviara reprezinta ansamblul elementelor necesare circulatiei si manevrei materialului
•
rulant, cladirile stallilor de cale ferate cu facilitatile aferente, precum si celelalte cladiri si facilitati destinate
desfasurarii transportului feroviar.
Zona de protectie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte si de alta a
• si
axei caii ferate, indiferent de proprietar, in limita a maximum 100 m de la axa caii ferate, precum
terenurile destinate sau care servesc sub orice forma functionarii acesteia.
Zona de siguranta a infrastructuril feroviare cuprinde fasiile de teren in limita de 20 m fiecare, situate
•
de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatiilor de semnalizare si de
siguranta a circulatiei si a celorlalte instalatii de conducere operative a circulatiei trenurilor, precum si a
instalatillor si lucrarilor de protectie a mediului.
Linia curenta este portiunea Iiniei ferate aflate fie Intre semnalele de intrare in doua stall' consecutive
•
(exclusiv acestea), fie Intre indicatoarele permanente de acoperire.
Statia este portiunea call ferate aflata fie Intro semnalele de intrare (inclusiv acestea), fie intre
•
indicatoarele permanente de acoperire, inclusiv portiunile de linii de garaj din afara statiei. Lungimea
minima a peroanelor in marile gari este de 400 m, in cazul liniilor internationale.
este linia teoretica din planul tangent la nivelul superior at sinelor, in aliniament si
• Axa liniei ferate
curba, situata la jumatatea ecartamentului, considerand sinele Vara supralargire sau suprainaltare. Pe liniile
si In afara statiilor, distanta dintre axe este de 3,5-4 m. La liniile not aceasta
existente cu cale ferate dubla
distanta este de min. 4,2 m pe marilelinii internationals.
,
2 BAZA LEGALA
-
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cal de

• Legea nr. 71/1996 privind
comunicatie (Anexefe III si
99
• Legea cadastrului si pubIscstatss imobiliare nr. 7/1996, art. 4.
•
Legea nr. 89/1999 pentru aprobarea O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si
reorganizarea S.N.C.F.R.
•
Legea nr. 100/1996 pentru aderarea Romaniei Ia Acordul european privind marile linii internationale de
cale ferata (AGO) incheiat la Geneva Ia 31 mai 1995 — Anexa 1.
• Legea apararii nationale a Romaniei nr. 45/1994.
•
Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
•
Legea nr. 137/1995 (modificata prin Legea nr. 159 /1999) privind protectia inediului - Anexa II.
•
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
•
O.U.G.R. nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea SNCFR.
•
0.G.R. nr. 19/1997 privind transporturile, aprobata prin Legea nr. 197/1998.
•
H.G.R. nr. 44/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor.
•
H.G.R. nr. 789/1997 privind modificarea si completarea R.G.U. aprobat prin H.G.R. nr. 525/1996.
•
H.G.R. nr. 235/1991 privind infiintarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane (cu modifican
ultenoare).
•
H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a
criteriilor de realizare a acestora. pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General.
• Ordinul nr. 34
/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI si SRI pentru aprobarea Precizarilor privind
avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru
autorizarea executarii constructiilor.
•
Ordinul nr. 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor la docurnentatiile
tehnico-economice ale investitillor sau is documentatiile tehnice de sistematizare pentru terti.
•
STAS 10849 - Lucrari de cale ferata. Infrastructura si suprastructura cal. Terminologie.
• STAS 4392 - Cal ferate normale. Gabarite.
•
STAS 3197/2 - Lucrari de cale ferata. Infrastructura caii. Profiluri transversale tip.
• STAS 7582 - Lucrari de cale ferata. Terasamente.
•
STAS 1244/1 - Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Clasificarea si stabilirea categoriei
trecerii Ia nivel.
•
STAS 10009 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
Art. 20
PRECIZARI
Continutul articolului 20 a fost modificat prin H.G.R. nr. 789/1997 in sensul ca alin. (5) pct. c) a
primit alt continut, fiind urmat de doua alineate noi, respectiv (5') si (5
2 ). Modificarile au fost operate
conform legii, In textul articolului.
In acelasi timp, prevederile Legii nr. 89/1998 pentru aprobarea O.U.G. nr_ 12/1998 privind
transporturile pe caile ferate romane si reorganizarea SNCFR, precum si ale H.G.R. nr. 44/1997 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, conduc la adaptarea continutului art_ 20 dupa cum
urmeaza:
"Constructille si instalatiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare sau care
pot afecta stabilitatea si siguranta Odor ferate si a instalatiilor feroviare se autorizeaza cu avizul
Companiei nationale care gestioneaza infrastructura feroviard si at Ministerului Transporturilor.
Zona de protectie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte si de
alta a axei caii ferate indiferent de proprietar, in limita a max. 100 m de Ia axa call ferate, precum si
terenurile destinate sau care servesc sub orice forma Ia asigurarea functionarii acesteia.
1 00
Limitele concrete ale zonelor de protectie se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul
Trans po rtu rilor.
Prin nr. 12/1998 aprobata prin Legea nr. 89/1998, SNCFR se reorganizeala prin divizare intr-o
companie nationals, in societati nationale si societati comerciale. Atributiile fiecarei componente
rezultate (inclusiv cele de autorizare a folosintelor terenurilor sau a circulatiei juridice a acestora) se
stabilesc prin acte normative specifice''.
• In zona de siguranta, protectie si functionalitate a retelei de metrou a municipiului Bucuresti,
autorizarea executarii constructiilor se face cu avizul METROREX R.A. si al Ministerului Transporturilor
conform Ordinului nr.158/1996 al Ministerului Transporturilor.
• Delimitarea zonelor de siguranta, protectie si functionalitate a traseelor retelei de metrou
(existente Si propuse) va fi comunicata prin grija Ministerului Transporturilor, Consiliului General al
Municipiului Bucuresti care va stabili , dupa caz zonele de servitute.
Art. 20 APLICARE
AVIZELO R
• Autonzatia de construire se elibereaza In conformitate cu competentele stabilite prin Legea nr. 69/1991
(republicata, cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti
sau de catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate. conform legii.
in procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 20 vor fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor cadastrale pentru cai ferate (respectiv trasee de metrou) si a informatiilor privind
lucrarile nou propuse care pot conduce la exproprieri pentru cauza de utilitate publics sau instituirea de
servituti, in conformitate cu prevederile legii.
identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile, pentru
inscnerea lor in certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 18-19 - Amplasarea fats de drumuri publice si cursuri de apa navigabile (pentru poduri si pasaje
denivelate sau la nivel).
art. 22 - Retrageri fats de facia de protectie a frontierei de stat (pentru lucrarile din zonele de frontiers).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor, in conformitate cu prevederile
legate, dupa cum urmeaza:
- Avizul Ministerului Transporturilor si al Companiei Nationale care gestioneaza infrastructura
feroviard pentru lucrari privind caile ferate.
- Avizul Ministerului Transporturilor si al Regiei Autonome de Exploatare a Metroului - METROREX
R.A. pentru traseele de metrou de pe teritoriul municipiului Bucuresti.
- Acordul Autoritatii Centrale pentru Protectia Mediului (ACPM) sau a Autoritatli Teritoriale pentru
Protectia Mediului (ATPM) pentru constructiile ce necesita studii de impact asupra mediului.
- Alte avize si acorduri conform legii.
101
• Preluarea in documentatiile de urbanism a prevederilor PAIN, PATZ, PATJ referitoare la traseele de
cal ferate existente sau propuse din intravilanul si extravilanul localitatilor.
• Elaborarea reglementarilor de urbanism in concordanta cu conditiile impuse prin avizele autoritatilor
competente, pentru realizarea constructiilor in zona infrastructurilor feroviare sau a retelelor de metrou,
dupe caz.
Zona de protectie a infrastructurii

I, < 100 m 3,5-4,2m feroviare L < 100 m
Zona de si uranta
20 m
Depozit de
materiale
inflamabile
Cariera
In zona de protectie a infrastructurii feroviare publice se interzice amplasarea oricaror constructii, fie cu
caracter temporar, depozitarea de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei
sau a semnalelor feroviare, efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar putea provoca alunecari de
teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului (inclusiv prin taierea copacilor sau arbustilor on extragerea
de materiale de constructii) sau modificarea echilibrului freatic, precum si depozitarea necorespunzatoare
de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea
provoca degradarea infrastructurii feroviare (O.U.G. nr. 12/1998).
102
lc°lui 21 - Anolasarea fate aeroporturi
Autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea terenurilor

aferente aeroporturilor si a culoarelor de siguranta stabilite
conform legii se face cu avizul conform al Ministerului
Transporturilor.
Art, 21 DETALIERI
1- DEFINITII
• Aeroporturile sunt aerodromuri dotate cu constructii si instalatii pentru deservirea transportului
public de calatori si incarcatura (trafic aerian public).
• Aerodromurile sunt terenuri afectate, chiar pe timp limitat, decolarilor si aterizarilor unor aeronave
fiind dotate cu constructiile si instalatiife necesare circulatiei aeriene (infrastructura aeronautice).
• Terenurile de lucru sunt terenuri demarcate pentru zbor, dar nedotate cu nici o infrastructura sau
dotate cu constructii si instalatii sumare pentru desfasurarea unor activitati aeronautice.
• Terenurile de aeronautice sunt: aerodromurile, aeroporturile, heliporturile, terenurile de lucru si
alte terenuri destinate pentru desfasurarea de activitati aeronautice militare sau civile.
• Zonele de siguranli ale terenurilor de aeronautice sunt zonele de pe terenurile de aeronautice civile
si din jurul acestora, pentru realizarea securitatii decolarilor si aterizarii aeronavelor si pentru asigurarea
bunei folosiri a amenajarilor, constructiilor si instalatiilor aferente de pe teritoriu. Zonele de siguranta
cuprind:
- zona benzii de zbor, care include pista de decolare - aterizare si zonele laterale ale acesteia,
prelungirile de oprire si prelungirile degajate sau, in cazul heliporturilor, aria de decolare-aterizare;
- zonele culoarelor aeriene de acces;
- zonele de tranzitie;
- zona de limitare orizontala
- zona conica;
- zona conica exterioara.
2- BAZA LEGALA
• Legea nr. 7111996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cai de
comunicatie (Anexele VII si VIII).
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr.7/1996 - art. 4.
• Legea protectiei mediului nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) — Anexa II
• Decretul Consiliului de Stat nr. 95/1979 privind conditiile de stabilire a terenurilor de aeronautice, a
zonelor de siguranta si a servitutilor aeronautice.
• 0.G.R. nr. 29/1997 privind Codul Aerian — art. 3, art 76-77.
• H G.R nr. 44/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor.
103
• HGR nr. 405/1993 privind infiintarea Autoritatii Aeronautice Civile din Romania (Cu modificari
ulterioare).
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General — Anexa, cap. 2.
cap. 5.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 154/1997 pentru aprobarea reglementarii de aeronautics civila
"RACR — PMA —1: Procedura de emitere a avizelor la documentatiile tehnice pentru constructii Si amenajari
in zonele cu servituti aeronautice".
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 742/1998 pentru aprobarea Reglementarilor Aeronautice Civile
Romane RACR 1/Definitii si abrevieri.
• Ordinul nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI si SR! pentru aprobarea precizarilor
privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului. precum si a documentatiilor tehnice
pentru autorizarea executarii constructiilor.
• Ordin MAPPM nr. 125/1996 privind aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
sociale cu impact asupra mediului Inconjurator.
documentatiilor si de emitere, a acordului de mediu la planurile de urbanism si amenajarea teritoriului.
• Ordinul Ministerului Sanatatil nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
• M-34/80 — Limitele zonelor de siguranta ale terenurilor de aeronautica (norme tehnice).
• STAS 10183/1 - Acustica in transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi
si in vecinatatea acestora. Metoda de masurare.
• STAS 10183/3 - Acustica in transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe
aeroporturi. Calcuiul nivelului de zgomot global pentru zonarea acustica.
Art.21 PRECIZARI
In scopul asigurarii sigurantei zborului, Ministerul Transporturilor impreuna cu autoritatile
administratiei publice locale interesate stabilesc zonele supuse servitutilor de aeronautica civila aferente
aerodromurilor si amplasarii echipamentelor de protectie a navigatiei aeriene, ce vor fi luate in evidenta
cadastrala.
In zonele supuse servitutilor de aeronautica civila nu pot fi construite si amplasate nici un fel de
constructii, instalatii si echipamente fait avizul Ministerului Transporturilor. .
Pentru autorizarea executarii constructiilor in zonele invecinate infrastructurilor de transport aerian,

este importanta cunoasterea cu prioritate a urrnatoarelor aspecte:
- situarea infrastructurilor pentru transporturile aeriene in raport cu constructiile existente in
intravilanul si extravilanul localitatilor Invecinate, cu echiparile tehnico-edilitare din teritoriu (drumuri, linii de
inalta tensiune etc,), conformarea naturala a terenurilor si folosinta acestora (agriculture, silvicultura) et.;
104
- caracteristicile tehnice ale infrastructurilor pentru transporturile aeriene existente si prevazute
pentru viitor, categoria activitatilor de transport aerian etc.;
- distantele limits admise de la aeroport la zonele construite limitrofe, masurile necesare de
protectie a mediului si in primul rand de protectie acustica.
In aceste conditii, autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea terenurilor aferente
aeroporturilor si a zonelor de siguranta ale terenurilor de aeronautics stabilite conform legii se face
diferentiat, in functie de destinatia acestora:

Constructiile si amenajarile necesare activitatilor de decolare-aterizare.
Constructiile si instalatiile destinate activitatilor aeronautice, cu respectarea normelor tehnice
stabilite de organele administratiei publice centrale specializate.
Constructiile si amenajarile cu alte destinatii decat cele aeronautice, cu conditia respectarii
normelor de protectie acustica, precum si a limitarilor de inaltime si a retragerilor fats de diversele
emis de
componente ale zonelor de siguranta ale terenurilor de aeronautice, inscrise in avizul conform
autoritatea competenta.
Constructiile admise vor fi balizate in sisteme de zi si de noapte.
Amplasarea de lucrari, constructii sau instalatii care prin natura lor, sau datorita procesului de
functionare pot periclita siguranta zborurilor (obiective. care produc fum sau ceata artificiala, substante
nocive. radioactive sau rau mirositoare; sisteme de iluminat care sa perturbe identificarea sistemelor de
balizare a zonei; surse se energie electrica sau uncle radio producatoare de perturbatii in instalatiile de
protectie a navigatiei aeriene (unitati de morarit, silozuri, depozite, magazii, decantoare etc.).
Amplasarea constructillor a caror destinatie este incompatibila cu vecinatatea aeroporturilor
conform prevederilor Anexei nr.1 a prezentului Regulament este interzisa.
Art. 21 APLICARE
AVIZELOR
elibereaza in conformitate cu competentele stabilite prin Legea
• Autorizatia de construire se
nr. 69/1991 (republicatacu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
de catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupe caz.
in procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile art. 21 pot fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor cadastrale pentru terenurile de aeronautice si pentru cele situate in zona de
siguranta a acestora, ce pot conduce la servituti.
105
identificarii conditiiior de conformare $i amplasare a constructiilor pe terenurile construibile. pentru

inscrierea lor in certificatul de urbanism) $i in primul rand cu:

art. 18-20 - Amplasarea fats de caile de comunicatie.
art. 22 - Retrageri fats de fasia de protectie a frontierei de stat (pentru lucrarile din zonele de
frontiers).
art. 31 - Inaltimea constructiilor (pentru limitarea inaltimii constructiilor in zonele cu servituti

aeronautice).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor pentru constructii si
amenajari admise in conditiile prezentului Regulament $i ale legislatiei in vigoare:
- Avizul conform
al Ministerului Transporturilor sau al Autoritatii Aeronautice Civile Romane, in
functie de destinatia constructiei, conform atributiilor stabilite prin legislatia specifica.
- Alte avize si acorduri conform legii.
d) E iterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupd caz.

Delimitarea pe planurile de urbanism Si amenjarea teritoriului a terenurilor de aeronautics, cu zonele
de siguranta pentru care se instituie servituti aeronautice, precum $i a zonelor de protectie sanitara a
localitatilor afectate de zgomot $i vibratii.
• lndicarea in planurile de urbanism a zonelor construibile cu sau fara conditii
precum si stabilirea in
,
regulamentele de urbanism a conditiilor de construire pe terenurile situate in vecinatatea aeroporturilor

si a culoarelor de siguranta.
106
Articolul 22 - Retrageri fate de fatia de
protectie a frontierei de stat
(1) Autorizarea executarii constructiilor in extravilan se face

numai la distanta de 500 m fate de fasia de protectie a frontierei
de stat, catre interior.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) punctele de control
pentru trecerea frontierei, cu constructiile-anexa, terminalele
vamale si alte constructii si instalatii care se pot amplasa cu
avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei
publice si cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de
stat a Romaniei.
Art,22 DETALIERI
1 - DEFINITII
• F4ia de protectie a frontierei este reprezentata de o zona cu o latime de 20 m incepand de
la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat si de la limita terenului inundabil pentru frontiera de
ape, catre interior. Se excepteaza litoralul Marii Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunare, caile de
comunicatie si lucrarile hidrotehnice aflate la frontiera. In locurile din imediata apropiere a frontierei de
stat in care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, facia de protectie se constituie
mai in adancime.
• Zona de frontiera este alcatuita din teritoriul comunelor, oraselor si municipiilor, care,
potrivit organizarii administrative a teritoriului Romaniei, sunt situate In apropierea frontierei de stat,
litoralului Mari' Negre si sectorului lagunar pe o adancime de 20 Km fata de aceasta, catre interior.
2- BAZA LEGALA
• Legea fondului funciar nr.18/1991 (republicata) — art.4-5.
• Legea protectiei mediului nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) — Anexa II, art. 8, pct j).
• O.U.G.R. nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a
Romaniei — art. I alin.1-2, alin. 28-29, art. Ii art. III.
,
• Q.G.R. nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national,
aprobata prin Legea nr. 141/1999 — art. 9, alin. 2
• 0.G.R. nr. 42/1997 privind navigatia civila art. 5-6
criterillor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General — Anexa, cap. 4
alin. 3, cap. 5_
• Ordinul MAPPM nr_ 277/1997 pentru aprobarea Norrnativului de continut at documentatiilor tehnice
necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si autorizatiei de gospodarire a apelor — art. 3.
107
• Ordin al MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice
cu impact asupra mediului inconjurator - art. 3.3, alin. 3.3.3 pct.(c) - pentru efectele transfrontiera ale
impactului.
• Ordinul MAPPM nr. 699/1999 pentru aprobarea Procedurii si competentelor de emitere a avizelor si
autorizatiilor de gospodarire a apelor — Anexa, art. 27.
• Ordinul nr. 34/N/M.30 / 3422 /4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI si SRI pentru aprobarea Precizarilor
pentru autorizarea executarii constructiilor - art. 1 pct.(c)
Art. 22 PRECIZAR1
O.U.G. nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a
Romaniei. prin art. I alin. 28-29 conduce implicit la adaptarea continutului prezentului articol, dupd cum
urmeaza:
- Orice lucrari de constructii in extravilanul comunelor, oraselor si municipiilor pe o adancime de
500m de la linia de frontiera, pentru frontiera de uscat si de la malul apei pentru frontiera de apa, catre
interior, cu exceptia litoralului Marii Negre, se vor efectua dupa obtinerea tuturor aprobarilor legale, inclusiv
a I nspectoratului General al Politiei de Frontiera."
Frontiera de stat a Romaniei desparte teritoriul statului roman de teritoriul statelor vecine,
respectiv marea teritoriala a Romaniei de zona contigua.
Facia de protectie a frontierei face parte din domeniul public de interes national si se administreaza
de catre Politia de Frontiera Romana. Pe teritoriul sau se constituie culoarul de frontiera, convenit de statul
roman cu celelalte state vecine, in scopul mentinerii vizibilitatii si asigurarii protectiei semnelor de frontiera.
Lucrarile de constructii si amenajari din vecinatatea sa se executa in conformitate cu prevederile legale.
Constructiile si amenajarile cu activitati susceptibile sa produca poluare cu efecte transfrontiera
vor putea fi autorizate dupa elaborarea studiilor de impact si obtinerea acordului de mediu conform Iegii.
Pentru localifatile situate in zona de frontiera documentatiile de urbanism vor prelua prevederile
documentatiilor de amenajare a teritoriului si studiilor transfrontiera.
Aplicarea prevederilor prezentului Regulament pentru terenurile amplasate in zona de frontiera se
va face dupa cum urmeaza:
Constructiile prevazute de articolul 22 alin.(2) al Regulamentului general de urbanism, cele
prevazute de O.U.G. nr. 80/1999 art. I alin. 29, precum si cele prevazute de Legea nr.18/1991
(republicata) art.2 pct.(d) si (e), cu avizul conform al organelor administratiei publice de specialitate,
inclusiv al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.
Constructiile si amenajarile poluante cu efect transfrontalier.
108
Art. 22 APLICARE

