Tratament in psihiatrie

Tratamentul farmacologic
- medicamente psihotrope -; medicamente care actioneaza asupra SNC k1m11ml
- clasificare: o psiholeptice -; cu actiune inhibitorie asupra SNC o psihoanaleptice -; cu actiune stimulenta asupra SNC o timostabilizatoare
o inhibitori ai colinesterazei
Psiholepticele
Clasificare:
1. Hipnotice
2. Sedative
3. Neuroleptice
Hipnotice
Definitie: medicamente folosite cu rol de inducere si mentinere a somnului
Clasificare: a. Hipnotice barbiturice b. Hipnotice nebarbiturice
Hipnoticele barbiturice
Actiunea barbituricelor se realizeaza prin stimularea recepetorilor GABA-ergici (GABA -; acidul gamma amino butiric -; neurotransmitator
cu efect inhibitor)
Se clasifica dupa durata de actiune:
- cele cu durata scurta se administreaza ca inductoare ale somnului (in insomnia de adormire - nevroze)
- cele cu durata medie si lunga se administreaza pentru mentinerea somnului (in insomnia de trezire -; episodul depresiv major)
Barbiturice cu durata de actiune foarte scurta:
- se folosesc in anestezie (ex tiopental -; durata de actiune de 5 -; 15 minute)
Barbiturice cu durata scurta de actiune:
- ex. Ciclobarbital -; durata de actiune 3 -; 6 ore
Barbiturice cu durata de actiune medie
- ex Butabarbital -; durata de actiune 6 -; 8 ore
Barbiturice cu durata lunga de actiune
- ex Fenobarbital -; durata de actiune 10 -; 12 ore
- ex Amobarbital -; durata de actiune 10 -; 12 ore
• Barbituricele se folosesc pe scara din ce in ce mai redusa -; in prezent rareori pentru efectul hipnotic
• Unele barbiturice au efect anticonvulsivant -; sunt indicate in Epilepsie (ex Fenobarbitalul)
• Risc major de dependenta -; dependenta apare dupa cateva luni de administrare zilnica (ex Fenobarbital -; 3 luni)
Hipnotice nebarbiturice
Sunt heterogene din punct de vedere chimic
- Hipnotice benzodiazepinice (ex Nitrazepam, Flurazepam, Midazolam -; Dormicum si Zolpidem - Stilnox)
- Alte substante (ex Glutetimid, Cloralhidratul, Zopiclona -; Imovane)
• Hipnoticele mai noi (Dormicum, Stilnox, Imovane) nu modifica semnificativ raportul somn REM / somn lent
• Toate hipnoticele nebarbiturice dau dependenta la administrare repetata -; in general cele benzodiazepinice determina mai rapid
dependenta decat cele nebenzodiazepinice
Sedative
Se mai numesc si anxiolitice sau tranchilizante
Se clasifica dupa structura chimica in a. Sedative benzodiazepinice b. Sedative nebenzodiazepinice
Benzodiazepinele:
Actiunea lor se realizeaza prin intermediul receptorilor GABA-ergici
Spectru de actiune multiplu:
- actiune anxiolitica
- sedare
- actiune miorelaxanta
- actiune anticonvulsivanta
- actiune hipnotica
Se clasifica
• dupa actiunea dominanta:
- benzodiazepine neselective -; prezinta toate cele 5 actiuni in ponderi relativ egale (ex Diazepam)
- benzodiazepine cu efect predominant anxiolitic (ex Alprazolam -; Xanax sau Frontin, Clorazepat -; Tranxene si Tofisopam - Grandaxin)
- benzodiazepine cu efect predominant anticonvulsivant (ex Clonazepam - Rivotril)
- benzodiazepine cu actiune predominant hipnotica (mai sus)
• dupa durata de actiune
- benzodiazepine cu durata de actiune scurta (timp de injumatatire sub 6 ore) -; ex. Flurazepam, Midazolam, Zolpidem, Clorazepat
- benzodiazepine cu durata de actiune intermediara (timp de injumatatire de 6 -; 20 ore) -; ex. Clordiazepoxid (Napoton), Oxazepam,
Lorazepam, Alprazolam
- benzodiazepine cu durata lunga de actiune (timp de injumatatire peste 20 ore) -; ex Diazepam, Clonazepam
Dependenta apare la toate preparatele benzodiazepinice -; mai rapid se instaleaza la cele cu durata lunga de actiune
Alta indicatie de electie a medicamentelor benzodiazepinice o reprezinta starea de sevraj la alcool:
- cel mai frecvent folosite: Diazepam, Clordiazepoxid
- in cazul existentei unei insuficiente hepatice se recomanda Oxazepamul sau Lorazepamul (nu necesita metabolizare hepatica)

