.

Cuprins:
Introducere;

1.Elaborarea conceptual-teoretica a politicii externe al R.M.;

2. a)Redimensionarea politicii externe a RM in arealul postsovietic;

(b)Politica externa in cadrul Comunitatii Statelor Independente si

GUAM;

3.Dimensiunea raporturilor politice moldo-ruse si moldo-ucrainene;

4.Relatiile moldo-romine din perspective integrarii RM in Uniunea

Europeana.

Concluzia.

Bibliografia.

1
.

Introducere.

Actualitatea temei.La inceputuIsec.XXI -lea ,cind ordinea mondiala se

contureaza in jurul unor poli de putere,este evident faptul ca Republica Moldova
nu poate raminea in afara comunitatilor formate de alte state.Republica moldova
este influentata tot mai mult de procesele care se desfasoara in Occiden.Fiind un
stat tinar,care si-a dobindit independent acum 15 ani si aflindu-se la jonctiunea a
trei macroregiuni-Europa central,Balcanii si Comunitatea Statelor
Independente,tara noastra incearca sa-si gaseasca locul in cadrul acestor
procese.Studierea a prioritatilor politicii externe a Republicii Moldova este o
necessitate si un deziderat al timpului.Astazi sunt necesare noi viziuni stiintifice
asupra fenomenului politicii externe,intrucit multitudinea de abordari si cercetari
efectuate pina in present de catre savantii di tara,cit si de peste hotare,inca nu ne
ofera un ansamblu integru al politicii externe a Republivcii Moldova.Orientarea
spre o cercetare de sinteza,mai putin intilnita in literature de specialitate din spatial
ex-sovietic,vacuum resimtit si in Republica Moldova,favorizeaza studiul politicii
externe la interfluenta si interferenta proceselor integrationiste si a interesului
national.

Gradul de studiere.Cercetarile intense vis-à-vis de problema politicii externe

apartin secolului XX,indeosebi celei de a doua jumatati,cind aceasta,plasindu-se in
central studiilor,va provoca investigatii originale de
H.Morgenthau,H.Laswell,M.Weber.In ultimele decenii fenomenul politicii
externe,impunindu-se pe prim plan,este investigat intr-o strinsa corelatie cu puterea
politica,relatiile international,interesul national.Cu toate ca problematica politicii
externe antreneaza un spectru de exigent pluridimensionala si intersecteaza
potentialul mai multor discipline,ca stiinta politica,istoria ,economia,teoria
relatiilor internationale s.a.,pina in prezent ea nu si-a gasit suficienta reflectare in
literature de specialitate. Citeva directii de politica externa urmate de Republica
Moldova in primii ani de existent ca stat independent,cum ar fi de exemplu relatiile
bilaterale ale Republicii Moldova cu Rominia,Ucraina,Rusia,SUA.Drept support
2
.

teoretico-metodologic ne servesc si publicatiile in revista

stiintifica”MOLDOSCOPIE (problem de analiza politica)”,in culegerile de
material pe marginea simpozioanelor stiintifice international:”Politica externa a
Republicii Moldova:aspect ale securitatii si colaborarii regionale”(Chisinau
1998),”Moldova ,Rominia,Ucraina:buna vecinatate si colaborare
regional”(Chisinau 1998),:Moldova ,Rominia,Ucraina:integrarea in structurile
Europe”(Chisinau 2000),”Moldova intre Est si Vest:identitatea nationala si
orientarea europeana”(Chisinau 2001).

Politica externa a Republicii Moldova se afla intr-o dezvoltare continua.Insa pina

la moment in Republica Moldova n-a fost efectuat un studio integru al aspectelor
fundamentale a politicii externe,in special a conexiunii politica externa-proces
integrationist-interes national.

Scopul si obiectivele.In conformitate cu actualitatea si gradul de studiere a

politicii externe a Republicii Moldova putem formula urmatoarele scopuri si
obiective:
 De a defini fenomenul politicii externe a Republicii Moldova;
 De a determina dimensiunile conceptuale ale politicii externe;
 De a determina rolul su locul Republicii Moldova in cadrul Comunitatii

Statelor Independente si GUAM.

 De a evidential dimensiunile raporturilor actuale moldo-romine si moldo-
ucrainene.

In lumea contemporana integrarea reprezinta unul din factorii primordiali ai

relatiilor international.La inceputul XXI lumea trece printr-o multitudine de
procese care au loc atit in interiorul statelor ,cit si in exteriorul acestora .

Diversitatea paradigmelor integrarii permite practice tuturor statelor,indifferent de

pozitia pe arena politica international,de potentialul si nivelul de dezvoltare,sa-si
determine locul in cadrul acestor procese.

3
.

