Comandanţi de armată a României

în 1916-1918

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și

cunoaște părinții.” — Nicolae Iorga

1
Liceul Teoretic Carei

Comandanţi de armată a României

în 1916-1918

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și

cunoaște părinții.” — Nicolae Iorga

realizat de :Buduşan George

coordonat de :Madaras Monica

2
Cuprins :
1.Situaţia României în război......................................................4
2.Comandaţi ai trupelor române................................................5
3.Decoraţiniile militare acordate..............................................12

3
Situaţia României în război

Tânărul regat al României care în urmă cu nici trei ani abia scapase de al doilea război
balcanic se afla dupa data de15 august 1916 împotriva Puterilor Centrale.

Odată intrată in razboi ,România se afla aproape înconjurată de inamici, cel mai
apropiat aliat al său fiind Rusia, pe când Serbia nu putea reprezenta un real sprijin .
Acest fapt a fost unul total defavorabil în cursul războiului mai ales după retragerea
Rusiei din acesta.

Lipsa unei reale puteri militare care să concureze cu armatele austro-ungare, germane
şi bulgare şi ivirea retragerii Rusiei din război în 1917 vor duce ţara spre o perioadă de
încercare în care se vor afirma adevăraţi eroi naţionali care vor salva patria şi vor implini
idealul Marii Uniri.
După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare
copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916
o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în
Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv
capitala București.
Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială,
înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești.
Planificatorii militari români intenționau ca în continuare să dezvolte această
ofensivă pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în
Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensiva
strategică. Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce
Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită
să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace
separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Refuzul regelui Ferdinand, care a
amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea
ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul
României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.

Aceşti oameni au luat hotărâri care nu riscau doar viaţa soldaţiilor pe care îi
comandau, ci şi viitorul întregului neam. Aceştia au dat dovadă de pricepere militară
chiar dacă au făcut şi aceştia unele greşeli care au fost aspru pedepsite prin ocupări
teritoriale. Un eveniment ruşinos fiind Pacea de la Buftea-Bucureşti1 din 7 mai 1918.

____________________________________________________________
1= România retroceda Cadrilaterul şi o parte din Dobrogea Bulgariei, ceda trecătorile din Munţii
Carpaţi Austro-Ungariei ,concesiona pe 90 de ani toate exploatarile petroliere Germaniei

4
1.Regele Ferdinand Întregitorul

Regele Ferdinand I a fost figura cea mai importantă a României pe durata

domniei sale. Urcat pe tron in 1914 a optat pentru 2 ani de neutralitate ca după sa se
alăture Antantei declarand război puterilor centrale dând dovadă ca punea interes mai
întâi pe popor apoi pe interesele sale personale fiind renegat astfel de familia sa din
Germania. A fost o figură importantă si faimoasă pentru întreaga Antantă mai ales
datorită faptului că era prezent pe câmpul de luptă .

„Ferdinand este înainte de toate Regele României și un excelent patriot... Poate că nu

este foarte energic, dar are o ciudat de puternică doză de rezistență și cu cât este mai
constrâns și amenințat, cu atât mai puțin se va pune în mișcare; el nu este ceea ce
poate fi numit un om de acțiune, dar nu poate fi intimidat.’’-Regina Maria doc.1

Prezența permanentă și directă a regelui Ferdinand și reginei Maria în mijlocul soldaților

care luptau în cele mai grele sectoare ale frontului, ca și promisiunea solemnă a regelui
că o parte din pământul țării le va reveni lor1, a dus la crearea unei simbioze între
familia domnitoare și popor, fapt care se va proba în condițiile dificile între 1917-1918.
Astfel soldaţii săi nu mai trebuiau să lupte doar pentru casele lor ,fapt ce ii motiva deja,
dar acum li se promisese o mare recompensare.