Sedative nebenzodiazepinice
Sunt heterogene din punct de vedere chimic
Cele mai cunoscute sunt:
- Meprobamatul -; indicat si in sevrajul alcoolic
- Buspirona (Spitomin) o efect anxiolitic fara efect sedativ semnificativ o avantaj -; nu da dependenta (actiunea este mediata de receptorii
serotonin-ergici)
- Hidroxizinul o este un antihistaminic utilizat in afectiunile alergice o are un efect anxiolitic important o poate fi folosit si ca hipnotic o
avantaj -; nu da dependenta
Neurolepticele
Se mai numesc antipsihotice sau tranchilizante majore.
Efectele lor sunt mediate in special prin receptorii DOPAm-ergici (neurotransmitator dopamina) -; ele blocheaza acesti receptori
Efecte comune:
- corectarea simptomelor psihotice -; halucinatii si idei delirante
- sedare
Clasificare:
• dupa structura chimica (sunt mentionate clasele si medicamentele mai frecvent folosite)
- Fenotiazine o Alifatice -; Clorpromazina o Piperidinice -; Tioridazinul o Piperazinice -; Flufenazina, Trifluoperazina, Perfenazina
- Butirofenone -; Haloperidol, Droperidol
- Tioxantene -; Tiotixen, Flupentixol, Zuclopentixol (Clopixol)
- Indoli -; Molindon
- Dibenzodiazepine - Loxapina
• in functie de actiunea care se instaleaza initial odata cu cresterea treptata a dozei:
- Sedative o efectele sedative se valideaza la doze mici, inaintea instalarii efectelor antipsihotice care apar la doze mai mari o efectele
adverse sunt dominate de simptome anticolinergice o efectele extrapiramidale sunt mai rare decat in cazul celor incisive o exemple -;
fenotiazinele alifatice si piperidinice
- Incisive o efectele sedative apar la doze mai mari decat cele care au efect antipsihotic evident o efectele adverse sunt dominate de
efecte extrapiramidale o exemple -; fenotiazinele piperazinice, butirofenonele, tioxantenele, dibenzodiazepinele
• dupa generatie
- Neuroleptice standard (neuroleptice clasice) o sunt cele reprezentate mai sus
- Preparate depot o au reprezentat un prim progres in tratamentul psihozelor cronice, mai ales al schizofreniei, crescand complianta la
tratament (fiind necesara o singura injectie la 2, 3 sau 4 saptamani) o ele contin un neuroleptic standard incisiv care se elibereaza treptat
in plasma de la locul injectiei intramusculare o exemple: Flupentixol decanoat (Fluanxol depot), Zuclopentixol decanoat (Clopixol depot),
Flufenatina decanoat (Modecat, Dapotum), Haloperidol decanoat
- Neuroleptice atipice (de generatia a II-a) o Se caracterizeaza prin:
? efect si asupra simptomelor negative ale schizofreniei (acestea sunt influentate in mica masura de neurolepticele clasice)
? efecte extrapiramidale mai reduse, uneori chiar absente -; mai ales diskinezia tardiva
? efectele se mediaza atat prin actiune asupra receptorilor DOPAm-ergici cat si serotoninergici -; mai sunt denumite neuroleptice SDA
(Serotonin Dopamin Antagonisti)
? dezavantajul cel mai important in tara noastra este pretul ridicat al acestor neuroleptice o Reprezentanti
? Sulpiridul -; la doze mici are proprietatile unui neuroleptic atipic avand efect dezinhibitor si rare efecte extrapiramidale (200 -; 800 mg/zi),
in vreme ce la doze mari devine un neuroleptic standard cu proprietati predominant sedative si actiune buna pe simptomele pozitive
? Clozapina (Leponex, Clozaril) -; este un neuroleptic atipic cu efect foarte bun si pe simptomele pozitive, efectele extrapiramidale sunt
practic absente, insa datorita riscului de agranulocitoza este indicat in schizofrenia rezistenta la tratament
? Risperidona (Rispolept, Risperdal) -; are efecte bune si pe simptomele pozitive, insa fenomenele extrapiramidale sunt relativ mai
frecvente in comparatie cu celelalte neuroleptice atipice
? Olanzapina (Zyprexa) -; efectul asupra simptomelor pozitive este bun, insa efectul asupra simptomelor negative este mai intens, in doze
uzuale are un efect antidepresiv, in doze mai mari are efecte sedative pronuntate fiind eficient in tratarea agitatiei psiho-motorii; efectele
extrapiramidale sunt absente dar cresterea in greutate este mai pronuntata decat in cazul celorlalte neuroleptice
? Quetiapina (Seroquel) -; are efect bun atat pe simptomele pozitive cat si pe cele negative, pana in prezent nu s-au constatat efecte
adverse extrapiramidale, dar pot apare tulburari de conducere la nivelul sistemului excitoconductor al inimii (modificarea traseului EKG)
Indicatii:
- schizofrenia -; tratament atat al episoadelor acute dar si pentru prevenirea recaderilor (dupa un prim episod tratamentul se continua
minim 1 an, dupa care dozele se reduc treptat pana la intreruperea tratamentului; dupa mai multe episoade tratamentul este cronic -;
toata viata)
- stari de agitatie psiho-motorie, indiferent de etiologie (episod manical, stari de sevraj la substante psihotrope, tulburari acute de
comportament in retardarea mintala sau demente, depresia agitata, etc.)
- tratamentul de scurta durata al anxietatii
- unele dintre neuroleptice au si un efect antidepresiv (flupentixolul, tioridazinul si olanzapina), insa majoritatea determina o agravare a
depresiei
- ca antiemetice
Efecte adverse:
- efectele extrapiramidale -; se datoreaza blocarii receptorilor DOPAm-ergici cu producerea unui dezechilibru intre mediatia colinergica
(neurotransmitator acetilcolina) si cea DOPAm-ergica o distonia acuta -; apare in fazele de initiere a tratamentului si consta in contractii
tonice bruste ale musculaturii limbii (protruzia limbii), buzelor (gura nu mai poate fi inchisa, motiv pentru care saliva se scurge din gura),
globilor oculari (“plafonarea privirii”), gatului (torticolis) sau spatelui (opistotonus -; arcuirea spatelui) o parkinsonismul indus de
neuroleptice -; este un sindrom extrapiramidal identic clinic cu cel din boala Parkinson: flexibilitate ceroasa, bradikinezie, tremor de repaos
(dispare in timpul miscarilor intentionate), semnul rotii dintate (la flexia si extensia mainii pe antebrat miscarea nu este continua, ci
sacadata) o akatisia -; imposibilitatea de a sta nemiscat in pat, pe scaun sau in picioare, se asociaza frecvent cu tasikinezia -; plimbare in
continuu o catatonia indusa de neuroleptice -; este o stare identica cu catatonia, dar ca efect secundar al medicatiei o diskinezia tardiva -;
apare dupa perioade lungi de tratament, spre deosebire de celelalte manifestari extrapiramidale se accentueaza in cazul reducerii dozei
de neuroleptic si/sau asocierii unui medicament anticolinergic (situatii in care celelalte simptome remit); consta in miscari localizate la
nivelul musculaturii faciale, a limbii si buzelor sau a globilor oculari, alteori miscari coreo-atetozice ale membrelor si trunchiului
- sindromul neuroleptic malign -; este un sindrom rar, dar care pune in pericol viata pacientului; el consta in rigiditate musculara, febra si
stare confuzionala
- efecte anticolinergice - incetosarea vederii datorata tulburarilor de acomodare, uscaciunea gurii, constipatie, retentie urinara
- efecte cardiovasculare -; hipotensiunea ortostatica (scaderea tensiunii arteriale la ridicarea brusca in picioare, cu ameteli sau chiar lesin
- sincopa), rareori moarte subita (tulburari de repolarizare miocardice cu aritmii cardiace); sunt mai frecvente in cazul neurolepticelor
sedative
- efecte endocrinologice -; scaderea libidoului cu disfunctie erectila sau tulburari de ejaculare, hiperprolactinemie (cresterea secretiei de
prolactina cu galactoree la femei -; scurgerea de lapte si ginecomastie la barbati -; cresterea in volum a glandei mamare)
- alte efecte adverse -; reactii alergice cutanate, icter (coloratie galbena a pielii datorata cresterii concentratiei de bilirubina in sange),
modificari sanguine, reactii oftalmologice cu afectarea secundara a vederii

