METODE INTERACTIVE DE GRUP

Profesor: AGACHE SANDA

GRADINITA CU P.N. NR.1 TECUCI

Pentru stimularea creativitatii copiilor , in procesul didactic putem

folosi diferite metode si tehnici interactive,cum ar fi:
1.Invatarea prin cooperare;
2.Brainstorming;
3.Harta conceptuala;
4.Metoda ,,Palariilor ganditoare”;
5.Metoda R.A.I.,,Raspunde –Arunca-Interogheaza”;
6.Metoda bulgarului de zapada;
7.Ciorchinele;
8.Predictiile;
9.STAD-Metoda invatarii pe grupe mici;
10.Ganditi/ lucrati in perechi prezentati;
1.Invatarea prin cooperare-Aceasta metoda reprezinta o forma
de invatare in grup a copiilor,prin interactiuni, astfel incat acestia sa poata
lucra impreuna,urmand ca fiecare membru al grupului sa-si imbogateasca
performantele proprii si sa contribuie la cresterea performantelor celorlalti
membri ai grupului.
Invatarea prin cooperare are loc atunci cand copii lucreaza impreuna
pentru a invata una si aceeasi problema, pentru a explora o tema noua sau a
creea idei noi, combinatii noi sau chiar inovatii autentice.
Invatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele
de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilitati
intelectuale si practice, pe parcursul unei ore intregi sau secvential.
Ce fac copiii?
Copiii studiaza individual situatia prezentata , isi impartasesc
ideile, se ajuta unii pe altii sa inteleaga si sa gaseasca solutii.
Stau unii langa altii explica celorlalti ceea ce stiu, discuta impreuna
fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat, se invata unii pe altii.
Ce face educatoarea?
Asigura ambianta propice muncii in echipa, aranjand mobilierul din
clasa in mod corespunzator. Ideale sunt grupurile in numar de 4-5 copii
asezati in jurul mesei. Stabileste criteriul de grupare. Stabileste regulile de
lucru .Explica foarte clar obiectivele activitatii,specifica timpul pe care il au
copii la dispozitie.
Avantajele invatarii prin cooperare:
Discutiile in grup ajuta pe membrii acestuia sa-si repete si sa-si fixeze
noi cunostinte, sa le proceseze pe cele noi si sa-si extinda bagajul de
informatii. Pe masura ce membrii grupului pun intrebari si ofera explicatii,ei
se vad obligati sa realizeze conexiuni logice, sa-si organizeze cunostintele,
activandu-li-se procesele de revizuire rapida, care sustin procesarea
informatiei si mecanismele memoriei.
Aplicatie :
Poster –Padurea
Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un poster.Ei
sunt impartiti in grupuri mici, fiecare grup avand sarcini diferite.
-un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii;
-un grup deseneaza si decupeaza plantele;
-un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste padurea;
-un grup pregateste fondul plansei in culori potrivite, apoi asambleaza
rezultatele celor trei grupe.
Toti copiii analizeaza daca ceea ce au realizat impreuna reflecta
cunostinte corecte si daca au fost redate corespunzator.
2.Brainstorming
Este o metoda utilizata pentru a-i ajuta pe copii sa emita cat mai
repede, cat mai multe idei, fara ca, initial, sa se considere valoarea acestora.
Este cea mai simpla metoda de a stimula creativitatea si de a genera noi idei
intr-un grup; se poate practica oral si se foloseste pentru a gasi cat mai multe
solutii la o problema.
Etapele brainstormingului:
1. Se hotaraste tema brainstormingului si se formuleaza sub forma de
intrebare.
2. Se comunica sarcina de lucru.
3. Se comunica regulile.
4. Se desfasoara activitatea frontala de prezentare a ideilor.
5. Se inregistreaza ideile enuntate de copii.
6. Se evaluiaza ideile.
Aplicatii practice:
Intrbari adresate la diferite activitati:
-Ce s-ar intampla daca nu ar ploua niciodata?
-Ce s-ar intampla daca nu ar exista alfabetul?
-Ce drepturi credeti ca au copiii?
-Cum putem sa ajutam pasarile iarna?
Evaluarea ideilor:
Dupa ce educatoarea asculta toate ideile, impreuna cu copiii stabileste
raspunsul la intrebarea formulata.
Evaluarea nu este obligatorie, pot fi acceptate toate ideile, iar in
diferite activitati ele pot fi confirmate sau infirmate.
3. Harta conceptuala
Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar important este
nu cat cunoaste copilul, ci legaturile care se stabilesc intre cunostintele
asimilate. Desi a fost recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a
cunostintelor copilului, harta conceptuala poate fi utilizata si ca instrument
de invatare a unor elemente noi. Poate fi inteleasa ca un grafic ce include
concepte centrale si concepte secundare, legaturile intre respectivele notiuni
comunica felul in care este inteleasa relatia intre concepte.
Aplicarea hartii conceptuale:
Copacul
Se poate lucra individual sau in grupuri. Un copil deseneaza un copac
in mijlocul colii si prin sageti duse spre margine, deseneaza tot ce stie despre
acesta. Fiecare copil contribuie prin cunostintele pe care le are.
4.Metoda ,,palariilor ganditoare”
*Palaria albastra-conduce activitatea. Este palaria responsabila cu
controlul discutiilor. Formuleaza concluzii-clarifica
*Palaria alba-este povestitorul, reda pe scurt continutul actiunii. Este
neutru-informeaza.
*Palaria rosie-isi exprima emotiile, sentimentele, supararea, fata de
personajele intalnite. Nu se justifica –spune ce simte.
*Palaria neagra-este criticul, prezinta aspectele negative ale
intamplarilor-identifica greselile .
*Palaria verde –este ganditorul , care ofera solutii alternative, da