„Deși rușii ne-au dat un prost exemplu pentru că mulți dintre ei au devenit bolșevici și își
părăseau posturile cu miile, soldații noștri prost hrăniți, înarmați insuficient, rareori
lăudați, veșnic obosiți, au rămas credincioși regelui, de neclintit în mijlocul debandadei
foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-
am văzut înfometați, scheletici, renăscând la viață, redevenind ființe sănătoase și
puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică de pământ
românesc care era încă al nostru”.

2.Constantin Prezan

Acesta a fost din anul 1916 comandant al uneia dintre cele 4 armate române,
mai exact al armatei de nord. Un an mai târziu se afla la conducearea trupelor în marile
bătălii de la : Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, fiind comandantul Marelui Cartier General.
______________________________________________________________________
doc.1- descrierea făcută de regina Maria asupra regelui pe timp de război
bolsevic=membru a curentului de gândire politică apărut în Rusia la începutul sec. XX în cadrul
fracțiunii de stânga a Partidului Social Democrat al Muncitorilor.
5
După armistiţiul din 1918 se pensionează pe 1 Aprilie în acelaşi an.

Aparticipat la Bătălia de la Bucureşti si a plănuit un atac surpriză fiind ajutat de

trupele ruseşti astfel încât să îi surprindă pe generalii August von Mackensen și Erich
von Falkenhayn. Planul a fost iniţial un succes .Dar dezinteresul trupelor ruseşti şi
superioritatea numerică, 150 000 de trupe româneşti şi ruseşti contra a 250 000 militari
a puterilor centrale, şi tehnică a celor puterilor centrale a dus la înfrângere.

La 9 noiembrie 1918, România a declarat din nou război Puterilor Centrale, decretând
cea de-a doua mobiliare. Generalul Constantin Preyan a fost numit din nou, şef al
Marelui Cartier General, având ca prim obiectiv mobilizarea comandamentelor, forţelor
şi mijloacelor şi de constituirea dispozitivului strategic .

„În situația actuală nu admit să se vorbească de retragere. Trebuie ca toată lumea,

începând cu generalul comandant de armată să desfășoare o energie extremă [...]
Orice defecțiune, orice idee de retragere nemotivată de presiunea reală a inamicului,
trebuie reprimată imediat cu pedepse capitale. Armata de Nord, într-o situație dificilă și
în fața atacurilor unor forțe superioare, a contraatacat admirabil, 10 zile de-a rândul și a
reușit să izgonească pe inamic peste frontieră. Aștept același lucru și de la celelalte
armate.’’-Regele Ferdinand I, doc. 2

3. Eremia-Teofil Grigorescu

Pe parcursul Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de comandant al:

Diviziei 15 Infanterie în perioada 14/27 august 1916 - 25 decembrie 1916/7 ianuarie
1917, Armata Corpului IV, în perioada 1/13 ianuarie - 11/24 iunie 1917, Armata Corpului
VI, în perioada 11/24 iunie - 30 iulie / 12 august 1917 și Armata 1 în perioada 30 iulie /
12 august - 1 / 13 iulie 1918. S-a distins în mod special în cursul primelor bătălii de la
Oituz și al celei de-a doua bătălii de la Oituz, fiind decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul",
clasa a III-a, pentru modul în care a condus Divizia 15 Infanterie.

„Timp de aproape două luni, prin rezistența îndârjită ce ați opus cu piepturile voastre la
Mărășești și Muncelu năvălirii dușmanului cotropitor, ați făcut să se întunece visurile de
cucerire ușoară a părții ce ne-a mai rămas din scumpa noastră țară. La Siret, în focul
urii răzbunătoare, nesocotind lipsa sângelui, ați smuls biruința cea mare, ați făcut să

______________________________________________________________________
doc. 2= Ordinul Comandamentului de Căpetenie nr. 2262 din 11 octombrie 1916

6
reînvie în mintea tuturor amintirea glorioasă a străbunilor noștri, ați atras admirația lumii
întregi. Din sângele vostru se va ridica, curat și măreț, o țară românească a tuturor
românilor.”-Cuvintele sale după bătalia de la Mărăşeşti ,acesta îşi felicită bravi oşteni
care acum erau victorioşi.

