Managementul

apelor uzate in zone

urbane
Martie 2010
Curs 1
Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU

Structura curs
 Aspecte legislative – date statistice
 Structuri retele de canalizare in zone urbane
 Retele exterioare de canalizare de incinta
 Retele exterioare de canalizare urbane
 Retele exterioare de canalizare pluviala
 Sisteme speciale de canalizare (vid)
 Echipamente de epurare in zone urbane
 Fenomenul de incalzire globala
 Temperatura medie in 2100 va fi cu 1,8 – 4,0
grd C mai mare decat cea din 1980 – 2000;
 Nivelul marii va creste cu 0,18-0,59 m in
2100 (Antarctica, Groenlanda);
 Politica actuala in vederea reducerii efectului
de sera.

Fenomenul de incalzire globala si

resursele de apa

 Resursele de apa vor inregistra o crestere

in temperatura
 Cresterea evenimentelor - inundatii
 Limitarea resurselor de apa
 Afectarea calitatii apei
Rapoarte europene - eea

Consecinte ale incalzirii globale –

Modificari ale debitelor raurilor
Consecinte ale incalzirii globale –
Modificari ale debitelor raurilor
Evolutia resurselor
de apa in zona
Alpilor Centrali –
apa rezultata din
precipitatii

Consecinte ale incalzirii globale –

Modificari ale debitelor raurilor
Consecinte ale incalzirii globale –
Modificari ale disponibilitatii
resurselor de apa

Consecinte ale incalzirii globale –

Modificari ale debitelor raurilor
Consecinte ale incalzirii globale –
Modificari ale debitelor raurilor

Consecinte ale incalzirii globale

Consecinte ale incalzirii globale

Consecinte ale incalzirii globale

Directiva Cadru a Apei - 2000/60/EC

Termen - 2015

Legislatie europeana privind

resursele de apa
 Primul val legislativ (1970)
 Primul Program european pentru protecţia mediului a fost
lansat în anul 1973,
 Urmeaza un set de reglementări privind calitatea apei,
respectiv Directiva apelor de suprafaţă, din 1975
 1980 - Directiva apei potabile
 Directiva privind calitatea apei în cursurile de apă pentru peşti
(1978)
 Directiva privind apele pentru crustacee (1979)
 Directiva privind calitatea apelor pentru scăldat/agrement
(1976)
 Directiva privind apele subterane (1980)
 Domeniul legislativ pentru valorile limită pentru emisii a fost
acoperit de Directiva substanţelor periculoase (1976)
 Directive secundare privind limitele diferitelor substanţe
individuale.
 Legislatie europeana privind
resursele de apa
 Un al doilea val legislativ a încercat să revizuiască şi să completeze
scăpările legislaţiei existente.
 Prin urmare, au fost lansate
 Directiva pentru epurarea apelor uzate orăşeneşti (1991)
 Directiva nitraţilor (1991)
 Directivele apei potabile şi a apei pentru scăldat (1994, 1995) – revizii
 Program de acţiune pentru apele subterane
 Directiva privind calitatea ecologică a apei (1994)
 Directiva IPPC – un sistem integrat legislativ privind prevenirea şi controlul
poluării apei (Integrated Pollution Prevention and Control Directive, 1996)
 Prin urmare, în 1997, Comisia Europeană propune Directiva cadru pentru
apă – se aproba dupa 3 ani
 DIRECTIVA CADRU PENTRU APA = O nouă formulă managerială de
control al calităţii apei.

STANDARDELE UNIUNII EUROPENE PENTRU

CA L I TA T E A A P E I

Structura DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA

legislativa Standardele privind Calitatea Apei de la Directivele asupra

Apelor de Suprafata (75/440/ CEE)

a Directivei Apei pentru Peste (78/ 659/ CEE)

Apei pentr u Crustacee (79/923/ CEE)
Apei Subterane (80/ 68/ CEE)

Cadru a Dir ectiva privind Substantele Periculoase (76/ 464/ CEE) si

cele 7 "directive fice" ale sale - sa fie integrate in viitoarea
DIRECTIVA CA DRU PRIVIND APA

apei
DIRECTIVA PRIVIND APA DE A GREMENT (76/ 160/ CEE)

DIRE CTIVA PRIVIND A PA P OTABILA (80/ 778/CEE)

