Anca Davidoiu-Roman, Mihaela Dobos, Luminita Paraipan, Dumitrita Stoica LIMBA Si LITERATURA ROMANA standard Clasa a V-a Editia a doua Ine O ren Uti CU nea eae a PARALEIA|Pa ac 4. Citeste texcul de ma jos si explic daca este sau nu o naratiune: Pana in anul 1900, cdind ma-ntilnea la Sf, Vasil, imi zicea: —Deun an nu neam vizut! Dar in anul acela Lam gisit in seara de 31 decembre la Gambrinus, tot acolo Lam intilnit adoua sear, la 1 ianuarie, Lam salutat; 2 ficut c& mu ma cunoaste ‘Dupi mult stiruins, sia adus in fine aminte cine sunt: — Seuzi-mi, neica ~ a 2s Mitiet ~ te vita sem: e un secol de cind nu ne-am mai vizut!* (61 Canacits, Mid) 2. Precizeaza sensul ultimei repli ‘ul de mai sus 3. Ce fel de persona) erezi ci este Mitict? Simpatc sau antipatc? Explica 4, Unii ctitori preferd narayiunile scurte, alti pe cele lungi. Ce erezi cdi atrage fn cele ddoua cazuridiferite de text? IN LUMEA TEXTULUI LL. CARAGIALE (0852-1912) Dramaturg si prozator Comedile O naepefurte rns (1879), Con Leonid feu reacinnea (1880), (Oserisoare pierdutd (1888) Dale carnaval (1885) sunt eapodopere ae liters tari omine. Ca prozator, pagina 172 SCHITA Caragiale est autor de nuvele, povestirisschite, Primul volur: de schite, Momence (1901), in- clude texte ca Di Goe.., Bidico.., Caldurt ‘mare, Lang slabiciunilor, Veit... modele ale genului. Comedie si schitele creeaza o lume imaginara comied, inspira de realtatea soci ali din vremeaautorului. Viaa politics, vaya de familie, educatia copiilor, scoala, justitia, presa, prictenia, dragostea apar mai ales prin aspecte morale sau ridicol, satirizate de scriitor. Babico... | del L Caracine Nov’ ceasuri si nou minute... Pestesase ‘minute pleacttrenul. Un minut inct sise-nchide casa, Repede-mi iau biletu, ies pe peron, alerg la tren, sunt ir vagon... Tree de colo pind colo prin coridor, st viz in care compartiment as sisi un loc mai comod... Aci. © dama singur8, si flrmeazi,atit mai bine! # Inteu si salut, ind uz o markiturd siviz.apirind dintr-un pane- ras de ingi cocoana eapul unui citel los, plin de funde de panglcirosi i albastre, care-ncepe simi latre ca pe un ficitor de rele intrat noap- tea in iatacul’ stapinitsi. —Bibico!zice cocoana.. fei mumos, mami! =Norocul meu ~ gindese eu ~ si traiese binel.. Lua-tear dracul dejavral* Bibico se linisteste puting nu mai late isi setrage capul in panera, unde il acopere iar cocoana cu un tirtinas? de lina rosie; dar tot sire infundat.. Eu, foarte plictisit, mi lun- esc pe canapeaua din fafa cocoanii si-nchiz chi, # Trenul a pornit... Prin coridor umbla pasajeri si vorbesc. Bibico mike artigos. —Biletele, domnilor!zice conductorul ine tind cu 2gomot in compartimentul nostr. "jatae = camert de culcare, dormior 2 ertnas = al mic de HansLiteratur Acum Bibico scoate capul foarte sus si, wrind si sur8 afar de la locul li, incepe slate si mai grozav ca adineaori. Eu intind bilevul meu conductorului, care mil perforeaza. Con uctorul face un pas eitre cocoana, caresicaut biletul ei in siculeyul de mana, pe cind Biibico lau sichelalaie desperat, smucinduse 83 asi din paner. — Biibico! zice cocoana, ezi mumos, max Si-ntinde bilevul. Cand mina conducto- rului sa atins de mina cocoanei, Bibico parcarnnebunit, Dar conductorul sé terminat treaba siiese. # Cocoana ip inveleste favorivul mingiindul .mumos*; eu mi lungese la loe inchizind ochii, pe ind Bubico marae infun- dat ca tunetul cae se tot depacteaza dupa tre. serea unei grozave furtuni. Acum nu se mai aude deloc. Dar auz hirsiitul unui chibrit:co- soana fyi aprinde o tigareta.. Inca au mie soma, De ce na aprinde si eu una? Al de de- ageabi si nu pierz trenul, am uitat simi iau chic brituri. Dar nu face nimic.. 