PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VI-a
Data: 24.04.2018
Profesor: Oniceanu Daniel
Disciplina: Matematică-Algebra
Subiectul: Adunarea şi scăderea numerelor întregi
Tipul lectiei: Dobândire de noi cunostinţe
Competenţe generale

1. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate

2. Utilizarea operaţiilor cu numere întregi şi a proprietăţilor acestora
3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi

Competenţe specifice

 Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; valoare absolută (modulul);
compararea şi ordonarea numerelor întregi
 Adunarea numerelor întregi; proprietăţi
 Scăderea numerelor întregi

Obiective operaţionale:

Pe parcursul activităţii didactice elevii vor fi capabili:

O 1 : Să-şi însuşească regulile adunării şi scăderii numerelor întregi.
O 2 : Să efectueze corect calculele cu numere întregi.

Strategie didactică:
A. Metode si procedee didactice: exerciţiul, observarea, învăţarea prin descoperire.
B. Material didactic: culegere Mate 2000+17/18, Fisa de lucru.
C. Tipuri de activitate: conversaţia frontală şi muncă individuală.
Etapele lecţiei Conţinuturile lecţiei Metode şi
procedee
didactice

I. Moment Creez condiţiile organizatorice şi psihologice necesare desfăşurării optime a Conversaţia

organizatoric procesului instructiv educativ.
Verific prezenţa, ţinuta, aspectul sălii de clasă precum şi predispoziţia
psihocomportamentală a elevilor pentru lecţie.

II.Captarea P: Cum se noteazã mulţimea numerelor întregi şi din ce submulţimi este formatã?
atenţiei-
E1:M ulţimea numerelor întregi se noteazã cu Z şi este formatã din Z+, Z- şi {0}.
reactualizarea
unor Conversaţia
P: Cum recunoaştem numerele întregi positive? Dar cele negative?
cunostinţe frontală şi
E2: Numerele întregi pozitive sunt numere naturale care au în faţa lor semnul” + individuală.
“sau nu au nici un semn.
E3: Numerele negative se recunosc dupã semnul “–“ scrisîn faţa numãrului
P: Ce este modulul unui nr întreg?
E2: Modulul unui nr întreg pozitiv este acel număr, iar modulul unui numãr întreg
negativ este opusul acelui număr iar modulul numãrului întreg 0 este 0. Cu alte
cuvinte modulul oricărui nr întreg este un nr nr pozitiv.
P: Aţi avut probleme la temă? Dacă da, dau explicaţii, iar dacă nu trec mai departe.
P: Astăzi vom învăţa primele două operaţii cu numere întregi şi anume adunarea şi
III. Anunţarea
scăderea
temei

ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR ÎNTREGI (scriu titlul pe tablă)

După cum aţi spus şi voi nr intregi sunt numere naturale care au in fata lor
semnul +, - sau nu au nici un semn. Astăzi vom învăţa că orice adunare şi orice
scădere a două numere este posibilă.
P:-se împarte la fiecare bancã o fişã

- Pe mulţimea ℤ se definesc adunarea nr întregi cu ajutorul operaţiilor de adunare

şi scădere a numerelor naturale astfel: Exerciţiul

-scriu pe tablã subtitlul ADUNAREA (“+” suma) Conversaţia

Observaţia
P: Să analizăm fişa DESCOPERĂ. Ce observaţi? Care este regula de adunare a numerelor
întregi pozitive? Dar a celor negative? Care este regula de adunare a numerelor de semne
diferite?
IV. Dirijarea
învãţãrii
(40 min) Observaţia

-Cu ajutorul elevilor, se va identifica şi enunţa regula de adunare a numerelor întregi Conversaţia
pozitive, negative şi a numerelor întregi de semne diferite.

Când adunãm douã numere pozitive rezultatul va avea semnul „+” iar numerele se
adunã.

Exemple: (+31)+(+2)=+33

24+3=27

Când adunãm douã numere negative rezultatul va avea semnul „-” iar numerele se
adunã..

Exemple: (-2)+(-7)=- -9

-4+(-3)= -7

Când adunãm douã numere de semne diferite, rezultatul va avea semnul celui mai mare
în modul iar numerele se scad..
 Exemple: (-9)+(+4)=(-5)

(-6)+(+10)=4

Obs: 1. Suma a două nr întregi care au acelaşi modul dar semne diferite va fi egală
cu 0.

SCĂDEREA (”-” diferenţa)

P: Vom defini scãderea a douã numere întregi folosind noţiunea de opus al unui
numãr întreg şi operaţia de adunare în mulţimea numerelor întregi.

Dacã a, b   , se numeşte diferenţa numerelor a şi b şi se noteazã a-b, suma

dintre a şi opusul lui b.
Deci a-b=a+(-b) pentru orice a, b   .
Exemple: 2-3=2+(-3)= -1
2-5=2+(-5)= -3
3-(-5)=3+5=8
-4 - 8= -4+8=4

Obs: 2. Pe mulţimea ℤ orice diferenţă este posibilă

3. a+(+b)=a+b, iar a+(-b)=a-b adică semnul + din faţa unei paranteze nu
schimbă semnul numãrului din paranteză
Activitate
4. a-(+b)=a-b, iar a-(-b)=a+b adică semnul - din faţa unei paranteze schimbă frontalã
semnul numerelor din paranteză
V. Fixarea
cunoştinţelor şi P: Deci, ce am învãţat noi astãzi? Cum efectuãm adunarea numerelor întregi? Dar
asigurarea scãderea numerelor întregi?
transferului
-Se vor efectua la tablã exerciţii din fişa de lucru.

VI. Aprecieri,  Notarea în caietul profesorului a elevilor care s-au evidenţiat în timpul orei; Conversaţia
note şi tema
pentru acasã  TEMĂ-Exerciţiile din fişã care au rãmas nerezolvate se dau ca temã pentru Aprecieri
acasã. verbale
Analiza
activitãtii
 FISA DE LUCRU

a) +8+12 = h) +5-2=
b) +9+(+6) = i) +8-13=
c) 16+(+13) = j) -8-(-10)=
d) (+3)+(-11)= k) -7-3=
e) (-10)+(-5)= l) -15-(+18)=

f) (-9)+(+7) = m) -9-13=

g) (-8)+(+12) = n) -8-(-5)=