1.Elaborarea conceptual-teoretica a politicii externe a RM;

Pe parcursul unui deceniu si jumatate de independenta, Republica Moldova, situata
geografic in Sud-Estul Europei,cu greu si-au definit vectorii politicii
externe.cautindu-si un loc mai avantajos . pe arena politicii
international.Politica externa a Republicii Moldova incepe sa se profileze pe
plan international odata cu desprinderea acesteia de Imperiul Sovietic.S-a
ajuns la recuperarea atributelor de suveranitate cum ar fi”Limba de
stat”(31.VIII.1989),’Tricolorul”(27.IV.1990,Nr.5-XII)de catre o fosta
republica unionala,iar Declaratia de Independenta din 1991 semnifica nu doar
separarea de Moscova1,ci si recunoasterea Republicii Moldova ca subiect al
relizarii externe pe arena international.Republica Moldova a fost recunoscuta
de peste 180 de state ale lumii si intretine relatii diplomatice cu mai mult de
150 din elePolitica sa externa a cunoscut mai multe etape de maturizare:
Prima etapa,anii 1991-1994,este caracterizataprin prabusirea regimului de tip
sovietic,care a contribuit la aparitia in Republica Moldova a partidelor politice-o
consecinta a transformarilor socio-politice initiate in perioada gorbaciovista si
continuate dupa dezintegrarea URSS2.Spre deosebire de celalte state care si-au
capatat independent dupa destramarea Uniunii Sovietice,se observa trei grupuri
mari,fiecare avindu-si propriile orientari si scopuri politice3.Din primul grup faceau
parte partidele si organizatiile social-politice orientate spre reunirea cu
Rominia:Frontul Popular Crestin Democrat(FPCD),Partidul National-
Crestin(PNC),formatiunea”Moldova Democratica”,Liga Democrat-Crestina a
Femeilor din Moldova.Cel de-al doilea grup de partied si organizatii social-politice
se orienteaza spre pastrarea URSS sau spre aderarea la Comunitatea Statelor
independente(CSI):Blocul Partidului Socialist din Moldova si Miscarea “Uniunea-
Единство”,in colaborarea cu Partidul Comunistilor(PC).In opinia membrilor
1
Apostol S. Republica Moldova si Rominia:Doua entitati politici rominesti sau doua state suverane?//Revista
istorica,Ed.Academiei Romine,Nr.5-6 mai,1995
2
Juc V.De la partidul unic la pluripartidism//Arena politica,Nr.1,1996.
3
Ilasciuc D.Factorul geopolitic in documentele de program ale formatiunilor politice din Republica
Moldova//Politica externa a Republicii Moldova:Aspecte ale securitatii si colaborarii regionale(material ale
Simpozionului Stiintific Internetional(din 16-17 octombrie 1997)).-
Chisinau:C.C.I.N.Perspectiva,1998.P.123;Turcanu D.

4
.

acestor formatiuni,pastrarea suveranitatii Moldova era posibila prin intarirea

relatiilor existente si stabilirea unor relatii noi cu Rusia,Ucraina si Belarusi,precum
si cu alte state member ale CSI.Grupul de partide si de organizatii social-politice
orientate spre independent Republicii Moldova ce includea Partidul Social-
Democrat(PSD),Partidul Democrat Agrar din Moldova(PDAM),Uniunea
Tineretului din Moldova(UTM).Acest grup de partid considera independent
statului moldovenesc si consolidarea statalitatii lui drept un obiectiv permanent si
nu o etapa intermediara de trecere la integrarea complete cu Rominia Sau
Rusia.Republica Moldova isi exprima disponibilitatea de a negocia cu conducerea
sovietica penmtru solutionarea practica a problemelor provocate de proclamarea
independentei Republicii Moldova si de a-si asuma toate obligatiile ce i-ar reveni
in urma retragerii fortelor armate si a armatelor URSS.

Anii 1994-1998 constituie cea de-a doua etapa de formare a Conceptiei cu privire
la politica externa –putem afirma ca acestea si-au lasat amprenta asupra
procesului de formare a politicii externe a Republicii Moldova Partidele incepura
sa sustina directia independentei statului(Conventia Libera,Alianta Liberal-
Reformatoarea,Partidul Renasterii Economice(P.R.E.)).Republica Moldova isi va
realize politica externa in baza urmatoarelor principii:

 Nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta;

 Reglementarea diferendelor international prin mijloace pasnice;
 Neamestecul in treburile interne ale altor state;
 Cooperarea international;
 Egalitatea in drepturi a poparelor si dreptul lor de a-si hotari soarta;
 Egalitatea suverana a statelor;
 Inviolabilitatea frontierelor;
 Integritatea teritoriala a statelor;
 Respectarea drepturilor si libetatilor fundamentale ale omului:

Un alt principiu de politica externa,reliefat in mod special Conceptie,este cel al

neutralitatii permanente,prin care Republica Moldova se angajeaza sa nu ia
parte ,la aliante politice militare sau economice,care au ca scop pregatirea
razboiului,sa nu permita folosirea teritoriului sau pentru amplasarea bazelor straine
5
.

sis a nu detina,produca sau experimenteze arme nucleare.4Pe linga principiile

mentionate, mai sun indicate si directiile in baza corora Republica Moldova isi va
promova politica externa.Printre acestea pot fi enumerate:

1. Dezvoltarea relatiilor bilateral interstatale,care se vor ax ape:

a) Relatiile cu tarile CSI;

b) Relatiile cu tarile Europei si Americii de Nord;
c) Relatiile cu tarile Asiei ,Africii si Americii Latine.