0 rog pe mamita lui Bibico... cot o yigareta ma ridie si dau 8 mapropiu de cocoana. Dar napue si fac bine » migcare, si Biico scoate capul latrinduems mai furios decit pe conductor; lati si chelaltie si tupeste gi = Biibico - zice cocoana ~ sexi mumos, mamitico! > jigodie = boal a cinlor * nevticos = nerves iriabil ® Bismarck ~ om politic german din secolul al XIKea, cunoseut pentru duritates Ii sLovi-te-arjigodis’, potaia draculuil* zie fn gindul meu, Naam vizut de cind sunt 0 javra mai antipatic si mai scirboast... Daca ag putea, as rupe gitul in zbieretele desperate ale lui Bibico, mamitica imi da s-aprind. fi mulyumese si :measez tn locul cel mai depértat din compar- siment, de teama c& n-am 8 mai pot rezista pornirli si am sii trag la cap cind si Lo mai scoate din paner. # — Frumusel citel aveti, zie eu eocoanii, dupa citeva momente de ticere; da riu! — As! nue rlu, zie cocoana; pind se-nvata cu omul; dar nu stitice cuminte si fidel este, si destept! Ei bine! e ca un om, frate! doar ci nu vorbeste ‘poi citre paner, cu mult dragoste: = Unde: Bibico?... Nu e Bibico! Din paner se aude un miorlit sentimental — Sti dea mama baietelului 2aharel Biibico! Bubit! Baietelul scoate capul cu panglicure... Ma mia degajeaza din yoalele fn cari dospeste-nf. surat sil scoate afar. Bubico se uit la mine si imirlien surdind. Eu, apucat de groaza la ideea 4 nenorocitul ar incerca si ma provoace, ic — Madam! pentru Dumnezeu, fnetid 8 nu sedea la mine! eu sunt nevricos', si nu stiu eas fiin stare... de fred Dar cocoana, lvind in brate pe favorit si smingiindul cu toat8 duiosia: — Vai de mine! cum crezi da?... Noi sun tem baieti cuminti si binecrescuti... Noi nu suntem mojici ca Bisrarck’ =H zic eu. — Bismarck al ofiterului Papadopolini # Dindu-mi aceastt explicate, cocoana scoate din siculequl de mina o bucitie8 de zahae: — Cui fi place 2ahirelul pagina 173,Biico (ficind pe banca slujé frumos, cu toati cletindtura vagonului): Ham! = Sivi dea mamitica baiatului ztharel? Bibico: Ham! ham! Si apuct bucitica de zahar sincepe so ron: tie... Cocoana scoate din alt siculeyo sticls cu lapt, din care toarna intr-un pahar; apoi: — Cui fi place liptic? Bibico lingindu-se pe bot): Ham! — Ski dea mamitica liprie baiatul Bibico (impacient): Ham! ham! Ah! suspin eu in adine; lua-te-ar henghe- sul’, Bibico!* Dar cocoana apropie paharul aplecat de botulfavoritului,caresncepe si apie, si Lipic, si pti, pina cind un pasajer se arata la usa compartimentului nostro, uitindw-se-nauntra. Biibico se opreste din lipait si se porneste si Jatre cao fara, cu ochii holbat si muscind in sec si clinyinind din din, si usind si. ~Vedes-teas la Babes", jigtrae” indricital* sgindesc eu, si prin mintea mea incep 88 treact fel de fel de idei, care de care mai crudi si mai infama’ Pasajerul sa retras de la geam. Bibico sa potolit. Cocoana toarna ir lapte-n pahar si bea sidumneei Eu simy cum mé nivalese, din ce in ce mai irezistbil,ideile negee. # =A propos" tc eu madam, vorbeatiai- neaori de Bismarck... al. — Al ofierului Papadopolinii. —Eil Cee Bismarck? = Un duliu de curte.. Era st mil omoare pe Bibico... Papadopolina are o citelus, Zam- bilica, foarte frumusica! Sade alacuri de mine; “face sy ~ ase idea in dou picioare suntem prietene; si damnealui (arata pe Biico), curte teribils! (Catri Bibieo:) Cra- iule... (Catra mine?) Mizerabila de servitoare, 0 dobitoaedl-zm spus, cind La dus afar8 de di- smineaya ~ cin gti ce curate! ~zic: Bagi de seam si nu scape, si se duc8 iar la Papadopo- lina, c&l rupe Bismarck..", dulaul ofiteruh care sade cu chirie la ea (Tugeyte cu mult inte- les) Eu nu stiu ce faceam pin casi, cdnd auz afara chealsitusi gi tipete.. trig: .Bibico! unde « biiatul?!" Alerg.. Mil aducea dobitoaca pe brate; dabial scosesera asi Papadopolina si soldatul ofiyerului din gura duliului. Ce sid vai? tiv, lesa si moale ca 0 cirpa. Zic: Vai de mine! moare baiatul!