UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ,,JUSTINIAN

PATRIARHUL,, BUCUREȘTI
SECȚIA TEOLOGIE PASTORALĂ

TEMĂ LA VECHIUL TESTAMENT

SEMINAR ,,COMENTARII LA IEREMIA
CAPITOLUL 10:1-16”

Îndrumător: Asist. Dr.Cristinel Iatan

Student: Necula Adian

Anul II, Semestrul I,
Grupa VII

1
COMENTARII LA IEREMIA CAPITOLUL 10

„O! de mi-ar fi capul plin cu apa, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, as plînge zi si
noapte pe mortii fiicei poporului meu!" (Ieremia 9:1).
Cartea poarta numele autorului ei, care tradus înseamna: „Dumnezeu arunca". Numele lui
este un avertisment despre pedeapsa pe care profetul a fost trimis s-o vesteasca. Dumnezeu l-a
chemat în slujba pe Ieremia la aproximativ 60 de ani dupa moartea profetului Isaia. Activitatea
lui avea sa se desfasoare pe durata ultimilor 40 de ani de existenta ai regatului lui uda.(„Cuvîntul
Domnului i-a vorbit pe vremea lui Iosia... pe vremea lui Ioiachim... pîna la sfîrsitul lui
Zedechia... pîna pe vremea cînd a fost dus Ierusalimul în robie"(12:3).
Cînd Ieremia a început sa vorbeasca, la vîrsta de aproximativ 21 de ani, norii grei si
amenintatori se ridicasera deja la orizontul istoriei lui Iuda. Samaria si întreg regatul de Nord
cazusera deja prada de razboi si fusesera stramutati în tara amara a robiei. Idolatria copiilor lui
Dumnezeu atrasese asupra lor judecata geloziei divine.
Spre deosebire de cartea lui Isaia care ne spune foarte putin despre viata autorului ei,
cartea proorocului Ieremia este presarata aproape peste tot cu pasaje de confesiune
autobiografica (Ier. 10:23-24; 11:18 -12:6; 15:10-18; 17:9-11, 14-18; 18:18-23; 20:7-18)1

In cele ce urmeaza vom face un comentariu pe text, in vederea intelegerii pe deplin a

mesajului transmis de profetul Ieremia.

1 Ascultaţi cuvântul pe care vi-l vorbeşte Domnul, casa lui Israel!

Casa lui Israel. Expresia aceasta este folosită aici pentru a desemna rămăşiţa naţiunii
israelite, regatul lui Iuda şi nu regatul de la miazănoapte . Profetul redă aici un tablou general al
suferinţelor lui Iuda în forma unui recital al experienţei personale. Dacă acest poem prezintă
experienţa personală a lui Ieremia, ea cu siguranţă descrie experienţa întregului popor. Totuşi,

1
http://biblia.crestini.com/explicatia-cartii/1/Ieremia

2
mai multe idei duc la concluzia că acest capitol se referă la experienţa generală a iudeilor cu
prilejul căderii regatului lor.2

In acest popor al profetilor sunt cuprinse doua povete.Una contine povata pentru tot
Israelul, anume semintiilor imprastiate printre toate popoarele straine. Prorocul clar ii indeamna
sa se fereasca de idolatrie si sa nu imita pe cinstitorii dumnezeilor mincinosi; le imagineaza
surplusul slavei lui Dumnezeu, maretia lui Dumnezeu, puterea si intelepciunea lui Dumnezeu,
rosteste asa cuvinte, care trebuie sa-i intoarca de la idolatrie, care dupa desfiintarea Samariei a
ramas in pamantul sau, si mai apoi, cu Iehonia si Sedechia, dusi in Babilon.3

2 Aşa vorbeşte Domnul: „Nu vă luaţi după felul de vieţuire al neamurilor şi nu vă temeţi de
semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele.