MA NA GEMEN TUL IN TEGRA T

A L CALITA TII A PEI
Structura
legislativa a MA NA GEMEN TUL IN TEGRA T
A L CALITA TII A PEI
Directivei
Cadru a
apei VALORILE LIMITA PRIVIND EMISIILE IN EU A LTE MASURI SI LEGISLATII

DIRECTIVA PRIVIND A PELE UZA TE ORA SENESTI DIRECTIVA PRIVIND HA BITA TELE NA TURALE
(91/271/ CEE) (92/43/ CEE)

DIRECTIVA IPPC (96/ 61/ CEE) DIRECTIVA PRIVIND PASARILE SA LBA TICE
(79/409/ CEE)
DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOA SE
( 76/464/CEE), valori limita propuse a fi incluse DIRECTIVA PRIVIND NA MOLURILE DE EPURA RE
in Directiva IPPC (86/278/ CEE)

DIRECTIVA PRIVIND NITRA TII (91/ 676/ CEE) DIRECTIVA SEVESO (82/501/ CEE)

LEGISLA TIA PESTICIDELOR: PRODUSE PENTRU DIRECTIVA PRIVIND EVALUAREA IMPA CTULUI
PROTECTIA PLANTELOR (91/414/ CEE) A SUPRA MEDIULUI (85/337/ CEE)

ALTE MA SURI SA U LEGISLA TII IMPORTANTE ALE

CE, NA TIONALE SA U REGIONA LE

A P E I ND U S T R IA L E S I U R B A N E

COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR EVACUAREA APELOR INDUSTRIALE DIRECT

UZ ATE IN SISTEM ELE DE CANALIZ ARE IN RAURI

PLANIFICARE, CONSTRUCTIE, INTRETINERE:

DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(91/271/CEE)

EVACUAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE :

DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
- preepurare acolo unde este necesar - (91/271/CEE),
DIRECTIVA IPPC (96/61/CEE)

 Structura DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOASE

(76/464/CEE), si DIRECTIVELE "FIICE"

legislativa a
TRATA REA APELOR UZ ATE

Directivei
TRATAREA APELOR UZ ATE

VALORI LIM ITA PENTRU EM ISII: VALORI LIM ITA PENTRU EM ISII:

Cadru a DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI

(91/271/CEE)
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(pentru evacuarile provenind de la industria alimentara)
DIRECTIVA IPPC (Principiul de preveniri la sursa;
stabilirea valorilor limita a emisiilor bazate pe BAT)

Apei
DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOASE
(76/464/CEE), si DIRECTIVELE "FIICE"

NAM OLURI DE EPURARE: :

NAM OLURI DE EPURARE
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(91/271/CEE) DIRECTIVA PRIVIND NAMOLURILE DE EPURARE
DIRECTIVA PRIVIND NAMOLURILE DE EPURARE DIRECTIVA IPPC
(86/278/CEE)

EVACUAREA APELOR UZ ATE EVACUAREA APELOR UZ ATE

EPURATE IN RAURI EPURATE IN RAURI

M ASURARE SI M ONITORIZARE: M ASURARE SI M ONITORIZARE:

DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI DIRECTIVA PRIVIND APA DE AGREMENT
(pentru efluenti si principalele rauri afectate) (pentru locurile de scaldat)
DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOASE VIITOAREA DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA
SI DIRECTIVELE "FIICE" (obligatii generale de a monitoriza apa raurilor)

