RC NR 090 Martie 2013 PDF

Important ed!
torial
www.revistaconstructiilor.eu Meandrele coabitãrii!
Începând cu luna ianuarie 2013, Revista Construcþiilor La începutul lui
a lansat noua formã a site-ului publicaþiei noastre: decembrie 2012,
www.revistaconstructiilor.eu. odatã cu alegerile
Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fi parlamentare, aproa-
accesat acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem la pe toatã suflarea
curent, în timp real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor. româneascã spera
Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºi sau, mai mult, cre-
date de contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelor dea, cã în sfârºit
publicate în revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise de ziua cea mare a
prestigioºii noºtri colaboratori. sosit în sensul cã lucrurile vor lua o nouã turnurã în
Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pe ceea ce priveºte prezentul ºi viitorul þãrii.
S-au vãzut unele intenþii ºi s-au luat unele
categorii, cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã;
mãsuri ca atare în ceea ce priveºte întregirea
geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje;
salariilor ºi pensiilor pentru trãitorii acestor
informaþii juridice / legislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.
meleaguri. Un lucru lãudabil pentru cã s-a demon-
Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot fi strat cã nu aici erau resursele acoperirii „gãurilor
gãsite, mai uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlul negre” din bugetul þãrii, un buget devenit, în ultimii
articolului, dupã cuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerele 8-9 ani, sacul de unde se alimentau prin furt marile
revistei, începând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã, averi ale unui grup restrâns de… „oameni de afaceri”.
pot fi gãsite în secþiunea „arhiva” a site-ului. Totodatã, Revista Afaceri din bugetul þãrii ºi nu din tranzacþii private.
Construcþiilor poate fi consultatã sau descãrcatã, gratuit, în format pdf. În loc sã continue consecvent promisiunile
De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie, electorale actualii guvernanþi au cam „redus
pe lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cererea motoarele” ajungând sã mai cârpeascã pe ici pe
ºi oferta din domeniul construcþiilor. În acest sens, site-ul colo câte ceva. ªi aceasta pentru cã, deºi au în jur
revistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, de 70% majoritate în Parlament, nu iau „taurul de
în diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual, coarne” ºi sã adopte unele legi ºi normative care
pentru promovarea produselor ºi serviciilor. sã dea altã configuraþie redresãrii stãrii din
Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentru economie.
a descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români în De ce?
domeniul construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerea Simplu! Butoanele la structurile Justiþiei ºi
Serviciilor se aflã în mâna ºi la dispoziþia aceluiaºi
redacþiei pentru o eventualã prezenþã cu publicitate, constând în
OM, cel care ne-a adus în starea actualã. Nu a
oferta dvs. pentru potenþiali clienþi, costul apariþiei fiind negociabil.
sosit oare momentul ca aceste organe sã fie urgent
depolitizate ºi ca atare sã fie cu adevãrat indepen-
dente?
De aceea, în momentul de faþã, s-a ajuns la
stadiul în care guvernanþii actuali sunt la mâna ºi
voinþa aceluiaºi OM, întrucât cam pentru orice se
cere avizul Cotroceniului!?
ªi-atunci? Atunci lucrurile vor fi „cosmetizate”
sã le fie bine ºi unora ºi altora!
În concluzie, pânã când aceastã neproductivã
coabitare? ªi încã o datã, de aceastã coabitare
avem noi nevoie în acest moment, sau de altceva?
Ceva pentru care românii au ieºit în stradã unde au
cerut nu orice, ci mãsuri ºi fapte care sã nu
însemne ceea ce s-a fãcut, ca fiind „schimbarea…
schimbãrii”!?
Ciprian Enache
P.S. Apropo de bugetul european! „La pomul

lãudat (UE) sã nu te duci cu sacul”, zice proverbul.
S-a dus OMUL ºi-a obþinut NIMIC!
Coabitarea, bat-o vina…!?
REZOLUÞIE
a dezbaterii privind situaþia promovãrii ºi derulãrii
investiþiilor din domeniul hidroenergetic
Pe data de 23 noiembrie 2012, sub egida Asociaþiei Generale a Inginerilor din România
(AGIR) ºi a Academiei de ªtiinþe Tehnice din România (ASTR) a avut loc o dezbatere privind situ-
aþia promovãrii ºi derulãrii investiþiilor din domeniul hidroenergetic. Au participat 29 de specialiºti
de marcã din domeniu.
S-au constatat urmãtoarele:
Valorificarea resurselor regenerabile de energie (SRE) reprezintã un obiectiv prioritar al

politicii energetice, la nivel UE ºi la nivel naþional.
Potenþialul hidro reprezintã o alternativã durabilã de dezvoltare a sectorului energetic din

România, þinând cont de resursele limitate de materii prime energetice ale þãrii noastre, precum
ºi de nevoia de a obþine energie ieftinã care sã nu producã gaze cu efect de serã.
Potrivit proiectului de Strategie Energeticã a României pentru perioada 2011-2035 se impune

continuarea programului de realizare a centralelor hidroelectrice, cu punerea în funcþiune a circa
1.400 MW pânã în 2035. În aceste condiþii va fi amenajat potenþialul hidroenergetic naþional în
proporþie de 59% pânã în 2020 ºi de 67% pânã în 2035.
Deºi nu a existat un plan coerent, la nivel naþional, de amenajare a bazinelor hidrografice care
sã evidenþieze explicit amenajãrile hidroenergetice, SC Hidroelectrica SA a promovat, prin
strategia de dezvoltare proprie, o serie de obiective cu funcþiuni complexe, care rãspund urmã-
toarelor angajamente ale României faþã de UE:
• Promovarea E-SRE, orizont 2020, conform cu Directiva 2009/28/CE;
• Apãrarea împotriva inundaþiilor, conform cu Directiva inundaþii 2007/60/CE;
• Asigurarea surselor pentru alimentãri cu apã, conform cu Directiva cadru apã
2000/60/CE.
4 Revista Construcþiilor martie 2013