Felul de vieţuire al neamurilor. În primul rând se face referire la felul lor de închinare, la
religia lor.4

Semnele cerului. Păgânii făceau calcule astrologice bazându-se pe arătări extraordinare

pe cer. Fenomenele cereşti precum eclipsele, cometele şi conjuncţiile speciale ale corpurilor
cereşti erau adesea considerate că determinau soarta naţională sau individuală .5

Pentru că neamurile. Motivul avertizării este răspândirea şi influenţa amăgitoare a

practicilor religioase idolatre. Că idolatria îi fascina pe israeliţi este clar din frecventele avertizări
împotriva acesteia.6

Oamenii lui Dumnezeu nu au voie sa copieze comportarea Neamurilor si nu li se ingadue

sa se ia dupa idolii lor lipsiti de viata.

Ieremia ii sfichiuieste fara crutare pe jalnicii si neputinciosii idoli de care se alipesc

oamenii, inlocuindu-L pe Dumnezeu in inima lor cu acestia. Ei nu sunt ca niste bate fara viata ce
trebuie sa fie decorate pentru a ascunde faptul ca sunt niste bucati de lemn fara viata. In loc sa
duca, ei insisi trebuie dusi. Trebuie plasmuiti, pecand Dumnezeu este Cel care plasmuieste. Nici
o vorbire, nici o putere, nici o suflare, nici o inteligenta, nici o valoare, nici o influenta, nici o

2
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu
3
Pr. Adam Tercovnic- Sfantul Efrem Sirul –Talcuiri la cartea profetului Ieremia – Traducere, p.23
4
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
5
Idem.
6
Idem.

3
permanenta nu li se pot atribui. In contrast izbitor cu acestia, Iahve este etern, viu, activ,
puternic.7

3 Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte. Taie un lemn din pădure; mâna meşterului îl
lucrează cu securea;

Obiceiurile. Din ebr. chuqqah, ceva prescris sau orânduire (vezi Psalmi 119,5). Deşert.
Ebr. hebel, abur, suflare, ceva pasager şi lipsit de valoare (vezi Eclesiastul 1,2). Taie un lemn.
Lipsa de valoare a idolilor ca dumnezei este cu tărie demonstrată atragându-se atenţia asupra
originii acestor idoli (vezi Isaia 40,20; 45,20).

Meşter. Ebr. charash, un lucrător talentat sau un meseriaş îndemânatic, de la un verb ce

înseamnă a ara sau a născoci. În mâinile unui astfel de artizan lemnul din pădure devine o operă
de artă.8

4 Îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane ca să nu se clatine.

Îl împodobeşte. Chipul sculptat este apoi împodobit cu metale preţioase (vezi Isaia
40,19).

Îl ţintuiesc. Idolul este prins în cuie de vreun zid sau un stâlp pentru a-l face să stea drept
şi pentru a-l feri de cădere (vezi Isaia 41,7).9

5 Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi şi nu vorbesc;

sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă niciun
rău şi nu sunt în stare să facă niciun bine.” –

Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări. Ebr. miqshah, folosit în Vechiul

Testament numai pentru lucrări strunjite sau bătute cu ciocanul (vezi Exod 25,18.31.36) sau
pentru un câmp de castraveţi (vezi Isaia 1,8).

Ogor de castraveţi. Sau palmier [KJV]. Ebr. tomer. Cuvântul care în general denotă un
palmier este ortografiat tamar (Exod 15,27; Levitic 23,40; Numeri 33,9; etc.). Este îndoielnic că
aici este vizat un palmier. A fost sugerată o altă interpretare bazată pe un comentariu dintr-o

7
Yates, Preaching, p.143.
8
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
9
Idem.

4
lucrare apocrifă, Epistola lui Ieremia, scrisă în perioada macabeilor. Pasajul din Ieremia pare să
se refere la această profeţie. Versetul 70 (v. 69 din LXX) al acestei epistole zice: Căci aşa după
cum o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi nu păzeşte nimic, aşa sunt şi dumnezeii
lor de lemn, îmbrăcaţi în aur şi argint. Ţinând seama că traducerea ogor de castraveţi este
sprijinită de Isaia 1,8 este posibil ca prin ebraicul tomer profetul să fi intenţionat să desemneze o
sperietoare de păsări. Aceasta ar da interesanta traducere: Ei sunt ca o sperietoare de păsări într-
un ogor de castraveţi. O sperietoare într-o grădină de zarzavat este ţeapănă, fără viaţă şi
neputincioasă. Ea este pusă ca să sperie păsările, dar până şi ele pot ajunge să-şi dea seama de
neputinţa ei.