2. Dezvoltarea relatiilor multiraterale interstatale,axate pe:

a) Activitatea in cadrul in cadrul ONU si altor organizatii international

universal;
b) Cooperarea regional si subregionala.

Facind o analiza a documentului de baza”Conceptia politicii externe a

Republicii Moldova”,printer obiectivele de baza ale politicii externe la acel
moment figura dezvoltarea relatiilor ce statele C.S.I..

De caracterul relatiilor depinde in mare masura stabilitatea politica si succesul

reformelor politice si economice in Tara noastra.

Datorita existentei unor relatii economice si spiritual, Republica Moldova va

pastra si dezvolta in continuare legaturile de prietenie si colaborare reciproc
avantajoase cu tarile Asiei Mijlocii si ale Caucazului-membre C.S.I.

2. a)Redimensionarea politicii externe a RM in arealul postsovietic;

Destramarea Uniunii Sovietice a conditionat aparitia viitoarelor relatii dintre cele

15 state care au rezultat si care au ramas legate prin interese

4
Conceptia politicii externe a Republicii Moldova (directii principale de activitate)din 8 februarie 1995.Nr.368-
XVI//”Monitorul Oficial al Republicii
Moldova”,1995,martie,Nr.4;http://www.mfa.md/PO/Piliticabilaterale/relatiiRM-EuropaAN.htm.
6
.

reciproce.Dezmembrarea fostului imperiu a pus problema cu privire la

restructurarea si pastrarea spatiului ex-sovietic.

Toate statele”noi” inclusiv Republica Moldova au mostenit de la fosta Uniune

sistemul energetic unic,sistemul unic de transport si legaturi de
telecomunicatie,sistemul unic al conductelor petroliere si de gaz ,precum si
libertatea populatiei de a se deplasa dintr-un stat in altul.

Toti acesti factori in ansamblu au dat posibilitatea unei integrari si colaborari mai
intensive in arealul ex-sovietic,spre deosebire de cel European,iar specializarea
unor republici in producerea unor anumite productii a facut sa se simta necesitatea
unei reintegrari economice in conditiile formarii pietelor de desfacere si a
dependentei politice de fostul centru.5

Ideea transformarii URSS intr-o comunitate economica a statelor suverane a

schimbat radical caracterul relatiilor interstatale ale fostelor republici unionale.

(b)Politica externa in cadrul Comunitatii Statelor Independente si

GUAM;

In rezultatul “divortului civilizat”(decembrie 1991)Rusia probabil considera din

aceea ca noile state vor intra intr-o situatie precera si,mai devreme sau mai
tirziu,se vor”aduna din nou in jurul Moscovei”,iar pentru mentinerea procesului de
reintegrare,Moscova a inceput sa se semneze tratate care ar fid us la armonizarea
economiei,politicii externe si securitatii militare.

Prin semnarea la 8 decembrie 1991 la Mensk a Acordului privind crearea

Comunitatii Statelor Independente(CSI),presedintii la acel moment ai Federatiei
Ruse,Ucrainiei si Republicii Belarusi,respective Boris Eltin,Leonid Kravciucc si
Stanislav Suschevici, au cazut de accord ca “Uniunea Sovietica infiintata in
1922,ca subiect al dreptului international si realitate geografica,inceteaza sa

5
Bors I.Relatii valutar-financiare ale Republicii moldova.-Chisinau: Ed.ARC, 1999.P.96.
7
.

existe”.Acest fapt a fost intarit legalmente.Deja la 21 decembrie 1991,conducatorii

a 12 state ,foste republice sovietice(cu exceptia statelor Baltice-Lituania,Letonia si
Estonia)au semnat Protocolul la Acordul privind crearea Comunitatii Statelor
Independente si Declaratia de la Alma-Ata. 6 In accord si in Declaratie se stipula ca
noile state suverane vor putea stabili relatii reciproc avantajoase,axindu-se,pe
renuntarea la utilizarea fortei si la amenintarea cu forta,la metodele economice,si
fara a exercita presiuni asupra altor state,respectind drepturile si libertatile omlui
si grupurilor etnice7.