REALIZAREA STANDARDELOR P ENTRU REALIZAREA STANDARDELOR PENTRU

CALITATEA APEI: CALITATEA APEI:
DIRECTIVA PRIVIND APA DE AGREMENT DIRECTIVA PRIVIND APA DE AGREMENT
(pentru locurile de scaldat) (pentru locurile de scaldat)
VIITOAREA DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA VIITOAREA DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA
 Structura legislativa a Directivei Cadru a Apei
A P E I ND U S T R IA L E S I U R B A N E
COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR
UZ ATE IN SISTEM ELE DE CANALIZ ARE
PLANIFICARE, CONSTRUCTIE, INTRETINERE:
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(91/271/CEE)
EVACUAREA AP ELOR UZATE INDUSTRIALE :
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
- preepurare acolo unde este necesar - (91/271/CEE),
DIRECTIVA IPPC (96/61/CEE)
DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOASE
(76/464/CEE), si DIRECTIVELE "FIICE"
TRATA REA APELOR UZ ATE
 Structura legislativa a Directivei Cadru a Apei
TRATA REA APELOR UZ ATE
VALORI LIM ITA PENTRU EM ISII:
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(91/271/CEE)
NAM OLURI DE EPURARE:
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(91/271/CEE)
DIRECTIVA PRIVIND NAMOLURILE DE EPURARE
(86/278/CEE)
EVACUAREA APELOR UZ ATE
EPURATE IN RAURI
M ASURARE SI M ONITORIZARE:
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(pentru efluenti si principalele rauri afectate)
DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOASE
SI DIRECTIVELE "FIICE"
REALIZAREA STANDARDELOR PENTRU
CALITATEA APEI:
DIRECTIVA PRIVIND APA DE AGREMENT
(pentru locurile de scaldat)
VIITOAREA DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA
EVACUAREA APELOR INDUSTRIALE DIRECT
IN RAURI
TRATAREA APELOR UZ ATE
TRATAREA APELOR UZ ATE
VALORI LIM ITA PENTRU EM ISII:
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
(pentru evacuarile provenind de la industria alimentara)
DIRECTIVA IPPC (Principiul de preveniri la sursa;
stabilirea valorilor limita a emisiilor bazate pe BAT)
DIRECTIVA PRIVIND SUBSTANTELE PERICULOASE
(76/464/CEE), si DIRECTIVELE "FIICE"
:
NAM OLURI DE EPURARE
DIRECTIVA PRIVIND APELE UZATE ORASENESTI
DIRECTIVA PRIVIND NAMOLURILE DE EPURARE
DIRECTIVA IPPC
EVACUAREA APELOR UZ ATE
EPURATE IN RAURI
M ASURARE SI M ONITORIZARE:
DIRECTIVA PRIVIND APA DE AGREMENT
(pentru locurile de scaldat)
VIITOAREA DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA
(obligatii generale de a monitoriza apa raurilor)
REALIZAREA STANDARDELOR PENTRU
CALITATEA APEI:
DIRECTIVA PRIVIND APA DE AGREMENT
(pentru locurile de scaldat)
VIITOAREA DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA
Directiva Cadru a Apei – termen
2015
 The Water Framework Directive 2000/60/EC (WFD)
sau Directiva Cadru a Apei – restabilirea mediului apei in
2015
 Se pot admite, in cazuri speciale, intarzieri de maxim 12
ani;
 Statele care nu respecta legislatia vor fi amendate,
penalizate.
 Directiva Cadru a Apei nu a inclus efectele incalzirii
globale, fapt care nu a determinat prelungirea termenelor
 Efectele incalzirii globale – limitarea poluarii, utilizarea
surselor de energie neconventionala, limitarea emisiilor

DIRECTIVA APELOR UZATE

ORĂŞENEŞTI (91/271/CEE)

 Această directivă se referă la protejarea apelor

de suprafaţă prin controlul evacuării apelor
uzate orăşeneşti şi industriale. Ca regulă,
pentru comunităţi cu populaţie care depăşeşte
2000 de locuitori, sunt necesare TREPTE DE
EPURARE PRIMARĂ ŞI SECUNDARĂ.
 Termenul limită pentru atingerea obiectivelor
acestei directive este 2005.
 Definitii
 AGLOMERARE UMANĂ - o zonă (o localitate sau mai
multe localităţi/părţi din acestea) în care populatia şi/sau
activităţile economice sunt suficient de concentrate
pentru a face posibile colectarea apelor uzate urbane şi
dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct
final de evacuare.
 APE UZATE - Ape reziduale care provin din activităţi
casnice, sociale sau economice, conţinând substanţe
poluante sau reziduuri care le alterează caracteristicile
fizice, chimice şi bacteriologice.
 APE UZATE URBANE - ape uzate menajere sau
amestec de ape uzate menajere cu ape uzate
industriale şi/sau ape meteorice
 APE UZATE MENAJERE - ape uzate provenite din
gospodarii si servicii, care rezulta de regula din
metabolismul uman si din activitatile menajere