4. Alexandru Averescu

Generalul de divizie Alexandru Averescu a îndeplinit funcția de comandant al

Armatei a II-a (14 - 26 august 1916, 26 septembrie 1916 - 30 ianuarie 1918). A inițiat
cunoscuta manevră de la Flămânda1 (18 septembrie/1 octombrie 1916) care însă a fost
o operație ratată, deoarece trupele trecute la sud de Dunăre au fost retrase fără a se fi
confruntat cu inamicul; a condus Armata a II-a în bătăliile de la Mărăști și Oituz (1917).
S-a remarcat printr-un spirit ingenios și plin de inițiativă, care l-a dus la conflicte cu
Marele Cartier General, condus de generalul Prezan. A inițiat cunoscuta manevră de la

Flămânda care însă a fost o operație ratată, deoarece trupele trecute la sud de Dunăre
au fost retrase fără a se fi confruntat cu inamicul; a condus Armata a II-a în bătăliile de
la Mărăști și Oituz . Un episod interesant din timpul războiului, cu implicații politice:
apăruse zvonul că Averescu ar vrea să-l răstoarne pe rege și să preia puterea, de
aceea, jignit de neîncrederea suveranilor, generalul și-a dat demisia. Peste câteva zile
regina Maria îl chema în audiență, declarând: "Ia-o înapoi! Îmi arde degetele."

Pentru activitatea din timpul Primului Război Mondial a primit drepturile, onorurile și
avantajele materiale prevăzute de legea promulgată prin Decretul Regal nr. 1678/1927,
iar pe 14 iunie 1930 i s-a conferit demnitatea onorifică de mareșal.

5.Aristide Razu
În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al
Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916, comandant al Diviziei 5 Infanterie în
campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armată în anul 1918. Pentru
„”bravura și vigoarea cu care a condus pe câmpul de luptă” Divizia 5 Infanterie în
Bătălia de la Mărășești, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României”, cu spade, în
grad de Comandor, la 23 mai 1918. A mai fost decorat cu Ordinul „Steaua României”,

______________________________________________________________________
1=operaţiune cu scopul atacării forţelor bulgare de la sud de Dunăre
7
cu spade, în gradul de Comandor la 28 iulie 1918.

6. Ion Antonescu

În acest război, Antonescu și-a câștigat reputația de comandant militar priceput și

pragmatic, executant meticulos și dur. Duritatea sa i-a adus porecla „câinele roșu”, care
provenea de la părul său blond spre roșcat.

Pentru contribuția la cucerirea Budapestei și înfrângerea Armatei Roșii ungare (1919),

locotenent-colonelul Ion Antonescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a
(Decretul Regal nr. 5454 din 31 decembrie 1919). Acesta a fost loial în timpul războiului
regelui şi nimeni de atunci nu ar fi crezut că acesta va ajunge să trădeze monarhia şi
să îşi intaureze propriul regim1.

7. Nicolae Petala

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit, succesiv, funcțiile de:

comandant al Brigăzii 15 Infanterie (în perioada 14/27 august - 25 august/7 septembrie
1916); comandant al Diviziei 9 Infanterie (în perioada 30 august/12 septembrie - 30
septembrie/12 octombrie 1916); comandant al Corpului I Armată (în perioada 30
septembrie/12 octombrie - 12/25 octombrie 1916); comandant al Armatei 1 (în perioada
12/25 octombrie 1916 - 21 octombrie/3 noiembrie 1916); comandant al Corpului I
Armată (în perioada 21 octombrie/3 noiembrie 1916 - 21 mai/3 iunie 1918); comandant
al Corpului IV Armată (în perioada 21 mai/3 iunie 1918 -12 iulie 1919).