AVIZELOR
• Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr.
69/1991 (republicata l cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, sau de primarii localitatilor, dupd caz.
• Avizele si acordurile de specialitate se emit de .organismele abilitate, conform legii.
In procedura de emitere a autorizatiei de construire, prevederile art. 3 pot fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor cadastrale si a informatiilor referitoare la statutul de localitate de frontiera a
satelor, oraselor sau municipiilor.
evaluarii construibilitatii terenurilor din vecinatatea fasiei de protectie a frontierei si obtinerea datelor
necesare eliberarii eertificatului de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan pentru evaluarea compatibilitatii constructiilor admise in
conditiile Legii nr.18/1991 (republicata) alin.2 pct.(d) si (e).
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (pentru localitatile de frontiera).
art. 5 - Suprafete impadurite (pentru exploatki forestiere).
art. 6 - Resursele subsolului (pentru lucrarile de exploatare a resurselor minerale).
art. 7 - Resurse de apa si platforme meteorologice.
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice (pentru constructiile ce pot
produce efecte de poluare).
art. 16 - Lucrari de utilitate publics.
art. 19 - Amplasarea fata de cai navigabile existente si cursuri de apa potential navigabile.
art. 20 - Amplasarea fats de cai ferate din administrarea SNCFR (pentru punctele de control
pentru trecerea frontierei si caile ferate).
art. 34 - Spatii verzi si plantate (pentru interzicerea plantatiilor de pomi, arbusti si culturi
inalte care afecteaza vizibilitatea).
art. 35 - impreimuiri (pentru interzicerea imprejmuirilor inalte si opace care afecteaza vizibilitatea).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor conforme pentru
constructiile si amenajarile permise in cond4iile prezentului Regulament, precum si a altor avize legate
necesare:
- Avizul Ministerului de Interne, prin Inspectoratul General at Politiei de Frontiers, (pentru
punctele de control trecere frontiera si pentru orice constructie admisibila la o distanta mai mica de 500 m
de la linia de frontiera)
- Avizul MApN prin Statul Major General, at Ministerului de Interne si al Serviciului Roman de
Informatii pentru planurile urbanistice generale ale tocalitatilor situate in zona de frontiera.
Alte avize si acorduri conform legii.
d) Erniterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupd caz.
109
• Indicarea pe planurile de urbanism $i de amenajare a teritoriului a frontierei de stat, a distantei de 500
m fats de aceasta, a fasiei de protectie, respectiv a limitei zonei de frontiera, dupa caz.
• Indicarea pe planuri a terenurilor destinate constructiilor si amenajarilor permise, dupd caz.
• Cuprinderea in Regulamentul local de urbanism a prevederilor specifice privind amplasarea
constructiilor fats de frontiera de stat.
• Elaborarea studiilor necesare pentru obtinerea acordului de mediu pentru planurile de urbanism si
amenajarea teritoriului comunelor, municipiilor si oraselor din zona de frontiera, in vederea
identificarii efectelor de poluare transfrontalieri
Art. 22 EXEMPLIFI CART
Frontiers
D = 500 in
Cu acordul prealabil al Inspectoratului General al Politiei de Frontiers, pe adancimea de 500 m de la linia

de frontiera, se pot executa activitati precum mineritul, exploatarile de titei, de gaze, de ape minerale, de
ape termale, exploatarile forestiere, balastiere sau cariere, lucrarile de Imbunatatiri funciare si
indiguirile, lucrarile sau constructiile pe cursurile de apa, constructiile $i amenajarile turistice sau de
agrement, cercetarile si prospectarile geologice (0.U.G. nr. 80/1999 art. 29).
110
Articolul 23 - Amplasarea fate de aliniament
(1) Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase

fats de acesta, dupa cum urmeaza:
a) in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi
amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;
b) retragerea constructiilor fats de aliniament este permisa
numai dace se respects coerenta si caracterul fronturilor
stradale.
(2) In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai
daces inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe
orizontala, din orice punct al cladirii fate de cel mai apropiat
punct al aliniamentului opus.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) constructiile care au
fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.
(4) In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege
limita dintre domeniul privat si domeniul public.
Art. 23 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Aliniamentul este limita dintre domeniul public $i domeniul privat. 0 cladire este construita "la
aliniament" daces este amplasata la limita dintre domeniul public si cel privat.
Cand constructia este retrasa fats de aliniament, acesta poate fi materializat, dupa caz, de
Imprejmuirea terenului.
Alinierea fatadelor coincide, dupa caz, cu aliniamentul stradal sau poate constitui o linie paralela sau
neparalela cu acesta.
• Regimul de aliniere este limita conventionala stability prin regulamentele locale de urbanism, ce
reglementeaza modul de amplasare a constructiilor, prin fixarea unei distante Intre fronturile construite $i •
un reper existent (aliniamentul stradal, axul strazii, limita trotuarului, alinierea fatadelor existente,
imprejmuiri etc).
2 BAZA LEGALA
-
• Codut civil art. 622 (Servitutea de a nu zidi clecat pans la o anumita inaltime).
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drurnurilor.
Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr.
68/1994 privind protejarea patrimomului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
• Legea protectiei mediului nr.137/1995 (modificafa prin Legea nr. 159/1999) — art. 60 pct. d).
•• Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in construe ii.
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea $t sancttonarea contraventiilor la normele legate de igiena si
sanatate publica.
• 0.G R. nr. 43/1997 (republicata) privind regimul juridic al drumurilor.
111
• O.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului
• O.G.R. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, art. 18, alin 1 pct. (b).
• O.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la norrnele legale de igiena si sanatate publics.
• Ordinul Ministerului Sanalatii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
si realizarea strazilor In localitatile urbane.
si realizarea strazilor in localitatile rurale.
• Ordinul MLPAT nr. 90/N si ONCGC nr. 911 — CP din 1997 pentru aprobarea Metodotogiei privind
• STAS 10144 / 2 - Strazi, trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti, prescriptii de proiectare.
• STAS 10009 - Acustica urband. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot.
• STAS 6221 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al Incaperilor.
Art. 23 12 A R I
Pozitia constructiilor in raport cu drurnurile si spatiile publice reprezinta un element determinant at
morfologiei urbane.
• Amplasarea constructiilor noi se face, de reguld, cu respectarea configuratiei arhitecturale
existente.
• In ansamblurile construite ce apartin patrimoniului cultural construit de importanta nationals
sau locala si, dupa caz, in zonele de protectie ale acestora, amplasarea constructiilor noi fata de aliniament
se va face cu respectarea configuratiei existente specifice.
In situatii deosebite, determinate de specificul localitatii sau at zonei, se pot aplica prevederile
alin.(3) din art.23 at Regulamentului general de urbanism.
• in zonele libere de constructii sau partial construite, stabilirea configuratiei urbane si implicit a
regimului de aliniere se va face,de regulkpe baza documentatiilor de urbanism aprobate conform legii (PUZ,
PUD).
• Retragerea constructiilor fata de aliniament se poate face din ratiuni functionale, estetice sau
ecologice (protectia contra zgomotelor si nocivitatilor).
• Regula stabilirii inaltim ii maxime a constructiilor, in raport cu distanta fata de orice punct al
,
fatadei de pe aliniamentul opus ( H ), deriva din necesitatea respectarii normelor de igiena (insorire,
protectia Impotriva zgornotului si nocivitatilor datorate circulatiei si transporturilor) si a celor de securitate a
constructiilor.
• in practica de elaborare a docurnentatiilor de urbanism, precum si in activitatea de autorizare
a constructiilor pot apare urmatoarele exceptii de la aceasta regula:
atunci and este necesara completarea cu cladiri a fronturitor existente intre care distanta intre .
fronturi este mai mica decat1naltimea, pentru majoritatea constructiilor din zona.
112
- atunci cand este supusa autorizarii o constructie a car& inaltime este mai mare decat distanta
dintre fronturile construite, masurata conform prevederilor alineatului (2) at prezentului articol.
Pentru orice alte situatii care nu se pot incadra in prevederile alin. (1) si (2) ale prezentului Regulament,
este necesard elaborarea si aprobarea prealabila a unui PUZ, in vederea evaluarii corecte a consecintelor
includerii noii constructii in contextul existent.
Pentru fundamentarea deciziilor in elaborarea si aprobarea PUZ, pot fi intocmite studii de fundamentare
(istorice, altimetrice, privind morfotogia tesutului urban etc.).
rt. 2
EMITEREA AVIZELOR

•
nr. 69/1991 (republicatkcu modificari utterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale conditiilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general at municipiului Bucuresti sau
de catre primarii localitatilor. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupe caz.
In procedura de autorizare, prevederile art. 23 pot fi utilizare astfel:
Obtinerea datetor cadastrale si a informatiilor referitoare Ia situatia zonei in care va fi

a)
amplasata constructia (zone protejata, zone cu fond construit valoros, zone insalubra propusa pentru
restructurare etc.}, precum si Ia modul specific de amplasare a constructiilor feta de atiniament si
inscrierea acestor conditionari in certificatul de urbanism.
inscrierea lor in certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 4 - 15 - Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor.
art. 16 - Lucrari de utilitate publica (pentru eventuatele necesitati de corectari de trasee si largiri de
drumuri ce pot schimba aliniarnentul existent).
art. 17 - Orientarea fate de punctele cardinale (in vederea evaluarii conditiilor de insorire, in functie
de modul de amplasare a constructiilor fata de aliniament cu respectarea orientarilor recomandabile sau
impuse).
art. 18 -- Amplasarea fata de drumuri publice
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru determinarea suprafetei construibile rezultata din
retragerile impuse feta de limitele laterale st aliniament).
art. 31 - I naltirnea constructiilor.
art. 35 - Imprejmuiri (pentru separarea domeniului public de cot privet).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizului Ministerului Turismului,

Arnenajarii Teritoriului, Ministerului Culturii, Ministerului sanatavi,
Ministerului Lucrarilor Public° si
Secretariatului de Stat pentru Culte etc. in functie de destinatia construoiitor.
- Atte avize, acorduri legate.
dupa caz.
d) Emiterea autorizatiei de construire sau ref uzul autorizarii,
113
3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABOHAREA
DOCUIVIENTATHLOR DE URBANISM
•
StabHirea regimului de aliniere in conformitate cu particularitatile zonei si indicarea acestuia
in planurile de urbanism.
•
lncluderea In unitati teritoriale de referinta a zonelor cu construclii avand anumite
particularitati privind amplasarea fata de aliniament
Art. 23 EXEMPLIFICAtii
Aga,
‘11;
b) D>H D= L+R D1>H1 DI = L + R + RI
D, D1 = distanta dintre fronturile construite (cu sau Lira niveluri retrase)
H, H1 = inaltimea constructiilor §Usau a retragerilor, dupa caz
R, R1 = retragere fatii de aliniament
L = ampriza drumului (distanta dintre aliniamentele existcnte)
114
Articolul 24 - Amplasarea in interiorul parcelei
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai

daca se respects :
a) distantele minime obligatorii fate de limitele laterale si
posterioare ale parcelei, conform Codului civil ;
b) distantele minime necesare interventiilor in caz de
incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de
pompieri.
Art. 24 DETAI.IEFII
1- DEFINITIE
• Parcela este suprafata de teren ale carei limite sunt sau nu materializate pe teren, proprietatea unuia
sau mai multor proprietari, apartinand domeniului public sau privat, si care are un numar cadastral ce se
inscrie in registrul de publicitate funciara. Impreuna cu constructiile sau amenajarile executate pe
suprafata sa, parcela reprezinta un bun 'mobil.
• Servitutea de vedere este o limitare a dreptului de proprietate constand din obligatia de a pastra o
distanta de minimum 1,90 metri intre fatadele cu ferestre sau balcoane ale cladirilor si limita proprietatii
Invecinate, conform art. 612 din Codul Civil.
• Alinierile fata de limitele laterale si limita posterioara reprezinta retragerile constructiilor fata de
limitele unei proprietati, altele decat aliniamentul.
2 - BAZA LEGALA
• Codul civil, art. 461-471, art 590 - 599, art. 610 - 614.
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996.
• Legea protecliei mediului nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999).
sanatate publica.
patrimoniului cultural national .
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G. nr.
• Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural-national, art. 18, alin.1
pct.(1)).
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea 0.G.R. nr. 68/1994 pnvind protejarea
• 0.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea si completarea Lep nr. 98/1994 privind stabilirea si
sanctionarea contraventinor la normele legale de igiena si sanatate publicd.
• 0.G.R. nr. 60/1997 p ivind apararea impotriva incendiilor — art. 24.
115
• H.G.R nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere
a incendiilor — art. 39, art. 45, art. 51.
stingere a incendiilor — art. 17, art. 23-27, Anexa 1.
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 - pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
• P 118-99 — Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Art.24 PRE CIZARI

In functie de marimea parcelei, pe suprafata acesteia pot fi amplasate una sau mai multe
constructii principale si constructii anexe.
Pozitia lor pe suprafata parcelei este conditionata de regimul de aliniere fata de drumurile si spatiile
publice si de alinierile impuse fata de limitele laterale si limita posterioara a acesteia.
• Catre drumurile publice constructiile pot fi amplasate "la aliniament" (pe limita dintre domeniul
public si cel privat) sau retrase din aliniament, in conformitate cu regulile urbanistice sau pastrand traditia
zonei.
• in relatie cu limitele laterale ale parcelei, constructiile pot fi amplasate astfel:
- in regim Inchis (insiruite, in regimul curtilor inchise sau deschise), cuplate pe ambele laturi la
calcan cu constructiile de pe parcelele invecinate.
- in regirn cuplat (alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei)
- in regim izolat (cu retrageri fata de vecinatati)
Prevederile articolului se refera la toate constructiile principale aflate pe suprafata parcelei.
Retragerile irnpuse prin prevederile prezentului articol fata de lirnitele laterale ale tereniali se bazeaza, in
principal. pe prevederile Codului Civil (servitutea de vedere) si pe cele cuprinse in normele de protectie
contra incendiilor. Retragerile impuse au un caracter minimal si vor fi completate de normele locale, dupa
caz, pentru realizarea urmatoarelor cerinte de asigurare a confortului urban
- asigurarea respectarii normelor de insorire si iluminat natural ;
- respectarea conditiilor de vizibilitate (perceptia unei portiuni din bolta cereasca din interiorul
Incaperilor de locuit), in acord cu realizarea intimitatii de locuire pentru constructiile invecinate;
- respectarea conditiilor generale de protectie contra incendiilor, prin asigurarea accesului
vehiculelor sau formatiilor mobile de pompieri, dupd caz
- asigurarea protectiei contra zgomotului si nocivitatilor in cazul cand parcela se invecineaza cu
surse de poluare (constructii industriale, amenajari comerciale etc.) ;
- necesitali de conservare a specificului tesutului urban, avand o anumita tipologie de amplasare
a constructiilor, in regim izolat, cuplat, insiruite sau in sistemui curtilor inchise sau deschise;
- obtinerea unei anumite grupari a constructiilor, in ansamblurile not pentru care se urmareste o
dezvoltare coerenta a tesutului urban.
In practica urbanistica se admite de regula, o distanta minima intro constructiiie de pe aceeasi
parcela egala cu jumatatea inaltimii constructiei celei mai inalte, dar nu mai mica de 3 m.
Distantele necesare interventiei in caz de incendiu sunt stabilite prin avizul until teritoriale de
pompieri militari, recomandandu se daca cerintele de interventie sau conditiile locale nu impun altfel sa
-
—
se asigure:
116
accesul usor al mijloacelor si fortelor de interventie, la cel putin o fatada vitrata (doua pentru cladiri
inalte, foarteinalte sau cu sali aglornerate), precum si accesul autospecialelor de interventie la vitrarile
existente spre drumul public (neblocarea cu obstacole de tipul copertinelor marl, piloni inalti, parcaje
auto etc.);
posibilitatile de acces at mijloacelor de interventie, atunci cand este necasar si la a doua fatada, prin
arnenajari cu latimea de 12 metri; in cazurile cand acest lucru nu este posibil, se asigura trecerea
fortelor (personalului) de interventie prin treceri pietonale cu latimea minima de 1,5 metri.
Accesele si pasajele carosabile trebuie pastrate libere in permanents Fara sa fie obstruchonate de
amplasarea de semnalizari, imprejmuiri, mobilier urban etc.
Nu se asigura acces pentru autospecialele de interventie in situatia in care parcela se afla la
diferente de nivel fats de drumul public mai mari de 0,50 metri.
Art.24 APLICARE
1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII GONSTRUCTIILOR SI
EMITEREA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegahile
de catre primarii locafitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
a) Obtinerea datelor cadastrale, a informatiilor referitoare la tipologia tesutului urban existent si
a modului de amplasare a constructiilor pe parcela preconizat pentru dezvoltarile unor zone urbane si
indicarea condihilor de realizare a constructiilor prin certificatul de urbanism.
inscrierea lorin certificatul de urbanism), si in primul rand cu:
art. 4 - 14 si art. 16 - Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor (pentru stabilirea
construibilitatii terenului).
art. 15 - Procentul de ocupare a terenului (pentru incadrarea in limitele valorii maxime stabilite
pentru parcelele din zona).
art. 17 - Orientarea fats de punctele cardinale (pentru verificarea modului in care proiectul
respects normele de igiend ref eritoare la insorire si iluminat natural, precum si orientarile faha de punctele
cardinale recomandate prin Anexa 3).
art. 23 - Amplasarea fata de aliniament (pentru determinarea suprafetei pe care poate fi
amplasata constructia rezultat in urma asigurarii retragerilor fata de limitele parcelei).
art. 23 si 24 - Accese carosabile si pietonale (pentru determinarea procentului din suprafata
parcelei ocupate de acestea).
art. 27 - Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente (pentru realizarea echiparii
edilitare cu respectarea normelor sanitare).
art. 30 - Parcelarea (pentru identificarea dimensiunilor minime admisibile pentru parcelele pe care
se executa construchi in sistem izolat, cuplat sau insiruit).
art. 31 - Inaltimea constructiilor (pentru corelarea cu inaltimea medie a zonei si cu cea a cladirilor
invecinate).
art. 33 Parcaje (pentru asigurarea parcarii pe suprafata parcelei).
de spahi plantate pe parcela).
art. 34 - Spahi verzi si plantate (pentru asigurarea necesarului
art. 35 - Impreimuin.
117
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizului unitatii teritoriale de pompieri
militari privind asigurarea conditillor minime necesare interventiei in caz de incendiu, a avizului sanitar,
precum si a celorlalte avize si acorduri prevazute de lege.
d) Emiterea autorizatiei de construire, sau refuzul autorizarii, dtipa caz.
3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA DOCUMENTATIILOR DE
URBANISM
• Deliniitarea in cadrul
documentatiilor de urbansim a unitatilor teritoriale de referinta in functie
de tipologia specifics a tesutului urban.
• Stabilirea reglementarilor specifice privind modul de amplasare a constructillor pe suprafata
parcelelor din zonele cu aceleasi caracteristici.
Art. 24 EXEMPLIFICA RI.
MMIONXIME
Distanta minima admisa de Codul Civil
intro fatadele cu ferestre si balcoane si limita proprietatii
(Ingradita sau nu) este de 1,90 m.
Pentru asigurarea respectarii normelor de insorire

de prevenire a incendiilor, intre fatadele cu
ferestre ale constructlilor amplasate pe aceeasi parcels este recomandabila
o distanta minima egala cu
jurnatate din inaltimea cladirii celei mai Inane, dar nu mai mica de 3 m.
118
2.3.2. Reguli cu privire Ia asigurarea acceselor obligatorii
I
Articolul 25 - Accese carosabile
(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai

dace exists posibilitati de acces Ia drumurile publice, direct
sau prin servitute, conform destinatiei constructiei.
Caracteristicile acceselor Ia drumurile publice trebuie sa
permits interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) In mod exceptional se poate autoriza executarea
constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1),
cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
(3) Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. (1) se
determine conform anexei nr. 4 la prezentul regulament.
(4) Orice acces Ia drumurile publice se va face conform
avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de
administratorul acestora.
Art. 25 ETALIER
1 - DEFINITII
• Accesul la drumurile publice reprezinta accesul carosabil direct sau prin servitute, din drumurile
publice la parcels.
• Accesul direct reprezinta posibilitatea de intrare-iesire fara afectarea altor functiuni sau proprietati.
• Servitutea de trecere reprezinta o dispozitie juridica reglementata de codul civil, conform careia
proprietarul al carui teren este infundat (fara nici o iesire Ia drumul public), poate cere sa I se permits
trecerea pe proprietatea vecinului, in scopul exploatarii fondului sau, cu obligatia de a-I despagubi
proportional cu pagubele produse. Servitutea de trecere catre drumul public poate fi constituita atat pe
terenurile proprietate privata, cat si pe terenurile apartinand domeniului public, in localitati urbane sau
rurale si se inregistreaza in evidentele cadastrale.
• Drum public este drumul destinat satisfacerii tuturor cerintelor de transport rutier, fiind gestionat de
organele centrale sau locale ale administratiei publice.
• Strizile sunt dumuri publice din interiorul localitatilor indiferent de denumire (strada, cafe, chei,
splai, sosea, alee, fundatura, ulita).
• Categoria strazii se stabileste in functie de rolul caracteristicile functionale sau tehnice, pe baza
studiilor de circulatie. Definirea si stabilirea elementelor caracteristice fiecarei categorii de strazi se face
in conformitate cu actele normative specifice domeniului.
2 - BAZA LEGALA
Codut civil - art. 616 - 619. •
119
• Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) privind autorizarea executarii constructiilor si uncle rnasuri
pentru realizarea locuintelor (Cu modificari ulterioare), art. 3.
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii art.5, art.30.
• O.G.R. nr. 43/1997 (republicata) privind regimul juridic al drumurilor-art. 52-53.
• H.G.R nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor Ia normele de prevenire si stingere
a incendiilor — art. 39.
• Ordin nr. 496 /1998 al Ministerului Transporturilor si ONCGC privind aprobarea Metodologiei pentru
executarea lucrarilor de cadastru al drumurilor publice.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor privind incadrarea in
categorii a drumurilor nationale.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea Si modernizarea drumurilor.
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drurnurilor publice.
si realizarea strazilor in localitatile rurale.
• Ordinul nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea acordurilor Ministerului
Transporturilor la documentatiile tehnico-economice ale investiliilor sau la documentaiiile tehnice de
sistematizare pentru terti.
stingere a incendiilor — art. 23-27, Anexa 1.
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Norrnelor metodologice de avizare si
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor: de igiena si a recomandarilor
• C242- Normativ pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati, si teritoriul de influenta.
• P118 — 99 —'Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
• STAS 4032/2 - Tehnica traficului rutier - Terminologie
1. GENERALITATI
• Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categorille de constructii la reteaua de circulatie si
transport reprezinta o conditie majors de configurare, amplasare si autorizare a acestora.
• Se va urmari asigurarea acceselor carosabile clirecte intre parcela si drumul public sau cu
un
minimum de servituIi de trecere in conditiile specifics amplasament, cu respectarea relatiilor a
gabaritelor functionale.
120
Constructiile care nu beneficiaza de accese directe conforrn alin. (2) at art. 25 vor U astfel
•
conforrnate incat sa respecte conditiile din avizul unitalii teritoriale de pompieri.
precizata la alin. (4) at prezentului articol se litelege
• Prin autorizatia speciala de construire
actul emis de administratia drumului public prin care se recunoaste indeplinirea tuturor prevederilor legate
pentru ca accesul la drumul public sa poata fi autorizat, executat si utilizat ca atare.
2. MODUL DE UTILIZARE A ANEXEI 4
Stabilirea conditiilor, tipurilor si a numarului de accese carosabile pentru fiecare categorie de
constructii prezentate in anexa 4 se face in raport Cu:

corespunzator conditiilor de
- destinatia, structura functionata si capacitatea constructiei
arnplasantent;
- accesele dimensionate ca numar si capacitate in functie de caracteristicile constructiei
altor cladiri existente deservite in totalitate sau partial, precum si de componenta si
proiectate si ale
caracterut traficului de pe drumurile publice;
de circulatie urbana sau din teritoriu - artere de categoria
- accesele directe Ia reteaua majors
(6 benzi), a II-a (4 benzi) si a III-a (2 benzi) cu circulatie continua sau discontinua;
pentru toti
- conditiile de fluenta, securitate, contort si buns destasurare a circulatiei generale
participantii la trafic (traffic usor, greu, tehnologic, pietonal, biciclisti, transport in comun).
Pentru accesele carosabile directe specificate in anexa 4 punctele 4.1.1. si 4.2.1. (constructii
administrative de tipul sediilor pentru servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe
de specialitate ale administratiei publice, prefecturi, primarii si unitati financiar-bancare), in cazul localitatilor
care nu dispun de artere de categoria i si II se vor prevedea accese din arterele retelei majore de categoria a
III-a (2 benzi) cu amenajari corespunzatoare (largiri locale, benzi suplimentare de intrare-iesire etc.).
Rezolvarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de constructii se va face in corelare cu
organizarea circulatiei majore. cu organizarea parcajelor si cu accesul pietonilor.
Curtile interioare neacoperite cu aria mai mare de 600 mp si inchise pe toate laturile de
•
constructie, situate la nivelul terenului sau at circulatiilor carosabile adiacente on la o diferenta de nivel mai
mica de 0,50 m fats de aceste circulatii, se prevad obligatoriu cu accese carosabile pentru autospecialele de
interventie in caz de incendiu, cu gabarite de minim 3,80 m latime si 4,20 m inaltime.
-Fara acces carosabil)
Pentru curtile interioare mentionate, situate is diferente mai marl de 0,50 m (
se asigura numai acces pentru personalul de interventie (treceri pietonale), cu latime de min. 1,50 m si
inaltime de 1,90 m.
Nu este obligatorie asigurarea acceselor carosabile la cabane, refugii turistice, constructii la
•
altitudine (montane), anexe gospodaresti, precum si Ia constructiile incadrate in categoria de importanta D
(reclusa).
Pentru realizarea acceselor carosabile prevazute Ia alin. (4) at prezentului Regulament este
•
autorizatiei speciale (de racordare) emisa de administratorul drumului public.
necesara obtinerea
Documentatia se prezinta pentru avizare tuturor factorilor (apa-canal, telefonie, electrice etc.) stabiliti prin
lege.
Constructiile ale caror accese carosabile (direct sau prin servitute) respecta normele de siguranta si fluenta
a traficului, in conditille avizului administratorului drumului.
121
• Utiliziri adrnise cu conditii
Constructiile Vara posibilitati de acces carosabil Ia drumurile publice (direct sau prin servitute) say cu
accese ale caror caracteristici tehnice nu permit interventia mijloacelor de stingere a incendiior, cu conditia
obtinerii avizului unitatii teritoriale de pompieri, conform prevederilor alin. (2) al prezentului articol.
Se interzice autorizarea constructiilor la care nu suet asigurate accesele carosabile

corespunzatoare, in conformitatea cu prevederile fegii.
Art, 25
1.AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR

EIVIITEREA AVIZELOR SI
•
Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele stabilite prin Legea nr. 69/1991
(republicata,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile permanente
ale consiliilor judetene cu avizul prfmarilor, de primarul general al rnunicipiului Bucuresti sau de catre
primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarefor municipiului Bucuresti, dupd caz.
•
Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform Iegii.
a)
Obtinerea datelor de cadastru privind reteaua de circulatie si transport existents si servitutile
de utilitate publics legal instituite, precum si a prevederilor planurilor de urbanism si de amenajare a
teritoriului si a studiilor de fundamentare a acestora.
b)
Corelarea articolufui 25 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism, (in vederea
identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile
inscrierea lor in certificatul de urbanism), si in primul rand cu: , pentru
art. 8 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate.

art. 9 - Zone construite protejate.
art. 10 - Expunerea Ia riscuri naturale.
art. 12 - Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice.
art. 13 - Asigurarea echiparii
art. 14 - Asigurarea compatibilitatii functiunilor
art. 15 - Procentul de ocupare a terenului (inclusiv anexa 2
).
art. 16 - Lucrari de utilitate publica.

art. 18 - Amplasarea fats de drumunle publice.
art. 23 - ;Amplasarea fats de aliniament
art 24 - Arnplasarea in interiorul parcelei.
art. 26 - Accese pietonare.
art. 29 - Proprietatea publics asupra retelelor edilitare.
art. 33 - Parcaje (inclusiv anexa 5).
c) Obtinerea de catre solicitantul
drumun ior, dupa cum urmeaz a. autorizatiei de construire a avizelor eliberate de achinistratorul
- • .
122
- Avizul Administraliei Nationale a Drumurilorpentru infiintarea sau dezvoltarea unor obiective care
necesita acces direct sau indirect Ia drumurile nationale deschise traficului international.
- Avizul Directiilor Regionale de Drumuri si Poduri pentru accesele carosabile ale constructiilor din
drumurile publice nationale si din tronsoanele acestora care traverseaza localitatile (cu exceptia
municipiilor).
- Avizul serviciilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene si locale pentru accese din arterele
urbane de orice categorie (inclusiv tronsoane DN si DJ) din rriunicipii.
Avizul unitatii teritoriale de pompieri.
- Alte avize si acorduri legale.
d) Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa caz.

indicarea pe planurile de urbansim a retelelor de drumuri si strazi locale, si accesele directe sau prin
•
servitute, la imobilele existente (terenuri cu sau fara constructii si arnenajari).
Si
indicarea pe planurile de urbanism a acceselor Ia parcelele propuse, pentru deservirea acestora
•
interventie in caz de incendiu.
Elaborarea reglementarilor de urbanism privind accesul carosabil la imobile, direct sau prin servitute.
•
123
Articolul 26 - Accese pietonale
(1)
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice
fel este permisa numai daces se asigura accese pietonale,
potrivit importantei si destinatiei constructiei.
(2) In sensul prezentului articol, prin
accese pietonale se
Intelege caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care
pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice
cale de acces public pe terenuri proprietate
publics sau, dupes
caz, pe terenuri proprietate privates grevate de servitutea de
trecere publics, potrivit legii sau obiceiului.
(3)
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incest sA permits
circulatie persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace
specifice de deplasare.
Art. 26
DETALIERI
1 - DEFINITII
•
Strazile pietonale sunt strazi rezervate exclusiv circulatiei pietonilor si ocazional
accesului
vehiculelor in scop utilitar - servicii si interventie pentru parcelele din zones.
•
Accesele pietonale cu circulatie continua sunt accesele amenajate astfel incest intersectiile cu caile
carosabile sunt la niveluri diferite (tuneluri, pasarele, poduri) fiind excluse interferente intre traficul auto si
traficul pietonal.
•
Flux de pietoni - numarul pietonilor care se deplaseaza pe un traseu dat, intr-o perioada de timp (de
ex. 1 ora), intr-un sens sau in ambele sensuri.
•
Reglementarea circulatiei pietonilor - organizarea circulatiei si a acceselor pietonale in contextul
organizarii generale a circulatiei vehiculelor, mijloacelor de transport in comun, bicicletelor etc.
2- BAZA LEGALA
• Codul civil - art. 616 - 619.
•
Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) privind autorizarea executarii constructiilor $i unele masuri
pentru realizarea locuintelor - art. 3 pct. (c).
•
Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea 0.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
• 0.G.R. nr. 43/1997 (republicata) privind regimul juridic al drumurilor.
•
Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
si realizarea strazilor in localitatile urbane art. 3.24 si Anexa 5.
•
Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
si realizarea strazilor in localitatife rurale - Anexa.
•
CPH - 193 - Normativ pentru adaptarea constructiilor $i locurilor publice la cerintele persoanelor
handicapate.
•
C242 - Normativ pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati $i teritoriul de influenta.
• P118-99 — Normativ de siguranta to foc a constructiilor.
•
STAS 10144/2 - Strazi, trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de proiectare.
124
Art. 26 EC I
Pent' u toate constructiile si amenajarile de orice fel trebuie pi -evazute accese pentru pietoni,
concepute Si realizate corespunzator caracteristicilor acestor constructii. Caile pietonale, dispuse si
alcatuite structural, in functie de caracterul functional, conditiile locale si de incadrarea urbana, sunt de
mai multe categorii si anume:
- trotuare pentru circulatie curenta dispuse in paralel cu carosabilul strazii;
- alei pietonale cu trasee independente de circulatia carosabila; acestea pot fi amenajate si
pentru accesul ocazional si controlat at unor categorii de vehicule pentru servicii si interventii;
- strazi pietonale rezervate pietonilor, de regula, in zone urbane centrale cu caracter istoric,
comercial, cultural etc;
- piete pietonale etc.
Proiectarea cailor pietonale se face in functie de importanta fluxurilor de pietoni din orele de varf
ale traficului. de directia si sensul major at deplasarii si de caracterul deplasarii.
Accesele pietonale trebuie reglementate ca accesibilitate si continuitate in sistem prioritar, de
flux, cu prevederea amenajarilor necesare deplinei sigurante a deplasarii, indeosebj in relatie cu circulatia
vehiculelor de orice categorie.
Accesele pietonale cu circulatie continua sunt asigurate prin treceri denivelate - tuneluri sau
pasarele - fate de circulatia vehiculelor.
In aceste conditii apticarea art. 26 - Accese pietonale se va efectua cu urmatoarele prevederi
privind modul de ocupare a terenurilor:
constructii si amenajari la care se asigura accese pietonale, precum si constructii de accese si cal
pietonale ce reprezinta lucrari independente, amenajate si echipate in functie de marimea fluxului de
pietoni care asigura deplasarea acestora in conditii de contort si de siguranta. Se vor avea in vedere si
exigentele impuse de circulatia persoanelor cu handicap.
• Utilizari admise Cu conditii
Tipurile de accese pietonale existente sau propuse cu sau fare servituti de utilitate publica cum sunt:
- accese pietonale prin zone (terenuri) proprietati private (servitute de trecere);
- accese pietonale admise prin reglementari orare, de flux sau in functie de alte conditii etc.
Se interzice autorizarea constructiilor pe terenul pentru care nu sunt prevazute accesele pietonale.
Zonarea functionala a teritoriului trebuie sa asigure corelarea diferitelor categorii de accese carosabile,
accese pietonale si parcaje, corespunzator functiilor si caracterului urbanistic at zonei.
Art. 26
EM ITEREA AVIZELO R
69/1991 (republicata cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general at municipiului Bucuresti sau de
catre primarii _focalitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
• Avizele si aCordunle de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.
Cadesi accesele pietonale sunt, de regula, autorizate ca parti componente, odata cu constructiile si
amenajarile ce constitute investItia de baza, sau pot constitul obiective independente,
125
Prevederile art 26 - Accese pietonale pot fi aplicate in procedura de acordare a autorizatiei dupa
coin urmeaza:
a) Pentru cazurile in care accesele pietonale constituie componente ale unor ansambluri de
constructii sau ale unor dotari sau lucrari tehnico-edilitare majore, pentru care se solicita autorizatie de
construire, in aplicarea art. 26 se va evidentia cu prioritate rolul functional at acceselor pietonale in cadrul
acestor constructii.
b) Pentru cazurile in care accesele pietonale reprezinta lucrari independente, prevederile art. 26
se aplica pentru aspectele de incadrare urbana si functionalitate. Se vor evidentia conditiile de amplasare,
spatiile de siguranta $i conditiile de protectie ale pietonilor.
Vor fi obtinute avizele si acordurile prevazute de lege.
c) Autorizarea constructiilor sau respingerea autorizatiei de construire se va face dupd corelarea
prevederilor art. 26 cu cele ale urmatoarelor articole:
art. 23 - Amplasarea fata de aliniament (pentru identificarea modului in care se poate asigura
circulatia pietonilor).
art. 25 - Accese carosabile.
art. 30 - Parcelarea (pentru modul de rezolvare a accesului, inclusiv prin instituirea unor
servituti de trecere).
• Traseele pietonale vor fi cuprinse in studiile de circulatie din cadrul documentatiilor de urbanism.
Proprietarul at carui teren este

infundat, care nu are nici o iesire
la calea publica, poate reclama o
trecere pe locul vecinului sau
pentru o exploatare a fondului, cu
indatorire de a-I despagubi in
proportie cu paguba ce s-ar putea
ocaziona. Trecerea trebuie regulat
facuta pe partea ce ar scurta
ervitilte
fl&- trecere calea proprietarului fondului
.
inchis ca sa iasa la drum. Cu

toate acestea trebuie a se alege
trecerea prin locul ce ar pricinui o
mai putina paguba acelui pe al
carui loc urmeaza a fi deschisa
trecerea.
(Codul Civil, art. 616)
126
2.3.3. Reguli cu privire Ia echiparea tehnico-edilitar5
Articolul 27 - Racordarea la retelele publice de

echipare edilitara existente

daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori Ia
retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de
energie electrica.
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu
avizul organelor administratiei publice locale, pentru locuinte
individuale, in urmatoarele
a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa
respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit
regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata
publics, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de
Ia prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice
competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca
reteaua existents, atunci cand aceasta are capacitatea
necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor
publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator,
autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista
retele publice de apa si de canalizare.
Art, 27 DETALIERI
1- DEFINITII
• Echiparea edilitari a teritoriului localitatii In sistem centralizat reprezinta asigurarea utilitatilor si
serviciilor edilitare pentru mntreaga localitate, de catre agenti economici si institutii specializate (alimentare
cu apa, canalizare, energie electrica etc.).
• Echiparea edilitara in sistem individual reprezinta asigurarea utilitatilor si serviciilor edilitare prin
constructii si instalatii realizate i exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile.
• Releaua publics de alimentare cu apa este ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura
aprovizionarea cu aria ootabila si industrials a localitatilor j apartine domeniului public si este exploatat de
institutii publice specializate.
127
• Reteaua publics de canalizare ese ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura evacuar2a apelor
uzate si meteorice de pe teritoriul localitatii , apartine domeniului public si este exploatata de institutii
publice specializate.
• Reteaua publics de alimentare cu energie electrica este ansamblul de lucrari ingineresti care asigura
aprovizionarea cu energie electrica din sistemul national a localitatilor, apartine domeniului public si
este exploatata de institutii publice specializate.
2- BAZA LEGALA
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publics si regimul juridic al acesteia.
• Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr.7/1996 - art.4.
• Legea nr.62/1995 pentru aprobarea 0.G. nr.10/1995 privind cresterea competentei autoritatilor
publice locale pentru aprobarea documentatiilor tehnico-economice ale investitiilor de interes judetean
sau local.
• Legea administratiei publice locale nr.69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare).
• Legea protectiei mediului nr.137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999)
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena 5i sanatate publics.
• 0.G.R. nr. 10/1995 privind cresterea competentei autoritatilor publice locale pentru aprobarea
documentatiilor tehnico-economice ale investitiilor de interes judetean sau local.
• O.U.G.R. nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe.
• 0.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiend si sanatate publice.
executarea lucrarilor de introducere a cadastrului retelelor edilitare in localitati.
amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale.
• Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei — art. 1, art. 10-11, art. 21-27, art. 29-34.
•Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si
• PE - 132 — Normativ de proiectare a retelelor elecrice de distributie publics.
• 122-99 — Normativ de proiectare si executare a lucrarilor de alimentare cu ape a localitatilor.
• NTPA — 002/97 — Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor.
• S.R. — 8591-97 - Retele electrice subterane. Conditii de amplasare,
• STAS 9570 / 1 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
• S.R. 1343-1 - Determinarea cantitatilor de ape potabila pentru
• STAS 1481 - Canalizari. Retele exterioare. Criterii generale si studii de proiectare.
128
Art. 27.• ,•-•'.,' PRE !?AR I
Prevederile Regulamentului general de urbansim, elaborate in conformitate cu normele in vigoare
au ca scop, prin obligatia asigurarii echiparii tehnico-edilitare a noilor constructii, cresterea confortului
urban in localitate.
Conform prevederilor prezentului articol, autorizarea executarii constructiilor este conditionata de
posibilitatile de racordare de noi consumatori la retelele existente, in urmatoarele
• Cand retelele edilitare publice existente au capacititi si grad de acoperire a teritoriului urban
suficiente pentru a permite racordarea de noi consumatori, autorizarea constructiilor este permisa cu
respectarea celorlalte prevederi ale Regulamentului general de urbanism.
• Cand retelele edilitare publice existente nu au capacitati si grad de acoperire a teritoriului
localitatii suficiente pentru racordarea de noi consumatori, dar programele edilitare ale consiliilor locale
preyed dezvoltarea acestora in etapa de perspective, se admite construirea de locuinte individuale in
urmatoarele condihi:
- realizarea de solutii de echipare in sistem individual, care se respecte normele sanitare si de
protege a mediului, precum si prevederile Codului Civil (art. 610);
- in momentul realizarii retelei centralizate publice in zone, beneficiarul se oblige se racordeze
construct a. potrivit regulilor impuse de consiliul local.
• Cand beneficiarul constructiei apartinand altei categorii decat locuintele individuale se
oblige. pe baza de contract, dupe obtinerea avizului organelor administratiei publice specializate, se
prelungeasca reteaua existents (dace aceasta are capacitatea necesara), sa mareasca dace e necesar
capacitatea retelelor publice existente sau sa construiasce noi retele, autorizatia de construire este acordata
in conditiile in care sunt respectate prevederile celorlalte articole ale Regulamentului general de urbanism.
• Cand localitatea pe teritoriul careia urmeaza a fi amplasata constructia nu dispune de retele
publice de energie electrica, ape si canalizare, autorizarea constructiilor (indiferent de destinatie) se face
in urmatoarele
- realizarea de solutii de echipare in sistem individual care se respecte normele sanitare si de protectie a
mediului, precum si prevederile Codului Civil (art. 610);
- in momentul realizarii retelei centralizate publice a localitatii, beneficiarul constructiei, indiferent de
destinatia acesteia, se oblige se. o racordeze la noua retea, potrivit regulilor impuse de consiliul local.
Art. 27
EMITEREA AVIZELOR
nr. 6911991 (republicata, cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
Bucuresti sau de catre primarii localitaVor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dup .
caz.
Avizele Vii, acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.
129
li procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile art.27 pot fi aplicate astfel:
a) Obtinerea datelor de cadastru necesare pentru realizarea bransamentelor si racordurilor la