Acest lucru este confirmat si in alocutiunea din 12 februarie 1991 a presedintelui

M.Snegur in fata celor doua camera ale Parlamentului Rominiei in care se
mentiona ca Republica Moldova a semnat pina la acel moment acorduri economice
pe orizontala cu toate republicile unionale,fara Centru si ca Republica Moldova va
participa in calitate de membru al comunitatilor de State suverane 8.In Declaratia
de suveranitate a Republicii Moldova adoptata de Sovietul Suprem al Republicii
Sovietice Socialiste Moldovenesti la 23 iunie 1990,se stipula ca Republica
Sovietica Socialista Moldoveneasca,in calitate de suveran,are dreptul de a intra in
uniuni de state,delegindu-le benevol unele imputerniciri,sa retraga aceste
imputerniciri sau sa iasa din aceste uniuni in modul stabilit prin tratatul
respectiv9.Astfel,Republica Moldova isi denota disponibilitatea de a intretine relatii
cu alte ,foste republici unionale.

Un alt pas,care a conditionat integrarea Republicii Moldova in spatial CSI a fost

semnarea la 6 moiembrie 1991 de catre Prim-ministrul V.Muravschi a Acordului
economic interstatal.In viziunea sa ,intretinerea relatiilor cu alte republici unionale

6
Protocolul conferintei interparlamentare cu privire la formele colaborarii interstatale//Sfatul Tarii,29
octombrie,1991.
7
Tratate Internationale la care Republica Moldova este parte(1990-1998).-Chisinau:Editia OFICIALA
MOLDPRES,1999.P.4-7;Cernencu M.,Galben A.,Rusnac Gh.,Solomon C.Republica Moldova:Istoria politica(1989-
2000).Documente si Materiale.V.I.-Chisinau:USM,2000.P.41-43,Tratat asupra crearii Comunitatii de State
Suverane//Sfatul Tarii,7 mai,1991;Cernencu M., Galben A.,Rusnac Gh.,Solomon C.Republica Moldova:Istoria
politica(1989-2000). Documente si Materiale.V.II-Chisinau:USM,2000,p.406-407
8
Sa fim stapini in casa noastra.DDiscursul in problema referendumului rostit de M.Snegur,Presedintele Republicii
Moldova//Sfatul Tarii,7 martie,1991.
9
Cernencu M., Galben A., Rusnac Gh. Solomon C.”op,cit”,V.2,p.18;Vestile Sovietului Suprem si ale Guvernului
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti,nr.6,7,1990.P.498-499.
8
.

prin intermediul Acordului putea contribui la realizarea intereselor statale de

reformare a economiei nationale,la solutionarea problemelor referitor la valuta
nationala,a vamilor,frontierelor,la depasirea crizei legata de intreruperea livrarii
combustibilului de catre Rusia ,incetarea functionarii intreprinderilor10.

Republica Moldova, timp de citeva decenii, face parte din aceeasi retea de
comunicatii si transport ca si celalte state CSI,fapt ce-I permite mentinerea
relatiilor economice,politice si cultural cu celalte state din “vecinatatea
apropiata”.Un avantaj al aflarii Moldovei in cadrul CSI este faptul ca,spre
deosebire de pietele occidentale,pietele comerciale din arealul post sovietic sunt cu
mult mai accesibile pentru produsele autohtone.

Analizind relatiile Republica Moldova-CSI,pe linga avantajele pe care le are

prezenta tarii in cadrul acesteia am putea enumera si un sir de dezavantaje.Prin
insasi aderarea la CSI,Republica Moldova a devenit dependenta de stricturile
politice si economice aleacestei comunitati sau,mai bine zis,fata de
Rusia.Ratificarea Declaratiei de la Alma-Ata din 8 aprilie 1994 si altor documente
de aderare la CSI,precum si a protocolului additional la tratatul moldo-rus practice
legifereaza implicarea militara a Republicii Moldova in spatial post-sovietic,ceea
ce de fapt ar insemna o alianta cu Rusia.Unul dintre punctele protocolului prevedea
ca ,in cazul aparitiei unei situatii de pericol pentru securitatea nationala,pentru
suveranitatea si independent teritoriala,partile ar putea intreprinde actiuni concrete
in scopul depasirii unei asemenea situatii,inclusive asistenta reciproca si
respingerea agresiunii11 .

3. Dimensiunea raporturilor politice moldo-ruse si moldo-ucrainene;

10
Ciobanu L.Acordul economic-o necessitate la ora actual.Interviu cu dl.Muravschi//Moldova Suverana,8
noiembrie,1991
11
Lupan I.Valori politice din stinga/Mesagerul,12 ianuarie,1996.
9
.