8. Ioan Pătraşcu

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan

Pătrașcu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele
superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 7
Racova no. 25, comandant al Regimentului 20 Infanterie și comandant al
Comandamentului 4 Teritorial.

____________________________________________________________
armata Roşie Ungară=după înfrângerea în primul război mondial, Ungaria adopta stilul de
conducere promovat de bolşevici, prin îşi reformează şi armata după modelul acestora
1=regimul antonescian cere a condus România o bună parte din al doilea război mondial

8
În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Diviziei 8
Infanterie, în perioada 15 august 1916 - 3 februarie 1918, cu o scurtă întrerupere între
23 decembrie 1916 - 21 ianuarie 1917 când a asigurat comanda Corpului 1 Armată.
După 3 februarie 1918 a mai comandat Corpul 4 Armată și Corpul 5 Armată.

9. Gheorghe Mărdărescu

La 15 august 1916, generalul Gheorghe Mărdărescu, a primit comanda brigăzii

XVIII de infanterie. În aceași lună a fost desemnat în funcția de șef al Corpului III al
armatei până în 1917, funcția pe care a deținut-o viitorul mareșal Averescu.

În februarie 1918, Mărdărescu a fost avansat la gradul de general de divizie și a devenit

inspector tehnic de infanterie. A rămas în această poziție până în 11 aprilie 1919, apoi a
fost numit comandant suprem al tuturor trupelor din Transilvania1.

La 30 aprilie și 1 mai, trupele române au ajuns la Tisa pe întreaga lungime a

frontului, reușind să facă joncțiunea cu trupele cehoslovace în zona Csap–Munkács
(Muncaci). Ionel Brătianu și întreg guvernul român au arătat că ocuparea unui
asemenea aliniament nu însemna revendicarea unor teritorii din Ungaria, ci că era
determinată de necesitatea de a avea o poziție mai ușor de apărat, până când
Republica Sovietică Ungară renunța la planurile expansioniste asupra teritoriilor
românești. Justețea poziției guvernului român era demonstrată de nota ultimativă
trimisă de Cicerin și Rakovski din partea Ucrainei, care cerea României evacuarea în
două zile aBasarabiei, precum și un al doilea ultimatum, care cerea României să
evacueze Bucovina. Lenin îi comunica telegrafic lui Béla Kun că prin Basarabia,
Bucovina și Galiția urma să ajute Republica Sovietică Ungară. Oameni politici români,
ca Alexandru Vaida, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Ionel Brătianu, Constantin
Angelescu arătau factorilor de decizie de la Paris pericolul pe care îl reprezenta pentru
Europa refacerea forțelor militare ale Ungariei Sovietice. Temerile erau îndreptățite,
întrucât la 20 mai 1919, armata Ungariei ocupa întreaga Slovacie. Deși guvernul
bolșevic ungar, presat de marile puteri, a încheiat armistițiu cu Cehoslovacia, Marele
Cartier General al Armatei Române a decis menținerea pozițiilor pe Tisa, ca linie
strategică, pe considerentul că Ungaria, nedezarmată, nu oferea nicio garanție.
Guvernul român constata intențiile agresive ale guvernelor sovietice ungar și rus,
deplasările de forțe în regiunea frontului român, incursiunile peste Tisa.

______________________________________________________________________
1=a condus toate armatele române din Transilvania în timpul războiului cu Ungaria din 1919
infanterie=componenta esenţială a oricărei armate ,luptă pe jos şi ocupă oficial oraşe

9
10. Ioan Vernescu

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al

Brigăzii 1 Artilerie1 Grea , șef de stat major și șef al Serviciului Artileriei la Corpul I
Armată și comandant al Diviziei 5 Infanterie, începând cu 25 mai/7 iunie 1918. Brav
soldat şi bun tactician a participat la Operația de la Flămânda, Bătălia pentru București
și Bătălia de la Mărășești.