retelele existente si a inforrnatiilor privind traseele noilor retele, pentru instituirea servitutilor.
b) Corelarea art.27 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism, (in vederea
evaluarii construibilitatii terenului si a conditiilor de amplasare a constructiei in corelare cu posibilitatile de
realizare a racordurilor la retelele edilitare publice, pentru eliberarea certificatului de urbanism), si in primul
rand cu:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan (pentru lucrarile de gospodarire comunald necesare
dezvoltarii capacitatilor retelelor existente).
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (pentru extinderi de retelele existente).
art. 15 - Procentul de ocupare a terenului (pentru stabilirea unei corelari intre suprafata construita
si capacitatea retelelor edilitare).
art. 16 - Lucrari de utilitate publica (pentru stabilirea servitutilor ce decurg din realizarea noilor
lucrari edilitare).
art. 18-21 - Amplasarea lucrdrilor tehnico-edilitare fats de caile de comunicatie.
art. 23 - Amplasarea fats de aliniament (pentru respectarea distantelor de protectie ale retelelor
edilitare).
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru posibilitati de prevenire si stingere a incendiilor
in zonele fara retele de alimentare cu apa).
art. 28 si 29 - Realizarea de retele edilitare si proprietatea publica asupra lor (pentru reglementarea
problemelor juridice si financiare).
art. 30 - Parcelarea (pentru stabilirea dimensiunilor minimale ale loturilor in zonele cu echipare in
sistem individual si dimensionarea economics a retelelor in sistem centralizat).
art. 31 - Inaltimea constructiilor (pentru aprecierea impactului asupra capacitatii retelelor existente
in zona).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor pentru constructiile si
amenajarile admise de prevederile prezentului Regulament:
- Avize eliberate de autoritatile administratiei publice specializate sau a serviciilor publice ale
acestora, descentralizate la judete, sau in municipiul Bucuresti.
- Avize eliberate de regiile de specialitate, subordonate consiliilor locale.
d) Autorizarea cu sau fard prescriptiI, sau respingerea autorizarii in functie de posibilitatile locale
concrete de dezvoltare a retelelor tehnico-edilitare.
• Evidentierea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, a retelelor edilitare existente si a
servitutilor legal instituite pentru acestea.
• Elaborarea studiilor tehnice de specialitate referitoare la echiparea edilitara a teritoriului Iacalitatii
(capacitati, grad de acoperire etc.) cu evidentierea disfunctionalitatilor si propuneri de remediere a acestora.
130
lndicarea in planurile de urbanism a constructiilor §i amenajarilor admise, cu sau Vara restrictii,
•
precum elaborarea reglementarilor urbanistice in conformitate cu prevederile legale.
Art. 27 FICAR
PoN5tseptiCa
{ suns posibili de
Fuca,septic
D> 10m
<
Fantana reprezinta o instalatie locals de aprovizionare cu apa, individuals sau publics.

In situatia in care constructia fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai
mica de 10 m. amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice surse posibila de poluare.
Indepartarea apelor uzate menajere in cazul locuintelor neracordate la un sistem de canalizare se poate face
grin lose sentice vidanjabile, proiectate si executate conform normelor in vigoare arnplasate la cel putin
10m fata de cea mai apropiata locuinta (Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997,art. 27, art. 34).
131
• Legea nr.77/1994 privind impozitele si -i;I:(ele locale (cu modificari ullerioare).
• PE - 132 - Normativ de proiectare a retelelor de distributie a energiei electrice.
ti PE — 155 — 92 — Normativ pentru proiectarea si executia bramsamentelor electrice pentru cladiri civile.
• NP 029-98 — Normativ de proiectare si executie pentru retele termice cu conducte preizolate montate in
sol, utilizate la transportul agentului termic de incalzire si al apei calde de consum.
• 1.22-99 — Normativ de proiectare si executie a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor.
• 1.6-98 — Normativ pentru proiectare si executare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
• 1.6 PE-97 — Normativ experimental pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie gaze
naturale cu conducte din polietilena.
• STAS 9570/1 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
• S.r. 8591/1-97 - Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
• STAS 8281 - Conducte de gaze naturale. Retele de transport, sisteme de distributie si instalatii de
utilizare a gazelor naturale.
Art. 28 PRECIZARI
1. CONDITII DE REALIZARE A RETELELOR EDILITARE
• In urma examinarii posibilitatilor de marire a capacitatii retelelor edilitare publice existente, precum si a
oportunitatii extinderii acestora in unele zone din intravilanul existent sau pe terenuri ce urmeaza a fi
inglobate ulterior in intravilan autoritatile publice locale pot decide, in conformitate cu atributiile ce le revin
conform legii, modul in care vor fi realizate noile lucrari,
• Conform legislatiei in vigoare, retelele edilitare publice apartin domeniului public national sau local,
dupa caz.
• Lucrarile de extindere sau de marire a capacitatii retelelor edilitare publice se pot finanta si de catre un
investitor sau beneficiar interesat, partial sau in intregime, dupd caz, in conditiile contractelor incheiate cu
consiliile locale; lucrarile edilitare astfel realizate apartin domeniului public si se administreaza potrivit legii.
• Cheltuielile pentru lucrarile de racordare si bransare care se realizeaza pe terenurile proprietate
privata ale persoanelor fizice sau juridice sunt suportate in intregime de investitorul sau de beneficiarul
inte resat.
• Indiferent de forma de finantare si de executare a retelelor edilitare, realizarea acestora se va face cu ,
respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, precum si a normativelor tehnice
referitoare la categoriile de lucrari specifice.
• Realizarea extinderilor sau a maririlor de capacitate ale retelelor edilitare publice se autorizeaza dupa
obtinerea de catre investitor sau beneficiar a avizelor autoritatilor administratiei publice centrale de
specialitate si a serviciilor publice descentralizate in judete sau in municipiul Bucuresti, precum si de catre
regiile de specialitate stibordonate consiliilor locale (in functie de importanla lucrarilor si de conditiile de
realizare sub aspect juridic si financiar),
• in vederea evaluarii conditiilor de realizare a retelelor edilitare se va proceda la corelarea prezentului
articol cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism si in primul rand Cu:
art. 3 si 4 - Terenuri agricole din intravilan si extravilan.
art. 13 - Asigurarea echiparii edilitare (pentru aprecierea posibilitatilor financiare si tehnice ale
administratiilor publice si ale investitorilor interesati in executarea lucrarii).
133
art. 15 - Procentul de ocupare a terenului.
art. 18-21 - Amplasarea lucrasilor tehnico-edilitare fats de caile de comunicatie.
art. 25 si art. 26 - Accese carosabile si pietonale (pentru corelarea realizarii lucrarilor).
art. 27 si art. 29 - Racordarea la retelele edilitare publice existente si proprietatea publics asupra acestora
(pentru identificarea solutiilor tehnico-economice ce urmeaza a fi adoptate si stabilirea regimului juridic al
noilor lucrari).
art. 30 - Parcelarea (pentru evaluarea posibilitatilor financiare si tehnice de realizare a echiparii edilitare a
terenului).
art. 31 - Maltimea constructiilor.
• Obtinerea avizelor si acordurilor serviciilor publice descentralizate si a regiilor de specialitate
subordonate consiliilor locale.
• Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupe caz.
• Evidentierea pe planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, a retelelor edilitare existente si a
servitutilor legal instituite pentru acestea.
• Elaborarea studiilor tehnice de specialitate referitoare la echiparea edilitard a teritoriului (capacitati,
grad de acoperire), cu evidentierea disfunctionalitatilor si propuneri de remediere a acestora.
• Indicarea pe planuri a zonelor construibile si cuprinderea in reglementarile urbanistice a conditillor cu
privire la asigurarea echiparii tehnico-edilitare.
Art. 28 EXER4PLIFICARE
Donlenta:privat >< Domeniu public Domeniu privat

•.
00!***5 4%500 9“4.0.0“0“00:COCLoocul
41.1$4.01
Lucrarile de racordare si bransare la reteaua edilitard publica se suporth in intregime de investitor

sau beneficiar.
134
Artico 29 - Proprietatea publics asupra
retelelor edilitare
(1) Retelele de apes, de canalizare, de drumuri publice si alte

utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publics a
comunei, orasului sau judetului, dace legea nu dispune altfel.
(2) Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de
telecomunicatii sunt proprietate publics a statului, daces legea
nu dispune altfel.
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de
finantare, intra in proprietatea publics.
Art, 29 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Dreptul de proprietate publics este dreptul real care apartine statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale asupra unor bunuri mobile si imobile de interes national sau local care, potrivit legii sau prin
natura lor, sunt de uz sau de interes public.
• Domeniul public este constituit din totalitatea bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate
publics, ce apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Domeniul public poate fi de interes
national, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes
local, caz in care proprietatea, de asemenea in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor,
municipiilor sau judetefor.
• Bunurile apartinand domeniului public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
• Serviciile publice reprezinta forma de organizare a unor activitati umane indreptate catre
satisfacerea interesului public general, a caror functionare este regulates si continua, fiind garantata si
reglementata de autoritatile publice competente. Serviciile publice locale sunt specializate si diversificate,
in functie de necesitatile locale si sunt puse in mod egal la dispozitia cetatenilor.
2- BAZA LEGALA
• Constitutia Romani& - art. 135 pct. (3) si pct. (5),
• Codul Civil - art. 476, art. 477, art. 478.
• Legea fondutui funciar nr. 18/1991 (republicata) - art. 4 si art. 5.
• Legea administratiei publice locale nr.69 / 1991 (republicata,cu modificari ulterioare).
• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor —art. 2.
• Legea cadastrului si imobiliare nr.7/1996 - arL4, art. 11 pct. (c), art. 48.
• nr. 9211997 privind stimularea investitillor directe.
nr. 69/1995 privind organizarea regillor autonome de interes local.
• 0.G.R. nr. 118/1999 privind achi4ile publice.
135
executarea lucrarilor de introducere a cadastrufui retelelor edilitare in localitati.
• Ordinul Ministerului Industrillor si Comertutui si ONCGC nr. 1645/CP-2393 din 1997 pentru aprobarea
Metodologiei privind executarea lucrarilor de cadastru energetic.
• Ordin nr. 496 /1998 al Ministerului Transporturilor si ONCGC privind aprobarea Metodologiei pentnru
executarea lucra.rilor de cadastru a drumurilor publice.
• S.R. 8591-97 - Retele edilitare subterane_ Conditii de arnplasare.
RECIZARI
1. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA RETELELOR EDIL!TARE
• Retelele edilitare fac parte, alaturi de reteaua de drumuri si strazi (cu traseele carora sunt asociate) din
categoria utilitatilor aflate in serviciul public. Terenul pe care sunt amplasate apartine, de regula,
domeniului public, iar construirea si intretinerea retelelor si instalatiilor edilitare publice constituie lucrari
de utilitate publics.
Instalatiile retelele publice sunt, dup caz, in proprietatea statului sau a unitalilor administrativ
teritoriale.
• Retelele de alimentare cu energie electrica, gaze, telecomunicatii, fac parte din sistemul national si sunt
proprietatea publics a statului, daca legea nu dispune altfel.
• Retelele de apa, canalizare, alimentare cu energie termica, alaturi de drumuri si alte utilitati aflate in
serviciul public sunt proprietate publics a comunel, orasului sau judetUlui, daca legea nu dispune altfel. Ca
bunuri apartinand proprietatii publice, acestea pot fi administrate de regii autonome de interes local, care in
conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 69/1995, pot fi organizate si functioneaza sub
autoritatea consiliilor judetene sau a consiliilor locale in iocalitatile cu o populatie peste 30.000 locuitori.
• Lucrarile de racordare si bransare la retelele edilitare publice (apa, canalizare, gaze, termite, energie
electrica si telefonie) se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar si se executa in urma obtinerii
avizului autoritatii administratiei publice specializate.
• Lucrarile de extindere sau de marire a capacitatii retelelor edilitare publice existente, precum si
executarea drumurilor de acces se realizeaza de catre investitor sau beneficiar partial sau in intregime, dupa
caz. in conditiile contractelor inchelate cu consiliile locale. Prevederile prezentului articol al Regulamentului
general de urbanism privind proprietatea publics asupra retelelor edilitare, indiferent de modul de finantare.
vor face obiectul unor clauze contractuale privind obligatiile partilor.
Lucrarile edilitare (drumuri, retele $i instalatii) astfel realizate tree in proprietatea publics $i se
administreaza potrivit legii, urmand a fi luate in evidenta cadastrala.
• Fac exceptie de la prevederile alin.(1) al prezentului articol retelele edilitare si drumurile situate pe
parcele proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice, aflate in serviciul exclusiv al acestora.
asigurand legatura de la punctul de racordare cu retelele si drumurile publice si pans la bransamentele si
racordurile la cladirile situate pe parcelele respective. Ele pot constitui proprietate privata daca sunt
finantate in totalitate de investitorii privati interesati, iar autoritatea administratiei publice locale stabileste ca
nu se justifica utilizarea publics mentionata.
• Conditiile impuse prin prezentul articol se vor corela cu prevederile urmatoarelor articole ale
Regulamentului general de urbanism:
1 36
•
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan (urmarindu-se valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele
edilitare).
art. 13 - Asigurarea echiparii edilitare (pentru stabilirea conditiilor de executie a lucrarilor edilitare).
art. 18-21 - Amplasarea fata de caile de comunicatie.
art. 23 - Amplasarea fata de aliniament (pentru aprecierea conditiilor de bransare si racordare).
art. 25 si art. 26 - Accese carosabile si pietonale (pentru coordonarea executarii lucrarilor).
art. 27 si art. 28 - Reguli cu privire la echiparea edilitara.
art. 30 - Parcelarea (pentru aprecierea efortului tehnic si financiar pe care II presupun lucrarile de echipare a
terenurilor).
• Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa caz, va fi precedata de constatarea
respectarii prevederilor legale si a normelor tehnice in vigoare.
2. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA DOCUMENTATIILOR DE

URBANISM
• Evidentierea pe planurile de urbanism si amenajare a teritoriului a retelelor edilitare existente, cuprinse
in cadastrul de specialitate si stabilirea regimului juridic al terenurilor aferente.
• Elaborarea reglementarilor urbanistice privind echiparea edilitara a teritoriului localitatilor.
Art. 29
AMPLASAREA LUCRARILOR EDILITARE IN AMPRIZA STRAZII

PE DOMENIUL PUBLIC
P..
N
Conduct xQ . 5.
<
Cablu electric Telefonie
/ \de pze
I Cablu electric
■
)4)-
0,60
1
1,50 Colector Canal terrnic
Conducta de
apd
aso 0.50
4,00 1.50 /4, 00 1,50 4.00

25,00
137
2.3.4 Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor
Articolul 30 - Parcelarea
(1) Parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprafete de

