1

Nursing – Urgente medico-chirurgicale

TRAUMATISMELE VASELOR SI HEMOSTAZA

Hemoragia resprezinta procesul de extravazare a sangelui din patul vascular.

Hemostaza este o metoda terapeutic de oprire a unei hemoragii.

Cauzele hemoragiilor: traumatisme, interventii chirurgicale, diferite boli – ulcer

duodenal, cancer gastric, tuberculoza pulmonara;

Acordarea asistentei in hemoragii poate fi o urgenta majora atunci cand cantitatea

de sange extravazar din patul vascular este mare, salvarea depinzand de
precocitatea asigurarii hemostazei.

In fata unei hemoragii se pun 3 probleme:

– stabilirea diagnosticului de hemoragie, nivelul la care se produce si eventual

cauza care a determinat-o.

– aproximarea cantitatii de sange pierdute;

– instituirea imediata a tratamentului

Clasificarea hemoragiilor:

In functie de vasul lezat: hemoragii - arteriale, venoase si capilare

In functie de locul de iesire a sangelui: hemoragii externe si interne (exteriorizate si

neexteriorizate)

Diagnosticul de hemoragie poate fi evident, usor sau dificil de pus.

in hemoragiile externe in care sangele se exteriorizeaza la nivelul

tegumentului, diagnosticul se pune prin simpla inspectie a victimei.

in hemoragiile interne in care sangele se acumuleaza in interiorul

organismului, hemoragia se poate diagnostica la prima vedere destul de greu, in
special datorita unor semne generale.

Semnele generale ale hemoragiilor indiferent de localizarea acestora ne

orienteaza atat asupra diagnosticului de hemoragie cat mai ales asupra gravitatii ei
 2

(care este direct proportionala cu cantitatea de sange pierdut din volumul sanguin
circulant); astfel persoana care are o hemoragie dezvolta intr-o perioada de timp
variabila de la producerea accidentului (invers proportionala cu debitul hemoragiei )
urmatoarele semne generale:

– paloarea tegumentelor si mucoaselor;

– extremitati reci

– tahicardie (puls accelerat, frecventa cardiaca peste 80-90 batai/minut, puls filiform;

– hipotensiune arteriala;

– tahipnee (cresterea frecventei respiratorii peste 16-18 respiratii / minut)

– stare de agitatie, neliniste;

– senzatia de sete;

– oligurie (scaderea cantitatii de urina eliminata);

– lipotomie (manifestata prin pierderea brusca a starii de constienta insotita de

relaxare musculara, dar cu mentinerea functiilor vitale )

– sincopa posthemoragica reprezina pierderea brusca si de scurta durata a

cunostintei, insotita de abolirea respiratiei si activitatii cardiace

– socul posthemoragic este o stare foarte grava, uneori ireversibila, determinata de

perfuzia tisulara scazuta si care implica toate organele si sistemele; socul
hemoragic apare chiar si dupa realizarea hemostazei, uneori la cateva ore de la
producerea unei hemoragii mai mari

Semnele locale ale hemoragiilor:

a) in hemoragiile externe poate fi evidentiat usor chiar si tipul de vas care a fost
lezat, astfel:
– in hemoragiile arteriale, sangele se scurge la exterior prin pulsatii in ritmul
frecventei cardiace a accidentatului, fiind colorat rosu aprins;
– in hemoragiile venoase, sangele este exteriorizat printr-un flux continuu,
nepulsatil, avand o nuanta de rosu inchis;
– in hemoragiile capilare (caracteristice escoriatiilor), sangele se evidentiaza
printr-o scurgere cu debit mic, numita si hemoragia in panza, acestea se opresc de
 3

obicei spontan datorita proceselor fiziologice de hemostaza care sunt eficiente doar
in cazul hemoragiilor la nivelul vaselor sangvine mici si mijlocii.

b) in hemoragiile interne produse de obicei prin lezarea unor vase saguine sau a
unor organe interne, semnele locale apar dupa interval de timp variabil de la
producerea traumatismului, uneori dupa semnele generale care, in aceste cazuri,
trebuie sa ne orienteze rapid spre diagnosticul corect.

Hemoragia interna exteriorizata apare in cazul in care o hemoragie interna se

produce la nivelul unei cavitati sau a unui organ care comunica in mod fiziologic cu
mediul extern; aceste hemoragii au denumiri specifice:

– epistaxis: hemoragie din cavitatile nazale;

– hemoptizie: hemoragie la nivelul tesutului pulmonar (sangele este rosu aerat,

spumos si se elimina prin tuse);

– hematemeza: hemoragie la niveul tubului digestiv superior (esofag sau stomac)

care se elimina prin varsatura avand aspect de sange proaspat sau de sange
digerat cafeniu, avand aspectul zatului ramas de la cafea.

– melena: se datoreaza unei hemoratii la nivelul tubului digestiv superior dar care
se exteriorizeaza prin materii fecale (ce contin sange digerat, care sunt negricioase,
fetide;

– rectoragia se manifesta prin prezenta de sange proaspat, nedigerat in scaun fiind

exteriorizarea unei hemoragii digesitve inferioare la nivelul colonului sau a regiunii
ano-rectale;

– hematuria reprezinta pierderea de sange prin urina in timpul mictiunii; cauza

acestui tip de hemoragie poate fi la nivel renal, ureteral, vezial, uretral sau prostatic;

– uretroragia consta in pierdrea de sange prin uretra, in perioadele intermictionale;

– metroragia reprezinta hemoragia de origine uterina, independenta de modificarile

fiziologice din timpul ciclului menstrual

Cand in urma unei contuzii sangele se acumuleaza in tesuturi si nu se

exteriorizeaza, se formeaza un hematom.
 4

Exista o serie de hemoragii interne neexteriorizate care au denumiri consacrate,

determinate de localizarea colectiei sanguine:

– hemotorace: sange revarsa in cavitatea pleurala;

– hemopericard: sange acumulat in cavitate pericardica;

– hemoperitoneu: colectie sanguinolenta in cavitatea peritoneala;

– hematocel: sange acumulat in regiuna scrotala;

– hemartroza: colectie sanguinolenta intr-o cavitatea articulara.