* Stropested eu apil di cu odicolon'la nas... Ce-am pitimit, ‘numaieu stiu.. Doud siptimania zicut.. Am adus si doftor. Da-n sfryit,slavi dommuluil a scapat... (Citra Bibico:) Mai merge la Zambi- ica baiavul? Biico: Han! = Si te mannce Bismarck... craivle!! = Ham! ham! # _Sisare de pe banca jos in vagon si apuct spre —Cocoan strig eu, rdicindu-mi picioarles ‘eu sunt nevrcos, i nu se dea la mine, cd = Nu, fratel zie cocoana, nu vezi cl vrea st se-mprietineasca? Asa eel; numaidecit simte pe cine! iubest. = Al ic eu, avind o inspiraie infernali; al te pe cine jubese...vrea st ne-mpriete- nim. Bravo! pe cind citell se apropie si mi miroasd, {au un pachetel de bonboane, pe cari le duc in “heagher higher forma seule) ~ peround care se ocuptc pind csr vagabonst °Vietr Babes ~ medic bacterolog romans textl refer aun spital ucuresean de bolt nfecioss, care port numee renumituli medic °jigiraie = boa a animalelor, cline slab, praptt,jgodi "infam = vclos "propos (fr) = apropo, finde a vent vorba "odicolon (fea de Cologne) = apt de colonic cra = fmpira, ree; birbat usuratic,tetat de aventuri amoroaseprovince la un prictn; fl deschid, scot un bon- ‘on sis ntinzndu in jos, cu mules blindeye: = Cutu, cutul Bibico,baiatull Bubil Buibico, dind din coads, se apropie mai inti cu oarecare sfal si indoint,apoi,incurajat de blinderea mea, apuctfrumos bonbonul sincepe sil cleftie. = Veri cd v.aiimpritinit! zice cocoana cu sult’ satisfactie de aceastt apropiere. # poi imi spune genealogia" favoritulu Bibico este copilul lui Garson si al Gigichi, ‘areera sori cu Zambilica a Papadopolini,ceea ce, care va size, insemneazi c& Zambilca este ‘matusa lui Bibico dupi mama... # fn timp ce cocoana-mi povesteste, eu, infrinsindu-mi aver- siunea i dezgustl in favoarea unui scop inal, {ntrebuingez cele mai injositoare mijloace spre a intra in bunele grayi ale nepocului Zambil- chi. $im adevar, Bibico se tot apropie de mine, pina se last sil au in rate Sim ch mi se bate inima de team’ ca nu cumva, print migeare, ori privie, si tridez un plan mare ce kam croit ‘nadincul constintei mele. Cocoana nu se poate tira indestul de prietenia ce-mi arata Bibico, pe cind eu cultiv cu stiruinta aceasta prietenie att de scumpi mie, prin mingieri si bonboane. Ej vezil cum v-ati imprietenit... Ce e, Bibico? ce e, mam’? iubesti pe domaul? da? $i Bibico raspunde, gudurindu-se in bra tele mele: —Ham! — Asa? ai tridato care va si zic8 pe mami- tic. crafule! —Fireste, coconit simte cinele; are instinct. # Cind zic acestea, iatt ef trenul opreste in Crivina. Pe peron se aud latrituri si ceartt de sini, Bibico da si se smucease& din bratele mele; ew i ti bine; el incepe si latre indie ‘ated fereatra vagonului. Trenul porneste ia, siBibico, intorcind capul eitre partea de unde ssaude departindu-se cearta semenilor lui, ated ‘mereu; eu il mang, 81 potolesc; el, cind nu se mai aude nimic,ridick botul spre tavan si {ncepe, in braele mele, si ure...in braele mele! ‘Ah! Babico ~ziceuin sine-i, mingiindwl frumos ~ de caput. vedeateas minusi!