teren in minimum 4 loturi alaturate, in vederea realizarii de not
constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate
autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu
conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa
respecte normele legale de igiena si de protectie a mediului.
(2) Autorizarea executarii parcelarilor, in baza prezentului
regulament, este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte
se respects cumulativ urmatoarele conditii:
a) front la strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de
minimum 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate;
b) suprafata minima a parcelei de 150 m 2 pentru cladiri
insiruite si, respectiv, de minimum 200 m 2 pentru cladiri
amplasate izolat sau cuplate;
c) adancimea mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei
(3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se
incadreaza in prevederile alin. (2).
Art. 30 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Parcelarea este operatiunea de divizare a unor suprafete de teren in 4 sau mai multe loturi
alaturate, care devin parcele cadastrale distincte si vor fi inregistrate ca atare in Cartea funciara.
• Terenul afectat unei parcelari comports parti comune (strazi, spatii publice, retele tehnico-
edilitare) si loturi - parti private apartinand unor proprietari
• Caracteristicile parcelelor - forma, dimensiuni, pozitia fats de caile de comunicatie si echiparea
tehnico-edilitara, trebuie sa fie in concordanta cu folosinta lor.
• Construibilitatea reprezinta calitatea unui teren de a primi o constructie, a car& destinatie $i
caracteristici sunt compatibile cu atributele de fapt (legate de natura terenului si de caracteristicile sale)
si de drept (vizand servitutile care it greveaza) ale acestuia.
2 - BAZA LEGALA
• Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
pentru realizarea locuintelor - art.4, art.7, art.15, art.10-16.
• Legea catastrului si a publicitatii imobiliare nr.711996, art.11 pct(c), art.12, art.17, art.20-22.
138
• Legea protectiei civile nr. 106/1996 — art. 33.
• Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii.
• Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea 0.G.R. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor.
• O.G.R. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor — art. 24, art. 27.
• HGR nr. 31/1996 privind aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone
si statiuni turistice.
• H.G.R nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere
a incendiilor.
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General.
• Ordin nr. 34/N/M30/3422/4221 din 1995 at MLPAT, MApN, MI si SRI pentru aprobarea precizarilor
pentru autorizarea executarii constructiilor.
• Ordinul Ministerului Sanatatil nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare
• Ordinul MLPAT nr. 90/N si ONCGC nr. 911 — CP din 1997 pentru aprobarea Metodologiei privind
• Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
• Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind procedura de autorizare si continutul documentatiilor de amenajare
a teritoriului si de urbanism prevazute in Legea 50/1991 (republicata in 1997).
Art. 30 P RECIZARI
In functie de terenul disponibil si de configuratia tesutului urban specific localitatii sau zonei in care •
va avea loc operatiunea de parcelare, constructiile vor putea fi amplasate pe teren in regim inchis (insiruite).
izolate sau cuplate. in functie de aceasta optiune (insusita de autoritatea publics locals, care va emite un
certificat de .urbanism in acest sens) vor fi stabilite dimensiunea, forma si suprafata loturilor ce vor
rezulta in urma parcelarii,
• Actele vizand orice forma de impartire a unui teren construit nu vor putea fi inregistrate si legalizate
conform legii (la administratia financiara, cadastru, notar public) decat insotite de certificatul de urbanism
emis de autoritatea publics locals competenta.
• Prevederile alin. (2) si (3) ale articolului 30 fixeaza conditiile minimale (dimensiuni si suprafata) pentru
realizarea unei parcelari cu referire direct la functiunea de locuire. Pentru realizarea unor parceldri necesare
amplasarii si/sau unor constructii cu alte destinatii decat locuinta (comert, clepozitare, activitati de productie
mica, servicii, birouri etc.) se recomanda intocmirea unor documentatii de urbanism, avand in vedere
complexitatea functionala a acestor constructii.
139
• Pentru a fi construibile, terenurile dintr-o zona parcelata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- asigurarea accesului la un drum public (direct sau prin servitute);
- asigurarea echiparii tehnico-edilitare necesare;
- forme si dimensiuni ale loturilor care sa permits amplasarea unor constructii pe suprafata lor, cu
respectarea regulilor de amplasare si conformare din prezentul Regulament.
Un teren este construibil atunci cand prin forma si dimensiunile sale, precum si in urma respectarii
retragerilor fats de aliniament si limitele laterale si posterioara (in conformitate cu prevederile Codului Civil,
cu regulile ce deriva din necesitatile de prevenire si stingere a incendiilor, precum si cu prevederile
documentatiei de urbanism), este apt sa primeasca o constructie cu o configuratie in acord cu destinatia
sa.
• Principalii factori care influenteaza dimensiunile parcelelor sunt:
- conditiile cadrului natural;
- functiunea principals a zonei In care sunt amplasate;
- folosinta terenului parcelelor;
- regimul de amplasare a constructiilor pe teren, caracteristic tesutului urban existent (specificitati
datorate tipologiei localitatii in ceea ce priveste marimea, modul de dezvoltare istorica, functiunile
economice dominante etc);
- accesul pe parcele (persoane, autoturisme, autovehicule speciale pentru servicii si interientii) si
pozitia loturilor si constructiilor fats de drumuri.
- posibilitatile de realizare a echiparii edilitare.
Pentru indeplinirea acestor conditii prezentul Regulament prevede pentru parcelarile not suprafete
,
de minimum 150 m 2 si front la strada de minimum 8 m pentru fiecare lot in cazul in care vor fi realizate
constructii in regim inchis (insiruite, covor etc.) si respectiv o suprafata de minimum 200 m 2 cu front la
strada de minimum 12 m in cazul in care se are in vedere realizarea unor constructii izolate sau cuplate.
Pentru obtinerea unui tesut urban coerent si a asigurarii confortului de locuire, adancimea parcelei
trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu lahmea sa.
De asemeni este recomandabil ca locuintele insiruite sa constituie un front construit, alcatuit din
maximum 12 loturi.
• Lipsa echiparii cu retele de apa si canalizare conduce la obligativitatea adoptarii unor solutii locale
(puturi pentru alimentare cu apa si fose septice pentru preluarea apelor uzate etc.) cu caracter temporar '
pang la realizarea retelelor edilitare publice.
Intrucat, conform legilor si normativelor tehnice in vigoare, necesitatea respectarii distantelor de
protectie samara conduce la marirea corespunzatoare a suprafetei parcelei, precum si a frontului la strada,
parcelarile cu un numar egal sau mai mare de 12 loturi, vor fi autorizate numai cu condi/la adoptarii unor
solutii de echipare coiectiva.
• In zonele cu parcelari existente, executate in timp cu respectarea altor prevederi privind suprafetele
si dimensiunile minime ale parcelelor (existente in special in orasele marl, unde suprafetele disponibile pe
teren au condus 1a dimensiuni inferioare celor prevazute de prezentul regulament), autorizarea executarii
constructiilor nor se va face cu respectarea ordonantei anterioare, precum si a normelor de igiena si de
protectie impotriva incendiilor.
140
• Rental suprafetele parcelate incluse in planuri urbanistice locale (PUZ, PUD) aprobate de
consiliile locale anterior aparitiei prezentului regulament, pot fi acordate autorizatii de construire cu conditia
respectarii prevederilor documentatiilor de urbanism respective.
• Parcelarile executate in zonele protejate se vor face numai cu avizul organelor administrafiei de stat
abilitate, conform legii.
Art. 3D APLICARE
1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII PARCELARILOR SI EMITEREA
AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata ; cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de
delegatiile permanence ale consiliilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului
Bucuresti sau de catre primarii localitatilor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa
caz.
• Avizele acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.
a) Obtinerea informatiilor cadastrale si a celor referitoare la posibilitafile de echipare tehnico-
ediFtara a zonei.
b) Corelarea art. 30 cu celelalte articole ale Regulamentului general de urbanism (in vederea
identificarii conditiilor de construibilitate a terenurilor, precum si a modului de amplasare, conformare si
echipare edilitard a parcelelor, pentru inscrierea acestora in certificatul de urbanism) si in primul rand cu:
art. 3-16 - Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor (pentru verificarea construibilitatii
suprafetelor parcelate).
art. 17 - Orientarea fata de punctele cardinale (pentru corecta orientare a constructiilor in vederea
respectarii normelor sanitare referitoare la insorire).
art. 23 - Amplasarea fata de aliniament (pentru stabilirea retragerilor impuse prin regimul de
aliniere).
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru respectarea distantelor minime impuse fata de ,
vec inatati).
art. 25 si 26 - Accese carosabile si pietonale (pentru asigurarea accesibilitatii - direct sau prin
servitute - la .constructiile propuse, pentru persoane, autoturisme si vehicule speciale de interventie).
art. 27-29 - Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara (pentru stabilirea conditiilor de echipare
in sistem individual sau colectiv),
art. 31 - inaltimea constructiilor.
art. 32 - Aspectul exterior al constructiilor.
art. 33 - Parcaje (pentru asigurarea necesarului de parcaje pe parcela).
art. 34 - Spatii verzi si plantate (pentru respectarea cerintelor Legii protectiei mediului nr.137/1995
$i a Anexel 6 a prezentului Regulament).
art. 35 - Imprejmuiri .
141
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de parcelare a avizelor organelor administratiei
publice centrale specializate (Autoritatea Nationale pentru Turism pentru parcelarile in statiuni turistice,
MApN. MI si SRI pentru parcelarile din vecinatatea zonelor speciale din intravilan, Comisia Zonelor Protejate
Construite pentru parcelari in zonele de protectie ale monurnentelor si ansamblurilor istorice, MAPPM si
MLPAT pentru parcelari in zonele naturale protejate precum si cele ale unitatilor descentralizate in teritoriu
ale MAPPM. Ministerului Culturii, Ministerului Sanatatii si Ministerului de Interne).
d) Emiterea autorizatiei de executare a parcelarii, sau refuzul autorizarii, dupe caz.

• ludicare,a pe planurile urbanistice ale localitatii a zonelor care pot fi parcelate si elaborarea
reglementarilor pentru zona respective.
Art. 30 EXEMPLI FICARE
12m
> 12m
I >12 m
Autorizarea executarii parcelarilor, pentru constructiile in regim izolat sau cuplat este permisa in
baza prezentului regularnent numai dace loturile au fronturi minime la strada de 12 m iar suprafata
lor minima este de 200 m'.
142
Articolul - Inaltimea canstructiilor
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea

(1)
medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei,
inaltimii
Vara ca diferenta de inaltime sä depaseasca cu mai mutt de
doua niveluri cladirile imediat invecinate.
imediat invecinate
(2) In sensul prezentului regulament, cladiri
sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.
Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile care au
(3)
fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform
legii.
Art. 31 D ET A LIERI
1 - DEFINIT1E
inaltimea medie a cladirilor invecinate dintr-o zona este reprezentata de media inaltimilor Ia cornisa a
constructiilor existente in vecinatatea terenului pe care urmeaza a se amplasa.
2- BAZA LEGALA
Codul Civil art.622 (Servitutea de limitare a Inaltimii - "non altius tollendi").
•
Legea nr. 5011991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
•
locuintelor (republicata in 1997).
Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului
•
cultural national.
Legea nr. 56/1998 privind aprobarea O.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 68 /
•
1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) art.44, art.60 pct.(c) si
•
pct (d), art.61.
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor Ia normele legale de igiena si
•
sanatate publica.
O.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 68 / 1994 privind protejarea
•
patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
O.G.R. nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national art.1, art. 18.
•
O.G.R. 'nr. 108/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si
•
sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica.
H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a
•
criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General — Anexa, cap. 5,
alin. c).
H.G.R nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor Ia normele de prevenire si stingere
•
a incendiilor.
Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si
•
Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
•
autorizare privind prevenirea i stingerea incendiilor.
143
• Ordinul ului Sanatatii nr. 201/1997 pentru aprobarea rnetodologice de avizare
autorizare sanitary.
privind mediul de viata al populatiei — art. 2.
•
Ordinul nr. 7358/MC/1442 din 1996 al MLPAT si Ministerului Culturii privind instituirea Comisiei
Zonelor Protejate Construite.
• STAS 6221 Constructii civile , industriale si agrotehnice. Iluminatul natural al incaperilor.
• STAS 11100/1 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
Art. 31 PRECIZARI
• Stabilirea inaltimii constructiilor se poate face pe baza analizei situatiilor distincte, in corelare cu
ceilalti
pararnetri care definesc conditille de construibilitate ale terenurilor pe care acestea vor fi amplasate, dupd
corn urir eaza:
- protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit existent;
- respectarea regulilor de compozitie arhitectural-urbanistica a zonei sau ansamblului urban:
- asigurarea functionalitatii constructiilor in concordanta cu destinatia lor (programe de
arhitectura.);
- asigurarea compatibilitatii functionale a constructiilor Cu functiunea dominants din zonele in care
sent amplasate. prin analizarea impactului asupra sistemelor de circulatie si stationare si asupra capacitate
retelelor tehnico-edilitare din zona;
- respectarea cerintelor tehnice de asigurare a securitatii, stabilitatii si sigurantei in exploatare, in
conformitate cu prevederile legii, pentru constructia respectiva. cat si pentru constructiile din zona
invecinata.
•
In zonele de protectie ale monumentelor istorice sau in zonele protejate naturale sau construite,
inallimea constructiilor va fi stability pe baza unor studii specifice si documentatii de urbanism.
Art. 31 - APLICARE
1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR
EMITEREA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata,modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiile
permanente ale conditiilor judetene cu avizul primarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau
2. ,UTILIZAREA ARTICOLULUI IN PROCEDURA DE AUTORIZARE

a)
Obtinerea datelor cadastrale si a celor referitoare Ia statutul zonei in care urmeaza a fi
amplasata constructia (zona protejata,
zona libera de constructii sau partial construite, zona dens
construite), la inaltimea medie a constructiilor, Ia situatia echiparii cu retele tehnico-edilitare $i a retelei de
circulatie carosabila si pietonala pentru inscrierea in certificatul de urbanism.
inscrierea lor in certificatul de urbanism). $i in primul rand cu:
art. 4-14 - Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor (pentru verificarea modului in
care documentatia tehnica respects conditille impuse de acestea, inscrise in certificatul de urbanism).
art. 15 - Procentul de ocupare al -terenului.
art. 17 - Orientarea fats de punctele cardinale (corelare cu functiunea constructiei).
144
art. 18 - Amplasarea fate de aliniament.
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei.
art. 25 - 29 - Reguli referitoare la asigurarea acceselor obligatorii $i la echiparea tehnico-edilitara
(pentru evaluarea impactului pe care it reprezinta amplasarea constructiilor inalte).
art. 32 - Aspectul exterior al constructiilor (pentru evaluarea impactului vizual al cladirii asupra
zonei).
art. 33 - Parcaje (pentru asigurarea capacitahi de parcare pe parceld).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a avizelor autoritatilor administrahei
publice specializate, in functie de cehntele legislatiei specifice.
d) Emiterea autorizatiei de construire pentru constructiile care indeplinesc conditiile impuse
prin prezentul articol, sau autorizarea in conformitate cu reglementarile planului urbanistic zonal aprobat.

• Zorlficarea functionala a teritoriului localitatii (zone functionale $i subzone Incluse In unitatile
fer,toriale de referinta).
• !ndicarea in planurile de urbanism a servitutilor privind inaltimea constructiilor (non altius tollendi).
• Irdicarea in regulamentele locale a inaltimii stabilite pentru fiecare zona.
Art. 31 EXEIVIPLIFICARE
111
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a
caracterului zonei. In zonele protejate pktrarea si ameliorarea cadrului arhitectural $i urbanistic al
monumentelor istorice se face prin supravegherea $i avizarea tuturor schimbarilor care intervin in
configuratia constructiilor din zona respective, inclusiv inaltimea acestora, de catre autoritatile
administratiei publice specializate.
145
Articolul 32 - Aspectul exterior al constructiilor

daces aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu
depreciaza aspectul general al zonei.
(2) Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare,
volumetrie si aspect exterior, infra in contradictie cu aspectul
general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale
urbanismului si arhitecturii, este interzisa.
Art. 32 DETALIERI
1 - DEFINITII
• Aspectul general al zonelor urbane si rurale este determinat de conformarea constructiilor.
volumetric si cam pozitia urbana etc.
• Compozitia urband este acordul dintre functiune, mod de construire. economic si expresie plastica,
realizat prin aplicarea regulilor specifice arhitecturii si urbanismului.
• Volumetria este un parametru urbanistic si arhitectural de baza care determine aspectul general al
zonelor urbane si rurale si silueta urbana in ansamblul ei.
• Conformarea constructiei este forma de ansamblu a acesteia ce derives din modelarea si
dimensionarea partilor care o alcatuiesc, intre care se creaza relatii functionale de plastica arhitecturala.
2 - BAZA LEGALA
• Legea administratiei publice nr. 69 / 1991(republicata,cu modificari ulterioare), art.20 alin.(1) pct(m) si
POP).
• Legea protectiei mediului nr. 137 / 1995 (modificata prin Legea nr. 159/1999) - art. 60, pct(a), pct. (f)
si pct.(f), art.61.
• Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si uncle masuri pentru realizarea
locuintelor (republicata in 1997) - art.3, art.7, art.8, art.26.
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si cornpletarea 0.G. nr. 68 /
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea $i completarea 0.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului
• 0.G.R. nr. 68 / 1994 privind protejarea patrimoniului cultural national - art. 18 pct (b), art. 19.
• H.G.R. nr. 31 / 1996 pentru aprobarea Metodologiei . de . avizare a documentatiilor de urbanism privind
zone si statiuni turistice si adocumentatiilor privind constructii din dorneniul turismului.
• Ordinul nr. 7358/MC/1442 din 1996 al MLPAT si Ministerului Culturii privind instituirea Comisiei
Zonelor Protejate Construite.
146
documentatiilor previazute de Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997).
Art. 32 PRECIZAR1
• Aspectul exterior al constructiilor, cu toate elementele sale definitorii, apartine spatiului public.
4I Examinarea caracteristicilor proiectului, in vederea identificarii modului in care acesta urmeaza sa se
insorie In specificul zonei, cu respectarea principiilor de estetica arhitecturalk precum si a traditiilor locale,
va avea in vedere urmiatoarele:
- conformarea constructiei;
- materialele de constructie utilizate pentru invelitori si finisaje exterioare;
- culorile ansamblului si ale detaliilor;
- conformarea fatadelor si amplasarea golurilor.
Constri,ctiile de once natura ce urmeaza a se efectiia in zorele protexe de n:eres national. vor T!
autorizate numai . cu avizul Comisiei Zonelor Protejate Construite. in conditiile legii.
Autorizarea executani constructiilor si a amenajarilor care prim aspect arhitectural - conformare si

amplasarea golurilor (ferestre, usi etc.), materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc.- depreciaza
valoarea peisajului, este interzisa.
147
2.3.5. Reguli cu privire Ia amplasarea de parcaje, spatii verzi si
imprejmuiri
Articolul 33 - Parcaje
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie,

necesita spatii de parcare se emite numai daces exista
posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
(2) Prin exceptie de Ia prevederile alin. (1), utilizarea domeniului
public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de
construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor
judetene sau de catre primari, conform legii.
(3) Suprafetele parcajelor se determine in functie de destinatia
si de capacitatea constructiei, conform anexei nr. 5 Ia prezentul
regulament.
Art.33 D ETAL I ER I
1 - DEFINITII
• Parcajele sunt spatii amenajate la sol sau in constructii pentru stationarea, respectiv pentru
adapostirea autovehiculelor pe diferite perioade de timp .
• Garajele sunt constructii cu unul sau mai multe niveluri pentru stationarea, adapostirea,
intretinerea si eventual reparatia autovehiculelor.
• Gradul de motorizare este raportul dintre numarul total de vehicule rutiere cu motor, at
autoturismelor on at vehiculelor etalon si populatia localitatii sau a unei zone a acesteia etc.
2- BAZA LEGALA
• Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului (modificata prin Legea nr. 159/1999).
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea 0.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic at drumurilor.
• 0.G.R. nr. 43/1997 (republicata) privind regimul juridic at drumurilor
• H.G.R. nr. 114/1995 privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistica.
care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor — art. 1 pct. (e).
• H.G.R nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor Ia normele de prevenire si stingere
a incendiilor art. 45.
148
• Ordinul Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999 privind criteriile de clasificare a structurilor de
primire turistice.
si realizarea strazilor in localitatile urbane — Anexa, art. 3.31 si art. 3.32.
si realizarea strazilor in localitatile rurale — Anexa, art. 3.23 si art. 3.24.
• Ordinul MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si
• C242 - Normativ pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influents.
• P132 - Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitatile urbane.
• NP-24-97 — Normativ pentru proiectarea, executia, exploatarea si postutilizarea parcajelor etajate
pentru autoturisme.
• NP-25-97 — Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane.
• STAS 4032/2 - Tehnica traficului rutier. Terminologie.
Art. 33 PRECIZARI
• Pentru un amplasament dat, destinatia, configuratia, dimensiunea si capacitatea unei constructii
not se va stabili tinand seama si de obligativitatea asigurarii spatiilor minime pentru parcajele sau garajele
aferente constructiei in calla, amplasate in interiorul parcelei pe care se relizeaza constructia, corelat cu
asigurarea acceselor carosabile si pietonale.
• Se vor respecta normele legate privind protectia mediului natural si construit impotriva factorilor
poluanti genera -0 de functionarea parcajelor si garajelor.
• Necesarul de locuri in parcaje si garaje se stabileste in functie de gradul de motorizare at
localitatii sau at zonelor acesteia, precum si de specificul functional at constructiilor deservite.
• Anexa nr.5 la Regulamentul general de urbanism cuprinde norme minimale de asigurare a
locurilor de parcare.
• Pentru amplasarea parcajelor de marl dimensiuni sunt necesare studii de impact, atat asupra
circulatiei din zona, cat si asupra mediului inconjurator.
Art. 33
EMITEREA AVIZELOR
nr. 69/1991 (republicata,cu modificari ulterioare) si Legea nr. 50/1991 (republicata in 1997) de delegatiite
permanente ale consillilor judetene cu avizul, prirnarilor, de primarul general al municipiului Bucuresti sau
de catre primarii respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, dup5 caz.
149
a) Obtinerea datelor de cadastru general si de specialitate pentru retelele edilitare existente ce
pot fi afectate de constructia spatiilor de parcare sau a garajelor cand acestea se realizeaza In constructii
sau amenajari independente, precum si informatii privind traseele propuse pentru retelele edilitare, cu sau
fara zone de protectie, pentru care se instituie servituti.
identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile. pentru
inscrierea lor in certificatul de urbanism) 5i in primul rand cu:
art. 3-16 - Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor.
art. 18-21 - Reguli de amplasare fata de caile de comunicatie.
art. 23 - Amplasarea fate de aliniament.
art. 24 - Amplasarea in interiorul parcelei (pentru asigurarea spatiilor de parcare si garare in
nte[orul parcelei).
art. 25-26 - Accese carosabile si pietonale.
art. 30 - Parcelarea (pentru corelarea dimensiunilor parcelei cu functiunea cladirilor si asigurarea
capacita0 de parcare necesard).
art. 31 - inaltimea constructiei (pentru stabilirea suprafetei de parcare necesare si a tipurilor de
amenaiare specified permisa).
c) Obtinerea de catre solicitantul autorizatiei de construire a acordului pentru parcajele cu accese
din drumurile publice sau realizate pe domeniul public, de la Directiile Regionale de Drumuri si Poduri sau
Directia Politiei Rutiere, dupa caz.
d) Obtinerea avizelor organelor administratiei publice specializate, pentru categoriile de constructii
care cad sub incidenta unei legislatii specifice care reglementeaza si norme minimale pentru parcare
(Autoritatea Nationale pentru Turism etc.)
- Alte avize si acorduri legale.