Dupã intrarea în insolvenþã a SC Hidroelectrica SA, reorganizarea judiciarã prevede ori-
entarea societãþii cãtre profit ºi, ca urmare, revizuirea programului investiþional ºi restrângerea
acestuia la obiective strict imediat profitabile, care sã cuprindã numai folosinþa energeticã, fãrã a
se mai alinia la dezideratul amenajãrilor hidrotehnice cu folosinþe multiple.
Pe de altã parte, în domeniul valorificãrii locale a potenþialului hidroenergetic naþional sunt,

în piaþã, investitori privaþi care obþin autorizarea pentru proiecte de microhidrocentrale pe cursuri
de apã cuprinse în portofoliul proiectelor de interes naþional propuse pentru constituirea de soci-
etãþi comerciale de tip IPP, conform programelor de dezvoltare.
Faþã de situaþia existentã, AGIR ºi ASTR solicitã Parlamentului ºi Guvernului o inter-

venþie fundamentatã ºi rapidã pentru rezolvarea deficienþelor constatate.
Într-o primã etapã, cu caracter de urgenþã, se impune continuarea programului investiþional

din strategia de dezvoltare proprie a SC Hidroelectrica SA ºi în special continuarea, cel puþin cu
acelaºi ritm, a investiþiilor aflate în curs de implementare, dat fiind faptul cã amenajarea
potenþialului hidroenergetic naþional în proporþie de 59% pânã în 2020 este o obligaþie asumatã
de România în cadrul UE ºi cã intrarea în conservare a unor investiþii începute s-a dovedit, în tre-
cut, extrem de pãgubitoare.
În etapa imediat urmãtoare, se impune crearea unui program naþional de valorificare a
potenþialului hidroenergetic tehnic amenajabil, în contextul gospodãririi eficiente a resurselor de
apã. În cadrul acestui program se vor promova scheme de amenajare hidroenergeticã cu folo-
sinþe multiple, luând în considerare:
• regularizarea stocului natural hidrologic al bazinelor hidrografice, pentru acoperirea în
perioadele secetoase a rezervelor de apã necesare pentru populaþie, industrie ºi agriculturã;
• tranzitarea undelor de viiturã, în condiþii de siguranþã, pentru localitãþi, cãi de comunicaþii
ºi terenuri agricole;
• dezvoltarea potenþialului turistic ºi piscicol în zona viitoarelor amenajãri.
Se impune, de asemenea, stabilirea entitãþii guvernamentale care sã implementeze progra-

mul de dezvoltare a sectorului hidroenergetic, în condiþiile în care SC Hidroelectrica SA este
tratatã ca o societate comercialã într-o piaþã energeticã concurenþialã.
În acelaºi timp, trebuie elaboratã o legislaþie naþionalã specificã prin care toate entitãþile
administrative ºi economice beneficiare ale folosinþelor asigurate de valorificarea potenþialului
hidroenergetic sã contribuie la realizarea investiþiilor în domeniu.
Preºedinte AGIR ºi preºedinte interimar ASTR
prof. dr. ing. Mihai Mihãiþã
Revista Construcþiilor martie 2013 5

PSC promoveazã interesele regionale
ale membrilor, prin intermediul filialelor
Continuãm, în acest numãr al revistei, convorbirea cu dl ing. Tiberiu Andrioaiei - secretar general
PSC, convorbire începutã în luna anterioarã.
Redacþia: Spuneaþi cã þineþi mult membrii noºtri din filiale. Consta-

