1

LED – materiale, funcționare, aplicații

Lucrarea prezentată își propune să ofere pe lângă

materiale, funcționare și aplicații ale LED-urilor și
Abstract—În prezentul articol sunt descrise evoluția acestora de-a lungul timpului.
și analizate materialele, funcționarea și
aplicațiile în care se regăsesc diodele
(electroluminiscente) emițătoare de lumină - II. MATERIALE UTILIZATE
LED (din engl.-light emitting diode) . Studiul
este alcătuit cu ajutorul documentațiilor și Materialele utilizate pentru realizarea structurii
cercetărilor realizate de-a lungul timpului LED-ului sunt materiale din aliaje
despre ceea ce presupune dispozitivele LED. semiconductoare, altele decât cele clasice (siliciu,
germaniu) deoarece acestea se încalzesc excesiv.
Structura aceasta este amplasată de regula într-o
I. INTRODUCERE cupă reflectoare și este conectată la terminalele
diodei (anod, catod). Toate componentele ce
Dioda electroluminiscentă (LED-light emitting
diode) reprezintă o diodă semiconductoare,
alcătuiesc LED-ul se situează sub forma unei
capsule asupra căruia nu se mai poate interveni.
care la polarizarea directă a joncțiunii p-n emite
lumină, producând astfel o formă de
electroluminescență, iar culoarea luminii (care
corespunde energiei fotonului) este determinată de
distanța benzii energetice a semiconductorului. Un
LED este o sursă de lumină pe o suprafață mică, de
aproximativ 1 mm2 , de cele mai multe ori având un
sistem optic adăugat pe cip cu scopul de a da o
formă radiației și a ajuta în reflexie.
În ceea ce privește culoarea emisă, aceasta
depinde de compoziția și de condițiile materialului Fig. 1. Structura unui LED
semiconductor care este folosit și poate fi:
infraroșu, vizibil sau ultraviolet. Cele mai vechi În funcție de semiconductorul utilizat la realizarea
LED-uri au emis lumină infraroșie cu intensitate structurii se obține și culoarea radiației luminoase,
scăzută. LED-urile moderne sunt disponibile în astfel avem:
lungimile vizibile, ultraviolete și infraroșii, cu o roşu, infraroşu – AlGaAs (Aluminiu-
luminozitate foarte ridicată. Galiu-Arsen);
Datorită cercetărilor și evoluției tehnicii acestea verde – AlGaP (Aluminiu-Galiu-Fosfor);
au devenit parte din numeroase aplicații. roşu-orange, orange, galben, verde –
AlGaInP (Aluminiu-Galiu-Indiu-Fosfor);
 2

roşu, roşu-orange, orange, galben – energia procesului de recombinare electron-gol,

GaAsP (Galiu-Arsen-Fosfor);
roşu, galben, verde – GaP (Gali-Fosfor);
verde, verde-smarald, albastru – GaN
(nitrură de galiu);
ultraviolet apropiat, albastru-verzui,
albastru – InGaN (nitrură indiu-galiu);
albastru – ZnSe (zinc-seleniu);
ultraviolet – Diamant (C) (Carbon);
de la ultraviolet apropiat pana la
ultraviolet îndepărtat – AlN, AlGaN (nitruri
Al, Ga).[1]
adică în funcție de tipul materialul semiconductor
utilizat, astfel în cazul utilizării siliciului, energia
eliberată în procesele de recombinare transferă
rețelei cristaline sub formă de vibrații,
transformându-se în căldură, iar în cazul
materialelor fotoemisive (de exemplu GaAs)
energia eliberată la recombinarea electron-gol este
suficientă eliberării de fotoni şi procesul este
întreţinut atât timp cât polarizarea directă este
menţinută.