Definitii
 Aviz de gospodărire a apelor - actul tehnico-juridic ce
condiţionează finanţarea şi execuţia obiectivelor noi de
investiţie, dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea
unor instalaţii existente ori procese tehnologice, precum şi
realizarea de lucrări de interes public, ce se construiesc pe
ape sau care au legătură cu apele;
 Autorizaţie de gospodărire a apelor - actul tehnico-juridic
ce condiţionează punerea în funcţiune sau exploatarea
obiectivelor noi, ori a celor existente, construite pe ape sau
care au legătură cu apele;
 Ecosistem - este un ansamblu de organisme care
interacţionează reciproc cu mediul lor, în care substanţele
sunt interschimbate intr-o manieră ciclică vastă.
 Definitii
 Epurare primară - epurarea apelor uzate printr-un proces fizic
şi/sau chimic, care implică decantarea materiilor în suspensie sau
prin alte procedee, în care CBO5 al apelor uzate influente este
redus cu cel puţin 20%, iar materiile în suspensie, cu cel puţin
50%
 Epurare secundară - epurarea apelor uzate printr-un proces
biologic cu decantare secundara sau printr-un alt procedeu care
permite respectarea condiţiilor prevăzute în normele tehnice ale
Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane
 Epurare corespunzatoare - epurarea apelor uzate prin orice
proces şi/sau sistem care, după evacuarea apelor uzate, permite
receptorilor să întruneasca obiectivele relevante de calitate
prevăzute în normele tehnice şi în avizele şi autorizaţiile de
gospodărire a apelor în vigoare
 Locuitor echivalent (l.e.) - încărcarea organică biodegradabilă
având un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 g
O(2)/zi
 Namol - nămol rezidual, tratat sau netratat, care provine din staţia
de epurare a apelor uzate

Poluarea cauzata de apele uzate

urbane (Romania - Minister:MPM)
 Poluarea apelor cauzată de aglomerarile umane se datorează în principal următorilor
factori:
 Ratei reduse a populaţiei racordate la sistemele colectare şi epurare a apelor uzate
 Serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare au un rol important pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii. Datorită ratei reduse a populaţiei racordate la sisteme de
colectare şi epurare a apelor uzate, se produce poluarea râurilor prin evacuarea apelor
uzate menajere prin rigole, direct în râu şi poluarea pânzei freatice prin infiltrarea în sol a
apelor uzate.
 Funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente
 Staţiile de epurare reprezintă principalul mijloc pentru tratarea apelor poluate, însă, dacă
acestea nu funcţionează corespunzător, conduc la poluarea apelor de suprafaţă cu
substanţe organice, nutrieţi şi substanţe toxice.
 Managementului necorespunzător al deşeurilor
 Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenţie şi din punct de vedere al
colectării deşeurilor menajere prin construirea unor depozite ecologice de deşeuri şi
eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor, întâlnită deseori pe malurile râurilor şi a
lacurilor.
 Dezvoltării zonelor urbane şi protecţiei insuficiente a resurselor de apă
 Captările de apă pentru potabilizare sunt reglementate prin lege, în ceea ce priveşte
calitatea apei şi protecţia sursei de apă. Lipsa zonelor de protecţie constituie un pericol
de contaminare a apei.
 Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de evacuările de ape uzate, când acestea
nu sunt preepurate sau neadecvat epurate, înainte de a fi descarcate în receptor.
Aplicarea DCA – WFD in Romania
 În România, legislaţia europeană din domeniul epurării apelor uzate
şi evacuării în mediul acvatic a fost transpusă în perioada 2002-
2005, însă, sunt necesare în continuare etape de implementare
pentru conformarea integrală la cerinţele Directivei.
 Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al
fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei
mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu
ca zonă sensibilă. Acestă decizie se concretizează în faptul că
aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să
asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să
permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii
azot şi fosfor – HG 352/2005 art. 3 (1). În ceea ce priveşte gradul de
epurare, epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă
generală pentru aglomerarile mai mici de 10.000 locuitori echivalenţi.
 Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de
dimensiunea aglomerării şi de impactul acesteia asupra apelor
receptoare.

Definitie locuitor echivalent

 Locuitorul echivalent (l.e.) reprezintă unitatea
de măsura pentru poluarea biodegradabilă şi
stabileşte dimensiunea poluării provenită de
la o aglomerare umană.
 Se exprimă ca media acelei poluări produsă de
o persoană într-o zi – în directivă s-a fixat
valoarea de 60 grame consum biochimic de
oxigen la 5 zile (CBO5) pe zi.
 Modul de calcul al locuitorilor echivalenţi
pentru o aglomerare umană este dat de raportul
dintre încărcarea totală în CBO5 a apelor uzate
şi valoarea de 60 g CBO5/zi corespunzătoare
unui locuitor echivalent.
Termene implementare WFD in RO:
 România a obţinut termene pentru:
 Colectarea apelor uzate urbane după cum urmează:
 până la 31 decembrie 2013, conformarea cu directiva va fi
realizată în aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e.;
 până la 31 decembrie 2018, conformarea cu directiva va fi
realizată în aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e;
 Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora:
 până la 31 decembrie 2015, conformarea cu directiva va fi
realizată în aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e.;
 până la 31 decembrie 2018, conformarea cu directiva va fi
realizată în aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e.