Dezintegrarea URSS si aparitia pe teritoriul ei a 15 noi state independente a

generat pentru Rusia o situatie geopolitica si geostrategica absolute noua.In
rezultatul colapsului imperiului sovietic, Moscova a pierdut nu numai 24%
din teritoriu si circa 40% din populatie, dar si principalele coordinate ale
politicii externe.Pretinzind a fi calificata si in continuare drept o mare putere,
Rusia aspira la redobindirea statutului de alta data, cel de supraputere.
Pentru a-si pastra statutul sau de mare putere, Rusia are nevoie de mentinerea
influentei sale, inclusive de prezenta militara in Moldova, Georgia, Armenia ,ca
instrument de exercitare a presiunii politice.

Pentru prima data in istoria rapoartelor moldo-ruse din ultimii aproximativ 200de
ani,Moldova nu mai are o frontier comuna cu marele sau vecin de odinioara,ceea
ce creea o situtie geopolitica noua.Pentru Republica Moldova,conform Conceptiei
cu privire la politica externa,relatiile bilateral cu Federatia Rusa sunt appreciate ca
prioritare,de caracterul carora depinde stabilitatea politica si succesul reformelor
economice.

Raporturile oficiale dintre Republica Moldova si Federatia Rusa au inceput cu mult

timp inainte de disparitia URSS,prin semnarea la22 septembrie 1990 la Moscova
de catre presedintele Mircea Snegur si Boris Eltin,Presedintele Sovietului Suprem
al Rusiei.a Tratatului cu privire la principiile relatiilor interstatale deintre
Republica Sovietica Federativa Socialista Rusa(RSFSR)si Republica Sovietica
Socialista Moldova(RSSM).Semnarea acestui Tratat a constituit un act de curaj
pentru ambele parti:prin denumirea sa ,prin includerea unor aspect ale relatiilor
bilateral,cum ar fi cel politic,military,de coordonare pe plan extern,prin prevederea
de a face schimb de reprezentanti oficiali permanenti,avea caracterul unui Tratat
interstatal.Pe parcursul a mai bine de un deceniu,Republica Moldova a depus
eforturi sustine in vederea retragerii acestui contingent rus de pe teritoriul
sau,canalizindu-le pe linia tratativelor bilateral si incercind totodata sa obtina
sprijinul comunitatii international.Negocierile moldo –ruse la acest subiect ce au
demarat dupa semnarea”Conventiei cu privire la principiile de reglementare
10
.

pasnica a conflictului armat din regiunea transnistriana a Republicii Moldova”din

22 iulie 1992 au cunoscut 11 runde de tratative.Prin insasi semnarea Conventiei cu
privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat in regiunea
transnistriana a Republicii Moldova,conducerea Moldovei a acceptat Federatia
Rusa in calitate de arbitru in acest conflict.

Dezintegrarea URSS si independent Ucrainei au diminuat importanta strategic a

noului stat moldovenesc.Republica Moldova a incetat sa fie “cap de pod spre
Balcani”.Aceasta a devenit clar ,dupa instaurarea unui regim democratic in
serbia,ultimul presupus aliat al Rusiei in regiune,si orientarea Serbiei spre
UE.Dupa cum ne demonstreaza evenimentele de ultima ora,Ucraina,cel de-al
doilea stat vecin imediat la est de Republica Moldova,se condidera unul dintre
statele-garant in solutionarea problemei transnistriene.

Inceputul relatiilor moldo –ucrainene a fost pus la 23 octombrie 1992,odata cu

semnarea la Chisinau a Tratatului de buna vecinatate,pritenie si colaborare intre
Republica Moldova si Ucraina,care a intrat in vigoare din 5 ianuarie 1997.Acest
document fixeaza inviolabilitatea frontierelor existente si integrarea teritoriala a
statelor semnatare.Tratatul moldo-ucrainean demonstreaza o atitudine prioritara
fata de asigurarea securitatii in regiune sip e continental European,precizind
ca”securitatea Partilor Contractante este indivizibila si indisolubil legata de
securitatea tuturor statelor participante la Conferinta pentru Securitate si Cooperare
in Europa,mentionind ca Moldova si Ucraina vor colabora in domenuil securitatii
reciproce.De asemenea ,Conform art.12 al Tratatului moldo-ucrainean,Chisinaul si
Kievul “vor stimuli colaborarea in zona de frontier in diverse domenii”,fara a fi
specificat pe care sectoare de granite se vor desfasura aceste activitati.

Din dorinta de a dezvolta relatii bilateral politice, economice, comerciale, cultural

si de alta natura,in spiritual bunei vecinatati,la 11 martie 1997 a fost semnat
Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei cu privire la
punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene si simplificarea

11
.

formalitatilor de trecere a frontierei de catre cetatenii care locuiesc in raioanele de

frontier(in vigoare din 12 august 1997).

Art.5 al Acordului moldo-ucrainean garanteaza drepturile celeilalte Parti,precum si

al apatrizilor care locuiesc pe teritoriul ei,ca si al minoritatilor nationale care
locuiesc pe teritoriul respective Parti,in deplina corespundere cu normele
consfintite in documentele ONU si OSCE.In present in Ucraina locuiesc peste 250
mii de moldoveni,iar pe teritoriul Republicii Moldova 13,8% din numarul de
4335360 de locuitori il constitue Ucrainenii.