III. FUNCȚIONARE
Având în vedere că LED-ul este reprezentat de o
diodă semiconductoare (electroluminiscentă),
funcționarea acesteia este datorată joncțiunii p-n
sau mai exact interacțiunilor din această joncțiune. Fig.2. Deplasarea și recombinarea purtătorilor de
sarcină într-o joncțiune p-n polarizată direct
Într-un material semiconductor se poate forma o
joncțiune p-n în urma dopării unei regiuni cu atomi
În cazul LED-urilor majoritatea combinărilor
donori și cu atomi acceptori a unei regiuni
electron gol eliberează fotoni sub forma de lumină
adiacente.
în spectrul vizibil, acest proces poarte numele de
La frontierele joncțiunii, electronii din partea n
electroluminescență. Intensitatea radiației
difuzează în partea p și se recombină cu golurile, iar
luminoase variază în funcție de intensitatea
din p golurile difuzează în parte n și se recombină
curentului care parcurge jonctiunea p-n a ledului.
cu electronii, din intereacțiunea celor două duce la
Atunci când un electron din banda de conducție
apariția unei bariere de potențial (EB ) de-a lungul
ocupă un gol din banda de valență, se emite un
joncțiunii, care va face mai dificilă traversarea
foton și „distanța” (diferența energetică) parcursă de
jocțiunii de către purtătorii de sarcină. Atunci când
electronul dezexcitat spontan este aproximativ egală
se polarizează direct joncțiunea p-n, bariera creată
cu lărgimea benzii interzise.
este străpunsă, iar electronii din parte n sunt atrași
Având în vedere că lărgimea benzii interzise este
de terminalul pozitiv al sursei de alimentare (anod),
alta pentru fiecare material, este natural schimbarea
iar golurile din partea p sunt atrase de terminalul
frecvenței fotonului emis, adică culoarea radiației
negativ al sursei (catod) și în regiunea unde era
emise pentru fiecare material.
concentrație scăzută de purtători de sarcină se
Lungimea de undă (λ) este exprimată în
recombină electronii și glorile eliberând astfel
nanometri (nm) şi încadrează lumina în spectrul
energie sub formă de căldură și lumină.
vizibil sau invizibil:
Diferența dintre o dioda normală și una
λ = 460 nm – lumină albastră (400nm – 540 nm)
fotoemisivă o reprezintă modul în care se eliberează
λ = 540 nm – lumină verde (460 nm – 620 nm)
 3

λ = 590 nm – lumină galbenă (520 nm – 680 nm)
λ = 660 nm – lumină roşie ( 580 nm – 740 nm)
λ = 940 nm – radiaţie invizibilă (infraroşu) (740 nm
– 20.000 nm
Fig.3. Spectrul radiaţiilor electromagnetice [1]
Acestea sunt LED-urile cu spectru vizibil și pot fi
întâlnite în majoritatea mediilor în care există
aparate și dispozitive electrice.
Domenii de utilizare ale ledurilor cu spectru de
lumină vizibil:
❖ Semnalizare: leduri care indică prezența
tensiunii în tablouri electrice de comandă;
leduri ce indică starea unui sistem sau a unui
aparat.
❖ Iluminat: în acest domeniu ledurile au
cunoscut o dezvoltare rapidă, avantajele
folosirii ledurilor în acest domeniu sunt:

În ceea ce privește lumina albă, aceasta se obține

atunci când lumina din tot domeniul spectrului
vizibil se suprapune și apare un alt spectru vizibil,
amestecul culorilor din spectrul vizibil formând
astfel lumina albă. Cu toate acestea ochiul uman nu
are nevoie de un amestec care sa conțina toate
culorile pentru a percepe lumina albă ci doar de cele
primare (albastru, verde și roșu). În prezent se poate
produce lumina albă cu un singur led cu ajutorul
unui strat de fosfor aplicat pe suprafața de radiațe a
unui cip albastru. Folosirea mai multor leduri
colorate pentru producerea luminii albe crează
lumina mai bună.