• Intocmirea studiilor de circulatie pentru localitati si preluarea in planurile de urbanism a acestora.
• Reglementarea conditiilor de autorizare a constructiilor si a garajelor sau/si parcajelor aferente sau a
constructiilor si amenjarilor de garaje si parcaje independente.
150
Articolul 34 - Spatii verzi si plantate
(1) Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau

crearii de spaVi verzi si plantate, in functie de destinatia si
capacitatea constructiei, conform anexei nr. 6 Ia prezentul
regulament.
Art. 34 DETALIERI
1 - DEFINITIE
• Spatiile verzi si plantate stint constituite, in acceptiunea prezentului Regulament, din totalitatea
amenajarilor de pe suprafata parcelei, ca piantatii de arbori, arbusti, plante orramentale, suprafete
acoperite cu gazon. gradini de flori etc.
2 - BAZA LEGALA
• Codul Civil - art.607-609.
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiiior si unele masuri pentru realizarea
• Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului (modificata prin Legea nr. 159/1999) - art 44 ; art.60
pct.(a), pct.(d) si pct.(f), art.61.
• Legea nr. 98/1994 privind sanctionarea contraventillor la Normele legale de igiena si sanatate publica.
• Legea nr. 69/1991 (republicatai cu modificari ulterioare).
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0.G. nr. 24/1997 pentru modificarea si compietarea 0.G. nr. 68 /
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea si compietarea 0.G. nr. 68/1994 privind protejarea
patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
• 0.G.R. nr.68/1994 privind protejarea patrimoniuiui cultural national aprobata prin Legea nr.41/1995 -
art.1, art.14 pct.(f), art.18 aiin.1 pct.(a).
• 0.G.R. nr. 108/1999 pentru modificarea si compietarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele legate de igiend si sanatate publica.
privind mediul de viata at populatiei — art. 3 pct. (b) si (d), art. 6-8 .
Art. 34 PRECIZARI
• Suprafata spatillor verzi si plantate se va stabili in corelare cu normele de igiena si protectia mediului.
Corelarea se va face tinand seama de marimea, functiunea dominants a localitatii si zona geografica in care
aceasta este amplasata, in vederea evaluarii posibilitatilor de imbunatatire a microclimatului urban.
In vecinatatea ansamblurilor si, monumentelor istorice, precum si in zonele de protectie ale acestora,
realizarea de spatii verzi si plantate se va face cu asigurarea v zibifrtatii si punerii in valoare a obiectelor sau
ansambluntor protejate. Realizarea plantatiilor de arbori se va face Ia o distanta care sa . nu puns in pericol
constructia protejata, sub aspectul stabilitatii.
151
Art. 34 APLICAR
1. MODUL DE APLICARE A ANEXEI NR. 6 A REGULAMENTULUI GENERAL DE
URBANISM
Valorile prevazute in Anexa nr.6 a prezentului Regulament privind suprafata spatiilor verzi vor fi
considerate minimale si orientative.
Acestea vor fi corelate cu specificul zonei si localitatii prin intermediul documentatiei de urbanism.
2. SPATII VERZI SI PLANTATE LA NIVELUL LOCALITATILOR

In completarea art. 34 si anexei nr. 6 a Regulamentului General de Urbanism se aduc unele
recomandari cu caracter orientativ, privind dimensionarea spatiilor verzi si plantate ale localitatilor
amplasate pe terenuri publice.
• Parcuri si gradini orasenesti
Pentru dimensionarea spatiilor verzi la nivelul localitatilor, se recomanda urmatorii indici
• orase sub 20 mii locuitori: 6-8 mp/locuitor

• orase intre 20-50 mii locuitori: 7-8 mp/locuitor
• orase intre 50-100 mii locuitori: 8-12 mp/locuitor
• orase peste 100 mii locuitori: 10-14 mp/locuitor
Variabilitatea acestor indici este in functie de zona geografica, clima si alte conditii specifice
locale.
Aceste suprafete se refers la parcuri si gradini publice cu o suprafata minima de 0,5 ha.
Nu se includ in aceste suprafete terenurite scolare de sport, plantatille de protectie si de
aliniament, parcuri specializate (dendrologice, padure-pare etc.).
• Zone de agrement
Cererea potentials: total populatie
norma orientative: 15-17 ha/1000 locuitori
Suprafata deservita: total localitate
Raza de servire: 25-30 km.
Art. 34 EXEIVIPLIFICAIIE
In vederea respectarii principiilor dezvoltarii durabile in

localitati se recomanda optimizarea densitatii de locuire,
!corelata cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea
;spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si
perdelelor de protectie stradala.(Legea 137/1995)
152
Articolul 35 - Imprejmuiri
(1) In conditiile prezentului regulament, este permisa

autorizarea urmatoarelor categorii de Imprejmuiri:
a) Imprejmuiri opace, necesare pentru protectia Impotriva
intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea
protectiei vizuale;
b) Imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare
del imitari i parcelel or aferente cladi ri I or si/sau integrarii
cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.
(2) Pentru ambele categorii, aspectul Imprejmuirilor se va
supune acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al
constructiei.
Art.35 DETALI ERL

1 - DEFINITIE
• Imprejmuirile reprezinta constructiile sau amenajarile (plantatii, garduri vii), cu caracter definitiv sau
temporar amplasate la aliniament sau pe celelalte laturi ale parcelei, pentru a o delimita de domeniul
public sau de proprietatile invecinate.
2 - BAZA LEGALA
• Codul Civil, art.590-601, art.606, art.611 art.622 (Servitutea de limitare a Inattimii - "non altius
tollendi").
• Legea nr. 50/1991 privind auterizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
• Legea nr. 56/1998 privind aprobarea 0 G. nr. 24/1997 pentru modificarea §i completarea 0.G. nr. 68 /
• Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.68/1994 privind protejarea
• Legea protectiei mediului nr. 137/1995 (completata prin Legea nr. 159/1999) arL44, art.60 pct (d)
pct.(f), art.61.
• 0.G.R. nr. 24/1997 pentru modificarea completarea 0.G.R. nr. 68/1994 privind protejarea
• 0.G.R. nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national art.1, art. 18, art.19.
• Ordinul MLPAT nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare a continutului
documentatiilor prevazute de Legea or. 50/1991 (republicatain 1997).
153
Art. 35 PRECIZARI
1. G ENERALITATI
• Imprejmuirile la aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat, prevederile
privind amplasarea si conformarea lor putand fi stabilite prin regulamente ale administratiei publice locale.
Dincolo de caracterul lor strict utilitar, ele sunt de interes public, datorita calif* de participante la crearea
peisajului urban sau rural, alaturi de constructiile pe care le protejeaza, sau a caror parcela o delimiteaza.
• imprejmuirile amplasate pe limitele laterale si posterioara, ale parcelei sunt realizate din
ratiuni de delimitare si de protectie a proprietatii. Modalitatea de realizare a imprejmuirilor in vederea
protectiei proprietatii private pentru evitarea intruziunilor, precum si relatiile de vecinatate, sunt
reglementate de prevederile Codului Civil. Acestea se refers la zidurile despartitoare dintre constructiile
etiolate sau insiruite, precum si la conditiile In care se realizeaza imprejmuirile gradinilor.
• Imprejmuirile cu caracter temporar se aproba in cazul santierelor de constructii, al
santierelor arheologice etc.
2. CRITERII DE APRECIERE A AMPLASARII SI CONFORMARII IMPREJMUIRILOR
• Configuratia imprejmuirilor este determinate de urmatorii factori urbanistici:

pozitia pe parcela (la aliniament, laterale sau posterioare);
- functiunea constructiei pe care este am plasata parcela;
- caracteristicile cadrului natural;
caracteristicile cadrului construit al zonelor (zone cu tesut compact, realizate In
sistemul curtilor inchise partial sau total, zone cu constructii Insiruite, realizate grupat la limita
parcelelor, sau izolate pe suprafete acestora);
- modalitatile traditionale de construire a imprejmuirilor in localitati urbane sau rurale
cu diverse tipologii si tendintele actuale de realizare a acestora in urma interferentelor culturale
dintre civilizatia urbana, suburbans si rurale.
• Elementele care caracterizeaza imprejmuirile sunt:

- Elemente functionale (porti de acces carosabil si pietonal, ziduri sau panouri desparlitoare etc.)
- Elemente formale (inaltime, latime, materiale de constructie sau tip de plantatii, mod de realizare
- in sistem transparent sau opac, elemente decorative, culoare)
In aceste conditii pot fi facute urmatoarele recomandari de realizare a imprejmuirilor:
• Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferinta transparente. Exceptiile pot fi
reprezentate de functiunea cladirilor (obiective speciale etc) sau de modul traditional de realizare a
imprejmuirilor in diferite zone geografice.
• Imprejmuirile realizate pe limitele laterale si posterioara a cladirii vor fi de preferinta opace.
Inaltimea maxima considerate necesara pentru protectia proprietatii este de 2 metri.
• In zonele protejate Imprejmuirile se autorizeaza in conditiile avizului autoritatilor competente.
• Se recomanda ca imprejmuirile cu caracter temporar sa fie realizate din materiale suficient de
rezistente si de bine ancorate, prevazute cu dispozitive de semnalizare si protectie a circulatiei auto si
pietonale si sd fie vopsite in culori distincte de ale mediului ambiant.
• Toate tipurile deimprejmuiri pot purta panouri de reclama comerciala, in conditiile legii.
154
Art. 35 ARE
• Autoritatile administratiei publice locale pot fixa, prin regulamente specifice,conditiile care vor
defini configuratia generals, inaltimea, materialele, culoarea, amplasarea si raportul fata de domeniul public
(porti, carosabile, pietonale) ale imprejmuirilor.
•
La emiterea certificatului de urbanism este recomandabila corelarea art.35 cu celelalte
articole ale Regulamentului General de urbanism, dupd cum urmeaza:
art. 3 - Terenuri agricole din extravilan;
art. 4 - Terenuri agricole din intravilan;
art. 7 si 8 - Zone cu valoare peisagistica si zone naturale si construite protejate;
art. 22 - Retrageri fata de facia de protectie a frontierei de stat (pentru interzicerea amplasarii
imprejmuirilor pe suprafata fasiei de protectie);
art 23 si 24 - Amplasarea fata de aliniament si fata de limitele laterale si posterioara ale parcelei;
art. 30 - Parcelarea (pentru asigurarea protectiei proprietatii in conformitate cu prevederile -Coduti
Civil);
art. 31 - Inaltimea constructiilor;
art.
32 - Aspectul exterior al constructiilor (pentru pastrarea coerentei si calitatii peisajului urban).
Obtinerea avizelor si acordurilor legale
Emiterea autorizatiei de construire, in conditiile in care documentatia tehnica propusa spre
autorizare respects cerintele de realizare a imprejmuirilor.
VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

•
Indicarea in regulamentele de urbanism a conditiiior de realizare a imprejmuirilor pentru
constructiile din zone cu particularitati specifice, precum si pentru alte zone sau constructii ce necesita
masuri speciale de punere in valoare (corelat cu prescriptiile pentru mobilier urban ).
155
_ . ■NINIO%
6. i *A Old • ■-
•""InEMIP-MIi
MINE2111111 ■11.111111 Prilliairallilleallii
P Enda. IIIIP•ME•IIMIll
Ill OP■11. II 01■1711
.-4111.1,111. ►
Mall IPP ■ - Ii:21.le
Aspectul exterior at imprejmuirilor, ca si cel at • In vederea conservarii caracterului zonelor si

ansamblurilor urbanistice se recomanda
cladirilor pe care le protejeaza, nu trebuie sa intre
Imprejmuirile traditionale, in acord cu arhitectura
in contradictie cu aspectul general at zonei
depreciind valorile acceptate ale arhitecturii si cladirilor.
• Portile se vor deschide spre incinta.
urbanismului.
Pentru punerea in valoare a construchilor publice,

Nu se recomanda construirea la aliniament a .
se recomanda realizarea imprejmuirilor
opace, mai Inalte de 2 m, decat in imprejulo
transparente sau din gard viu.
cazuri justificate de separarea unor servicii
funchonale sau de tradiha zonei geografice.
156
2.4 DISPOZITII FINALE
Articolul 36 Autorizarea directs
(1)
Regulamentele locale de urbanism vor urmari detalierea
articolelor cuprinse in prezentul regulament, conform conditiilor
specifice fiecarei localitati si caracteristicilor unitatilor
teritoriale de referinta.
(2)
Pana la aprobarea planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executarii
constructiilor se va face numai in conditiile stabilite de
prezentul regulament.
Art. 36 PRECIZARI
In elaborarea documentatiilor de urbanism se va urmari adaptarea prevederilor continute in
articolele Regulamentului general de urbanism si in anexele care it insotesc, la conditiile specifice ale
localitatilor sau zonelor acestora.
Potrivit prevederilor HGR nr. 525/1996 (modificat prin H.G.R. nr. 59/1997 si H.G.R. nr. 960/1999),
consiliile locale vor asigura elaborarea si vor aproba, conform legii, planurile urbanistice generate si
regulamentele aferente, esalonat pang la data de 1 decembrie 1999, conform termenelor stabilite de MLPAT
in urma verificarilor efectuate in teritoriu. Pentru Consiliul General at Municipiului Bucuresti, tarmenul de
elaborare si aprobare at PUG si al Regulamentului local de urbanism este 30 iunie 2000. In situatia in care
detin documentatii de urbanism elaborate anterior lunii iunie 1996, consiliile locale vor urmari
actualizarea acestora in conformitate cu RGU pang la data de 1 decembrie 1999. Finantarea elaborarii si/sau
actualizarii planurilor urbanistice generale ale localitatilor si regulamentelor generale de urbanism se va face
conform prevederilor H.G.R. nr. 960/1999 privind modificarea si completarea H.G. nr. 525/1996 pentru
aprobarea R.G.U. — Anexa.
Autorizarea direct5
consta in emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire in
temeiul si cu respectarea prevederilor Regulamentului general de urbanism, pans la elaborarea, respectiv
reactualizarea documentatiilor de urbanism si a regulamentelor locale, in termenete prevazute de HGR
nr.525/1996 (cu modificari ulterioare).
In acest caz, conditiile de construibilitate pentru un teren dat se stabilesc prin corelarea
prevederilor tuturor articolelor Regulamentului general de urbanism si se comunica solicitantului de catre
administratia publica locals prin certificatul de urbanism.
La emiterea autorizatiei de construire se va verifica incadrarea documentatiei tehnice prezentate in

limitele comunicate prin certificatul de urbanism
conditiile impuse de avizele si acordurile legate.
In situatii deosebite determinate de specificul localitatii sau at zonei (zone centrale, zone protejate
etc.), autorizarea execut5"rii lucrarilor de construire se va face In temeiul si cu respectarea unul PUZ,
intocmit, avizat si aprobat conform legii.
157
Articolul 37 - Destinatia unui teren sau a unei
constructii
destinatia unui teren

In sensul prezentului regulament, prin
se intelege modul de utilizare a acestora,
sau a unei constructii
conform functiunii prevazute in reglementarile cuprinse in planul
de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate conform
I egii.
Articolul 38 - Organele administratiei publice

competente
Organele administratiei publice competente la care se face

trimitere in prezentul regulament, pentru a da avize in procedura
de eliberare a autorizatiilor, se determine periodic, in functie de
organizarea concretes a administratiei publice, prin ordin comun
al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului si al
sefului Departamentului pentru Administratie Publics Locale.
Art. 38 PRECIZARI
In vederea emiterii autorizatiei de construire, autoritatile administratiei publice locale vor preciza
prin certificatul de urbanism avizele si acordurile legale ale organelor administratiei publice specializate.
centrale si locale, necesar a fi respectate elaborarea documentabilor tehnice si prezentate °data cu •
aceasta.
De asemenea, dupe caz, autoritatea administratiei publice locale, poate solicita prin certificatul de
urbanism, in vederea fundamentarii deciziei de emitere a autorizatiei de construire, intocmirea unor studii
$i/sau obtinerea unor avize specifice (in funcbe de zone, de amplasament, de natura construcbei etc.).
In toate situabile, emitentul certificatului de urbanism este responsabil pentru coordonarea si
actualizarea listei avizelor, acordurilor si studiilor necesare pentru intocmirea documentabei tehnice ce sta
la baza emiterii autorizatiei de construire in conformitate cu dispozibile cuprinse in ordinul comun at MLPAT
DAPL la care prezentul articol din Regulamentul general de urbanism face referire.
158
Articolul 39 - Litigiile
Litigiile dintre solicitantii de autorizatii si autorit

administratiei publice sunt de atile
competenta instantelor '
judecatoresti, in conditiile Legii contenciosului administrativ.
Art. 39
PRECIZARI
Autorizatia de construire se emite in termenul si in conditiile stabilite de lege si constituie act de
autoritate al administratiei publice locale.
Autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de

urbanism si amenajarea teritoriului, pe baza documentatiei tehnice prevazuta de lege.
7n
situatia unui litigiu intre solicitantul autorizatiei de construire si autoritatea administratiei publice
locale abilitate conform legii. solicitantul se poate adresa instanter judecatoresti. in conditiile Le
contenc:osului administrativ nr.29/1990. g
Contenciosul administrativ este activitatea de solutionare.
cu putere de adevar legal. de catre
:nstantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a conflictelor juridice in care cel putin una
dintre parti este un serviciu public administrativ, iar conflictul juridic s-a nascut din adoptarea sau emiterea
unui act administrativ de autoritate, on din refuzul de a rezolva o cerere referitoare Ia un drept recunoscut
de lege
Articolul 40 - Anexele regulamentului
Anexele nr. 1-6 facparte integranta din prezentul

1 regulament.
Art. 40
PRECIZARI
Pentru a veni in sprijinul activitatii de autorizare directa. precum si in at celei de elaborare a
documentatiilor de urbanism, prezentul Regulament cuprinde case anexe la articolele ce iI alcatuiesc,
continand prescriptii, reguli si norme referitoare la modul de ocupare al terenului si Ia conditiile de
amplasare si conformare a constructiilor si amenajarilor, dupa cum urmeaza:
Anexa 1 - Amplasarea constructiilor, in functie de destinatia acestora, in cadrul localitatii.
Anexa 2 - Procentul de ocupare a terenurilor.
Anexa 3 - Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale.
Anexa 4 - Accese carosabile.
Anexa 5 - Parcaje.
Anexa 6 - Spatii verzi si plantate.
La utilizarea ghidului intocmit in conformitate cu prevederile art. 4 at HGR nr.
precizari, detalieri si exemplificari 5 25/1996(ce contine
privind modul de aplicare at Regulamentului general de urbanism) se va
tine seama, in egala masura., atast de continutul articolelor Regulamentului general de urbanism, cat si de cel
at anexelor ce fac parte integranta din acesta.
159
2.4. ANEXE LA REGULAMENTUL
GENERAL DE URBANISM
ANEXA Alr.1
AMPLASAREA
constructielor, in funcVe
de destinatia acestora, in cadrul localitatii
1.1. — Constructii administrative

1.1.1. — Sediul Parlamentului
1.1.2. — Sediul Presedintiei
1.1.3. — Sediul Guvernului
1.1.4.
— Sediul Curtii Supreme de Justitie
1.1.5. — Sediul Curtii Constititionale
— Sediul Consiliuiui Legislativ
1.1.7. — Sedii de ministere
Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala.
1.1.8. — Sedii de prefecturi
1.1.9.
— Sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale rninisterelor si ale altor organe de specialitate
ale administratiei publice centrale
Amplasament: municipii resedinta de judet,
in
1.1.10. zona centrala sau pe principalele artere de cir
— Sedii de primarii culatie.
Amplasament: municipii, orase sau comune, in zona centrala.
1.1.11. — Sedii de partid
sediul central
Amplasament: capitala Romaniei, in
zona centrala sau pe principalele artere de circulatie
filiale
Amplasament: municipii, orase, resedinte de comund, in zona centrala sau pe principalele artere de circulati
1.1.12.
— Sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, g e
ii, aent ii, fonduri et
Amplasament: municipii, prase, resedinte de comund, in zona centrala sau pe principalele artere
1.1.13. — Sedii de birouri d e circulatie.
circuc.
Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala, pe principalele artere de

in zona de interes. circulatie sau
1.2. — Constructii financiar-bancare

1.2.1.
— Sediul Bancii Nationale a Romaniei
- sediul central
Amplasament: capitala Romaniei, in
zona centrala
- filiale
Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii resedinta de judet, municipii, orase, in zona
centrala.
1.2.2. — Sedii de band — sediul central
Amplasament: capitala Romaniei, municipii resedinta de judet, in zona centrala

- filiale
163
Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii si orase, in zona centrals sau pe principalele
artere de circulatie.
Sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri.
1.2.3.
Amplasament: in zona centrala/de interes
1.3. Constructii comerciale
1.3.1. - Comert nealimentar

Amplasament: in zonele de interes comercial
1.3.2. - Magazin general
Amplasament: in zona centrals / zona rezidentiala centrui de cartier
se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor noc i ve
•
1.3.3. - Suoermagazin (supermarket)
Amplasament: in zona cenrala / zona rezidentiala / centrul de cartier
se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive
•
1.3.4. - Fiats agroalirnentara
Amplasament: in zona de interes comercial sau minimum 40 m fats de ciadiri avand alte functiuni decat cea
comerciala
1.3.5. - Comert alimentar
Amplasament: in zona de interes comercial
• se va evita amplasarea in zonele puternic poluate
1.3.6. — Alimentatie publics
Amplasament: in zonele rezidentiale sau de interes comercial, in zonele turistice si de agrement
se admite amplasarea la parterul locuintelor numai in conditille asigurarii izolarii totale a
•
aburului, mirosului si zgomotului
1.3.7. — Servicii
Amplasament: in zona centrals, comerciala, rezidentiala sau de agrement
se interzice amplasarea atelierelor poluante in zona de locuit
•
se interzice amplasarea in zone industriale pentru alte servicii decat cele industriale
•
1.3.8. Autoservice
—
Amplasament: la limita zonei industriale

se vor evita sursele de poluare chimica, posturile trafo si zonele de afluenta a publicului.
•
1.4. Constructii de cult
1.4.1. — Ukase de cult

Amplasament: alaturarea de lacase de cult not in incinta sau in vecinatatea monumentelor istorice se va face
cu respectarea prevederilor legale

1.4.2. — Manastiri
1.4.3. — Schituri
Amplasament: in afara localitatilor
se va face cu respectarea
• extinderea manastirilor vechi — monumente istorice
—
prevederilor legale
164
1.4.4. — Cimitire
Amplasament: la marginea localitatii
•
extinderea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legate
1.5. — Constructii de cultur5

1.5.1. — Expozitii
1.5.2. — Muzee
1.5.3. — Biblioteci
1.5.4. — Cluburi
1.5.5. — Sali de reuniune
1.5.6. - Cazinouri
1.5.7. — Case de culture
1.5.8. — Centre si complexe culturale
1.5.9. — Cinematografe
1.5.10.
— Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi
1.5.11. — Sali polivalente
Amplasament: in zona destinata dotarilor pentru culture, educatie sau in zona verde
•
este posibila amplasarea in zona comerciala, administrative, religioasa sau de agrement
• se va evita amplasarea in vecinatatea unitatilor poluante
1.5.12. — Circ
Amplasament: in zona de agrement / zona verde.
1.6. — Constructii de inv5tarnant

1.6.1. — Invatamant prescolar (gradinite)
Amplasament: in zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500m
1.6.2. — Scoli primare
1.6.3. — Scoli gimnaziale
1.6.4. — Licee
1.6.5. — Scott postliceale
1.6.6. — Scott profesionale
Amplasament: in zonele si cartierele de locuit; distanta maxima de parcurs 1000 m
1.6.7. — Invatamant superior
Amplasament: in functie de conditiile sj exigentere profilului de
invatamant
1.7. — Constructii de sankate

1.7.1. — Spital clinic universitar
Amplasament: in campusurile universitare sau adjacent facultatilor de profit

• se interzjce
amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu)
1.7.2.
— Spital general (judetean, orasenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic)
1.7.3.
— Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatoloie,
clinici particulare). g
165
Amplasament: in zona destinata dotarilor pentru sanatate, in functie de profilul spitalului
se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu)
— Asistenta de specialitate (boll cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice)
1.7.4.
Amplasament: in zone extraorasenesti, in zone in care formele de relief si vegetatia permit crearea de zone
verzi (parcuri, gradini etc.)