* Dar Biico urla mereu. # = Doamna— zic ex ~ ri faceti ci inet asa de aproape pe Bibico si acoperit again cildurt, poate si turbeze... Char aga, aici e prea ead. Si aicind acestea, mi seol cu Bubico in brate si mapropiu de fereastra vagonului. Pun pe Bubico binisor jos nga mamita li, si cobor seamul, aplecindu-md si respir. Afari, noapte neagri ca si ideile mete. ine fai! si maiiast fumul de yigar, zce cocoana. # Intrim pe podul Prahovi... M-ntorc,iau ‘obonboana, 0 arit li Bibico, care s-apropie cde mine bivdind frumusel din coada. =Pe memoria lui Plutone" sa fidelului stu Cerber"! zi ew in ginds jur ck au mini acei cari au cintatinstinctl einilor! Eo minciunil Nucxista Bubico imi ia bonboana; lia iar in brate gi ‘ma dau Lingd fereastr, ridicindwl in drepeul deschizaturii. Aerul ricoros, wecindwi pe la bot, face mare plicere ui Bibico. Scoate limba si respira din adinc. ~Si oul sapi pe feast. pentru Duma... Dar n-apucd mamitca si rosteascS-ntreg sfin- tal nume al creatorului, si Bibico dispare ca tun porumbel alb in neagra noapte, inapoi spre Bucuresti, zburind - la Zambilica, probabil ‘Mirntore cu faja spre cocoana yi, prezentindyi mini goale, trig exasperat: "i gencalogie = urmirice a origin membrilorunei fami imporente aversiune = repulse, amipatie ™Phuto/Plucon/ Hades in mitologia greact, 2eulinfermului " Cerber - puznicl inferauui in mitologia greaci, monstu afi ca un eine ete’ cape cu coad desarpe pagina 175—Doamnal Un ricnett.. A-nnebunit cocoanal # —Repede, doamna, semnalul de alarma! © duc la semnal si o-nvay cum stl traga Pierduti de durere, executi miscarea cu 0 su- ‘prem energie. Trenul, stop! pe lo. Cletiniturs colosala. Emotie generali-ntre pasjer. — Cine? cine a dat alarma? —Dumneaei!zic eu citre personalul trenu- lui, artind pe cocoana lesinat ‘Trenul se pune din now in migcare. La Ploiesti, cocoana sa desteptat din lesin; 2dro- biti de nenorocire, trebuie si rispunza la procesul-verbal ce ise dreseaza! pentru intre- buinjarea semnalului. # Pe eind, in mijlocul pasajerilor grimaditi, cocoana se jeleste, eu rnvapropiu de urechea eis, c-un rinjt diabo- lic, fi soptesc rispicat: ‘—Cocoanal eu lam aruncat, mincaai coada! Ea lesind iar.. Eu tree ea un demon prin rmultime si dispar in noaptea neagra..# Ce se intampla? 1. Realizayi planul simplu de idei al textu- lui, tindnd cont de fragmentele marcate cu semaul #. Lucrati in grupe de doi elevi si apoi prezentati oral idele principale, recurgind la ‘metodastafetei 2, favimplarea relatatt poate fi rezumati fntr-un enung, Alegetidintre variantele de mai "a dresa = aici, a redacta, a inchea wn act oficial pagina 176 Literatura jos eezumatal care vi se pare cel mai resi smotivai alegrea facut’. a in timp ce eilatorea eu trenul de la Buc ccuresti a Ploesti, un dom arunci pe fereastrt un ciel risfitat ca un copil capricios de sté- pina lui. b. in timp ce calatorea cu trenul, un doma aruned pe fereatri un ciel, pentru ef suport cu mare grevtate lteaturile gi mirditul ces: tia, casi risfiqul continu din parteastipine, cc. in timp ce calitorea cu trenul, un doma plictist i nervos aruncl pe fereasr’ un ciel pentru cl suporta cu mare greutate litraturile si mirfitul cesta, casi risfagul continu din partes spine. din timpul unei calatorii cu trenul, Cara siale a arunest pe fereastri un ciel, enervat de Litrituile side marditul acestuia, aside ristipal continuu din partea doamanei, spina acest, care il coplesea cu afeciunea ei materna, 3. Explica care variant’ dintre cele prezen- tate la exercitul anterior nu poate fi acceptata A, Seletay ctevafragmente care precizeszs spatiul in care se desfisoara aciunea. 