la activitãþile care implicã direct tarea este valabilã pentru toate
membrii PSC. Vã refereaþi ºi la zonele geografice, fãrã excepþie.
conferinþele locale organizate de Eficienþa scãzutã a asociaþiilor în
Patronat? a susþine interesele de grup este o
Tiberiu Andrioaiei: Aºa este! problemã cu care ne confruntãm în
E dificil, astãzi, pentru orice organi- permanenþã. Aici vorbim, practic, de
zaþie sã îºi pãstreze membrii ºi un cerc vicios. Nu avem în domeniul
aceasta din mai multe motive, între „advocacy“ performanþã apropiatã
ca valoare de cea din democraþiile dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC
care ºi acela cã doar 23 de ani de
regim democratic s-au dovedit a fi vestice. Deci, oamenii nu cred cã pot
care sunt interesaþi ºi au puncte de
insuficienþi pentru a recultiva ºi rezolva ceva prin puterea grupului.
vedere, sã fie participanþi activi. Alt-
maturiza spiritul asociativ la români, De aceea, nici nu alocã resurse pen-
fel, ºtiþi vorba aceea: „numai cine nu
mai ales în mediul patronal, un tru aºa ceva. Pe cale de consecinþã,
este prezent nu are dreptate“. Aºa, a
mediu eminamente competiþional. nu se implicã personal aºa încât
fost mai uºor sã alegem proiectele
Aºa cã strategia noastrã prevede asociaþiile nu au cum sã imple-
care sunt, cu adevãrat, prioritare ºi
menteze ºi sã susþinã performanþa
numeroase acþiuni prin care, în mod care produc efectele aºteptate pen-
realã. Cunosc puþine excepþii în
constant, membrii sau membrii tru cei vizaþi, ceea ce asigurã un ran-
România care ar contrazice o
potenþiali din toate zonele þãrii sã dament mai mare acþiunilor noastre.
asemenea afirmaþie. Un randament care începe sã „hrã-
gãseascã ocazia de a-ºi exprima,
Red.: ªi atunci care ar fi soluþia? neascã“ tocmai starea de încredere.
liberi ºi în mod organizat, opiniile
T.A.: Din punctul nostru de De aici se va alimenta ºi starea de
despre situaþia breslei lor, despre
vedere nu existã o soluþie unicã, un implicare, de participare. ªi atunci,
viitorul acesteia ºi despre proble-
buton magic care, odatã apãsat, sã oamenii încep sã simtã cã aceasta
mele pe care le întâmpinã, probleme
rezolve totul instantaneu, pentru cã este organizaþia care le aparþine,
care se pot rezolva doar prin puterea nici ceea ce nu ne place nu s-a organizaþia lor, independentã ºi vo-
grupului. întâmplat peste noapte. Noi credem luntarã. Altfel, cel mai frecvent, chiar
Red.: Ce credeþi cã lipseºte pen- în soluþia mai dificilã dar mai sãnã- dacã întrevãd un proiect interesant,
tru ca acest lucru sã se întâmple toasã ºi sustenabilã. Înþelegem cã e considerã cã e mai bine sã îl facã
în mod natural? o problemã de proces ºi acesta tre- altcineva.
T.A.: La nivel general, în primul buie început de undeva. Dupã o Un grup unit este mai eficient
rând încrederea. În toatã societatea analizã atentã ºi profundã am înþeles pentru a transforma cercul vicios
actualã se manifestã o crizã cronicã cã trebuie sã ne ocupãm, cu rãbdare, într-un cerc al virtuþii. Chiar ºi lipsa
de încredere. Ori, toate deciziile de toate elementele cheie. Am iden- de resurse pentru dezvoltare poate fi
noastre de viaþã se bazeazã, în prin- tificat liderii care au crezut în proiec- rezolvatã, dacã acest grup unit ºi
cipal, pe încredere. La fel ºi în tul de reformare propus ºi care au flexibil reuºeºte, prin proiecte feza-
mediul economic! Starea sesizatã ales sã se implice în mod voluntar. bile, sã atragã resursele necesare.
mai sus mi-a fost confirmatã în cele Am identificat prioritãþile de dez- De aceea, îi chemãm alãturi de noi
peste 30 de întâlniri din ultimii ani cu voltare ºi am solicitat, tuturor celor doar pe aceia care se regãsesc în