•
greu)
— Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultatii/zi)1
1.7.5.
Acriplasamenti. independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate / locuinte
— Dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de
1.7.6.
nasteri, farmacie)
— Dispensar rural (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate Cu stationar, casa de nasteri,
farmacie)
Ampiasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate / locuinte
se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, traffic
•
greu)
— Alte unitati (centre de recoltare sange, medicine preventive, statii de salvare, farrnacii)
1.7.8.
Amplasament: in cadrul unor constructii pentru sanatate sau independent, in functie de profilul unitatii
crese speciale pentru copii (Cu 1, 2 ... n grupe)
1.7.9. — Crese
Amplasament: in cadrul unor constructii publice / locuinte
•
greu)
se recomanda amplasarea in zone de relief si cadru natural favorabil
•
1.7.10. - Leagan de copii
Amplasament: in general in zone extraorasenesti
•
greu)
- Constructii si amena•ari s ortive

1.8.
1.8.1. - Complexuri sportive
1.8.2. — Stadioane
— Sali de antrenament pentru diterite sporturi
1.8.3.
Amplasament: in zone verzi, nepoluante, si pe cat posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de ape
— Sall de competitii sportive (specializate sau polivalente)
1.8.4.
1.8.5. — Patinoare artificiale
Amplasament: de preferinta in zonele rezidenhale sau in vecinatatea complexelor sportive si de agrement
1.8.6. — Poligoane pentru tir
1.8.7. — Popicarii
Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate, si pe cat posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de
ape.
166
1.9. — Constructii de ant
1.9.1. — Locuri de joaca pentru copii
Amplasament: in cadrul zonei de locuit
•
Se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de zgomote puternice si de vibratii
(aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu)
1.9.2. — Parcuri
1.9.3. — Scuaruri
Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de zgomote puternice si de

vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu).
1.10. — Constructii de turism

1.10.1. — Hotel * - ***"
1.10.2. — Hotel apartament -
1.10.3. — Motel * - **
1.10.4. — Vile **
Amplasament: In zone nepoluate, bogat plantate
• se pot amplasa si in vecinatatea altor dotari turistice
• se
vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de poluare (zone industriale, artere de
trafic greu)
1.10.5. — Bungalouri - •**
Amplasiment: in perimetrul
campingurilor, satelor de vacanta sau ca spatii complementare
hoteliere. unitatilor
1.10.6. - Cabane categoric *-***
Amplasament: in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altar obiective de
interes turistic.
1.10.7. Campinguri *-***
1.10.8. Sate de vacanta **-***
Amplasament: in locuri pitoresti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse de poluare,
precum si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol securitatea turistilor (linii de Tnalta tensiune,
trenuri sub nivelul mark, zone inundabile).
1.11. — Constructii de locuinte
Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice
si vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu).
167
ANEXA Nr. 2
PROCENTUL
de ocupare a terenurilor
Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in functie de destinatia zonei in care urmeaza
sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare In cadrul terenului, dupa cum urmeaza:
2.1. — Destinatia zonei in care urmeaza sa fie amolasata constructia:

- 80%
2.1.1. — Zone centrale
- 85%
2.1.2. - Zone comerciale
- 70 %
2.1.3. — Zone mixte
- 30 0/0
2.1.4. — Zone rurale
2.1.5. — Zone rezidentiale
- 35 %
- zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, P+2
- 20 %
- zone rezidentiala cu cladiri cu mai mutt de 3 niveluri
(locuinte cu dotari aferente) - 40 %
- zona predominant rezidentiala
2.1.6. Zone industriale

pentru cele existente — nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului
pentru cele propuse — procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin
studiu de fezabilitate
2.1.7. Zone de recreere

- nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului.
2.2. - Conditii de amplasare in cadrul terenului
2.2.1. Constructii de culture si alte constructia ce cuorind sail de reuniuni

Pentru constructille cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.5, 1.5.7. — 1.5.12, 1.8.1, 1.8.2,
1.8.4, 1.8.5, avand un numar de minimum 200 de tocuri, se va prevedea un spatiu amenajat,
/Ioc, in afara spatiului destinat circulatiei publice.
exterior constructiei, cu o suprafata de 0,6 m 2
La aceasta se va adauga suprafata necesard spatiilor verzi si plantatiilor, dimensionata conform
anexei nr. 6 la prezentul regulament

2.2.2. Constructii de invatamant
Amplasament organizat in patru zone, dimensionate in functie de capacitatea unitatii de
invatamant, dupd cum urmeaza:

zona ocupata de constructie;
zona curtii de recreatie, de regula asfaltata;
zona terenurilor si instatatiilor sportive;
zona verde, inclusiv gradina de flori.
Pentru invatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata minima de teren
de 22 e/copil, iar pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli profesionale,
o suprafata minima de 20 mVelev,
168
Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone
mentionate:
25 % teren ocupat de constructii;
75 % amenajat (curte recreatie si amenajari sportive, zona verde, grading cu flori)

din terenul total.
2.2.3. Constructii de sanatate
Amplasament organizat in trei zone, dimensionate in functie de capacitatea

constructiei, dupa cum urmeaza:
zona ()cupid de constructii:
zona accese, alei, parcaje;
zona verde, cu rol de decorativ si de protectie.
Capacitatea constructiilor cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.5. — 1.7.7. se stabileste
baza populatiei arondate pentru care se acorda in medie 7,5 consultatii pe an de locui pe
pentru un numar de 280 de zile tor,
lucratoare.
Suprafata minima a terenului care va cuprinde cele trei zone functionale este de 5
m'iconsultatie.
Se recomanda organizarea unei incinte imprejmuite la cladirile independente.

Pentru constructiile de crese si crese speciale amplasamentul trebuie sa asigure o
suprafata de minimum 25 m 2
/copil pentru crese si de 40 m 2
organizate in patru zone: /copil pentru crese speciale
zona ocupata de constructii;

zona Ocupata de spatii de joaca (nisip, bazin, plaja
, gazon);
zona pentru spatiu tehnico-gospodaresc;
zona verde de parc si alei.
Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de 20 °,'0.
2.2.4. Constructii si amend -art s ortive

Pentru constructiile si amenajarile sportive cuprinse in anexa
nr. 1 la pct. 1.8.1. — 1.8.5.,
amplasamentul trebuie sa permits organizarea in trei zone functionale, dimensi
capacitatii constructiei: onate conform
zona pentru constructii;
zona pentru spatii verzi;
zona pentru alei, druitiuri si parcaje.
Pentru maxim de ocupare a terenului va fi de:
50 % pentru constructii si amenajari sportive;
20 `Yo pentru alei, drumuri si parcaje;
30 % pentru spatii verzi.
2.2.5.
— Constructiile si amenajarile cuprinse in anexa
nr. 1 la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5.1.
1.7.8. — 1.7.10, 1.9, 1.10 si 1.11.
vor respecta conditiile specifice
care urmeaza sä fie amplasate. date de destinatia zonei in
169
ANEXA Nr. 3
ORIENTAREA
constructiilor fats de punctele cardinale
— Constructii administrative si financier-bancare

3.1. e
Pentru toate categoriile de constructii administrative si financiar-bancar se recomanda
rilor.
orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birou
3.2. — Constructii comerciale

Pentru toate categoriile de constructii comerciale se recoamnda orientarea, astfel incat
sa se asigure insorirea spatiitor pentru public si a birourllor.

Se recornanda orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucatar;ildr si a
spatiilor de preparare.
3.3. — Constructii de cult

Conditiile de orientare sunt date de scec'ficul cuttului,
— Constructii de culturi
3.4. - Constructille cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.1 — 1.5.3 si 1.5.8. vor avea spatiite de lectura
3.4.1.
si saute de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest.
Acolo unde incadrarea in zone nu permite o astfel de orientare a salilor de lectura si a salilor de
expunere, rezolvarile de fatada vor evita insorirea.

- Pentru constructitle cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.5.9 — 1.5.12 nu se impun conditli de
3.4.2.
orientare fate de punctele cardinale.
3.5. — Constructii de Invitimant

- Pentru toate categoriile de constructii de invataman.t, orientarea salilor de clasa va fi sud, sud-
est, sud-vest.
Bibiiotecile. saute de atelier si laboratoarele se vor orienta nerd.
Terenurile de sport vor avea latura lunge orientate nord-sud.
— Constructiile de sanatate
3.6.
- Constructilte cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.1 — 1.7.4 vor avea:
3.6.1.
saloanele si rezervele orientate sud, sud-est, sud-vest;
-
laboratoarele si serviciile tehnice medicate orientate nord;
-
cabinetele vor fi orientate syd, sud-est.
-
- Constructille cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.5 — 1.7.8 vor avea aceeasi orientare pentru
3.6.2.
cabinete, laboratoare si servicii tehnice
- Dormitoarele si spatiile de joaca din crese, crese speciale si leagane de copii vor fi orientate
3.6.3.
sud, sud-est, sud-vest
— Constructiile si amena'irile s ortive
3.7.
Vor fi luate masuride protectie impotrivainsoririi excesive:
copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, in cazul stadioanelor sau at terenurilor
-
pentru competitii;
plantatii de arbori si arbusti cat mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate laturile
-
170
terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de discontinuitate
luminoasa;
parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la pereti vitrati orientati sud-vest sau vest
ai holurilor pentru public sau ai salii de sport.
Terenurile de sport in aer liber vor fi orientate cu axa longitudinala pe directie nord-sud, cu
abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.
Piscinele descoperite $i acoperite (Mot, sarituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinala pe
directie nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.
Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe directia nord-sud, tintele fiind amplasate
spre nord.
Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientate nord, nord-est.
3.8. — Constructii de a rement
Sallie de tip club vor fi orientate sud. sud-vest sau sud-est.
3.9. — Constructiile de locuinte
Se recomanda evitara orientarii spre nord a dormitoarelor.
ANEXA Nr 4
ACCESE CAROSABILE
Stabilirea numarului admis de accese din strazile de categoria I si a II-a, ca si localizarea acestora se
va face astfel incat sa nu afecteze fluenta circulatiei.
4.1. — Constructii administrative

4.1.1.
Constructiile administrative cuprinse in anexa nr.
1 la pct. 1.1.1 — 1.1.10 vor fi prevazute cu:
accese carosabile directe din strazi de categoria I $i a II-a, dupa caz:
accesele carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public,
acces de serviciu, dupa cum urmeaza:
•
accesul carosabil oficial va fi prevazut pdn5 la intrarea principala a cladirii;
•
accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locuri de
parcare aferente;
•
aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fare a intersecta accesul oficial.
4.1.2.
- Constructiile administrative cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.1.11 — 1.1.13 vor fi prevazut cu
accese carosabile, conform destinatiei si capacitatii acestora, avandu-se in vedere separarea de
circulatia publics.
4.2. — Construc t ii care
4.2.1. - Pentru toate categoriile de
cladiri financiar-bancare vor fi prevazute accese carosabile directe
din strazi de categoria I a II-a, dupa caz.
4.2.2.
- Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul
171
publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.
— Constructii comerciale ,
4.3. - Pentru construchile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori
4.3.1.
personal $i aprovizionare.
- in functie de destinatia capacitatea construchei vor fi prevazute:
4.3.2.
- alei carosabile $i parcaje in interiorul amplasamentului;
accese masini si utilaje speciale separate de aleile carosabile
- platforme de depozitare
destinate consumatorilor.

Pentru construchile de cult se vor asigura alei carosabile, in legatura cu reteaua de circulate
majora.
7 Constructiile de cultura
i gura accese carosabile separate
- pentru toate categoriile de constructil de cultura se vor as
4.5.1
pentru vizitatori sau spectatori. pentru personal si aprovizionare.
- In functie de destinatia constructiei sau a amenajarii vor fi prevazute:
alei carosabile in interiorul amplasamentului si parcajelor, in cazul in care accesul se face
din strazi de categoria I $i a II-a;

parcajele necesare in interiorul amplasamentului, in cazul in care accesul se realizeaza
direct din strazi de categoria a
4.6. — Constructii de inva- t5mant

- Pentru toate categoriile de construchi de invatamant se vor asigura accese carosabile de
4,6.1.
legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport in comun.
- Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari in caz de urgenta (cutremure,
4.6.2.
inundatii, incendii).
4.7. — Constructii de sanatate

- Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu reteaua de
4.7.1.
circulatie majora prin doua accese carosabile separate.
- Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora de categoria I si a II-a
4.7.2.
vor fi realizate prin:
strazi de categoria a IV-a de deservire locale;
strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor $i at persoanelor
achonand in domeniul sanatahi, salubritahi $i P.S.I.

- Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum urmeaza:
4.7.3.
Cu o banda de circulatie de 3,5 m lahme pentru cele cu o lungime maxima de 10,00 m;
• 10,00 m
cu cloud benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele Cu o lungime mai mare de
•
- Accesul carosabil rezervat salvarii sau intervenhilor de urgenta nu va intersecta aleile de acces
4.7.4.
carosabil pentru personal si pacienti.
sportive
4.8. Constr uctst si carosabile
- Pentru toate categoriile de construchi si amenajari sportive se vor asigura accese
4.8.1.
personalul tehnic de intretinere
separate pentru public, sportivi
in interiorul amplasamentului vor fi asigurate:
4.8.2.
circulatia carosabile separata de cea pietonala;
•
172
•
alei carosabile de descongestionare care se vor dirnensiona in funct
ie de capacitatea salii
sau a stadionului, dar nu mai putin de 7 m latime;
• alei carosabile de circulatie curenta de minimum 3,5 m latime;
• alei carosabile de serviciu si intretinere de minimum 6 m latime.
4.9. —
Constructii si amena'ari de a rement
- Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement se
va asigura accesul
carosabil separat pentru public de accesul de serviciu si de intretinere.
4.10. — Constructii de turism
4.10.1.
- Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori.
personal si acces tehnic de intretinere.
4.10.2.
- Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu
o lungime de maximum 25 m, vor
avea o ratline minima de 3.5 m, iar cele cu Iungimi mai
marl de 25 m vor fi prevazute cu
supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de into
. 1 0. 3. arcere.
- Nurnarul acceselor si conformarea lor se va dace in
obiectivului turistic• functie de catgoria si capacitatea
4.11. —
Constructii de locuinte
.11.1. -
Pentru locuinte unifamiliale cu accese si lot propriu se vor asigura:
• accese carosabile pentru locatari;
•
accese carosabile pentru colectarea deseurilor menajere Si pentru accesul mijloacelor de
stingere a incendiilor;
•
alei (semi)carosabile in interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor
avea o lathe de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai marl de 25 m vor fi
prevazute supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere;
• in cazul unei
parcelari pe cloud randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin
alei de servire locale (fundaturi):
-
cele cu o lungime de 30 m — o singura banda de 3,5 m latime;
-
cele cu o lungime de maximum 100 m — minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel
putin pe o latura si supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat.
4.11.2.
- Pentru locuihte semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun se vor asigura:
• accese carosabile pentru locatari;
accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de

stingere a incendiilor;
in cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin
alei de servire locala (fundaturi):
cele cu o lungime de maximum 30 m — o singura banda de 3,5 m lathe;

-
cele cu o lungime de 30 m pang Ia maximum 100 m — minimum 2 benzi (total
7 m),
4.11.3. cu trotuar cel putin pe o latura; supralungiri pentru manevre de intoarcere la capat.
- Locuintele colective cu acces si lot
folosit in comun vor fi prevazute cu:
• accese carosabile
pentru locatari;
•
accese de serviciu pentru colectarea deeurilor menajere si pentru accesul mijloacelor
singere a incendiilor; de
• accese Ia parcaje garaje.
173
4.12. -:Toate taWialllenstru cti t vur asigura accese pent
ru
tote categoriiie de constructii $1 amenajaii so
Pontru
de Incenditi, dimensionate conform normelor pentru trafic greu,
interventii caz
cazul constructiilor ce forrneaza curt) Interioare, asigurareaaccesului vehiculolor de
In inai time de 3,5 rn,
pompieri se va face prin ganouri Cu o latirne mma de 3 in $1 o
trebule sa fie obstruct ionate orin rnobilier urban Si
ACCeS8le $i peisaIele carosabile
trebuie sa fie oastrate Ilbere in permanents.
ANEXA_At___5
PAR CAJE
132 93, ln functie de

-
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform preveder,lcr Normativulu P
r.ateguria localitatil in care sunt amplasate constructiile,
5.1. 7__CoautiLa_itnte
constructiile cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.1.1 — 1.1.10 vor fi prevazute:
5.1.1. - Pentru
cate un loc de parcare pentru 10 — 40 salariati;
a)
locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), dupa cum urmeaza:
b) anexa 1 la pct. 1.1.1 — 1.1.7;
un spor de 10 % pentru constructiile cuprinse
un spor de 30 % pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.1.7 — 1.1.10;
atunci cand constructiile cuprind sali de conferinta si alte spatii destinate reuniunilor
se vor prevedea 1 — 2 locuri de parcelare pentru autocare.
- Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.1.11 — 1.1.13 vor fi prevazute cate un lob
pentru invitati.
de parcare pentru 10 — 30 salariati plus un spor de 20
5.2. — Constructii financiar bancare

-
- Pentru toate categoriile de constructii financiar-bancare vor fi prevazute cate un loc de

5.2.1.
10 pentru
parcare la 20 de salariati un spor de 50 °,
- In functie de destinatia cladiril si de amplasament, parcajele pentru salariati pot fi organizate
5.2.2.
impreuna cu cele ale clientilor, adjacent drumului public.

- Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru client' dupa cum
5.3.1.
urmeaza: suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 'Jana la
2
• un loc de parcare la 200 m
400 m2;
suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400 - 600
un loc de parcare Ia 100 m 2
ma;
suprafata desfasurata a constructiei pentru complexe comerciale
• un loc de parcare Ia 50 m 2
de 600 — 2.000 m 2;
suprafata desfasurata a constructiei pentru complexuri
un loc de parcare Ia 40 m a
174
comerciale de peste 2.000 m 2.
5.3.2.
- Pentru restaurante va fi prevazut cite un loc de parcare la 5 --10 locuri la masa.
5.3.3.
- La acestea se vor adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi
amplasate independent de parcajele clientilor.
- Pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv.

avandu-se in vedere un minim de 5 locuri de parcare.
5.5. — Constructiile de cultura
5.5.1.
- Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori
si personal, dupd cum urmeaza:
•
pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.5.1. si 1.5.2, cafe un loc de parcare
50 m` spatiu de expunere;
• pentru constructiile cuprinse in
anexa nr. 1 is act. 1.5.3 — 1.5.12. un loc la 10 — 20 !Devi in
sala.
5.6. — Constructii de inv5tamant
5.6.1.
- Pentru toate categoriile de constructii de Tnvatailant vor orevazute 3 — 4 locuri de oarcare la
12 cadre didactice.
5.6.2.
- Pentru invatamantul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1. se va adauga, in functie
de capacitatea constructiei, un numar de 1 — 3 locuri de parcare pentru autocare.
5.6.3.
- Pentru sedii ale taberelor scolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform
capacitatii de cazare.
5.7. - — Constructii de sanatate
5.7.1.
- Pentru constructii de sanatate vor fi prevazute locuri de parcare dupd cum urmeaza:
•
pentru cele cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.7.1. — 1.7.7., Cate un loc de parcare la
persoane angajate, cu un spor de 10 %; 4
• pentru cele cuprinse in anexa nr.
1 la pct. 1.7.8. — 1.7.10, cate un loc de parcare la 10
persoane angajate.
5.7.2.
- Parcajele pot fi amplasate diferentiat pentru personal, pacienti si vizitatori, caz in care cele
pentru personal si pacienti vor fi amplasate adiacent drumului public.
5.8. — Constructii
sportive
5.8.1.
- Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive vor fi prevazute locuri de parcare
pentru personal, pentru public si pentru sportivi, in functie de capacitatea constructiei, dupa
cum urmeaza:
•
pentru constructii cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.8.1., 1.8.3. si 1.8.4., un loc de parcare la
5 — 20 de locuri;
• pentru constructii cuprinse in anexa nr.
1 la pct. 1.8.2, 1.8.5 — 1.8.7, un loc de parcare la
30 de persoane.
5.8.2.
- La cele rezultate conform punctului 5.7.1. se va adauga, in functie de capacitatea constructiei,
un numar de 1 —3 locuri de parcare pentru autocar.
5.9. — Constructii si amenajari de agrement
5.9.1.
- Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement vor fi prevazute parcaje in
functie de capacitatea constructiei, Cate un loc de parcare pentru 10 — 30 de persoane.
175
- Pentru cluburi va fi prevazut cate un loc de parcare Ia 3 —10 membri ai clubului.
5.9.2.
5.10. — Constructii de turism_ , in functie
- Pentru toate categoriile de construcdi de turism vor fi prevazute locuri de parcare
5.10.1. cazare.
de tipul de cladire si de categoria de contort, 1 — 4 locuri de parcare la 10 locuri de
- Pentru moteluri se vor asigura 4 —10 locuri de parcare Ia 10 locuri de cazare.
5.10.2.
- Pentru construed' de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitadi, vor fi prevazute,
5.11.1.
locuri de parcare, dupa cum urmeaza:
cate un loc de parcare Ia 1 — 5 locuinte unifamiliale cu lot propriu;
cate un loc de parcare la 1 — 3 apartamente pentru locuinte semicolective cu acces propriu
si lot folosit in comun:

cate un loc de parcare la 2 —10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot in comun.
•
- Din totalul locurilor de parcare pentru locuintele individuate vor fi prevazute gar* in procent
5.11.2.
de 60 —100
5.12. — Constructii industrials
- Vor fi prevazute parcaje in functie de specificul activitatii, dupa cum urineaza:
un loc de. parcare la 25 m',
• activitati desfasurate pe o suprafata de 10 —100
-;
activitati desfasurate pe o suprafata de 100 — 1.000 m', un loc de parcare la 150 m
•
1 . un loc de parcare la o suprafata
activitati desfasurate pe o suprafata mai mare de 1.000 rn
de 100 m`.
— Pentru constructii ce in obleafa s atii cu diferite destinatii pentru care exista norms
5.13.
diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate in considerare cele care prevad un numar mai
mare de locuri de parcare
ANEXA Nr: 6
SPATII VERZI SI PLANTATE
— Constructii administrative si financiar-bancare

6.1. in anexa nr. 1 la pct. 1.1.1 — 1.1.10 vor fi prevazute spatii verzi
6.1.1. - Pentru constructiile cuprinse
cu rot decorativ, minimum 15 °A din suprafata terenului.
1.2. vor fi prevazute
- Pentru constructiiie cuprinse in anexa nr. 1 Ia pct. 1.1.11 — 1.1.13 si
6.1.2. din suprafata totala a terenului.
spatii verzi cu rot decorativ si se proteede, minimum 10 %
dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban vor fi
6.1.3. - Conformarea
aprobate prin planuri urbanistice.

plantate, cu rot decorativ si de
- Pentru constructille comerciale vor fi prevazute spatii verzi
agrement in exteriorul cladirii sau in curti interioare — 2 — 5 % din suprafata totald a terenului.
176
- Pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de
protectie, dimensionate in functie de amplasarea in localitate si de conditiile impuse prin
regulamentul local de urbanism.
6.4. — Constructii culturale
- Pentru toate categoriile de constructii culturale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, spatii
de joc si de odihna, in functie de capacitatea constructiei - 10 — 20 % din suprafata totals a
terenului.
6.5. — Constructii de sinatate
6.5 1 - Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la pct. 1.7.1. — 1 7 8 vor fi prevazute spatii verzi Si
plantate in interiorul incintei, dupd cum urrneaza:
aliniamente simple sau duble, cu rol be protectie;
parc organizat cu a suprafata de 10 — 15 m 3/ bolnay .
6.52. - Pentru constructiile cuprinse in anexa nr. 1 la act. 1.7.9. — 1 7.10 vor fi prevazute spatii vet
si plantate de 10 —.15 m 2/copil.
6.6. — Constructii si amenajari sportive
- Pentru constructii si amenajari sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate, minimum 30
°,to din suprafata totals a terenului.
6.7. — Constructii de turism si agrement
- Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de
destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25 % din suprafata Mara a terenului,
- Pentru constructiile de locuinte vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de tipul de
locuire, dar nu mai p.utin de 2 m 2/locuitor.
6.9. — Constructii industriale
- Pentru constructiile industriale vor fi prevazute spatii verzi si aliniamente cu rol de protectie, in
functie de categoria acestora, dar nu mai putin de 20 % din suprafata totala a terenului.
177
3. GLOSAR
DE TERMENI UTILIZATI IN GHID
1. ARIA CONSTRUITA Aria sectiunii orizontale a cladirii, la cota ±0,00 a parterului, masurata
pe conturul exterior at peretilor. In aria construita nu intra rezalidurile
cu aria mai mica de 0,4 m 2 si nisele cu aria mai mare de 0,4 m 2 ,
precum si treptele si terasele neacoperite.
2. ARIA DESFASURATA Suma ariilor tuturor nivelurilor unei cladiri.

In calcul nu se cuprind ariile podurilor (cu exceptia mansardelor) si
ale subsolurilor tehnice (cu inaltimea mai mica de 1,80 m).
3. AUTORIZATIE DE Actul de autoritate at administratiei publice locale, pe baza caruia se

CONSTRUIRE asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la
amplasarea. proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
4. AUTORIZARE DIRECTA Autorizarea executarii constructiilor direct pe baza prevederilor

cuprinse in Regulamentul general de urbanism pana intocmirea
documentatiilor de urbanism si a regulamentelor locale, conform legii.
5. AVIZ Act prin care un avizator, institutie publica sau alga persoand juridica
abilitata de lege, exprima rezultatul exprtizei asupra unei
documentatii de amenajare a teritoriului sau de urbanism.
6. AVIZ PREALABIL Actul prin care un avizator exprima, inaintea elaborarii unei
documentatii, anumite conditii pe care aceasta documentatie trebuie
sa le indeplineasca.
7. AVIZ CONFORM SAU Aviz care cuprinde opiniile pe care organul care adopta sau emite un
OBLIGATORIU act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, sa le ceara
unui anumit organ at administrat:ei publice specializate, iar la emiterea
actului trebuie sa se conformeze acestuia.
8. BILANT TERITORIAL Evaluare cantitativa prin ,;are se insumeaza valorile absolute si

procentuale ale suprafeteior de teren cu diverse destinatii aferente
unui teritoriu prestabilit.
180
9. CADASTRU GENERAL Sistemul unitar $i obligatoriu de evidenta tehnica, economics Si
juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea Si
reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurihr.
precum si a celorlate bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii
indiferent de destinatia lor $i de proprietar.
10. CADASTRU IMOBILIAR- Cadastru de specialitate din domeniul imobiliar-edilitar, constituit ca

EDILITAR subsistem al cadastrului general, avand la baza elementele de control
si referinta ale acestuia, in conformitate cu care se intocmesc planuri
si registre, prin inventarierea terenurilor pe categorii de folosinta si
posesori (din punct de vedere tehnic. economic si juridic). a retelelor
edilitare si a constructillor aferente acestora. precum si a
caractensticitor geotehnice ale terenurilor.
11. CERTIFICAT DE URBANISM Act public emis de autoritatile administratiei publice locale prin care se
fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaza regimul
juridic, economic si tehnic at untli teren, stabilite prin evidentele
existente si documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.
12. CONSTRUCTII PROVIZORII Constructii care au durata de functionare limitata, prestabilita prin
autorizatia de construire.
13. DOMENIU PUBLIC Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate
constructii de interes public, piete. cai de comunicatii, retele stradale
si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie
forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes
public, fundul apelor maritime, interioare si al marii teritoriale.
tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele. terenurile pentru rezervatii
naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile
arheologice $i istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile
apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul
public, on care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea,
in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in
care proprietatea, de asemenea in regim de drept public, apartine
unitatilor administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase, comune).
181
Modalitate de cedare a dreptului de proprietate privata, constand in
14. EXPROPRIERE PENTRU
CAUZA DE UTILITATE trecerea in proprietatea statului, a judetelor, municipiilor, oraselor sau
PUBLICA comunelor, a unor imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice.

cu sau fora scop lucrativ, numai in scopul executarii unor lucrari de
utilitate publica de interes national sau local, dupa o dreapta si
prealabila despagubire, conform legii.
EXTRAVILAN Teritoriu din afara intravilanului localitatii cuprins in limita teritoriului

15.
administrativ, care inglobeaza activitati dependente sau nu de
functiunile localitatii. conform planurilor de urbanism si de amenajarea
teritoriului.
INFRASTRUCTURA Echioarea tehnica a unei localitati sau a unui teritoriu cu retele tehnice.
16.
precum si instalatiile conexe subterane sau supraterane.
Ex.: retele si instalatii de apa, canalizare, electrice, termice, gaze,
telecomunicatii, drumuri, retele stradale. sisteme de irigatii etc.
17. INSTITUTII PUBLICE Constructii si amenajari care adapostesc functiuni si activitati

destinate utilitat publice ce pot fi in regim de proprietate publica sau
privata.
18. INTERDICTIE DE Reglementare impusa pentru unele zone sau terenuri, care exclude
CONSTRUIRE posibilitatea realizarii de constructii si amenajari, continuta in

documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului, si instituita in
conformitate cu prevederile legate. Interdictia poate fi definitiva sau
temporara, in functie de continutul si nivelul de aprofundare a studiilor
de amenajare. Zona asupra careia s-a instituit interdictia de construire
poate fi considerata grevata de o servitute si considerata, dupd caz, in
registrul cadastral.
19. INALTIMEA inaltimea constructiilor (H) masurata la nivelul fatadei reprezinta
CONSTRUCTIILOR diferenta de altitudine dintre nivelul terenului natural si un punct

determinat de:
a) streasina, pentru constructiile cu acoperisul in pants continua;
b) punctul de rupere at pantei, pentru acoperisurile mansardate;
c) partea superioara a aticului, pentru cladirile cu acoperis terasa sau
cu pante marginite de atic;
d) streasina lucarnelor.
182
20. MOBILIER URBAN Lucrari utilitare si decorative amplasate in spatii publice exterioare
cuprinzand: obiecte de arta monumentala, fantani, oglinzi de apa,
imprejmuiri, scarf, rampe, estrade, tribune, cabine telefonice,
lampadare, indicatoare de circulatie, panouri de afisaj, firme etc.
21. PATRIMONIU Totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economics si juridica,

precum si a bunurilor materiale la care se refers aceste drepturi.
apartinand unor persoane fizice sau juridice.
22. PRESCRIPTIE Dispozitie continuta in regulamentele de urbanism sau in autorizatia

de construire prin care se impune realizarea constructiilor sau
amenajarilor, cu respectarea unor conditii ce deriva din prevederile
legale on din normele tehnice.
23. RAZA DE SERVIRE Distanta exprimata in m sau timp de acces intre amplasamentul
institutiilor publice sau serviciilor si cel al locuintelor, servite de
acestea.
Distantele maxime de parcurs pentru accesul la principalele categorii
de institutii publice si servicii sunt stabilite in Anexa nr.1 la
Regulamentul general de urbanism.
24. REGIM DE CONSTRUIRE Reglementare cuprinsa in proiecte si in regulamente de urbanism care

impune modul de amplasare si conformare a constructiilor pe
terenurile aferente acestora.
Componentele determinante ale regimului de construire sunt: alinierea
fats de limitele tereului, inaltimea constructiilor si procentul de
ocupare a terenului aferent acestor constructii.
25. REGULAMENTE DE
URBANISM
- Regulamentul general de Document aprobat de Guvernul Romaniei prin H.G. nr. 525/199
urbanism (publicat in Monitorul Oficial nr.149/1996) care reglementeaza
activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si
autorizarea constructiilor in toate localitatile si unitatile teritorial-
administrative.
- Regulamentul local Documentatie aferenta Planului urbanistic general (PUG) si Planului

urbanistic zonal (PUZ), care explica si detaliaza continutul acestor
planuri, sub forma de prescriptii si recomandari, in vederea urmaririi
$i aplicarii lor.
183
26. RESTRICTIE Conditie obligatorie de interzicere sau limitare a unor drepturi sau
activitati, impusa prin regulamentele de urbanism sau prin alte acte
normative.
27. REZERVARE Reglementare cuprinsa in proiectele de urbanism si regulamentele

(amplasament rezervat) aferente acestora prin care se prevede realizarea, in perspective, de
constructii si amenajari cu destinatie precizata pe amplasamentele sau
zonele delimitate in documentatiile respective.
28. SERVITUTE Dezmembramant at dreptului de proprietate, reprezentat de sarcina

impusa asupra unui imobil (teren. constructie. spatiu amenajat).
pentru uzul si utilitatea altui imobil, cu alt proprietar.
- Servituti de utilitate Masuri de protectie a bunurilor publice (avand drept consecinta o

publics limitare administrative a dreptului de proprietate), ce nu pot fi opuse
cererilor de autorizare si ocupare a terenului decat dace sunt continute
in documentatiile de urbanism aprobate sau in prevederile
Regulamentului general de urbanism. Fac obiectul dreptului
administrativ.
- Servituti de interes privat Obligatii reciproce legiferate in Codul civil pentru raporturile ce decurg
din relatiile de vecinatate, in scopul impiedicarii litigiilor intre
proprietari. Sunt inscrise in registele cadastrale si fac obiectul
dreptului civil.
- Servituti de urbanism
Obligatii impuse unui bun funciar, in conformitate cu prevederile

legale, limitand dreptul de proprietate intr-un scop de interes public
sau privat, continute in documentatiile de urbanism.
29. SIT Totalitatea elementelor naturale sau/si amenajate care se impun

printr-o perceptie unitara. Situl subordoneaza peisajul si se
caracterizeaza printr-o dominants configurative.
30. SUBZONA Parte dintr-o zone, cu caracteristici urbanistice similare, posibil de

circumscris aceluiasi regulament.
31. UNITATE TERITORIALA DE Suprafata conventionala de teren, omogena din punct de vedere
REFERINTA (U.T.R.) functional, structural al morfologiei urbane pentru care se pot stabili
acele4 conditii de construibilitate.
184
32. ZONA CENTRALA Teritoriu delimitat prin documentatii de urbanism dupa criterii privind
concentrarea institutiilor si serviciilor publice (utile localitatii si
teritoriului sau de influents) si a infrastructurii tehnico-edilitare,
precum si dupa criterii privind densitatea si calitatea constructiilor.
33. ZONA CONSTRUIBILA Teritoriul al localitatii care cuprinde grupuri de terenuri pe care este
permisa realizarea de not constructii dupa constatarea indeplinirii
conditiilor de construibilitate precizate in Regulamentul general de
urbanism si in documentatiile de urbanism aprobate.
34. ZONA FUNCTIONALA Zona avand limite determinate prin documentatii de urbanism si
amenajarea teritoriului care stabilesc functiunea sa dominants si
celelalte functiuni permise, si reglementeaza unele elements privind
modul de exercitare a acestora.
35. ZONA DE PROTECTIE Teritoriu delimitat de organele administratiei publice specializate in

colaborare cu autoritatile locale. in jurul unor monumete istorice
(lucrari de arta monumentala, constructii cu valoare istorica sau
memorials, a unor ansambluri urbanistice etc.) In vederea unor actiuni
de protectie conservare si punere in valoare a acestora.
185

OrdinMLPAT 21 N 2000 GhidElaborare RLU

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OrdinMLPAT 21 N 2000 GhidElaborare RLU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

In temeiul H.G. nr. 456/1994 republicata, privind organizarea §i functionarea

Ministerul Lucrarilor Publice Si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ordin:

Art. 1 — Se aproba reglementarea tehnica „Ghid privind elaborarea

DIRECTOR GENERAL : arh. Traian POPESCU

1.1 - Cadrul legal de elaborare a Regulamentului local de urbanism

2. PRECIZARI DETALIERI SI EXEMPLIFICARI PRIVIND UTILIZAREA REGULAMENTULUI

GENERAL DE URBANISM LA ELABORAREA REGULAMENTULUI LOCAL SI LA

2.1. PRINCIPII GENERALE

2.2. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

2.2.1. Reguli cu privire la pastrarea intearitatii mediului si protejarea patrimoniului

2.3.1. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii

2.4. DISPOZITII FINALE

3. GLOSAR DE TERMENI UTILIZATI

Regulamentul local de urbanism se elaboreala In conformitate cu Legea nr. 50 /

1.2. DOCUMENTATII PENTRU CARE SE ELABOREAZA REGULAMENTE

Regulamentul local de urbanism se elaboreaza, de regula, ()data cu Planul

Regulamentul local de urbanism se apron prin hotarare a Consiliului local,

1.4. DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI LOCAL DE

Teritoriul asupra caruia se aplica prevederile Regulamentului Local de Urbanism

Intravilanul si extravilanul localitatii, in limitele teritoriului unitatii administrativ-

* Portiuni din teritoriul localitatii (in cazul Planului Urbanistic Zonal).

Articolul 1 - Rolul Regulamentului general de

Prin aplicarea regulilor generale de urbanism trebuie sä se asigure concilierea intereselor

Regulamentul general de urbanism se sprijina pe o vasty baza legala formata din:

- norme si standarde tehnice care fundamenteala amplasarea si conformarea constructiilor

Regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea

Regulamentul general de urbanism are o dubla utilitate:

Autorizarea directs a executarii constructiilor pe teritoriul intravilan si extravilan at

Construcnile si amenajarile cu caracter militar si special se autorizeaza si se executa in

Articolul 3 - Terenuri agricole din extravilan

(1) Autorizarea executarii constructiilor si

• Avizele sl acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.

In procedura de emitere a autorizatiel de construire, prevederile art. 3 pot fi aplicate astfel:

3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

Tere uri clasa III

Lucrari de utilitate publica de

nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a

privind mediul de viata al populatiei.

• Ordin nr. 3.376INIC/M3.556/2102/667/C1/4.093/2.012/14.083/D-821 din 1996 al MLPAT, MApN, MI,

caracter militar - Anexa, art. 3.

• Utilizari permise cu conditii

a) Obtinerea datelor cadastrale privind intravilanul existent si centralizarea datelor privind

dl Emiterea autorizatiei de construire sau refuzul autorizarii, dupa caz.

3. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

Pentru dezvaltarea turismului. statul

La nivelul unitatilor administrativ teritoriale, inspectoratele pentru cultura judetene si at municipiului

(1) Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe

de 0,25 ha. (Legea nr. 26/1996 - Codul silvic).

Constructii pentru turism, amplasate numai fa liziera padurii.

1. AUTORITATI COMPETENTE IN AUTORIZAREA EXECUTARII CONSTRUCTIILOR SI

- de la Inspectoratul silvic teritorial pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha.

Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publics si private este interzis5.

Ocuparea definitive a unor

(1) Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decal

• Utilizari permise cu conditii

• Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.

3.. VALORIFICAREA PREVEDERILOR ARTICOLULUI LA ELABORAREA

(1) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile

Aplicarea prevederilor articolului 7 conduce la luarea urmatoarelor decizii referitoare la

Art. PLI CARE

art. 3 $i art. 4 - Terenurile agricole din extravilan si intravilan

art. 10 - Expunerea la riscuri naturale (albii majore inundabile).

- Avizul Autoritatii centrale sau teritoriale competente pentru protectia mediului;