IV. APLICAȚII

LED-urile au avut şi au în continuare un domeniu

de aplicare foarte larg de la aplicaţii de semnalizare
şi sesizare luminoasă până la comunicaţiile optice.
Având cel mai larg domeniu de utilizare, LED-
urile au ajuns să fie parte a numeroase aplicații fiind
împinse de evoluția tehnologiei.
Cele mai populare aplicații în care sunt utilizate
LED-uril sunt indicatoare luminoase pe
dispozitive, lămpi mici și mari, semafoare, semne,
iluminat, dispozitive electronice luând locul
becurilor cu dimensiuni mici și incandescență.

Fig. 4. a), b), c), d), e) Avantajele iluminatului cu
LED, [2]
Printre avantajele iluminatului cu LED se
numără și:
✓ Mentenanță redusă;
✓ Gabarit redus;
✓ Rezistență la socuri mecanice.
În cazul iluminării, LED-urile nu sunt limitate de
mediul în care sunt amplasate, pot fi folosite pentru
iluminat interior sau exterior.
Fig.5. Iluminat exterior în scop arhitectural (clădiri
moderne cu fațade din sticlă);
❖ În industria auto, în acest caz avantajele
ledurile se potrivesc cerințelor deoarece este
4
nevoie de o distributie a luminii uniformă și
de o durată de viață mare.
LED-urile UV se regăsesc de asemenea în diverse
aplicații, radiațiile electromagnetice ultraviolet,
numite și raze UV, cu lungimea de undă mai mică
decât cea percepută de ochiul omenesc, variind între
100...400nm, sunt folosite eficient în multe aplicații
industriale, medicale, instrumente de analiză, de
verificare și validare, de purificare a aerului și a
apei.[3]
LED-urile cu iluminarea în spectrul infraroșu
includ de asemenea o serie de aplicații, pornind de
la camere de supraveghere până sisteme de analiză
a materialelor și de automatizare. Iluminarea IR se
folosește și în biometrică: recunoașterea figurilor și
a gesturilor, identificarea prin scanarea ochilor
deoarece reduce sau elimină umbrele și
variabilitatea luminii ambiante.[4]
V. CONCLUZII
Din anul 1907 de când Runda HJ a descoperit
fenomenul de electroluminescența și până la
dezvoltarea unui LED-ul cu infraroșu au trecut
aproximativ 50 de ani (1961), James R. Biard
descoperea la Texas primul LED modern.
Ulterior în 1962, Nick Holonyack Jr. dezvoltă
LED-ul roșu, primul LED al luminii vizibile, 10 ani
mai târziu în 1972 - M. George Craford creează
primul LED galben ,1979 - Shuji Nakamura
dezvoltă primul LED luminos albastru strălucit.[7]
Fig.6. Dezvoltării ale iluminarii LED
 5

La începutul anilor 1990, au declanșat o

transformare fundamentală a tehnologiei de
iluminat, atunci când Isamu Akasaki, Hiroshi
Amano și Shuji Nakamura au produs lumina
albastră cu ajutorul semiconductorilor.
În anul 2014 comitetul Nobel i-a recompensat pe
cercetătorii Isamu Akasaki, Hiroshi Amano și Shuji
Nakamura pentru inventarea diodelor
electroluminiscente (LED), invenția acestora a dus
la dezvoltarea unor surse de lumină albă puternice
și economice.

VI. BIBLIOGRAFIE
[1].http://eprofu.ro/docs/electronica/analogica/co
mponente/13dispozitive-fotoemitatoare.pdf
[2].http://becuriled.md/news/view/avantajele-
utilizarii-surselor-de-iluminat-cu-leduri
[3] http://electronica-azi.ro/2014/12/04/led-uv/
[4] http://electronica-azi.ro/2015/02/02/led-ir/
[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/LED
[6] http://www.edisontechcenter.org/LED.html
[7] https://ensolaled.com/2016/11/15/scurta-istorie-
a-descoperirii-led-urilor/