proiectele noastre ºi care acceptã sã dezvoltarea profesionalã a relaþiilor certificare tehnico-profesionalã ºi
se implice personal, nu doar cu de comunicare cu presa localã, iden- economicã a firmelor din con-
resurse materiale. În acest fel, tificarea oportunitãþilor de colaborare strucþii ºi bugetul de stat al
urmãrim ca organizaþia noastrã sã individualã între membri etc. României – impactul asupra
fie nu doar legitimã ºi reprezentativã La fel de importante sunt ºi activitãþii noastre. Din pãcate,
– aºa cum, de altfel, cere ºi legea – colectarea, direct de la sursã, a acestea nu sunt încã clarificate
ci sã fie una, în mod constant, efi- punctelor de vedere ºi procesarea la nivelul autoritãþilor.
cientã ºi competitivã. acestora chiar de cãtre cei în cauzã, Ca urmare, am decis ca întâlnirile
Red.: La ce vã gândiþi când spu- precum ºi stabilirea, împreunã cu cu membrii sã se desfãºoare dupã
neþi asta? membrii a prioritãþilor locale ºi cen- agendã dar nu în cadrul unor eveni-
T.A.: La faptul cã în România trale privind problemele specifice ºi mente deschise ci prin discuþii
societatea civilã aproape cã nu cãile de urmat. directe, în cadrul filialelor.
existã. ªi atunci, guvernele rãmân, Red.: Continuaþi aceste conferinþe
practic, singure în demersul de ela- În 24/25 aprilie va avea loc Con-
ºi în acest an?
borare ºi ajustare a actelor norma- ferinþa Localã PSC de Bucureºti,
T.A.: Da! Ne dorim ca ele sã de-
tive care ne influenþeazã viaþa, cãci, care, de regulã, are o anvergurã mai
vinã un brand cu tradiþie, chiar dacã
dupã cum vedem, mai tot timpul mare fiind organizatã odatã cu
vor suferi transformãri permanente.
suntem nemulþumiþi. ªi atunci guver- Adunarea Generalã a Membrilor.
Deocamdatã, pãstrãm formatul cu
nele, nu întotdeauna din rea voinþã, De asemenea, aºa cum obiºnuim,
care am obiºnuit participanþii (reuni-
ci de multe ori din nepricepere, evenimentul organizat toamna în
uni de 3-4 ore, cu prezentãri, net-
emanã legi care afecteazã negativ Bucureºti devine Conferinþa Naþio-
interesele partenerilor sociali. Aici, working ºi conferinþe de presã) cu o
nalã anualã PSC care, în acest an,
soluþia este autoreglementarea. De frecvenþã de douã ori pe an în
va avea, din nou, invitaþi de peste
îmbunãtãþirea acestui proces ne fiecare din oraºele în care avem fili-
hotare.
ocupãm acum. ale locale sau regionale. Oraºele
Red: Care este programul PSC
Cine ar trebui sã se priceapã a sunt, în acest moment: Ploieºti, Galaþi,
de internaþionalizare a firmelor
face legi mai bune pentru con- Iaºi, Suceava, Cluj, Timiºoara ºi
din construcþii?
strucþii dacã nu constructorii? În Bucureºti. Sunt ºi altele în vizor
T.A.: Vom continua, ºi în acest
acest domeniu, organizaþiile trebuie pentru cã avem solicitãri, în special
an, susþinerea firmelor, indiferent de
sã performeze prin membrii sãi, iar din Braºov ºi Craiova. Fiind eveni-
campaniile de „advocacy“, legal ºi mente deschise ale PSC, la aceste dimensiune ºi specialitate, în a-ºi
transparent, trebuie profesionalizate, manifestãri sunt invitaþi sã participe gãsi proiecte în afara þãrii ºi vom
de la analiza de caz ºi pânã la pro- atât membrii cât ºi membrii potenþiali accentua acest demers pentru cã
movare ºi implementare. Abia atunci sau persoane interesate de dome- proiectele pe care ar trebui sã le
ne vom apropia de un mediu eco- niu, autoritãþi publice ºi de profil. vedem iniþiate în România încã se
nomic performant ºi predictibil, care Participarea este, în principiu, gratu- lasã aºteptate. Deja primele firme
va permite actorilor economici sã itã, dar accesul se face numai pe din patronat au iniþiat demersurile de
facã faþã, inclusiv la turbulenþe de baza confirmãrii de cãtre PSC. înfiinþare a sucursalelor în alte þãri,
genul celor prin care trecem acum. În acest an, ediþia de primãvarã iar unele lucreazã, deja, la diverse
Red.: Ce rol au campaniile de va avea loc doar în Bucureºti, pen- proiecte. Am început, de asemenea,
conferinþe locale? tru cã principalele teme care au fost înscrierea firmelor în cadrul misiu-
T.A.: Ele au fost iniþiate având în nilor economice cu subvenþionare
solicitate de cãtre membri sunt în
vedere câteva obiective importante, parþialã de la stat pentru Rusia
plinã evoluþie în aceastã perioadã iar
între care: exersarea spiritului (sfârºitul lui mai), Kurdistan (sfârºitul
din analiza canalelor noastre de
asociativ ºi a celui participativ al lui iunie) ºi Libia (septembrie).
comunicare, estimãm cã nu vor fi
membrilor în baza unei agende
disponibile, cu elemente certe, pânã La cerere, putem organiza ºi alte
clare, transferul ordonat ºi nemijlocit
luna viitoare când era prevãzut sã se evenimente similare.
de informaþie necesarã membrilor
desfãºoare conferinþele în þarã. Le stãm cu plãcere la dispoziþie
din filiale, care i-ar putea ajuta în
activitatea economicã ºi la care nu Red.: Ce teme de discuþie aþi tuturor celor interesaþi prin site-ul –
ar avea altfel acces, profesiona- ales pentru aceastã campanie? www.psc.ro. Ne mai pot contacta
lizarea activitãþii de dialog social cu T.A.: Principalele teme, de la secretariat, prin e-mail: office@psc.ro
sindicatele ºi autoritãþile publice actualitate, care au fost stabilite sau ne pot vizita la sediul din
locale, susþinerea intereselor legi- dupã consultarea membrilor, sunt: Bucureºti pentru discuþii directe.
time ale membrilor din filiale prin pu- regionalizarea ºi efectele sale Mã pot contacta ºi pe mine la adresa
terea grupului la nivel naþional, asupra sectorului construcþii, tiberiu.andrioaiei@psc.ro.

Organizare – eficienþã!
De când a apãrut pe Pãmânt, în încercarea sa de a se adapta mediului ºi a supravieþui, omul a trebuit sã
foloseascã resursele naturale. La început primitiv dar, ulterior, prin noi descoperiri ºi invenþii a reuºit sã creeze
mijloace cu care sã-ºi construiascã o existenþã cât de cât acceptabilã. Timpul a trecut ºi oamenii s-au constituit în
obºti profesionale, patronate ºi federaþii. În sectorul construcþiilor fiinþeazã de câþiva ani Federaþia Patronatelor din
Construcþii (FPSC).
Dl Valentin Petrescu, prim-vicepreºedinte FPSC, a avut amabilitatea sã rãspundã unor întrebãri legate de acest subiect.
Ciprian Enache: De ce a fost c. elaborarea standardelor de cost