Nu vorbesc. Ca şi sperietorile de păsări dintr-un ogor, idolii, deşi pe dinafară sunt făcuţi
să semene cu o făptură omenească şi deşi stau într-o poziţie ca şi cum ar vorbi, nu sunt decât
nişte stâlpi muţi (vezi Psalmi 115,5).

Sunt duşi de alţii. De obicei idolii erau căraţi în timpul marilor procesiuni ale
dumnezeilor cu ocazia sărbătorilor religioase babiloniene (vezi Psalmi 115,7; 1Samuel 46,1.7).

Nu pot să meargă. Idolii nu pot să meargă singuri nici măcar la propria procesiune.

Nu vă temeţi de ei. Păgânii se închinau dumnezeilor lor fie cu speranţa că aceşti

dumnezei lear putea face bine, fie de teama că le vor face rău. Însă profetul declară că aceşti
dumnezei nu sunt în stare nici să-şi vatăme vrăjmaşii şi nici să-şi ajute prietenii. Ei nu pot nici
răsplăti, nici pedepsi (vezi Isaia 41,23).10

6 Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu şi mare este Numele Tău prin puterea
Ta.

Nici unul nu este ca Tine. Dumnezeu este prezentat aici ca incomparabilul (vezi Exod
15,11; Psalmi 86,8.10).

Numele Tău. Numele lui Dumnezeu reprezintă caracterul Lui descoperit, faima Lui,
reputaţia Lui .11

10
Idem.
11
Idem.

5
7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ţie se cuvine teama; căci între toţi
înţelepţii neamurilor şi în toate împărăţiile lor, niciunul nu este ca Tine.

Ție ți se cuvine teama! sau: Doar Ție ți se cuvine teama! E interesant că nici Domul și
nici Ieremia nu pomenește nimic de demonii din spatele idolilor, de faptul că aceștia i-au ajutat
pe vrăjitorii din Egipt să repete primele urgii aduse de Moise. De fapt, iudaismul spre deosebire
de religiile popoarelor din jur, pline de demonologie și teama de demoni, vorbește EXTREM de
puțin de demoni. De ce? Căci nu demonii sunt problema. În cele din urmă judecata vine de la
Domnul. Mânia Sa va distruge pe Iuda. Iar teama nu trebuie să fie îndrepată asupra demonilor, ci
asupra Domului, Judecătorul tuturor! Iar atenția nu trebuie îndreptată asupra demonilor, ci asupra
păcatului din viața noastră. 12

Împărat al neamurilor. Suveranitatea universală a lui Dumnezeu este dezvăluită. Iehova

este mai mult decât Dumnezeul evreilor (vezi Romani 3,29); El este Dumnezeul întregii lumi
(vezi Psalmi 22,28; 47,7.8; 96,10).

Ţi se cuvine. Ebr. ya’ah, a se cuveni. Teamă plină de respect trebuie manifestată numai
faţă de Iehova; nu i se mai cuvine nimănui.

Toţi înţelepţii neamurilor. Aici sunt indicaţi nu numai înţelepţii şi filosofii păgânilor, ci şi
dumnezeii lor – oricine vor fi fost socotiţi de aceşti păgâni drept izvoare de înţelepciune (vezi
Psalmi 89,6). Toată înţelepciunea lumească este nebunie înaintea lui Dumnezeu (1Corinteni
1,19-31).13

8 Toţi laolaltă sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune, e lemn!

Proşti şi fără minte. Închinătorii la idoli sunt descrişi ca greoi la simţire, incapabili de a
pricepe, necultivaţi şi proşti. 14

În rugăciunea sa (v.7-9) Ieremia preia ideea din mesajul Domnului și declară înaintea Sa
că doar El e Dumnezeu, că doar Lui i se cuvine teama, și că idolii sunt minciună și lemn. Și
aduce ca argument tot modul lor de fabricare. Totuși rugăciunea lui Ieremia mai introduce un
element de noutate. Ieremia în rugăciunea sa insistă și pe faptul că înțelepții neamurilor și știința

12
http://materiale.biserica-neemia.ro/comentarii-biblice/comentarii-pe-carti/ieremia-1/ieremia-cap-10.html.
13
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
14
Idem.

