Sunteți pe pagina 1din 2

REFERAT SEMIOLOGIE

Convulsii
Convulsiile sunt spasme (contracţii) necontrolate produse de activitatea electrică anormală a
creierului. Doarece creierul poate fi afectat total sau doar parţial, manifestările convulsiilor sunt
foarte variate. Convulsiile pot apărea în aproape toate tipurile de afectare a creierului, inclusiv
leziuni şi infecţii. Convulsiile recurente sunt un semn de epilepsie.
Cele mai frecvente forme de convulsii sunt cele parţiale, crizele petit-mal şi convulsiile tonico-
clonice generalizate sau grand-mal. Convulsiile parţiale afectează doar o parte a creierului şi pot
avea simptome foarte specifice. Crizele petit-mal se pot manifesta doar ca episoade scurte de
lipsă de răspuns şi privire fixă. Convulsiile grand-mal afectează întregul creier. Aceste crize sunt
caracterizate de spasme ale întregului corp şi pierderea totală a conştienţei. Convulsiile mai pot fi
clasificate în funcţie de cauză şi vârsta debutului.
De obicei, convulsiile se opresc de la sine. Deoarece persoanele care au convulsii sunt
inconştiente, este important ca acestea să nu se rănească. După o criză, persoana se poate simţi
obosită şi are nevoie de odihnă. Slăbiciunea, fatigabilitatea şi modificările de comportament şi
dispoziţie suunt normale după o criză convulsivă.
Convulsiile trebuie evaluate de un medic. Pentru convulsiile recurente sau epilepsie se prescrie
tratament. În cazuri severe, stimularea electrică sau chirurgicală poate fi necesară. În multe
cazuri, tratarea cauzelor care le produc poate ajuta la rezolvarea convulsiilor.
Simptomele senzitive care pot însoţi convulsiile sunt:
• Modificări ale auzului, gustului sau mirosului;
• Modificări de dispoziţie, personalitate sau comportament;
• Confuzie sau pierderea conştienţei chiar şi pentru scurt timp;
• Dificultăţi de memorie;
• Halucinaţii;
• Modificarea sau pierderea vederii.
Alte simptome:
• Demenţă;
• Fatigabilitate;
• Febră;
• Cefalee;
• Spasme sau zvâcnituri musculare;
• Amorţeală, furnicături sau alte senzaţii neobişnuite la nivelul mâinilor sau picioarelor;
• Durere;
• Privire fixă şi lipsă de răspuns;
• Slăbiciune (pierderea forţei).

Cauze
Boli sau afecţiuni care pot determina convulsii:
• SIDA;
• Demenţa;
• Encefalita (inflamaţie şi edem al creierului datorită unei infecţii virale sau altei cauze);
• Boala Huntington;
• Meningita (infecţie sau inflamaţie a membranei care acoperă creierul şi măduva spinării);
• Scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării producând slăbiciune,
tulburări de echilibru şi coordonare şi alte tulburări);
• Alte infecţii ale cereierului;
• Fenilcetonuria (incapacitatea de a desface aminoacidul fenilalanină);
• Leziunile traumatice ale creierului;
• Tumori ale creierului.
Alte cauze:
• Abuzul de alcool;
• Renunţarea la alcool sau droguri;
• Intervenţiile chirurgicale ale creierului;
• Febra;
• Hipoglicemia;
• Insuficienţa renală sau hepatică;
• Efectele adverse ale medicamentelor;
• Consumul recreaţional de droguri.
Cauze grave de convulsii:
• Epilepsia (tulburare neurologică care determină convulsii recurente);
• Hematomul (colecţii de sânge în creier);
• Şocul (scăderea periculoasă a tensiunii arteriale);
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Atacurile ischemice tranzitorii (simptome asemănătoare accidentelor vasculare cerebrale, dar
care sunt tranzitorii însă pot fi un semn de alarmă pentru acestea);
• Leziuni traumatice cerebrale.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă


Apare orice fel de convulsie deoarece tratamentul medical prompt poate reduce riscul şi
severitatea convulsiilor viitoare.