Termene implementare WFD in RO:

100
Grad realizare retele de canalizare (%
100 locuitori echivalenti)
Grad realizare a statiilor de epurare (%
locuitori echivalenti) 80,2 76,7

80 69,1
60,8 60,6

60 51,1 50,5

%
33,7
40

20

0
2002 2010 2013 2015 2018
Legislatie RO
 Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii
apelor nr. 107/1996 (M.O.nr.584/30.06.2004), la rândul ei modificată şi
completată de Legea 112/2006. Aceste legi transpun prevederile Directivei
Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE.
 Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 cuprinde:
 Anexa 1 – NTPA 011 “Norme tehnice privind colectarea şi evacuarea apelor
uzate orăşeneşti” prin care se transpun cerinţele Directivei;
 Anexa la normele tehnice NTPA 011 – “Planul de acţiune privind colectarea,
epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti”, în care sunt stabilite, la modul
general, acţiuni, termene şi responsabilităţi pentru activităţile de implementare a
Directivei;
 Anexa 2 – NTPA 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate
în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare”;
 Anexa 3 – NTPA 001 “Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu
poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori
naturali”.

Starea sistemului de colectare ape

uzate
 Populaţia cu locuinte racordate la
sistemul de colectare a apelor uzate
 Regiunile de dezvoltare regională cu cele
mai mari grade de conectare la sisteme de
colectare a apelor uzate referitor la
populaţia din regiune sunt:
 Regiunea Bucureşti-Ilfov – 79,8%
 Regiunea de Vest – 46,0%
 Regiunea Centrală cu 45,0%.
Accesul populatiei la serviciile
publice
•populaţia care
beneficiază de
ambele servicii -
54%;
•populaţia care
beneficiază numai
de alimentare cu
apă, dar nu şi de
canalizare - 16%;
•populaţia care nu
beneficiază nici de
alimentare cu apă,
nici de canalizare -
16%.
Repartitia incarcarilor organice
Se observă faptul că
aglomerările umane
cu mai mult de
150.000 l.e. (aşa
numitele “big cities”),
deşi reprezintă doar
0,85% ca număr,
produc o încărcare
Dimensiune
aglomerări
Numar
aglomerări
% din total
număr
Încărcare
totală (l.e.)
% din total
l.e. organică (l.e.)
> 150000 l.e. 22
aglomerări

0,85 9 562 512 35,7

aproape similară cu
15000 - 150000 131 5,02 5 686 925 21,2 a celor 2341
10000 – 15000 l.e. 111 4,26 1 349 507 5,1
2000-10000 l.e. 2 341 89,87 10 177 236 38,0 aglomerări cu 2000 –
 
Total 2 605 100 26 776 189 100
10.000 l.e.
 Investiţiile necesare în noile State
Membre în perioada 2007–2013

Surse de finantare in Romania

 
Mil. Euro
1350
1200
1050
900
750
600
450
300
150
0
91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

20

20

20

Phare IB Phare ESC + CBC ISPA SAPARD

Sursa
informatii
date
prezentate
despre
Romania

Statii de epurare in zone urbane

alte tari
 Indicatorii de apreciere a poluării
apelor uzate

 Indicatorii de apreciere a poluării fizice a

apelor uzate
 Indicatorii de apreciere a poluării chimice a
apelor uzate
 Indicatorii de apreciere a poluării
bacteriologice a apelor uzate
 Indicatorii de apreciere a caracteristicilor
radioactive ale apelor uzate