In rezultatul analizei acestui capitol putem spune ca,pentru Republica

Moldova,prezenta in cadrul Comunitatii Statelor Independente are atit avantaje,cit
si si dezavantaje.In acest context CSI apare nu doar ca o modalitate de pastrare a
dialogului dintre fostele republici un ionale,raminind principala piata de desfacere
pentru marfurile moldovenesti,dar si ca o organizatie ineficienta,o piedica in
functionarea si relizarea interesului national al Moldovei.Prin insasi aflarea in sfera
de influenta ruseasca,Republica Moldova i-a fost stirbita calitatea ca stat suveran si
independent.

4. Relatiile moldo-romine din perspective integrarii

RM in Uniunea Europeana;

Relatiile dintre Rominia si Republica Moldova, doua state suverane si

independente,au un character privelegiat,special,decurgind din comunitatea de
neam,cuktura,limba si istorie nationala.Existenta la momentul actual a doua state
rominesti separate in loc de unul intregit poate fi explicate prin istoria politica a

12
.

secolului XX,prin conjuncture international care s-a creat odata cu dezmembrarea

URSS si a lagarului socialist.

Relatiile moldo-romine pot fi examinate din doua perspective:din perspective

interesului national al Republicii Moldova de a se intergra in procesele
integrationiste europene si din perspectiva interesului Rominiei de a-si crea o zona
de securitate si stabilitate la frontier estica.Rominia a fost prima tara care a
recunoscut Republica Moldova,dupa proclamarea independentei de stat la 27
august 199112.In ceea ce priveste relatiile politice moldo-romine,putem afirma ca
principalele directii sunt expuse in cele doua documente de baza:Conceptia
politicii externe a Republicii Moldova din 1995 si Programul”Politica externa si
promovarea imaginii reale a Rominiei”.Una din directiile principale ale conceptiei
politicii externe a Republicii Moldova este cooperarea multilateral cu
Rominia.13Privind retrospective relatiile oficiale dintre Chisinau si Bucuresti din
perioada declansarii independentei si pina in present,constatam ca acestea au
evoluat sinusoiodal,oscilind de la emotie,entuziasm,asistenta militara oferita in
1992,in timpul actiunilor militare din stinga Nistrului,la o stare de tensiune,de
acuze publice,care au avut efecte negative asupra ambelor state.In vederea intaririi
cooperarii dintre Rominia,Republica Moldova si Ucraina,au fost create
euroregiunile”Dunarea de Jos”,constituita la 14 august 1998,si “Prutul de
Sus”,infiintata la 22 septembrie 2000.Cooperarea in cadrul euroregiunii”Prutul de
Sus “,ai carei membri sun raioanele Balti si Edinet din Republica Moldova,si
judetele Botosani si Suceava din Rominia si regiunea Cernauti din Ucraina,este
axata in present pe realizarea unor proiecte si programe concrete pe linia
simplificarii procedurilor de trecere a frontierei de stat si a controlului vamal
pentru cetatenii si agentii economici care activeaza pe teritoriul
euroregiunii.Euroregiunea “Dunarea de Jos”,in activitatea careia sunt implicate
judetele Galati,Braila si Tulcea din Rominia,Raionul Cahul din Republica Moldova
12
A se vedea:Cojocaru Gh.E.Politica externa a RM.Studii.-Chisinau:Ed.Civitas,Editia a doua revazuta si
adaugata.2001.P.68-69:V.Bors-Recunoasterea Republicii Moldova pe arena
international//MOLDOSCOPIE(Probleme de analiza politica),Partea XII.-Chisinau:USM,199,p.41
13
Conceptia.politicii externe a RM/Monitorul Oficia al
RM,1995,nr.4;http://www.mfa.md/Ro/PolicyKeyElements/politicaExtConceptia.htm.
13
.

si regiunea Odesa din Ucraina,este de asemenea orientate spre realizarea unor

proiecte commune intre cele trei state partenere.In acest sens sunt desfasurate
festivaluri international de folclor pentru copii,sesiuni de comunicari stiintifice in
domeniul arheologiei,olimpiade scolare,expozitii,tabere de vara,proiecte de
cooperare in domeniul ecologic14.

Pina in prezent activitatea euroregiunilor s-a centrat pe crearea unui cadru comun
in vederea realizarii unui calendar de intruniri trilaterale, pentru informare si
documentare, pe problem de interes comun,pe facilitari ale micului bussines intre
zonele adiacente,inclusive amenajarea de noi puncte international de trecere a
frontierei,pe initierea unor demersuri commune pe linga organizatiile economic-
financiare international pentru asigurarea unei finantari a proiectelor de interes
comun.