nevoie de o FPSC, care este care sã asigure cerinþele de calitate la
scopul înfiinþãrii ei ºi ce patronate un PREÞ CORECT;
include? d. realizarea unor programe de
Valentin Petrescu: În anul 2006, calificare ºi perfecþionare a forþei de
având sediile în aceeaºi clãdire (Calea muncã, în scopul creºterii producti-
Floreasca, nr. 159), cele douã patro- vitãþii ºi calitãþii producþiei;
nate PSC ºi PPTT au început colabo- e. creºterea ºi dezvoltarea spiritu-
rarea în vederea dezvoltãrii activitãþii lui de asociativitate la nivelul mem-
patronale. Am încercat, astfel, sã brilor, în scopul atacãrii cu succes a
oferim operatorilor din construcþii toate Valentin Petrescu, prim-vicepreºedinte FPSC
proiectelor de anvergurã din piaþa
condiþiile necesare realizãrii unor
internã ºi internaþionalã; abordate cele mai importante pro-
lucrãri de calitate, la nivelul cerut de
f. identificarea ºi realizarea unor bleme cu care se confruntã construc-
reglementãrile în vigoare ºi al exigen-
þelor Comunitãþii Europene. Dupã proiecte pentru atragerea fondurilor torii. Trebuie menþionat cã în ultima
tatonãri reciproce, cei doi preºedinþi europene. perioadã, o perioadã atât de frãmân-
dl arh. Gheorghe Polizu de la PSC ºi C.E.: Care sunt problemele ce tatã din punct de vedere politic, mediul
dl ec. Marin Cruþescu de la PPTT, în urmeazã a fi rezolvate de FPSC de afaceri din România suferã mult din
prezenþa directorilor executivi ing. pentru ca activitãþile de investiþii ºi
cauza numeroaselor probleme cu care
Adriana Iftime ºi ing. Harilaus Kilaiditis, construcþii sã devinã prioritare în
se confruntã: lipsa investiþiilor, neplata
au încheiat protocolul de înfiinþare a economia româneascã?
arieratelor, tva-ul la facturare etc.
Federaþiei Patronatelor Societãþilor V.P.: Dupã cum se ºtie, FPSC este
C.E.: FPSC este asociatã la for-
din Construcþii. afiliatã ºi participã la conducerea
maþiunile similare din strãinãtate?
Scopul principal al înfiinþãrii FPSC UGIR – Uniunea Generalã a Indus-
V.P.: Federaþia nu este direct aso-
a fost acela de a ridica nivelul de triaºilor din România – asociaþie
reprezentativitate la nivel naþional pe o ciatã cu formaþiuni similare din
patronalã multisectorialã. Preºedin-
treaptã superioarã, þinând cont ºi de Europa. Menþionãm, totuºi, cã cele
tele FPSC ales în mandatul actual
faptul cã membrii celor douã patronate douã patronate membre, PSC ºi PPTT
este dl dr. ing. Cristian Romeo Erbaºu,
sunt implicaþi total în realizarea care îndeplineºte ºi funcþia de vice- sunt afiliate la U.E.P.C - Uniunea Euro-
investiþiilor în domeniul construcþiilor. preºedinte – reprezentant al sectorului peanã a Promotorilor Constructori ºi
C.E.: Practic, care sunt iniþiativele construcþii – în UGIR. Trebuie sã respectiv F.A.E.C.F. - Federaþia Euro-
ºi acþiunile FPSC în prezent ºi în menþionãm faptul cã suntem la curent, peanã a Producãtorilor de Ferestre ºi
perspectivã? ne declarãm ºi susþinem punctele de Faþade Cortinã.
V.P.: FPSC are ca obiectiv principal Din acest an, FPSC are ca par-
vedere în cadrul comisiilor de dialog
asigurarea, cu sprijinul autoritãþilor, a tener media Revista Construcþiilor,
social, în problemele ce privesc dome-
condiþiilor de relansare ºi dezvoltare a prin care vom promova produse,
niul construcþiilor, încercând sã con-
activitãþii în construcþii în aºa fel încât tehnologii ºi servicii specifice
domeniul nostru sã redevinã un factor tribuim la relansarea activitãþii în acest
sector atât de grav afectat de criza eco- FPSC, acþiuni de ordin legislativ,
important în economia româneascã
nomicã. întâlniri cu specialiºti de marcã din
prin urmãtoarele direcþii de acþiune:
Totodatã, conducerea federaþiei, sectorul construcþiilor, dezbateri
a. dezvoltarea federaþiei ºi creº-
terea reprezentativitãþii în teritoriu prin asiguratã, prin alternanþã, la interval profesionale pe probleme strin-
atragerea de noi membri ºi crearea de de doi ani, de preºedinþii celor douã gente de management ºi eficienþã,
filiale regionale; patronate, are întâlniri permanente cu ridicarea nivelului calificãrii forþei
b. creºterea competitivitãþii opera- reprezentanþi de prim rang de la de muncã, participarea la mani-
torilor din construcþii, în urma procesu- M.D.R.A.P., M.T., M.E., M.F.P., festãrile profesionale interne ºi
lui de evaluare ºi certificare a acestora; M.M.F.P.S.P.V. La aceste întâlniri sunt internaþionale etc.

Economisiþi cu CHIRIE PLUS
ChiriePlus acoperã cheltuielile ulterioare, care apar
dupã folosirea cofrajelor închiriate pe ºantiere.
ChiriePlus se calculeazã, în funcþie de durata
ºantierului, dupã caz, ca o sumã pauºalã lunarã sau
totalã, la valoarea mãrfii.
Prin aceasta, dumneavoastrã economisiþi energie ºi

timp. La finalul proiectului returnaþi marfa închiriatã
cãtre MEVA – fãrã a mai pierde timpul cu recepþia,
verificarea ºi curãþarea pe ºantier. Asta face MEVA
pentru dumneavoastrã, eventual ºi cu reparaþii, dacã
ele sunt necesare. ChiriePlus nu acoperã pierderea
totalã sau piese lipsã.
Iatã ceea ce facem noi pentru dumneavoastrã