6
idolilor este și ea o mare minciună. El are în vedere preoții și înțelepții celorlalte popoare care
susțineau și argumentau puterea idolilor lor. Aceștia aveau școli de teologie și tratate întregi
despre originea, puterea zeilor, relațiile dintre ei, semnele care au dovedit puterea lor etc. În mod
cert existau contradicții și chiar polemici cu acești teologi.15

Ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune. Ebr. musar, pedepsire, învăţătură, îndemnare.
Ultima parte a versetului zice literal: învăţătura deşertăciunilor este lemn. Prin deşertăciune
profetul fără îndoială înţelege idoli (vezi Ieremia 8,19; 14,22; comp. Deuteronom 32,21; Psalmi
31,6). Idolii sunt făcuţi din lemn. Şi nu pot da nici o învăţătură.16

9 Ei aduc din Tarsis foiţe de argint şi aur din Ufaz; meşterul şi mâna argintarului le pun în
lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru şi în purpură, toate sunt
lucrate de meşteri iscusiţi. –

Foiţe de argint. Literal, ciocănit şi întins. Un înveliş exterior de argint şi aur care
acoperea chipul de lemn (vezi Isaia 30,22; 40,19; Ieremia 10,4). Opera era cu totul rezultatul
strădaniei omeneşti.

Tarşiş. Literal, topitorie sau rafinărie. Tarşişul geografic era poate la sudul Spaniei la
Tartessus, unde Fenicienii au dezvoltat bogăţia minerală a Spaniei.

Ufaz. Amplasarea exactă a acestui loc este necunoscută. Mulţi l-au înţeles ca o variantă a lui
Ofir.

Argintarului. Ebr. soreph, un rafinator, de unde aurar sau argintar.

Albastru. Ebr. tekeleth, lână violet-purpurie.

Purpură. Ebr. ’argaman, lână vopsită cu roşu purpuriu.

Meşteri iscusiţi. Cei ce făceau idolii erau artişti iscusiţi (vezi comentariul la cap. 9,17).17

10 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu şi un Împărat veşnic.
Pământul tremură de mânia Lui, şi neamurile nu pot să sufere urgia Lui.

15
http://materiale.biserica-neemia.ro/comentarii-biblice/comentarii-pe-carti/ieremia-1/ieremia-cap-10.html.
16
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
17
Idem.

7
 Dumnezeu cu adevărat. Ieremia Îl aşează aici în contrast pe Iehova cu idolii falşi, care
sunt numai dumnezei imaginari. Dumnezeu este adevărul personificat (vezi Psalmi 31,5;
Ioan 14,6; 17;3; 1 Ioan 5,20).

Dumnezeul viu. În contrast cu lipsa de viaţă a idolilor, Dumnezeu are viaţa în Sine (Ioan
5,26). Sursa existenţei Sale este în propria Sa Fiinţă. Toate celelalte fiinţe vii trăiesc în El (vezi
Fapte 17,28).

Veşnic. În contrast cu lipsa de putere şi cu existenţa vremelnică a tuturor celorlalte

obiecte de închinare, Dumnezeu este Împăratul veşnic. Domeniul Lui nu este limitat nici de
spaţiu, nici de timp.

Nu pot să sufere. Adică, să suporte cu răbdare sau să îndure.18

11 Aşa să le vorbiţi: „Dumnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pământul vor pieri de pe
pământ şi de sub ceruri.

Aşa să le vorbeşti. Versetul acesta este scris în limba aramaică. Se poate invoca numai o
presupunere drept motiv al acestei introduceri a limbii aramaice. Deoarece versetul pare a curma
oarecum brusc cursul natural al vorbirii, unii bănuiesc că este o interpolare, fie o glosă
marginală, fie poate un fragment din vreun Targum aramaic. Totuşi s-a mai oferit şi o altă
explicaţie. Cei care ţin la autenticitatea versetului sunt de părere că pasajul s-ar putea să fie un
răspuns alcătuit de profet în limba curentă a Babilonului pentru a fi folosit atunci când, după exil,
Babilonienii i-ar fi invitat pe iudei să li se alăture la cultul idolatru.