Indicatorii de apreciere a poluării

fizice a apelor uzate
 Turbiditatea apelor uzate este dată de prezenţa în apele uzate, în
diverse stadii de dispersie, a substanţelor de natură organică sau
anorganică. Aprecierea gradului de turbiditate se face pe o scară având
ca etalon turbureala produsă de 1 mg caolin, sau silice, într-un litru de
apă distilată, conform STAS 6323.
De exemplu, pentru apa potabilă, conform STAS 1342, se admite un
grad maxim de turbiditate pe scara silice de 10o; turbiditatea apelor uzate
neepurate se situează în jurul valorii de 500o silice.
 Culoarea apelor este dată de diverse substanţe dizolvate, sau în
dispersii fine. Aprecierea culorii se face utilizând ca etalon culoarea unei
soluţii formată dintr-un miligram de clor platinat de potasiu şi clorură de
cobalt . Astfel este definit un grad de culoare. De exemplu, pentru apele
potabile, conform STAS 1342, gradul de culoare maxim admis este de
30; culoarea apelor uzate neepurate poate atinge 300-500 grade.
 Mirosul apelor uzate este datorat degajărilor de gaze dizolvate (H2S;
NH3 etc), vaporilor de substanţe volatile aflate în apele uzate, respectiv
mercaptan, produse petroliere şi datorită gazelor rezultate din procesele
de fermentare a unor substanţe organice.
 Temperatura apelor uzate se datorează proceselor de producţie de unde
acestea rezultă şi se măsoară în grade Celsius.
 Indicatorii de apreciere a poluării
chimice a apelor uzate
 Substanţe solide sedimentabile (S.S.S.) – acestea permit a se
aprecia în ce măsură se poate reduce poluarea apelor uzate
prin sedimentare (decantare) sau prin centrifugare.
Determinarea (S.S.S.) se efectuează prin centrifugarea si
deshidratarea sedimentului la 105 grd C.
Conţinutul de substanţă uscată (S.U.) rezultat se raportează la
volumul probei, care este 1dm3.
Deci, concentraţia apelor uzate în materii sedimentabile se
exprimă în S.U. (mg/dm3).

Prin calcinarea la 600oC a sedimentului rezultat la 105oC se

obţine cantitatea de substanţe anorganice (S.S.A.) conţinute de
S.S.S., iar diferenţa care s-a volatilizat prin calcinare reprezintă
substanţele organice (S.O.) sau substanţele volatile (S.V.):

S.S.O.= S.S.S.(105 grd C) – S.S.A.(600 grd C).

Acestea se raportează (fiecare dintre ele) la volumul probei de
ape uzate, respectiv la 1dm3 : (S.V./dm3) sau (S.O./dm3).

Indicatorii de apreciere a poluării

chimice a apelor uzate
Substanţele solide dizolvate (S.S.D.) – se determină prin filtrarea
unei probe de apă uzată de 1dm3 printr-o membrană permeabilă,
numai la apa şi suspensiile solide dizolvate. Filtratul se evaporă
la 105oC, iar sedimentele rămase reprezintă substanţele solide
dizolvate (S.S.D.).
 Substanţele solide coloidale (S.S.C.) –se determină trecând o
probă de apă, din care s-au eliminat suspensiile sedimentabile şi
flotabile, (S.S.S. şi S.S.F.) printr-o membrană permeabilă la apa
care conţine numai solide dizolvate.
Suspensiile reţinute pe membrana permeabilă, uscate la 105oC
reprezintă (S.S.C.).
 Suspensiile solide flotabile (S.S.F.) -reprezintă substanţele cu
densitatea specifică subunitară, care se pot separa din apele
uzate prin flotare naturală sau ajutată prin diverse procedee.
Caracteristicile substanţelor organice pot, pe de o parte, oferi
informaţii în legătură cu comportarea acestora în instalaţiile de
canalizare, iar pe de altă parte, oferă posibilitatea stabilirii
procedeelor optime de preepurare; caracteristicile substanţelor
organice pot fi exprimate de următorii indicatori de poluare
 Indicatorii de apreciere a poluării
chimice a apelor uzate
 CBO5 -Consumul biochimic de oxigen la 5 zile:- reprezintă un
indicator indirect de determinare a substanţelor de natură
organică, degradabile şi asimilabile de microorganisme.

Determinarea se face cu o probă de apă uzată în care se introduce

în anumite proporţii, în funcţie de încadrarea acestora, apa saturată
cu O2. După ce proba respectivă este ţinută într-un incubator la
t=20oC, timp de cinci zile, se determină oxigenul (O2) care a mai
rămas în apele uzate.Diferenţa între O2 iniţial şi O2 rezidual,
reprezintă consumul de O2 al microorganismelor aflate în apă.