Atitudinea terapeutica in fata unei hemoragii consta, din: oprirea sangerarii

(hemostaza) si inlocuirea sangelui pierdut.

Tipuri de hemostaza:

Hemostaza spontana se bazeaza pe formarea cheagului plachetar urmat de

constituirea cheagului rosu, formarea trombusului si reluarea fluxului sangvin. Se
realizeaza prin compresinea vaselor de sange – arterelor. Se considera executata
corect cand dispare pulsul arterial de pe artera comprimata.

Hemostaza medicamentoasa se realizeaza cu medicatie hemostatica: preparate

de calciu i.v. sau i.m., Vitamina K, Vitamina C, Venostat, Dicynone,
Adrenostazin, Adrenalina 1%0 local, Norartrinal in hemoragii digestive.
Vasoconstrictoare. Substante chimice cu actiune locala: apa oxigenata, antipirina
10%, Gelaspon, bureti de fibrina, pulbere uscata.

Hemostaza provizorie se realizeaza prin pansament compresiv, prin compresiune

manuala la distanta pe peretele arterei lezate.

Compresiune locala – manuala sau digitala se poate face pe arterele

principale – la nivelul plagii – mai sus de plaga, pe punctul unde artera este
superficiala si in vecinatatea unui os. Se indica pana la aplicarea garoului.

Compresiunea la distanta –se executa manual , cu ligatura de garou, cu

fese.

In hemoragia arteriala compresiunea se face deasupra locului sangerarii pentru a

opri circulatia sangelui de la inima.

In hemoragia venoasa compresiunea se face dedesubtul plagii oprind circulatia

sangelui de intoarcere – catre plaga.
 5

In hemoragia capilara hemostaza provizorie se face prin aplicarea de pansament

compresiv, cu mai multe comprese si un strat gros de vata.

Hemostaza definitiva se efectueaza in spital – in serviciul de chirurgie. Se folosesc

urmatoarele metode: cauterizarea capetelor vaselor sectionate, tamponamentul
plagilor. Ligatura vasculara – sutura chirurgicala a vasului lezat. Pansament
compresiv pentru vasele mici. Compresiune cu pensa hemostatica permanenta.
Rasucirea vasului cu pensa hemostatica. Grefa vasculara – venoasa sau arteriala in
leziuni mai mari de 2 cm.

Hemostaza prin compresiune directa

Compresiunea locala manuala sau digitala se recomanda in hemoragiile

arteriale sau in cazul hemoragiilor vaselor aflate sub aparat gipsat. Asigura
intreruperea fluxului sangvin catre plaga. Nu poate fi mentinuta mult timp. Se aplica
o fasa compresiva la nivelul plagii. Locul compresiunii digitale in diferite cazuri:
Hemostaza la frunte artera temporala superficiala.

Hemostaza la crestetul capului compresiune pe marginile laterala ala plagii.

Hemostaza regiunii temporale deasupra si retroauricular.

Hemostaza la obraz, buze,nas compresiune pe artera faciala (mijlocul mandibulei).

Hemostaza la gat, fata compresiune pe carotida – niciodata pe amandoua odata.

Hemostaza la umar, axila compresiune artera subclaviculara.

Hemostaza la brat, antebrat compresine pe artera humerala.

Hemostaza regiunea inghinala pliu inghinal

Hemostaza la coapsa compresiune pe arera humerala.

Hemostaza abdominala compresiune pe artera aorta abdominala (cu pumnul).

Hemostaza regiunea poplitee compresiune la nivelul regiunii cu sul si flectarea

puternica a gambe pe coapsa.

Compresiunea la distanta se face prin compresiune circulara cu garoul. Garoul

se infasoara circular, de 2-3 ori in jurul membrului accidentat pana la disparitia
pulsului. In hemoragia arteriala – garoul se aplica deasupra vasului lezat. In
hemoragiile venoase – garoul se aplica sub vasul lezat.
 6

Timp maxim de compresiune prin garou: 2 ore! Se desface garoul se va avea in

vedere aparitia colapsului circular care poate duce la moartea pacientului in 24 de
ore se recomanda indepartarea treptata, lenta.

Compresiune prin flexie fortata. Asigura oprirea provizorie a hemoragiei prin

presiunea pe care o exercita corpul dur interpus inte segmentele de membru asupra
vasului lezat. Compresiunea circulara in flexie fortata se realizeaza cu banda
Esmarch.

Compensarea hemoragiei se face concomitent sau imediat dupa hemostaza. Are

ca scop reechilibrarea volemica, restablirea functiei circulatorii, reechilibrarea
hemodinamica, restabilirea respiratiei si hranirea tesuturilor. In hemoragiile mari
(cand pacientul prezinta semne de anemie acuta) dupa efectuarea hemostazei se
institue transfuzia de sange integral - proaspat sau conservat – sau transfuzii de
plasma. Hemoragiile mari se manifesta prin: agitatie, paliditate, ameteli, cefalee,
extremitati reci, tensiune arteriala prabusita, puls rapid, respiratie accelerata,
dilatarea pupilelor, slabirea sfincterelor, convulsii, lipotimie.