Psihoanaleptice
Clasificare:
- antidepresivele
- amfetaminele
Antidepresivele
Sunt medicamente folosite in tratamentul depresiei majore (endogene).
Dupa un episod depresiv major in cazul Tulburarii depresive recurente se indica administrarea antidepresivului inca 6 luni pana la 2 ani
dupa remiterea simptomatologiei in doza de cel putin ½ din doza terapeutica care a determinat corectarea simptomelor depresive.
Efectul antidepresiv se datoreaza cresterii transmisiei serotoninergice si/sau noradrenergice
Clasificare:
• Antidepresivele triciclice
- sunt primele antidepresive folosite in tratamentul depresiei; datorita aparitiei a multor efecte adverse utilizarea lor in prezent este redusa
- ele se clasifica dupa existenta unui efect sedativ si anxiolitic asociat in o antidepresive sedative: Amitriptilina, Doxepin -; indicat si in
sevrajul alcoolic, Trimipramina o antidepresive nesedative: Imipramina, Clomipramina (Anafranil) -; indicat si in tulburarea obsesiv-
compulsiva, Nortriptilina
- efecte adverse: o efecte anticolinergice -; tulburari de acomodare ale vederii, uscaciunea gurii, constipatie, retentie urinara, transpiratii
accentuate o hipotensiune ortostatica, tahicardie si aritmii cardiace cu moarte subita o tremor, cefalee, spasme musculare, convulsii -;
contraindicate la epileptici o afectare hepatica cu icter o efecte adverse hematologice -; agranulocitoza o eruptii cutanate
- efectele adverse sunt de cele mai multe ori tranzitorii, ele pot fi evitate sau reduse in intensitate daca tratamentul se incepe cu doze mici
care se cresc treptat pana la doza corespunzatoare
- efectul antidepresiv se instaleaza dupa 10 -; 14 zile de tratament, lipsa de raspuns la un antidepresiv se mentioneaza daca nu apare nici
o ameliorare dupa 4 saptamani de administrare a antidepresivului respectiv, cu conditia ca doza sa fie corecta
• Antidepresive tetraciclice sau inrudite cu triciclicele
- reprezentanti: Mianserina, Maprotilina, Trazodona
- toate au efect sedativ si anxiolitic
- efectele adverse anticolinergice si cardiovasculare sunt mai reduse in intensitate
- efectul antidepresiv se instaleaza ceva mai rapid -; de exemplu pentru Mianserin dupa 4 -; 7 zile de tratament
• Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei -; ISRS
- efectul antidepresiv se datoreaza inhibarii recaptarii serotoninei din fanta sinaptica in axonul neuronului presinaptic -; fapt care determina
o persistenta crescuta a serotoninei in sinapsa si, in consecinta cresterea activitatii serotoninergice
- reprezentanti: Fluoxetin (Prozac), Fluvoxamin (Fevarin), Sertralina (Zoloft), Paroxetina (Seroxat)
- sunt indicate si in tulburarile anxioase, mai ales in tulburarea de panica (in special Paroxetina)
- efectele adverse sunt rare si de cele mai multe ori tranzitorii datorita actiunii selective pe transmisia serotoninergica o pot determina
convulsii, fiind contraindicate la epileptici o in unele cazuri -; mai ales la varstnici poate apare un sindrom serotoninergic: agitatie,
confuzie, convulsii si febra (risc letal); pentru evitarea acestuia se recomanda cresterea treptata a dozelor pana la dozele eficiente
terapeutic o uneori determina greata si varsaturi, diaree, anorexie, reactii cutanate, iritabilitate, anxietate, agitatie, tremor si disfunctii
sexuale o pentru evitarea anxietatii, agitatiei si iritabilitatii se recomanda asocierea in primele 2 -; 3 saptamani de tratament a unei
benzodiazepine
• Agonisiti selectivi ai serotoninei si noradrenalinei -; NaSSA
- efectul antidepresiv se datoreaza unei stimulari selective atat a transmisiei serotoninergice cat si noradrenergice
- reprezentanti: Mirtazapina (Remeron) -; are efect sedativ si anxiolitic important, Venlafaxina (Efectin) -; este eficienta in tulburarea de
panica
- efectele adverse sunt rare si de cele mai multe ori tranzitorii datorita actiunii selective pe transmisia serotoninergica si noradrenergica: o
astenie o greata si varsaturi, anorexie o ameteli, insomnie sau somnolenta, iritabilitate, tremor o transpiratii accentuate o scaderea
libidoului, difunctie erectila, tulburari de ejaculare sau anorgasmie
• Agonisti selectivi ai noradrenalinei
- efectul antidepresiv se realizeaza prin stimularea selectiva a activitatii noradrenergice
- reprezentanti: Reboxetina (Edronax)
- indicatie de electie in depresiile inhibate -; stuporul depresiv, dar si in cele cu tulburari de concentrare, indecizie si lipsa interesului pentru
activitati
- efectele adverse sunt rare si de cele mai multe ori tranzitorii o ameteli, insomnie, parestezii o hipotensiune, tahicardie o transpiratii
accentuate, uscaciunea gurii, constipatie, disurie o difunctii sexuale -; mai ales disfunctie erectila
• Inhibitorii monoaminoxidazelor -; IMAO
- efectul antidepresiv se datoreaza inhibarii monoaminoxidazelor (MAO -; enzime care degradeaza neurotransmitatorii eliberati in fanta
sinaptica) -; neurotransmitatorii eliberati persista timp mai indelungat in sinapsa si determina o stimulare mai accentuata si de durata a
receptorilor postsinaptici
- reprezentanti: Fenelzina si Tranilcipramina -; produc o denaturare a MAO (inhibitie ireversibila), motiv pentru care impun restrictii
alimentare (evitarea alimentelor care contin precursori ai neurotransmitatorilor -; Triptofan si 5 HidroxiTriptamina)
- indicate si in fobii si tulburari hipocondriace
- efectele adverse sunt frecvente si intense iar interactiunile cu alte medicamente sunt multiple si soldate cu consecinte grave -; din acest
motiv ele sunt de evitat in prezent cu atat mai mult cu cat exista multe alte optiuni terapeutice mult mai bine tolerate (sunt antidepresive de
rezerva)
- exista in prezent inhibitori reversibili ai MAO care sunt mai bine tolerati si nu impun restrictii alimentare -; Moclobemid (Aurorix), motiv
pentru care sunt recomandati si ca tratament de prima intentie
Amfetaminele si compusi amfetamin-like:
- sunt rar folosite datorita potentialului lor de a induce dependenta psihica si a urmarilor administrarii pe termen lung (“psihozele
amfetaminice”)
- reprezentanti: Dextroamfetamina, Metilfenidat (Ritalin)
- indicatii: o narcolepsia -; “crize de somn” care survin pe neasteptate, surprinzand pacientul in orice ipostaza, dintre care unele pot fi
extrem de periculoase (de exemplu: cand trece strada) o obezitate -; rar utilizate in prezent datorita aparitiei medicamentelor
hipolipemiante care sunt relativ bine tolerate si impun riscuri mult mai mici la administrarea pe termen lung o in psihiatria pediatrica -; in
tulburarea hiperkinetica (tulburarea de baza este deficitul atentional)