Vor pieri. În aramaică (vezi mai sus) este o asemănare fonetică între cuvintele a face şi a
pieri.19

A doua perspectivă cum spuneam are în vedere SCOPUL intervenției lui Ieremia.
Discursul său ani-idolatrie din v.11-16 începe cu expresia:

• Așa să le vorbiți....

Cu alte cuvinte:

• Ieremia le spune: VOI așa să le vorbiți LOR...

18
Idem.
19
Idem.

8
Cine sunt vizați prin VOI și cine sunt EI cărora VOI trebuie să le vorbiți astfel? Cel mai probabil
VOI se referă la oamenii din popor, iar LOR la neamurile care sunt menționate în v.10.

- și NEAMURILE nu pot să sufere urgia Lui.

- AȘA să LE vorbiți....

Într-adevăr tema NEAMURILOR este o temă centrală atât în v.1-16 cât și în rugăciunea
lui Ieremia de la sfârșitul capitolului (v.23-25). Până în v.10 cuvântul NEAMURI apare de 6 ori,
iar cuvântul împărății o dată.20

12 Dar El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui, a
întins cerurile prin priceperea Lui.

El a făcut. Numai Iehova are dreptul să pretindă închinare, şi acest drept este întemeiat pe
faptul că El este Creatorul. Lui îi datorează existenţa toate fiinţele (vezi Psalmi 96,5). Universul
este produsul energiei Sale creatoare (Isaia 40,22.26; 42,5; 44,24; 45,12.18; 51,13). Idolii sunt
creaţi, în timp ce Dumnezeu creează. El este Creatorul. Versetele 12-16 din Ieremia 10 apar în
cap. 51,15-19 cu uşoare deosebiri.21

13 La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă

naştere fulgerelor şi ploii şi scoate vântul din cămările Lui.

La tunetul lui. Activitatea continuă a lui Dumnezeu este înfăţişată prin fenomenele naturii
(vezi Amos 5,8; 9,5.6). Psalmistul vede chiar şi în furtuna însoţită de tunete o desfăşurare a
puterii maiestuoase a lui Dumnezeu. El denumeşte tunetul, vocea lui Dumnezeu (vezi
comentariul la Psalmi 29,3).

Urlă apele. Ebr. hamon, freamăt, tumult şi deci mulţime sau îmbulzeală. Norii. Ebr.
nesi’im, definit ca ceaţă umedă, folosit în sensul acesta numai aici, în Ieremia 51,16 şi Psalmi
135,7 care în mare măsură sunt paralele şi in Proverbe 25,14. Dă naştere fulgerelor şi ploii.
Literal, pentru ploaie.22

20
http://materiale.biserica-neemia.ro/comentarii-biblice/comentarii-pe-carti/ieremia-1/ieremia-cap-10.html.
21
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
22
Idem.

9
14 Atunci se arată omul cât este de prost cu ştiinţa lui, şi orice argintar rămâne de ruşine
cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decât minciună şi nu este nicio suflare în ei;

Prost. Vezi comentariul la v. 8. Orice argintar. Adică, orice afinator de metale, sau
giuvaergiu sau argintar (Vezi comentariul la v. 9). Rămâne de ruşine. Idolul căruia meşteşugarul
i-a încredinţat toată iscusinţa lui rămâne un obiect lipsit de viaţă.23

15 Sunt un lucru de nimic, o lucrare înşelătoare, şi vor pieri, când va veni pedeapsa.

Lucru de nimic. Ebr. hebel, abur sau suflare (vezi Ieremia 10,3);

Lucrare înşelătoare. Literal, lucrare de batjocură. Idolii în sine nu merită decât râs şi
batjocură, deşi credinţa sinceră chiar şi a unui idolatru nu ar trebui să devină un subiect de
batjocură pentru un creştin.

Când va veni pedeapsa. Vezi comentariul la Psalmi 8,9; 59,5. La timpul când făuritorii de
idoli îşi vor primi pedeapsa, idolii vor pierii (v. 11).24

Pedepsele istorice asupra neamurilor dovedea lipsa lor de putere. În aceste momente
mulți idoli de piatră erau efectiv sfărâmați. Poate Ieremia are în vedere și o pedeapsă FINALĂ,
dar nu știm sigur acest lucru.25

16 Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul, şi Israel este
seminţia moştenirii Lui: Domnul oştirilor este numele Lui.”