La 18 aprilie 2000,Textul Tratatului de parteneriat privelegiat a fost

parafat,aducind cu sine cele mai diverse rectii din partea ambelor state.Au fost
diverse opinii:unii afirmau ca e un final bun,pentru altii actul fiind o mare
greseala.Reactiile insa nu au intirziat sa apara si in Rominia.Majoritatea
reprezentantilor de peste Prut au fost impotriva semnarii Tratatului pina cind vor fi
revazute anumite aspect si incluse cauze cu privire la denuntarea bilaterala si a
consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov.Presedintele de atunci,P.Lucinschi,a
declarat ca parafarea tratatului este un semn bun atit pentru noi,cit si pentru
Europa,deoarece recunoasterea hotarelor fiecarui stat constitue una din cerintele
primordial ale Uniunii Europene15.Totusi ,acest document parafat intre Rominia si
Republica Moldova avea un character privelegiat prin continutul de natura sa ajute
ambele tari sa-si urmareasca obiectivele europene,facilitind procesul de negociere
si intergrare a Rominiei in Uniunea Europeana sic el de asociere a Moldovei la
Uniunea Europeana si de aderare la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-
Est.Caracterul privelegiat al Tratatului putea sa semnifice obligatia Rominiei de a
14
Noile frontiere in Europa de Sud-Est.Republica Moldova,Ucraina,Rominia.-Chisinau:Ed.Stiinta.Institutul de
Politici Publice,2002.P.194;Premierul Rominiei in vizita la Chisinau//Moldova si Lumea,nr.5-6,1999
15
Parafarea Tratatului politic de baza//Moldova Suverana,29 aprilie 2000;Intilnire cu Petru Lucinschi.//Moldova
Suverana,29 aprilie,2000.
14
.

sprijini eforturile de integrare europeana Moldovei.De asemenea,Bucurestiul isi

asuma obligatia de a apara integritatea teritoriala si suveranitatea Moldovei la
forumurile posibile,ceea ce reprezinta o ilustrare practica a relatiilor privelegiate
dintre cele doua tari.Aluzia la conflictul transnistrean a fost prezenta si izibila pe
tot parcursul presedintiei romine a OSCE.In pofida intervalului relativ scurt de
timp,Rominia a reusit,cu diferite ocazii,sa puna problema transnistreana la masa
discutiilor.Conflictul din Transnistria,schimbarile frecvente de Presedinti si
Parlamente si instaurarea unui regim communist la Chisinau in primavera anului
2001,au fost factorii principali care au dus la diminuarea relatiilor dintre Chisinau
si Bucuresti.Venirea comunistilor la putere n-a adus deloc speranta incalzirii
relatiilor moldo-romine,in pofida afirmatiilor aduse de unii comentatori
politici,care incercau sa ne convinga ca relatiile dintre cele doua tari vor fi
pragmatice16.Dar pe parcursul primului an de guvernare a Partidului
Comunistilor,relatiile dintre cele doua state sau racit considerabil:cazul Morei-
invinuirea adusa Rominiei de interventie in treburile interne ale statului in perioada
protestelor in mas de la Chisinau;declararea atasatului military al Ambasadei
Rominiei in Republica Moldova persona non-grata.

Concluzia:

Promovarea unei politici externe active, coerente, in corespundere cu procesele

complexe ce au loc pe arena politica international, presupune imminent a tine cont
atit de factorii interni, cit si de cei externi.

Fiind un stat aflat la confluent marilor puteri,a contradictiilor dintre ele,Republica

Moldova poate sa avanseze doar in baza unor deziderate si orientari clare,stiintific
si practice bine definite,argumentate.Aflare a Republicii Moldova pe parcursul a
15 ani in cadrul Comunitatii Statelor Independente poate fi privita sub doua
16
Serebrian O. Un deceniu de relatii moldo-romin.//Democratia,nr.9,29 ianuarie, 2002.
15
.

unghiuri de vedere.Pe de o parte,CSI-ul a contribuit la mentinerea dialogului intre

fostele republici unionale,evitind o destramare brutal a fostei URSS dupa scenariul
balcanic,inghetind conflictele locale,nepermitindu-le sa se transforme in razboaie
civile si conflagratii militare.Pe de alta parte,R.M. a suferit un esec politic si
economic,a simtit un ipediment in apropierea de structurile occidentale.

Realizarea integrarii europene,care astazi este obiectivul prioritar al politicii

externe al Republicii Moldova,in mare parte depinde de calitatea deciziilor
guvernantilor,actualmente exprimate nu doar la nivel declarative,dar prin actiuni
si pasi concreti;de gradul implementarii reformelor economice si institutionale; de
nivelul democratizarii societatii.Doar o politica active ,coerenta si dinamica,in
stare sa promoveze o imagine pozitiva a statului,va face posibila actualizarea
procesului de integrare a Republicii Moldova in structurile europene.