Timostabilizatoare
Sunt medicamente utilizate in tratamentul episodului maniacal si in profilaxia recaderilor in Tulburarea afectiva bipolara.
Clasificare:
- Sarurile de Litiu
- Antiepilepticele timostabilizatoare
Sarurile de Litiu
- efect dovedit in tratamentul maniei si in profilaxia recaderilor din tulburarea afectiva bipolara
- potenteaza efectul antidepresivelor, fiind indicat si in depresia rezistenta la tratament
- cel mai frecvent utilizat sub forma de Carbonat de Li, dar exista si sub alte forme (de exemplu Citratul de Li)
- datorita efectelor toxice (mai ales renale, cardiace si asupra glandei tiroide) si existentei unui registru terapeutic relativ apropiat de
registrul toxic, tratamentul impune dozarea regulata a Li-emiei (concentratia plasmatica a Li)
- in episodul manical este nevoie de cantitati mai mari de Carbonat de Li pentru a obtine Li-emii echivalente cu cele obtinute in perioadele
de remisie; Li-emia cu efect terapeutic necesara in tratamentul episodului maniacal este mai mare decat Li-emia care are eficienta
dovedita in tratamentul profilactic al recaderilor
- principalele efectele adverse sunt: o tulburari gastro-intestinale, in special diaree o tremuraturi sau fasciculatii, senzatie de slabiciune
musculara o uscaciunea gurii sau gust metalic o modificari hematologice -; leucocitoza (cresterea numarului de leucocite) o efectele
toxice susmentionate
Antiepilepticele
- efectul lor se datoreaza cresterii potentialului de repaus al membranei neuronale -; se produce o hiperpolarizare a membranei care
determina o stimulare mai intensa pentru declansarea unui influx nervos si incetineste propagarea acestuia
- ele sunt indicate la cazurile la care administrarea sarurilor de Li este contraindicata
- potenteaza efectul antidepresivelor fiind indicate in depresia rezistenta la tratament
- reprezentanti: o Carbamazepina -; se utilizeaza si in sevrajul alcoolic pentru a preveni aparitia crizelor convulsivante; are un efect
sedativ important -; utilitate si in tratamentul maniei o Acidul valproic (Convulex) sau Valproatul de Sodiu (Depakine) -; este mai bine
tolerat dar este preferat in special pentru tratamentul profilactic al tulburarii afective bipolare o Gabapentinul (Neurontin) este foarte bine
tolerat, efectul sedativ este exprimat putand fi folosit atat in mania acuta cat si in scop profilactic o Topiramatul -; este putin utilizat la noi,
tolerabilitatea sa este relativ buna, dar este indicat mai ales ca antiepileptic o Lamotriginul -; este de asemenea putin utilizat la noi in
patologia psihiatrica, fiind indicat in special ca antiepileptic
Inhibitori ai colinesterazei
Sunt medicamente noi utilizate in tratamentul dementei Alzheimer (unul din mecanismele incriminate in patogenia acestei demente este
deficitul de acetilcolina)
Efectul terapeutic se datoreaza inhibitiei colinesterazei -; enzima care degradeaza acetilcolina -; ca urmare deficitul acestui
neurotransmitator este in parte compensat.
Eficienta lor este dovedita in cazurile surprinse in stadii timpurii -; situatie in care este posibila o recuperare partiala a deteriorarii cognitive.
In cazuri avansate eficienta acestor medicamente este discutabila, ele pot stopa progresia afectiunii sau pot incetini ritmul procesului
deteriorativ
Reprezentanti:
- Donepezil (Aricept)
- Rivastigmina (Exelon)
- Selegilina (Selegos)
Terapia electro-convulsivanta
Definitie: inducerea unei depolarizari a SNC prin aplicarea unui stimul electric la nivelul extremitatii cefalice
Mecanism de actiune -; putin cunoscut, se presupune ca se realizeaza modificari in functiile unor neurotransmitatori la nivel cerebral
Variante tehnice:
• dupa modul de aplicare al electrozilor
- aplicarea bilaterala a electrozilor (bitemporal)
- aplicarea unilaterala a electrozilor (la nivelul unei singure emisfere cerebrale -; fronto-occipital)
• dupa asocierea unei anestezii generale
- metoda simpla -; in care terapia nu se relizeaza sub anestezie, metoda abandonata in tarile dezvoltate; aspectul clinic dupa aplicarea
stimulului electric este identic cu cel al unei crize epileptice, are o desfasurare multifazica: o faza tonica -; contractie generalizata a
musculaturii si apnee, uneori cu incontinenta de urina si fecale o faza tonico-clonica -; convulsii tonico-clonice epileptiforme cu persistenta
apneei o faza confuziva -; dureaza in medie 30 minute, pacientul are la revenire amnezia episodului, amnezie care cuprinde si cateva
minute anterior aplicarii stimulului electric
- metoda protejata -; stimulul electric se aplica sub stare de anestezie generala (se administreaza Tiopental pentru inducerea somnului si
curarizante cu actiune scurta -; preparate de succinil-colina -; Miorelaxin); contractiile musculare sunt minime sau abente dar este
necesara ventilatia artificiala pana la reluarea spontana a respiratiei dupa metabolizarea curarizantului
Indicatii
- de prima intentie -; episodul depresiv sever cu simptome psihotice
- alternativa -; schizofrenia rezistenta la tratament neuroleptic, mai ales forma catatonica
Contraindicatii:
- pentru metoda simpla o contraindicatii absolute
? sindromul de hipertensiune intracraniana
? infarctul miocardic acut in antecedente
? anevrisme cerebrale
? tratament prezent cu anticoagulante o contraindicatii relative
? stari febrile
? orice afectiune cardio-vasculara inclusiv hipertensiunea arteriala
? afectiuni respiratorii care se pot complica cu pneumotorace
? afectiuni osteoarticulare
? varsta inaintata nu reprezinta o contraindicatie in sine, ci prin osteoporoza consecutiva
? sarcina nu este o contraindicatie -; fata de neuroleptice, terapia electroconvulsivanta nu are efecte teratogene asupra embrionului
- pentru metoda protejata -; se mentin doar contraindicatiile absolute ale metodei simple
Efecte nedorite
- pentru metoda simpla o pe termen scurt:
? apnee prelungita cu stop cardio-respirator -; rar
? fracturi sau luxatii
? aritmii cardiace
? pneumotorace o pe termen lung
? tulburari de memorie -; de obicei reversibile in cateva saptamani sau luni
- pentru metoda protejata o pe termen scurt -; complicatiile generate de starea de anestezie generala o pe termen lung -; tulburarile de
memorie
Alte variante de tratament biologic
Terapia prin lumina
Consta in expunerea pacientului la o sursa de lumina artificiala
Este indicata in depresie -; s-a aplicat dupa descrierea depresiilor sezoniere
Deprivarea de somn
Consta in intarzierea si reducerea duratei somnului prin implicarea in diverse activitati (de exemplu vizionarea TV)
Este indicata in depresie