Partea lui Iacov. Iehova (vezi Psalmi 16,5; 73,26; 119,57).

Ca ei. Asemenea idolilor pieritori făcuţi de tâmplari sau de giuvaergii.

El a întocmit totul. De la ebr. yasar, a alcătui, a forma, a crea, de unde sensul cel care
întocmeşte sau cel care face. Idolii sunt făcuţi de om, însă Dumnezeu a format universul.

Sămânţă. Ebr. shebet, în primul rând un toiag, un sceptru, un braţ. Shebet a mai ajuns să
fie folosit pentru o ceată de oameni conduşi de cineva cu un toiag, de unde shabot este tradus

23
Idem.
24
idem
25
http://materiale.biserica-neemia.ro/comentarii-biblice/comentarii-pe-carti/ieremia-1/ieremia-cap-10.html.

10
prin trib sau seminţie Domnul oştirilor. Acest nume maiestuos stă într-un contrast evident cu
numele dumnezeilor păgâni.26

Dacă lucrurile stau așa, atunci înseamnă că Ieremia învață oamenii din popor ce să
răspundă celor dintre neamuri în polemicile despre idolatrie. Căci reforma lui Iosia înălța
adevărul jignitor pentru celelalte neamuri că doar Yahweh este Dumnezeu. Evreii aveau diferite
contacte cu cei dintre neamuri, unii dintre aceștia chiar locuind în mijlocul lui Israel. Disputele,
polemicile erau inevitabile în acest popor. Ieremia vrea să îi învețe pe cei din popor ce să le
spună neamurilor. Cu alte cuvinte îi învață apologetică sau evanghelizare. Dar de acest lucru
avea nevoie poporul fățarnic care opera curățirea de idoli doar în partea exterioară a paharului?
Căci prin aceasta nu făceau decât să le întărească ideea că problema nu este în inima lor, ci în
afara lor la neamuri, căci prin aceasta nu făcea decât să-i defocalizeze de la cercetarea propriei
inimii idolatre și să le dea o falsă confirmare că ei sunt poporul sfânt al Domnului. Dacă încă ne
mai îndoim de această posibilă perspectivă, v.16 și apoi v.23-25 vor spulbera orice urmă de
îndoială.27

Cum poate rosti Ieremia aceste cuvinte după capitolul 9 în care poporul fățarnic este sortit
judecății și pus în aceeași oală cu celelalte neamuri (9:25-26)? Până acum Domnul spune că Iuda
este o curvă sortită judecății. Da, o cheamă la pocăință, dar nu spune că este de partea ei. Da, o
numește și subțirica fiică a Sionului, dar într-un context în care este dovedită VINOVĂȚIA cea
mare a Ierusalimului. Dumnezeu se ferește să CONFIRME faptul că Iuda este poporul Său și că
este de partea lui pentru că al Său popor este fățarnic. Cel mai rău lucru pe care-l poți face unui
fățarnic este să-i confirmi că este bine amintindu-i că este ales de Domnul și trimițându-l la
evanghelizare și în lucrare. Și exact acest lucru face Ieremia prin acest discurs frumos și
adevărat. Iată cât de important este CONTEXTUL în care este așezat un Adevăr. Adevărul rostit
de Ieremia nu face bine poporului fățarnic.28

26
http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
27
http://materiale.biserica-neemia.ro/comentarii-biblice/comentarii-pe-carti/ieremia-1/ieremia-cap-10.html.
28
Idem.

11
BIBLIOGRAFIE

1. SFANTA SCRIPTURA- Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Romane, Bucuresti 2001,
2. Pr. Adam Tercovnic- Sfantul Efrem Sirul –Talcuiri la cartea profetului Ieremia;
3. http://materiale.biserica-neemia.ro/comentarii-biblice/comentarii-pe-carti/ieremia-
1/ieremia-cap-10.html.;
4. http://mybible.ro/vdc/ieremia/10/comentariu.
5. http://biblia.crestini.com/explicatia-cartii/1/Ieremia.

12