Recepþia ºi verificarea funcþiilor ºi siguranþei materialului închiriat
Sortarea elementelor defecte
Repararea tuturor elementelor defecte care mai pot fi reparate
Curãþarea materialului închiriat ºi curãþarea finalã a ramelor cofrajelor
Curãþarea, recondiþionarea ºi repararea plãcilor din material sintetic alkus
Dumneavoastrã profitaþi de
Siguranþa calculaþiei de la bun început
Duratã de închiriere mai scurtã ºi costuri reduse prin returnare imediat dupã încheierea folosirii
Necesar redus de timp, de muncã, de personal ºi de spaþiu, fãrã întreruperi în planul
de construcþie, pentru cã nu vã mai ocupaþi de recepþie, verificare ºi curãþare pe ºantier
Lipsa recalculãrilor costisitoare, neplanificate
Lipsa de negocieri care cer timp ºi energie
ETANªAREA ROSTURILOR CU PROFILE APA-STOP DIN PVC „PROFIS“
Benzile apa-stop PVC PROFIS sunt destinate etanºãrii tuturor tipurilor de rosturi la
structurile din beton armat pentru construcþii civile ºi industriale, expuse la acþiunea apei
cu sau fãrã presiune hidrostaticã.
Domenii de utilizare Avantaje
Structurile staþiilor de epurare Nu conþin substanþe toxice sau periculoase

Rezervoare de apã potabilã Uºor de aplicat
Piscine Flexibile
Subsoluri Asigurã o protecþie pozitivã activã garantatã
Parcãri subterane Nu sunt afectate de îmbãtrânire ºi de cicluri
Tuneluri umed-uscat
Baraje Neutre la acþiunea gradienþilor de
Ziduri de sprijin temperaturã
Radiere etc. Îºi menþin permanent flexibilitatea realizând
o barierã rezistentã ºi durabilã
Rezistente la acþiunea substanþelor chimice
din sol
Gama de produse asigurã cerinþele
principale de etanºare a rosturilor la
structuri din beton armat
Proprietãþi
Culoare: albastru Valori tipice: conform BS 2571, Clasa 3, Tip G3
Rezistenþa la presiune hidrostaticã: 60 m col. apã Rezistenþa la întindere: min. 16 MPa
Deplasarea rostului: 10 mm Elongaþia la rupere: valoare medie 292%
Compus: PVC SP 0005 Duritate: Shore A 70-90

Tehnologii moderne
ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii
prof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti
În numerele anterioare ale revistei (martie – decembrie 2012) au fost prezentate câteva dintre tehnologiile
moderne aflate în portofoliul grupului Soletanche Bachy, rezumate astfel:
• CFA – pilot forat cu ºnec continuu
• SCREWSOL® – pilot de îndesare înºurubat
• TRENCHMIX® – ecrane de etanºare / incluziuni liniare
• GEOMIX® – ecrane de etanºare / incluziuni liniare de adâncime
• SPRINGSOL® – coloane de pãmânt stabilizat
Pilotul forat cu ºnec sau burghiu continuu (CFA)

este definit ca un pilot forat cu ajutorul unui ºnec sau
burghiu continuu având o tijã gãuritã, prin gãurile cãreia
betonul sau laptele de ciment este injectat/pompat, pe
mãsurã ce ºnecul este extras. Existã capitole dedicate
tehnologiei în standardul român de execuþie „EU-conform”,
SR EN 1536/2011: Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale.
Piloþi foraþi, respectiv se fac referiri la ea ºi în normativul de
proiectare geotehnicã a fundaþiilor pe piloþi, NP 123:2010,
deja adaptat la standardul SR EN 1997-1: 2006 – Eurocod 7:
Proiectare geotehnicã. Partea 1: Reguli generale.
Diametrele uzuale sunt 400 / 500 / 600 / 800 / 900 / 1000 Etapele de execuþie CFA Carcasã pentru pilot CFA
/ 1200 mm, corelate cu lungimile de forare maxime de
23..25,0 m, în funcþie de limitãrile utilajelor de forare.
Lungimea carcaselor nu se recomandã a fi mai mare de 22..24 m, în funcþie de rigiditatea lor. Piloþii CFA se
utilizeazã, de regulã, ca fundaþii indirecte, sub formã de ancoraje ºi ca elemente de susþinere, ziduri de sprijin.
Un aspect important se atribuie siguranþei stabilitãþii pereþilor forajului, deoarece prin natura tehnologiei, în orice
moment al execuþiei, forajul nu rãmâne neprotejat:
• Pilotul este forat fãrã alte mãsuri de susþinere a excavaþiei, stabilitatea acesteia fiind pãstratã de ºnec ºi de
materialul de pe palele ºnecului.
• În timpul betonãrii, vârful ºnecului este mereu imersat în beton: stabilitatea forajului este asiguratã pe zona
betonatã de betonul deja turnat prin vârful ºnecului, iar în zona nebetonatã, pereþii forajului rãmân susþinuþi de ºnec
/ materialul de pe palele ºnecului.
Una din soluþiile optime recente ale sistemului de forare a piloþilor de îndesare o reprezintã conceptul
„screw” (ºurub). Acesta oferã alternative economice atât pentru tehnologiile tradiþionale de piloþi de înde-
sare (piloþi prefabricaþi bãtuþi, piloþi Franki), cât ºi la piloþii foraþi. Soletanche Bachy a dezvoltat tehnologia
Screwsol® începând cu anii 2000, utilizând-o cu succes atât în Marea Britanie, Franþa, cât ºi în regiunea
Central – Est Europeanã în România, Polonia, Ungaria, Slovacia, dar ºi în Africa de Sud, Madagascar ºi
Statele Unite. În România ea reprezintã singura tehnologie capabilã sã realizeze piloþi de îndesare cu
suprafaþa lateralã filetatã. Tehnologia este înregistratã sub patent european, iar denumirea „Screwsol”
este marcã înregistratã. Tehnologia este acoperitã în Europa de standardul EN 12699:2000 adoptat în
România sub SR EN 12699:2004 Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Piloþi de îndesare.
Screwsol® reprezintã un nou trend în cadrul tehnologiilor mo-

