indiferent de destinaţie, zidul de sprijin constă din următoarele:

 Fundaţia – partea subterană a zidului;

 Corpul – partea supraterană (vizibilă) a construcţiei portante;
 Drenajul şi canalul de scurgere, necesari pentru sporirea fiabilităţii zidului de sprijin.
а – vedere generală a zidului de sprijin; b – secţiunea zidului de sprijin,
unde: 1 – fundaţie; 2 – corp; 3 – orificiu de drenaj; 4 – ţeavă de drenaj; 5 – prundiş.
Fundaţia, drenajul şi canalul de scurgere îndeplinesc doar funcţii tehnice. Iar corpul, pe
lângă funcţiile tehnice, mai rezolvă şi sarcini estetice.
Asupra zidului de sprijin acţionează câteva sarcini (desenul 5):

Forţele care acţionează asupra zidului de sprijin

Verticale: propria greutate a zidului (1); sarcina verticală preluată de la obiectele,
amplasate deasupra zidului (2); presiunea stratului de rambleu (3).
Orizontale: presiunea solului (4) şi forţele de frecare (aderenţa fundaţiei zidului la sol)
(5).
Forţele 1,2,3,5 asigură stabilitatea zidului, iar forţa 4 încearcă să-l răstoarne ori să-l
deplaseze (să creeze o alunecare la temelie).
De asemenea trebuie să se ţină cont de faptul că asupra zidului acţionează forţe
periodice (temporale):
 generate de vânt (la o înălţime a zidului de peste 2 m);
 seismice (în zonele cu pericol seismic);
 vibrante (de exemplu, în cazul circulaţiei intense a autocamioanelor grele pe strada,
care trece pe alături, la amplasarea sectorului în preajma căii ferate);
 viituri şi şuvoaie de apă, provenite din averse de ploaie;
 umflare a solului produsă de îngheţ etc.
Pentru zidul de sprijin cu scop de consolidare este importantă fiabilitatea şi stabilitatea
lui. Fiabilitatea construcţiei este determinată de materialul selectat corect şi proiectarea
lui corectă, căci asupra stabilităţii contra deplasării şi răsturnării influenţează construcţia
zidului.
Buiandrugi
Golurile mari pentru ferestre, uşi etc., prevăzute in pereţii structurali, sunt
mărginite la partea superioară de buiandrugi din beton armat turnaţi monolit sau
prefabricate . La clădirile alcătuite pentru gradul7 deprotecţie antiseismică cu inălţimea
peste 9,00 m(P + 2; P + 3 etaje)şi la cele pentru gradul 8 şi 9 de protecţie antiseismică se
prevăd buiandrugi monoliţi, iar in toate celelalte cazuri fie buiandrugi monoliţi,
fie prefabricaţi. Buiandrugii monoliţi şi prefabricaţi au de regulă lăţimea secţiunii
transversale egală cu grosimea peretelui structural (minimum 24 cm)
iar inălţimea de minimum 1/5 din lungimea golului.
Distanţa dintre partea superioară a buiandrugului şi cota inferioară a centurii de
la nivelul planşeului se completează cu zidărie şi este egală cu un număr intreg de asize
de zidărie. În cazul in care diferenţa de nivel dintre cota inferioară a buiandrugului şi
cea superioară a planşeului nu depăşeşte 60 cm ,buiandrugii din beton armat monolit
sau execută impreună cu centurile planşeelor,formand centuri buiandrugi. În cazul in
care distanţa dintre capetele a doi buiandrugi rezultă mai mică sau egală cu 50cm, se
prevede un singur buiandrug continuu pentru ambele goluri vecine. În cazurile in care
golurile mari din pereţii structurali sunt bordate pe verticală cu stalpişori din
betonarmat, buiandrugii respectivi se execută monoliţi cu aceştia
.Buandrugii din pereţii exteriori se izolează termic, spre exterior, in mod asemănător
cucenturilein vedereaevitării formării unor punţitermice.
Alcătuirea şi ancorarea elementelor nestructurale (coşuri atice,
parapete, frontoane, pereţ despărţitori).

Coşurile de fum sau de ventilaţie, parapetele,aticele, frontoanele etc.\din zidărie se ancorează in

planşeul pe care reazemă sau in centurile acestuia şi in stalpişorii din beton armat ai
nivelului inferior,prin legături metalice (de regulă bare din oţel beton).
Pentru asigurarea rezistenţei şi stabilităţiicoşurilor de fum şi ventilaţii la acţiunea
sarcinilor seismice, se iauurmătoarele măsuri:
zidăria coşurilor beton armat
coşurile se prevăd cu armături verticale dispuse pe contur .
peretii despărţitori executanţi din zidărie se fixează la partea inferioară in
pardoseală, prin executarea
pardoselilor după cea a pereţilor, şi la cea superioară prin impănarea cu mortar
deciment faţăde planşeelesuperioare.Pereţii despărţitori se rigidează pe direcţie
perpendiculară planului
lor prin:solidarizarea lor cu pereţii structurali prin ţesere sau ancorare cu bare de oţel
betonin rosturileorizontale;
prevederea de elemente din beton armat stalpişoridin betonarmat legaţi de zidurile
respective cubare orizontaledin oţelbeton plasate in rosturi;8
solidarizarea—-prin ţesere —cu pereţi despărţitori perpendicularce au lungimea pană
laprimul golele minimum 1/5din inălţimeaperetelui respectiv.