11. Ioan Zadik

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de Șef de stat major al

Armatei de Nord și Armatei 1 în perioada 1916-1917 și comandant al Diviziei 8
Infanterie între anii 1918-1919, distingându-se în cursul Bătăliei de la Mărăști din anul
1917. La 6 noiembrie 1918, ministrul de război, generalul Constantin Hârjeu transmite
o directivă însărcinându-l pe generalul Iacob Zadik, comandantul Diviziei 8, având în
subordine Regimentele 16, 29 și 37 infanterie, precum și pe toți grănicerii și jandarmii
cu serviciul de pază pe frontiera Bucovinei, să ocupe fără întârziere localitățile Ițcani și
Suceava, iar de aici să extindă progresiv ocuparea până la Cernăuți inclusiv.

La data de 8 noiembrie 1918, comandamentul Diviziei 8 este stabilit la Burdujeni, iar

generalul Zadik pleacă la Suceava și ia legătura cu autoritățile locale, iar, apoi, la 9
noiembrie Brigada 16 infanterie este primită în Siret, de unde continuă înaintarea spre
nordul Bucovinei2, neîntâmpinând nici o rezistență.

12. Alexandru Anastasiu

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de șef de stat major al

Diviziei 5 Infanterie , comandant al Brigăzii 19 Infanterie, comandant al Brigăzii 21
Infanterie, precum și comandant al Diviziei 9 Infanterie în perioada 3 16 iulie 1918 –
1/13 august 1919 distingându-se în cursul Bătăliei de la Mărăști din anul 1917, în
fruntea Brigăzii 21 Infanterie. La 14 septembrie a demisionat din armată, fiind trecut în
rezervă. La 1 octombrie 1930 a fost trecut în rezervă, pentru limită de vârstă.
______________________________________________________________________
1=trupele de artilerie sunt acele trupe specializate în lovire cu foc a obiectivelor terestre
și de la suprafața apei.
2= nordul Bucovinei este preluat de la Imperiul Austro-Ungar fară probleme datorită
destrămării acestuia. Armata va reinstaura ordinea în regiune.
10
13. Ernest Broştean

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al

Regimentului 53 Infanterie în perioada 14/27 august 1916 - 22 decembrie 1916/4
ianuarie 1917 și Diviziei 11 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 -
28 octombrie/11 noiembrie 1918, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la
Mărășești din anul 1917.

În timpul luptelor din Dobrogea a fost grav rănit la 3 septembrie 1916, la sud de Araba-
gi. Pe când se afla încă în convalescență a fost numit la comanda Diviziei 11 Infanterie,
pe care a comandat-o pe toată perioada războiului. În fruntea aceastei mari unități a
participat la bătălia de la Mărășești.

În ianuarie 1918 Divizia 11 Infanterie comandată de generalul Broșteanu a primit

misiunea de a intra în Basarabia1, în vederea asigurării siguranței depozitelor de
materiale militare și a transporturilor pentru front, amenințate de bandele anarhizate de
soldați ruși bolșevizați, care se retrăgeau în debandadă.

14. Alexandru Mărgianu

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Alexandru

Mărgineanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele
superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 29
Infanterie, șef de stat major al Diviziei 5 Infanterie sau șef de stat major al Corpului 3
Armată.
În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcția de: comandant al Diviziei 3
Infanterie, în perioada 20 noiembrie 1916 - 28 octombrie 1918 distingându-se în cursul
Bătăliei de la Mărăști din anul 1917.

15. Marin Ionescu

Marin E. Ionescu se înrolează ca soldat voluntar în anul 1884. În anul 1888 absolvă
cursurile Școlii de subofițeri de la Mănăstirea Bistrița, întrând în corpul subofițerilor.