5. Ultima imagine a schitefixeaza un deal, noaptea neagi care nu se refer doar la timpul si spatiulactunii. Ce vi sugereaza? Completatipiramida de mai jos cu sinonime ale epitealsi oagrd (la virful ci treceticuvdntul care exprim cel ma bine sensul nedesriptiv al eptetul,) L i CCaleuleaza cu aproximatie cit ar dura ascii Pale ‘i actiunea relatat fn schita, cu ajutorul unui Mers al trenurilor. Poti accesa Tindnd cont de inceputul naratiunil, fi xeazi (cu aproximatie) ora la care este aruncat Bibico din tren Portretul fizic al personajului indicat de tilu apare la incepurulschipe. Selecteaza frag- mentul corespunzitor. din al doilea fragment al schite, care sti. nese risul PE pean Dea lungul schiei, portretul lui Bibico se contureazi printrun contrast puternic intre dou serii de adjective sau substantive: unele sunt folosive de personajul-narator, celelalte de cocoani*, Selecteazie si ordoneazte in urma- torul tabel Personajulnarator adjective substantive adjective substantive Babico este un personaj comic chiar din Glipa in care cititorul face cunostina cu el. Indica aspectele de portret si de comportament fel de imagini ale lui Bibico se cre- eazA cu ajutorul acestorcalificative? Naratorul il preznts pe Bibico in citeva fragment, prin insiruirea unor verbe sau prin repetaea lor (ex: lata obelilte i eagete Selecteaz rei exemplesi comenteizAprocedeul pagina 177TEE 6. Imagineaz34i ct printro intimplare cue dati ai ajuns in compartimentulacestui tren fic tiv, Descrel pe Bibico sau deseneazi 7. Selectexzi cuvinte sau fragmente care aratt dragostea ,cocoanei* pentru clinele ei. Ce ter- ‘meni sau expresi se repetd? £8, Petsonajulu-narator i displace scocoana* cele prezentate mai jos su gisete altel: a: Hi displace pentra ciel este un om plict faa i sporeste nervozitatea cicargghios, nfirese de .mami" «unui ciel. lini. care sunt trisiturile morale sugerate de acestea. TB veve arbitra (cermensl,folosi des, exprima dispretul. Alege cexplicagia care ti se pare mai potrivita dintre sits nervo, iar agiatia continua aclinelui ris: ’. fi esplace din eauza comportamentului c.li displace pentru ci el nu iubeste deloc 9. Personajulnarator se autocaracterizeaz {in citeva fragmente, Seloceazile gi precizeaz Literatura 10, Selecteaza replicile care se repet ‘Completa casamentul de mai sus, pornind de la ideeac8 un persona este cu atit mai comic, ‘cu cit in limbajul lui apar mai multe repetiit (Ginditi- la juctrile vorbitoare") Participant la intrecerea .Cel mai comic personaj: personajul-narator, doamna, Bi- bico, conductorul, .un pasajer, spasseri™ 11. Giseste alt procedeu cu efect comic, in- clus in urmitoarea replic3 repetavi = Bibico! zice cocoana... sezi mumos, mama!" = Bibico! rice cocoana, sezi mumos, ‘mamigo!* ‘= Bibico! ~ zice cocoana ~ sezi mumos, ‘mamitico!*12, Exagerarea se realizea2it uneori cu aju torul comparatiei. Completexz’ tabelul de mai jos, urmind modelul dat pt banal ] Fapt neobisnuit, senzafional Pabioo buts yh funetul care se tot depirteazs dps recerea unei grocavefurtun, 13. Selecteaza alte fragmente in care apare cexagerarea si explict modul in care se realizeaza GB 2. explic o posibilé legiturs intre mottoul de la incepural unig ischial L. Caraiae 14. Schita se incheie cu imaginea perso- najului-narator care piriseste compartimen: tal de tren: Eu tree ca um demon prin multime si dispar fn noaptea neagra... Ce vi sugereazd aceastt comparatie? 3. Carcterizea personal preferat din cia Licata schita Biibico... de I. L, Caragiale. Vei avea in ere ae vedere: Shore lor tderaph mumiraa dou stu ale personjul iloace/procedee de caractrizar * rezntaes rl dnt personsjul ale site dou personae ale seit eee ieee) 1. Realizeaza in seris rezumatul schigei ubico,4, Citeste fragmentul, apoi rispunde cerin- {elor formulate in continuare: ~Pedagogul: No! ce grimakica? Scolerul: Grimakicaiaste.. Pedagogul: No cz ce iaste? ct doar nu dagte vun lucru mare. Scolerul numa apoi se riculee si rispunde: sgrimakica iagte 0 stint’ ghespre cum lucri limbs si ljle mai apoi la cari se supune aceea Iucrare, ghin toake punturile ghe veghere. ‘Pedagogul: Bravo, mal prostovane! (i zc aya doari nu spre admonitiune', spre ingheman si incurajare) No, acuma, spune-ne tu numa ccum se impart substankivele? [..] $colerul: in substankive care se vid si sub- stankive cati nu se vid ~ respeckive conereke siabstracke! Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe cogorul pedagojic si punem cheskiunea doar: ‘Ati auzit voi, copi,ghespre jin? Ce iste inl? Scolerul rispunghe: Fanul e cumu lueru: smasculin, femenin si ekerojen® au neutru, rex peckive ghe birbat, ghe femeie yi ghe ce mui nici birbat, nici femeie." {UL casacins, Un pdagog de soul nou) 2) Teansriefragmental at-un limbs) core. Yadmonestare = mustrare ®eterogen = amestecat, neomogen. pagina 180 >) Urmireste abaterile fonetice din textul dat si noteazile: ‘turmat deisaue > s precedat de i>. durmat de isaue >: ‘gurmat dei sae >: 6) Ce crezi eX inyelegescoler prin substan ve care sed $i substantive care nu se wid? 4) De ce este amuzant’ formularea lui? ) Ce parere ai despre felul in care acelagi persona) defineste genul substantivului? 4) Fragmentul dat face parte dintro schiti. (Ge caracteristci al speciei se pot ecunoaste? 2) Alegeti doi colegi care si citeasci pe ro- Jur faqa clase acest fragment Inventayiapoi, fard si vi ginditi prea mult, o intémplare prin care se poate continua dialogul citt. Alegeti ddintre propunerile colegilor care au idei in acest sens pe aceea care poate fi mimata mai sor si mimayi-o![1, tmagineaza, in seris, ata desfigurare a acyunii din momentul in eare trenul ajunge la Crivina. 2. Vizioneaza punerea in scen’ a schitei, cu Grigore Vasu Birk in rolul principal (o pot ‘spe internet, peste rovikipdia.org, Ia ca Pitolul dedicat atorului). Alege unul dine per ‘oarecare legituriintre ele gi noi si, de aseme- nea, obligatiireciproce. Nu ma tem deloc simi dezvalui firea calda, atit de copiliroass incit ‘nu poate refuza in nieiun fel edinelui meu bu- carla pe care el mi oferd excesiv sau pe care mio cere, Turcii au adiposturi si spitale pen- tru animale, Romaniiaveau un serviciu public pentru hrinirea gistelor, prin vgilenta cirora a fost salvat Capitolul atenieni au hotteit ca {oti catirii care au fost folosti la construirea templului Hecatompedon si fie lisa liber sist pasci pretutindeni, firi sti alunge cineva." (Micite De Monraicne, Despre enuzime, ia Ear, I) ‘Activitat si proicte sonaje si explic, in scris, dat flul in car yi bai Realizati o punere in scend a schipei, Iu- maginat seaman cuacla din scenarzare 3, Comenteaza gestul aruncitii [ui Bibico pe fereastri, dupa ce cites urmatorul frag- ‘ment dintr-un cunoscut scriitor francez din e- colul al XVElea: sl] Exist un anume respect si anume da- torie umand care ne leagi nu numai de animale, dar chiar side arbori si plante. Suntem datori si fim drepti cu oamenii, iar cu‘celelalte finye, binevoitori si blanzi, daca e posibil. Exista rind in echipa (un regizor, actor, figurangi, chia celor care se ocupa de costume, a celor care pregitese decorul, a celor care gisesc un Bubico sul creeaz’ din hte, plus, plastilin’ etc. echipa eelor care fac rost de public). 1, Jurnalul cu dubla intrare, Notat in el scurte fragmente care vi se pare c& merit me- ‘orate din textle lui Caragale. Memorat-le si cexplicayi, in jurnal, de ce lea ales. I Alegeti din raftul cu citi Citi dietro antologie de schite le lui IL. Caragiale: D-! Gotan Viziteny Amici, Trifil talentului, Ci dard mare, Lantl sabicinmilor. pagina 181