frau imaginatiei –genereaza idei noi.
*Palaria galbena –este creatorul, simbolul gandirii pozitive si
constructive, exploreaza optimist posibilitatile. Creeaza finalul –efortul
aduce beneficii.
Aplicatie:
,,Scufita Rosie” –povestirea copiilor
Palaria alba –reda pe scurt textul povestirii.
Palaria albastra –o caracterizeaza pe Scufita Rosie in comparatie cu
lupul:vesela, prietenoasa, dar neascultatoare, in timp ce lupul este rau,
lacom, siret, prefacut. Arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile
parintilor.
Palaria rosie –arata cum Scufita Rosie isi iubea mama si bunica;
iubeste florile si natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria
pentru vanator si suparaea fata de lup.
Palaria neagra - critica atitudinea Scufitei Rosii, care trebuia sa
asculte sfaturile mamei, trbuia sa ajunga la bunicuta bolnava. Considera ca
nu trebuia sa aiba incredere in lup si nu trebuia sa dea informatii despre
intentiile ei.
Palaria verde –acorda variante Scufitei Rosii: daca dorea sa ofere
flori bunicii trebuia sa ceara mamei sa cumpere un buchet de flori; daca
dorea sa culeaga flori trebuia sa-i ceara mamei sa o insoteasca in padure;
lupul o putea ajuta sa culeaga flori mai repede pentru bunicuta.
Palaria galbena –gasaste alt final textului. Scufita Rosie putea sa nu
stea de vorba cu lupul ; lupul putea sa-i arate drumul cel mai scurt spre casa
bunicutei; animalele din padure o sfatuiesc pe Scufita Rosie sa nu asculte de
lup etc.
5. Metoda R. A. I.,,Raspunde –Arunca –
Interogheaza”
Este o metoda de fixare si sistematizare a cunostintelor, dar si de
verificare. Are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatii copiilor de a
comunica prin intrebari si raspunsuri ceea ce au invatat. Participantii activi
se selecteaza printr-un joc de aruncare si prindere a mingii. Copilul care
arunca mingea adreseaza o intrebare copilului care o prinde. Copilul care
prinde mingea raspunde la intrbare apoi arunca mingea altui coleg
adresandu-i o alta intrebare.
Aplicatie:
Tema : ,,Din tainele padurii”
Intrebari si raspunsuri –exemplificari
-Cine traieste in padure? –Animalele salbatice traiesc in padure.
-Cine ingrijeste padurea? –Padurarul are grija de copaci si de
animale.
-Ce animale traiesc in padurile noastre? –Lupul, ursul, vulpea,
veverita, ariciul, iepurasul etc.
- Cine impusca animalele? –Vanatorul atunci cand are voie.
-Cine face aerul curat in padure? –Pomii si plantele.
-Core sunt semnele toamnei in padure? –Cad frunzele, unele pasari
pleaca, animalele isi fac adapost pentru
iarna.
6. Metoda bulgarelui de zapada
Presupune impletirea acivitatii individuale cu cea desfasurata in mod
cooperativ in cadrul grupelor.
Faze de desfasurare:
a) –Faza introductiva. Expunerea problemei.
b) –Faza lucrului individual. Copii lucreaza individual timp de 5
minute.
c) –Faza lucrului in perechi. Discutarea rezultatelor la care a ajuns
fiecare. La intrebarile formulate se incearca sa se dea raspuns.
d) –Faza reuniunii in grupuri mai mari.Grupurile initiale se aduna in
grupuri mai mari si se reiau temele abordate, recapituland
raspunsurile.
e) Faza raportarii solutiilor in colectiv. Intregul grup, reunit,analizeaza
si concluzioneaza ideile emise.
f) Faza decizionala. Se alege situatia finala si se stabilesc concluziile.
Aplicatie:
Lectura dupa imagini: ,,Padurea”
a) –Copiii obtin informatii prin lectura dupa imagini ,,Padurea”.
b) –Ei lucreaza individual 5 minute, timp in care au formulat intrebari
de tipul: Ce se intampla cu plantele daca dispar padurile? Dar cu
animalele? De ce in padure vara este racoare iar iarna nu sufla vantul
prea tare? Ce se intampla daca se taie copacii din padure?
c) –Se lucreaza apoi in perechi, discutandu-si parerile si incercand sa
formuleze raspunsuri la intrebari.
d) –Copiii se grupeaza in grupuri mai mari si, pe baza unor jetoane
extrase prin jocul ,,Mana oarba”, recapituleaza temele abordate. Se
raspunde la intrebarile nesolutionate.
e) Copiii reuniti formuleaza concluziile.
f) Educatoarea stabileste ca taierea abuziva a padurilorare are efecte
negative, precum:
-disparitia unor plante;
-disparitia unor animale;
-alunecari de teren;
-seceta;
-lipsa aerului ozonat.
7.Ciorchinele
Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei si permite cunoasterea
propriului mod de a intelege o anumita tema.
Etape:
 a) –Se alege o tema si se reprezinta printr-un desen ori un cuvant
plasate in partea de sus a tablei (titlu).
b) –Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei, prin cuvinte sau
desene, legate de tema data.
c) –Se fac conexiuni intre titlu si desenele facute de copii, legaturile
se fac prin linii trasate de la titlu la realizarile copiilor sau ale
grupurilor.
d) –Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales cand
se realizeaza individual.
Aplicatii practice:
ANUL
Se stabileste cate anotimpuri are un an, cate luni are fiecare
anotimp. Copiii numara de la unu la patru impartindu-se in 4 grupuri,
fiecare grup reprezentand un anotimp. Fiecare grup deseneaza elemente
specifice unei luni din anotimpul pe care il reprezinta, apoi aranjeaza
desenele in ordinea corespunzatoare.
8. Predictiile
Metoda stimuleaza imaginatia copiilor, asociatiile de idei,
originalitatea. Educatoarea intocmeste un ,,Tabel al predictiilor” astfel:
Ce credeti ca se va De ce credeti asta? Ce s-a intamplat de
intampla? fapt?