______________________________________________________________________
1=prin asigurarea depozitelor cu material militar se uşura unirea cu Basarabia

11
La 1 octombrie 1890 intră în corpul ofițerilor, în urma absolvirii examenului pentru gradul
de sublocotenent, în specialitatea infanterie. De-a lungul carierei Marin E. Ionescu a
ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale
armatei, cea mai importantă fiind cea de comandant al Regimentului 39 Infanterie.

Decoraţiuni militare care au fost acordate :

Crucea comemorativă a Războiului

Crucea comemorativă este confecționată din fier de culoare negră de 40 mm
înălțime și lățime. Extremitatea brațelor este de formă rombică cu latura externă de 10
mm și cea internă de 7 mm.
În centrul crucii se află un cerc cu diametrul de 13 mm. Marginea externă a crucii și a
cercului, de 1,3 mm, sunt în relief având culoarea bronzului. Panglica este din moar de
30 mm și este formată din 4 dungi albastru închis și 3 dungi verzi, care alternează în
mod egal.
Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 este o distincție comemorativă
românească instituită de regele Ferdinand I prin Decretul Regal No. 1744 din 8 iunie
1918 care a fost conferită tuturor participanților la Primul Război Mondial.

Ordinul militar de Război Mihai Viteazu

Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de
război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26
septembrie 1916 și ratificată prin Înaltul Decret nr. 3249 din 21 decembrie același an.
Ordinul era destinat a răsplăti „faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au
distins în fața inamicului”. Conform articolului 1 acesta era organizat pe trei clase III, II și
I - cu precizarea expresă că „nimeni nu poate obține o clasă superioară dacă nu este
decorat cu clasa III”.
Ordinul a fost atribuit pentru prima dată la 28 septembrie 1916 (Înalt Decret no. 2970
din 28 septembrie 1916), unui număr de 9 ofițeri români care s-au distins în Bătălia de
la Turtucaia și operațiile militare inițiale din Dobrogea.
Primii ofițeri decorați cu clasa II a ordinului au fost generalii de corp de armată
Constantin Prezan și Alexandru Averescu, la 21 iulie 1917 (Înalt Decret no. 759 din 21
iulie 1917), pentru modul cum au organizat și condus acțiunile de luptă din vara anului
1917.
______________________________________________________________________
bătalia de la Turtucaia= trupele române împotriva celor bulgare şi germane (6 000 morţi
şi răniţi din parte românilor şi 7 700 din parte germanilor şi bulgarilor), au fost luaţi
prizonieri 39 000-40 000 de români
12
Ordinul Crucea Regina Maria

Ordinul „Crucea Regina Maria” a fost o distincție de război și de pace a

României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. No. 85 din 15 februarie
1917 și ratificată prin Legea 201 din 17 martie același an. Ordinul era destinat a răsplăti
„persoanelor (doamne și domni) care se vor fi distins în chestiunile sanitare”. Ordinul a
fost atribuit pentru prima dată în 1917. De-a lungul timpului, condițiile de acordare au
fost modificate de mai multe ori. După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial,
ordinul a fost desființat de autoritățile comuniste. A fost acordat „persoanelor (doamne
și domni) care se vor fi distins în chestiunile sanitare”. Ordinul a fost atribuit pentru
prima dată în 1917. De-a lungul timpului, condițiile de acordare au fost modificate de
mai multe ori. După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, ordinul a fost desființat
de autoritățile comuniste.

_____________________________________________________________________
moar= Țesătură de mătase ori de bumbac mercerizat, care imită efectul optic obținut
prin suprapunerea a două țesături rare și transparente

Bibliografie
13
1. Unirea Transilvaniei cu Romania 1 decembrie 1918 ,ediţia a doua

2. Ziarul Românul şi Marea Unire ,editura politică

3. Cronica Hotoanului

4.www.historia.ro

5. ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Militar_de_Război_„Mihai_Viteazul

14
 Anexe

Imnul de stat din acea perioadă

Trăiască Regele
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.

Fie Domn glorios

Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit

De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!

Steagul

15
Alte poze

16