Psihochirurgia
Consta in producerea de leziuni la nivelul unor arii cerebrale implicate in determinismul unor simptome specifice
Este o metoda rar folosita in prezent, ea este rezervata doar acelor cazuri la care orice alta varianta de tratament a esuat
Terapii psihologice
Indicatii (dupa DSM-IV):
- tulburarile anxioase
- tulburarile somatoforme
- tulburarile disociative
- disfunctiile sexuale
- tulburarile de alimentatie
- alte tulburari ale impulsurilor
- tulburarile de adaptare
- tulburarile de personalitate
- dependenta sau abuzul la substante psihoactive
- tulburarile persistente ale dispozitiei
Contraindicatii (dupa DSM-IV):
- delirium
- demente
- tulburari amnestice si alte tulburari cognitive
- tulburari psihotice determinate de consumul de substante psihoactive
- schizofrenia si alte tulburari psihotice
- episodul depresiv major cu simptome psihotice sau risc suicidar
- episodul manical
In afectiunile nementionate mai sus terapiile psihologice pot fi utilizate daca particularitatile cazului o indica.
Metode -; clasificare:
- dupa numarul de persoane implicate o psihoterapie individuala o psihoterapie de grup
- dupa metoda utilizata o terapii psihodinamice o terapii umaniste (ex terapia centrata pe client) o terapii comportamentale o terapii
cognitive o terapii cognitiv-comportamentale (ex terapia rational emotiva)