derne prin conlucrarea mai eficientã a terenului la preluarea
sarcinilor, rezultând o secþiune mai redusã a pilotului propriu-zis
(zona centralã) prin raport cu un pilot clasic, costurile fiind opti- Pilot Screwsol®
mizate în condiþii identice de proiectare. Fiind executat prin forare, excavat.
la execuþia lui nu existã, practic, efecte dinamice, vibratorii ºi de Evidenþierea
zgomot. În faza de execuþie, momentul de torsiune ºi presiunea capacitãþii
verticalã aplicatã a utilajului de forare se aleg astfel încât forajul sã portante a
Penetrarea ºi îndesarea terenului atingã cota necesarã ºi portanþa prescrisã, evitând deranjarea suprafeþei
cu tubul de forare Screwsol® structurii pãmântului. laterale mãrite

Costuri reduse, rapiditate, respect
pentru mediu – astfel se prezintã teh-
nologia Trenchmix® dezvoltatã, înre-
gistratã ºi patentatã de Soletanche
Bachy, constând în realizarea de
tranºee în teren prin amestecarea
pãmântului cu un liant. Tehnologia este
acoperitã în Europa de standardul EN
14679:2005, adoptat în România sub
SR EN 14679:2005, Execuþia lucrãrilor
geotehnice speciale. Stabilizarea în ®
adâncime a pãmânturilor prin mala- Începerea execuþiei ecranului Trenchmix pe dig Ecran de etanºare Trenchmix® în zonã poluatã
xare. Tehnologia se bazeazã pe ideea
utilizãrii terenului de fundare ca material de construcþie ºi încorporarea prin malaxare a unui liant hidraulic.
Cimentul, varul sau liantul special conceput poate fi pus în operã cu metoda de malaxare uscatã sau umedã,
rezultând incluziuni de pãmânt stabilizat sub formã de elemente lineare sau tranºee, secþiuni rectangulare.
Tehnologia Geomix®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche

Bachy, reprezintã o variantã a metodei CSM (Cutter Soil Mixing), dezvoltatã
împreunã cu Bauer Maschinen în perioada 2003-2004. Dupã procedeul
Trenchmix®, caracterizat prin realizarea de tranºee în teren prin amestecarea
pãmântului cu un liant la adâncimi relativ mici (9-10 m), Geomix® oferã posi-
bilitatea executãrii de elemente liniare la adâncimi de 25-35 m. Ea se
bazeazã pe realizarea tranºeelor de pãmânt amestecat cu liant folosind un
utilaj „înrudit” cu hidrofreza: pãmântul este dezagregat utilizând douã roþi prin
rotaþie opusã ºi amestecat simultan cu liantul hidraulic. Acesta este pompat la
presiuni joase cãtre duza aflatã între cele douã roþi.
Principiul de realizare al elementului Geomix®
Tehnologia Springsol®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche
Bachy, reprezintã o nouã direcþie în rândul procedeelor de stabilizare a
pãmânturilor prin metode de malaxare în adâncime dupã Trenchmix® ºi
Geomix®, care a fost gânditã iniþial pentru realizarea de coloane de pãmânt
stabilizat sub linii de cale feratã existente. Începând cu 2010 însã, o serie de
alte aplicaþii i-au fost atribuite sub formã de lucrãri de subzidire în condiþii vari-
ate, de ex. sub pardosealã de beton sau prin structuri existente. Ea se
bazeazã pe realizarea de coloane de pãmânt amestecat cu liant folosind o tijã
de forare avînd douã „braþe” rabatabile.
Îmbunãtãþirea terenului de fundare se obþine prin coloane Springsol® izo-
Etapele de execuþie Springsol® late, însã – prin secantare / suprapunere, se poate obþine tratarea volumelor
mai mari de teren. Dimensiunile uzuale: diametre între 40..60 cm ºi adâncime
maximã de 12 m.
Atât experienþa internaþionalã cât ºi cea naþionalã au demonstrat aplicabi-

litatea ºi avantajele clare ale acestor tehnologii noi într-o gamã largã de
proiecte, deschiderea cãtre noi metode de execuþie oferindu-ne o viziune mai
amplã asupra posibilitãþilor de rezolvare a problemelor geotehnice, iar
dezvoltarea lor este în favoarea creºterii competitivitãþii. Ca orice tehnologie,
fiecare dintre cele prezentate are domenii de aplicare foarte bine delimitate
de experienþa în execuþie întrunitã în standardele de referinþã. În consecinþã
ele trebuie utilizate în cunoºtinþã de cauzã.
Coloane Springsol® excavate
SC SBR Soletanche Bachy Fundaþii SRL