Se citeste sau se povesteste primul fragment al unei povestiri, apoi

educatoarea stabileste cuvintele-cheie reprezentative pentru fragmentul
citit. In functie de acestea copiii raspund la intrebarea din prima coloana.
Se argumenteaza raspunsul de catre copii si educatoarea completeaza a
doua coloana. Citind un alt fragment al povestirii,copiii afla de fapt ce s-a
intanplat iar educatoarea noteaza in coloana a treia a tabelului. Se
continua astfel pana la terminarea povestirii. In final, educatoarea cu
ajutorul copiilor reda povestirea cu intamplarile cele mai originale.
9. STAD –Metoda invatarii pe grupe mici
Educatoarea anunta tema si stabileste obiective la nivelul grupei. Se
formeaza grupuri mici de 3-4 copii. Copiii din fiecare grup discuta tema
timp de 2-3 minute apoi ficare dintre ei spun ce contributie aduc la
rezolvarea ei. Ei pot desena , modela ,construi, canta. Fiecare grup
realizeaza sarcina primita. Rezolvarea sarcinii se analizeza de fiecare
grup prin ,,Turul galeriei”.Se fac completari, corecturi, etc.
10. Ganditi / lucrati in perechi prezentati
Se formeaza perechi dupa preferintele copiilor. Aceasta metoda se
poate folosi de mai multe ori in timpul unei activitati, oral, prin desen sau
scris. Educatoarea transmite sarcina, care este aceeasi pentru toate
perechile. Copiii dezbat subiectul si dupa ce cad de acord rezolva sarcina.
Daca sarcina se rezolva oral, fiecare pereche expune concluzia apoi se fac
completari. Daca sarcina se realizeaza prin scris sau desen se face ,,Turul
galeriei”, perechea expune lucrarea , celelalte perechi o analizeaza si
completeaza daca este cazul.
Aplicatie:
Joc –Sunetul interzis:
Copilul 1 spune un sunet; copilul 2 spune un cuvant care nu contine
sunetul respectiv; apoi se inverseaza rolurile.
CONCLUZII:
Crearea unei ambiante bine organizate incurajeaza copiii sa exploreze,
sa aiba initiativa si sa creeze. Experienta a demonstrat de fiecare data
ca orice copil poseda potential creativ,iar creativitatea este educabila.