Schizofrenie si psihoterapie

EXPERIENTA
SCHIZOFRENIEI

Written by psiho blue

Tuesday, 08 June 2010 09:56

Experienta schizofreniei

Experienta descrisa de persoanele afectate de schizofrenie este o componenta fundamentala a

abordarii descriptive adoptate de sistemele diagnostice actuale.
Moscarelli (2009) introduce si defineste domeniul „substratului experiential” si a
„experientelor pasive” din schizofrenie. Experientele pasive sunt experiente subiective
caracterizate de receptionare pasiva a experientei, referindu-se la experientierea bolii in mod
similar cu durerea.
In ciuda utilizarii universale a termenului de „experienta” nu a fost inca formulata o definitie
tehnica, operationalizata a acestui termen. Ca rezultat nu exista o definitie clara a substratului
experiential al bolilor psihiatrice si ca urmare nici a relatiei dintre substratul experiential,
simptome si semne. Definitia actuala a simptomului in DSM – IV – TR (Diagnostic and
Statistic Manual, Fourth Edition, Text Revision) este „o manifestare subiectiva a unei situatii
psihologice. Simptomele sunt raportate de individul afectat mai degraba decat observate de
examinator.” Iar semnele clinice sunt definite astfel: ”o manifestare obiectiva a unei situatii
patologice. Asfel este subliniata diferenta dintre simptom, definit ca manifestare subiectiva si
semn, definit ca manifestare obiectiva.
Relevanta simptomelor a fost criticata in medicina si este deosebit de fragila in psihiatrie si în
mod special in schizofrenie.
Substratul experiential si experientele pasive in schizofrenie sunt un domeniu subiectiv si un
indicator a ceea ce (conform cu Schneider) este „doar o conventie prin care etichetam ceva ca
fiind schizofrenie”. Experienta pasiva in schizofrenie este, din punct de vedere conceptual,
asemanatoare cu experienta subiectiva a iradierii durerii in infarctul miocardic acut. Daca nu
am cunoaste care este substratul somatic al infarctului miocardic atunci experienta subiectiva a
iradierii durerii ar fi considerata un indicator a ceea ce conventia stabilita ar spune ca este
etichetat drept infarct miocardic.
In acest context psihopatologia descriptiva a schizofreniei trebuie sa diferentieze printre
posibilii indicatori:

Experiente pasive descrise direct de catre subiect: pe care numai subiectul „le poate observa”
Judecatile subiectului, care pot fi observate de catre clinician (de exemplu delirul)
Simptome comportamentale observate de clinician (de exemplu tulburari motorii, tocire
afectiva, vorbire dezorganizata)
Experientele pasive pe care le poate observa doar pacientul pot fi simptome valoroase care prin
ele insele pot fi indicatoare de schizofrenie. Mascarelli (2009) defineste experientele pasive din
schizofrenie ca:
pasive si involuntare, primite, simple si imediate
de neevitat, in care individul nu are optiune, auto-evidente
experientiale in domenii variate (gandire, perceptie, emotie)
indicatoare potentiale de schizofrenie
frecvent traite ca fiind confuzive
frecvent traite ca deranjante
Asemenea experiente pasive sunt controlul gandurilor (insertia gandurilor), furtul gandurilor si
delirul Jasper.
Asa cum spunea Jasper, in mod normal stim ca noi gandim, ca un gand care ne apare in minte
este al nostru, in timp ce schizofrenul vorbeste despre „ganduri facute de altii” – pacientul nu
stie de ce a avut un anume gand sau ca a intentionat sa il aiba. Insertia si furtul gandurilor,
difuzarea gandurilor pasive fac parte din pierderea identitatii. Persoana experientiaza gandurile
ca nefiind ale sale proprii, ci intruzive in mintea sa, recunoscute ca straine. DSM – IV
considera acest fenomen un „delir bizar”: pierderea controlului asupra persoanei, faptul ca
gândurile sale au fost luate de cineva din afara (furtul gandirii) sau ca in mintea sa au fost
plasate ganduri din afara (insertia gandurilor).
Delirul Jasper este delirul caracterizat de „cunoasterea intruziva a intelesului”, fiind „in afara
intelegerii noastre”. Pentru pacientul schizofren mediul inconjurator are un inteles complet
nou. Acest tip de delir este definit de DSM IV ca delir bizar: credinte care violeaza practic
intelegerea oricarei subculturi in ce priveste lumea fizica si naturala, respectiv procese ale
gandirii care sunt atat de indepartate de experienta umana normala incat delirul devine de
neinteles: de exemplu construirea unei masini de citire a gandurilor si de inserare a gandurilor
in capul unei anumite persoane. Kraepelin spunea ca pentru pacient totul pare schimbat,
incomprehensibil si misterios. Persoana schizofrena foloseste expresii precum: „un joc
infamat”, casa descantata”, „mister”, „barfe secrete”, „ceva fals in lucruri”, „secret” si
formuleaz? intrebari de genul: „De ce vorbesti in mine?”, „De ce ma chinui?”, „Care este
scopul tau real?”, „Sunteti oameni sau spirite?”, etc.
Toti acesti termeni se presupune ca descriu substratul experiential enigmatic – experienta
schizofreniei este neasteptata, cu aparitie brusca, cu conotatii straine si ciudate pentru pacient.
Pacientul are o experienta enigmatica pasiva, astfel ca judecata sa incearca sa explice
experienta enigmistica a clinicianului privitor la delirul pacientului si faptul ca clinicianul nu
poate intelege si/sau explica delirul pacientului. Astfel ca delirul strain si enigmatic al
pacientului este doar oglindit de catre clinician si experienta enigmatica a pacientului.
Experientele pasive pot continua sa raman? enigmatice si confuzive pentru pacient in ciuda
incercarilor sale de a le intelege si explica.
Astfel, orice experient? pasiv? este peste puterea de intelegere a subiectului afectat. Ca urmare
definitia delirului trebuie sa fie legat? de experienta pasiva.
Substratul experential al experientelor pasive din schizofrenie poate avea un rol semnificativ in
eficacitatea tratamentului schizofreniei. Si anume aceste experiente trebuie sa fie unul din
scopurile tratamentului: tratamentul care minimalizeaza experientele pasive poate fi considerat
mai util de catre pacient in termeni de siguranta proprie comparativ cu tratamentul destinat
minimalizarii simptomelor „evaluate obiectiv”, evitarii recaderilor sau controlarii”
comportamentului problematic din punct de vedere social.
Last Updated on Tuesday, 08 June 2010 09:57