Consumul de oxigen este proporţional cu concentraţia de

substanţe organice degradate de microorganisme.

Consumul biochimic de oxigen la cinci zile, reprezintă circa 70 %

din consumul total de oxigen necesar degradării întregii cantităţi
de substanţe organice în apa care are loc în 20 zile, CBO20.

Fazele de descompunere
biochimica a apelor uzate
 Faza primara (a carbonului)– oxigenul se
consuma pentru oxidarea substantelor
organice (20 zile la 20grd C)
 Faza secundara (a azotului) – oxigenul se
consuma pentru transformarea amoniacului
in nitriti (NO2-) si apoi in nitrati NO3-,
incepe dupa 10 zile si poate dura 100 zile –
transformarea constituie procesul de
nutrificare a materiilor organice
 CBO5 - evolutie
CBO

CBOu
u= 10 -20
zile

CBO5 CBO(tot) =
1,5 x CBO5

CBO(tot) =
1,5 x CBO5
Oxigen pentru
reducerea subst
organice (treapta
secundara)

Indicatorii de apreciere a poluării

chimice a apelor uzate
Consumul chimic de oxigen (CCO) - indicator indirect al cantităţii de
substanţe aflate în apele uzate.
Consumul chimic de oxigen permite aprecierea cantităţilor de substanţe
organice atât biodegradabile, cât şi nebiodegradabile, care pot fi oxidate
direct de oxigen, respectiv de distrugere a structurii acestora, prin
preluarea de către O2 a hidrogenului H din molecula de substanţă
organică.
Determinarea CCO se efectuează prin utilizarea bicromatului de potasiu
(K2Cr2O7), sau hipermanganatului de potasiu (MnO4K), care cedează
apelor uzate O2.
În practica curentă se preferă indicatorul CCO-Cr, care prezintă o mai
mare exactitate a aprecierii oxidării directe a substanţelor organice.

Carbonul organic total (COT) - Indicatorul respectiv reprezintă cantitatea

de substanţe organice din apele uzate, apreciată prin cantitatea de
carbon organic care intră în constituţia acestora. COT este superior ca
precizie în determinarea cantităţilor de substanţe organice din apele
uzate faţă de testul CCO. Cu toate acestea, testul COT este puţin folosit
în practica curentă, datorită atât costului ridicat al aparaturii de laborator
specifice, cât şi calificării superioare a personalului care poate efectua
testul respectiv.
Indicatorii de apreciere a poluării
chimice a apelor uzate
Indicatorii privind conţinutul de diverse substanţe din
apele uzate, ca metaloizi, metale grele, diverşi compuşi
şi gaze dizolvate (CO2, H2S, CH4, NH3) se determină
prin metode standardizate. Aceste determinări sunt
absolut necesare, atât pentru stabilirea gradului
necesar de eliminare a acestora în vederea aducerii
apelor uzate la limite impuse pentru protecţia mediului,
cât şi pentru stabilirea procedeului de reducere sau
eliminare a lor.

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) este un indicator

al reacţiei apelor uzate, care pot fi alcaline, acide sau
neutre.

Proprietati bacteriologice
 Bacterii banale
 Bacili coli – contaminare cu ape uzate
menajere; insotesc bacilul febrei tifoide
 Bacterii saprofite – contaminare cu dejectii
animale; semnaleaza bacilul febrei tifoide
 Bacterii patogene – produc imbolnavirea
organismului
 Calculul gradului de epurare
necesar
Gradul de epurare/preepurare pentru încărcarea în suspensii, substanţe organice,
substanţe chimice, metale grele, uleiuri, gaze,etc, se stabileşte procentual, luând în
considerare încărcarea apelor uzate şi limitele impuse de normele şi avizele obţinute,
respectiv

M m
G  100
M [%]
M- concentraţiile (cantităţile) în elemente poluante a apelor uzate, după preepurările locale şi
bazinul de uniformizare.
m- concentraţiile (cantităţile) limită în elemente poluante, impuse prin legislatie.

CBO5- poate fi redus cu:

cca 15…20%- prin site;
cca 20…20%- prin decantare;
cca 40…70%- prin tratare chimică;
cca 60…90%- prin epurare biologică anaerobă;
cca 75…98%- prin epurare biologică aerobă cu nămol activ
cca 40…90%- prin filtrare, supraclorare, sau ozonizare