In scopul activizarii investigatiilor viitoare a politicii externe a Republicii Moldova

este necesara crearea unui centru stiintific modern,care ar uni eforturile savantilor
politologi,sociologi,economist,filosofi,din domeniul relatiilor international in
vederea efectuarii unor cercetari complexe ,interdisciplinare.

Bibliografie:
1. Apostol S. Republica Moldova si Rominia:Doua entitati politici rominesti sau doua state
suverane?//Revista istorica,Ed.Academiei Romine,Nr.5-6 mai,1995
2. Juc V.De la partidul unic la pluripartidism//Arena politica, Nr.1, 1996.
3. Ilasciuc D.Factorul geopolitic in documentele de program ale formatiunilor politice din
Republica Moldova//Politica externa a Republicii Moldova: Aspecte ale securitatii si
colaborarii regionale (material ale Simpozionului Stiintific Internetional (din 16-17
octombrie 1997)).-Chisinau: C.C.I.N.Perspectiva, 1998.P.123; Turcanu D.
4. Conceptia politicii externe a Republicii Moldova (directii principale de activitate) din 8
februarie 1995.Nr.368-XVI//”Monitorul Oficial al Republicii
Moldova”,1995,martie,Nr.4;http://www.mfa.md/PO/Piliticabilaterale/relatiiRM-
EuropaAN.htm.

16
.
5. Bors I.Relatii valutar-financiare ale Republicii moldova.-Chisinau: Ed.ARC, 1999.P.96.
6. Protocolul conferintei interparlamentare cu privire la formele colaborarii
interstatale//Sfatul Tarii, 29 octombrie, 1991.
7. Tratate Internationale la care Republica Moldova este parte(1990-1998).-Chisinau:Editia
OFICIALA MOLDPRES,1999.P.4-7;Cernencu M.,Galben A.,Rusnac Gh.,Solomon
C.Republica Moldova:Istoria politica(1989-2000).Documente si Materiale.V.I.-
Chisinau:USM,2000.P.41-43,Tratat asupra crearii Comunitatii de State Suverane//Sfatul
Tarii,7 mai,1991;Cernencu M., Galben A.,Rusnac Gh.,Solomon C.Republica
Moldova:Istoria politica(1989-2000). Documente si Materiale.V.II-
Chisinau:USM,2000,p.406-407
8. Sa fim stapini in casa noastra.DDiscursul in problema referendumului rostit de M.Snegur,
Presedintele Republicii Moldova//Sfatul Tarii, 7 martie, 1991.
9. Cernencu M., Galben A., Rusnac Gh. Solomon C.”op,cit”,V.2,p.18;Vestile Sovietului
Suprem si ale Guvernului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti,nr.6,7,1990.P.498-
499.
10. Ciobanu L.Acordul economic-o necessitate la ora actual.Interviu cu
dl.Muravschi//Moldova Suverana,8 noiembrie,1991
11. Lupan I.Valori politice din stinga/Mesagerul, 12 ianuarie, 1996.
12. A se vedea:Cojocaru Gh.E.Politica externa a RM.Studii.-Chisinau:Ed.Civitas,Editia a doua
revazuta si adaugata.2001.P.68-69:V.Bors-Recunoasterea Republicii Moldova pe arena
international//MOLDOSCOPIE(Probleme de analiza politica),Partea XII.-
Chisinau:USM,199,p.41
13. Conceptia.politicii.externe.a.RM/Monitorul.Oficia.al.RM,1995,nr.4;http://www.mfa.md/Ro
/PolicyKeyElements/politicaExtConceptia.htm.
14. Noile frontiere in Europa de Sud-Est.Republica Moldova,Ucraina,Rominia.-
Chisinau:Ed.Stiinta.Institutul de Politici Publice,2002.P.194;Premierul Rominiei in vizita
la Chisinau//Moldova si Lumea,nr.5-6,1999
15. Parafarea Tratatului politic de baza//Moldova Suverana,29 aprilie 2000;Intilnire cu Petru
Lucinschi.//Moldova Suverana,29 aprilie,2000.
16. Serebrian O. Un deceniu de relatii moldo-romin.//Democratia,nr.9,29 ianuarie, 2002.
17. Cebotari S.”Conceptia politicii externe a Republicii Moldova in viziunea formatiunilor
politice”//Filozofie .Stiinta.Politica: Realizari implimentari, perspective.Materialele
conferintei international din 28-29 noiembrie 2002/V.Tapoc (coord.).-Chisinau, 2003.-
P.355-358.
18. Cebotari S.”Evolutia conceptiei politicii externe a Republicii Molova (1991-
2002)”//MOLDOSCOPIE”(Probleme de analiza politica).Chisinau:USM,nr.XX,2003.-P15-
32.

17