SCHIZOFRENIE
SIMPLA

Written by psiho blue

Friday, 27 November 2009 11:53

Schizofrenia simpla

Schizofrenia simpla deteriorativa este caracterizata de o pierdere treptata si insidioasa a

ambitie, intereselor si iniativei.
Halucinatiile si delirul sunt rare si daca apar nu persista mult timp. In general pacientii cu
schizofrenie simpla sunt izolati social, evita contactul cu oamenii, isi dau demisia de la serviciu si
evita sa se mai intalneasca cu prietenii.
Persoanele care sufera de schizofrenie simpla evita sa mearga pe strada in timpul zilei dar de
multe ori fac plimbari de unii singuri la 2 sau la 3 dimineata. Tind sa doarma peste zi si sa stea
treji noaptea.
La inceputul bolii pot avea multe simptome fizice. De multe ori persoanele cu schizofrenie
simpla sunt tratate cativa ani pentru afectiuni psihosomatice inainte de a se stabili diagnosticul
corect. In multe cazuri aceste persoane ajung sa isi piarda locuinta, devin din ce in ce mai retrasi
emotional si doresc sa fie lasati singuri.
Desi par sa fie indiferenti la ceea ce-i ingrijoreaza pacientii suferinzi de schizofrenie simpla
reactioneaza violent daca sunt batuti la cap de membrii familiei.
In mod uzual debutul schizofreniei simple este in perioada adolescentei.
Last Updated on Wednesday, 03 March 2010 14:30

SCHIZOFRENIE
PARANOIDA

Written by psiho blue

Friday, 27 November 2009 11:52

Schizofrenia paranoida

Schizofrenia panoida se caracterizeaza in special prin prezenta delirurilor de persecutie sau

grandoare.
Pentru ca acest tip de schizofrenie debuteaza de obicei mai tarziu comparativ cu celelalte forme
de schozofrenie acesti pacienti au resurse ale eului mai mari.
In schizofrenie paranoida apare o regresie mai mica a facultatilor mentale, raspunsului emotional
si comportamentului decat in celelalte subtipuri de schizofrenie.
In mod tipic pacientii cu schizofrenie paranoida sunt tensionati, suspiciosi si reservati, adesea
ositili si agresivi. Se pot comporta destul de bine in societate si in anumite domenii inteligenta
ramane ridicata.
Last Updated on Wednesday, 03 March 2010 14:36

SCHIZOFRENIE DE TIP
DEZORGANIZAT/HEBEFRENICA

Written by psiho blue

Friday, 27 November 2009 11:51

Schizofrenia de tip dezorganizat sau hebefrenica

Schizofrenia de tip dezorganizat sau hebefrenica se caracterizeaza prin represarea la un
comportament primitiv, dezinhibat si dezorganizat.
Pacientii cu schizofrenie hebefrenica sunt de obicei activi dar intr-un mod neconstructiv si lipsit
de scop. Contactul cu realitatea este foarte slab. Raspunsurile emotionale sunt inadecvate,
adesea incep sa rada fara motiv, fac grimace si au comportament “prostesc”.
Tulburarea gandirii este foarte pronuntata in schizofrenia de tip dezorganizat. Sunt afectate
igiena personala si comportamentul social.
Last Updated on Wednesday, 03 March 2010 14:43

SCHIZOFRENIE
CATATONICA

Written by psiho blue

Friday, 27 November 2009 11:50

Schizofrenie catatonica

Schizofrenia catatonica se caracterizeaza prin tulburari psihomotorii persistente de tipul stupor

sau excitatie psiho-motorie cu durata de 2 saptamani. Mai apar simptome cum sunt: posturi
neobisnuite, negativism, rigiditate, flexibilitate de ceara si automatisme.
Schizofrenia catatonica se manifesta in doua forme: catatonie inhibata sau stuporoasa si
catatonie de excitatie.
Pacientii cu schizofrenie catatonica stuporoasa prezinta o diminuare pronuntata a miscarilor si
activitatii spontane. Pot sta complet muti sau se supun automat oamenilor, stau complet
nemiscati (uneori in pozitii bizare) perioade lungi de timp, ca apoi sa izbucneasca brusc in crize
violente si distructive. Ocazional prezinta flexibilitate de ceara: pot fi aranjati in diverse pozitii
inconfortabile pe care le mentin fara efort aparent. Expresia faciala este complet inghetata.
Posibil ca inhibitia totala din acest tip de schizofrenie catatonica sa fie datorata proceselor
cerebrale exitatorii excesive.
Pacientii cu schizofrenie catatonica de excitatie se afla intr-o stare de agitatie psihomotorie
extrema, vorbesc si tipa aproape continuu. Vorbirea este incoerenta, sunt adesea violenti,
distructivi, se ranesc singuri sau cedeaza fizic datorita epuizarii.
Schizofrenia catatonica periodica este un tip foarte rar de schizofrenie in care apar periodic fie
catatonie stuporoasa fie de excitatie.
Last Updated on Wednesday, 03 March 2010 14:47