Str. Delea Nouã, Nr. 3, Et. 2, Sector 3, Bucureºti - 030924, România
Tel: +40 31 102 37 01 | Fax: +40 31 102 37 02
Email: sbr@sbr.ro
www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com
Un nou management
pentru reprezentanþa din România
Pentru a-ºi eficientiza activitatea, firmele cu reprezentare în România se modernizeazã, din mers,
încercând sã se adapteze rapid la exigenþele impuse de piaþa construcþiilor din þara noastrã.
La ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA SRL, de pildã, compania mamã ALUPROF SA POLONIA a hotãrât
sã schimbe conducerea, astfel cã, pentru o mai bunã administrare a afacerilor, începând cu data
de 15 martie 2011, administrator al firmei a fost numit dl Arkadiusz Fron, care este, totodatã, ºi direc-
torul de export al companiei din Polonia.
Pentru a afla ºi alte noutãþi pe care le aduce pe piaþa româneascã a construcþiilor ALUPROF
SYSTEM ROMÂNIA, vã prezentãm convorbirea realizatã cu dl Arkadiusz Fron - administrator Aluprof
România ºi cu dl Hubert Nuckowski - director general Aluprof România.
Redacþia: Care sunt noutãþile în privinþa companiei

dvs?
Arkadiusz Fron: În ultima perioadã echipa noastrã
s-a mãrit lunã de lunã, aºa încât, în acest moment, per-
sonalul companiei a ajuns la 11 persoane. Aceastã
echipã, bine închegatã, stã la dispoziþia clienþilor sãi atât
pentru vânzãri, cât ºi pentru detalii tehnice ºi livrare de
marfã.
Începând cu luna iulie 2012, echipei manageriale
i s-a alãturat domnul HUBERT NUCKOWSKI, în funcþia
de director general. În acelaºi timp, deoarece echipa
ºi-a lãrgit componenþa, gama de produse oferite se
mãreºte an de an, dar ºi pentru cã vânzãrile au cres-
cut cu 20% faþã de anul 2011, se impunea o mãrire a Arkadiusz Fron - Hubert Nuckowski -
spaþiului de depozitare. Astfel, pentru a veni în întâm- administrator Aluprof România director general Aluprof România
pinarea clienþilor noºtri cu cât mai multe produse, dar
ºi pentru a avea pe stoc cantitãþi mai mari în mãsurã pot ajuta arhitecþii sã dea frâu liber creativitãþii. Aceasta
sã rãspundã prompt la solicitãrile acestora, începând ºi datoritã faptului cã toate produsele noastre pot fi
cu aceastã lunã, martie 2013, depozitul de marfã din livrate atât nevopsite, cât ºi vopsite în culori din toatã
Popeºti Leordeni îºi mãreºte capacitatea cu 30%. gama RAL sau imitaþie de lemn.
Red.: Exigenþele privind calitatea ºi fiabilitatea pro- Compania ALUPROF SA Polonia deþine propria vop-
duselor similare de pe piaþa româneascã au sporit sitorie, aºa încât calitatea acoperirii este foarte bunã, iar
neîncetat. Care sunt argumentele firmei dumnea- timpul de livrare este scurt.
voastrã pentru asigurarea unei competitivitãþi sporite? Toate mãrfurile sunt livrate cu certificate de garanþie,
Hubert Nuckowski: Produsele oferite de compania incluzând ºi garanþia pentru vopsea, fiind însoþite ºi de
Aluprof sunt foarte diverse: sisteme din aluminiu pentru declaraþii de conformitate.
uºi, ferestre, compartimentãri interioare, faþade cortinã, Personalul companiei ALUPROF, începând cu
sisteme din aluminiu rezistente la foc/fum, sisteme din echipa de vânzãri, tânãrã ºi entuziastã, ºi continuând cu
aluminiu pentru rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj, echipa de livrare, atentã ºi operativã, sunt, în perma-
grilaje din aluminiu, sisteme din oþel pentru uºi ºi feres- nenþã, la dispoziþia partenerilor noºtri cu sfaturi tehnice,
tre, ferestre glisante, plase contra insectelor fixe, tip soluþii eficiente ºi livrãri prompte de marfã.
rulou sau glisante etc. În aceste condiþii, sistemele noas- Red.: Care sunt produsele noi oferite de ALUPROF
tre pot satisface solicitãrile celor mai exigenþi utilizatori ºi pentru beneficiarii din România?

A.F.: Proiectanþii companiei ALUPROF sunt gata tot cortinã MB-TT 50, care asigurã un grad înalt de sigu-
timpul sã punã la dispoziþia clienþilor produse noi, dar ºi ranþã a clãdirii împotriva pierderii de energie termicã,
sã le îmbunãtãþeascã pe cele vechi. De aceea, având la sisteme pentru uºi armonice, pentru protecþie solarã
bazã sistemele deja cunoscute pentru uºi ºi ferestre, dar MB-SUNPROF etc. Avem, totodatã, în ofertã sisteme
ºi cele pentru pereþi cortinã, putem pune acum la dispo- din oþel Forster. Suntem oricând la dispoziþia colabora-
ziþia colaboratorilor noºtri sisteme cu un coeficient sporit torilor noºtri cu sfaturi ºi detalii tehnice referitoare la sis-
de izolare termicã, “high insulation”. temele elveþiene din oþel pentru uºi, ferestre (cu sau fãrã
Avem în ofertã ºi sisteme noi pentru uºi-ferestre cum barierã termicã), pereþi cortinã, luminatoare, sisteme
este MB-86, primul sistem din aluminiu din lume la care antiefracþie etc.
a fost utilizat “aerogel”, material perfect pentru izolare În ceea ce priveºte sistemele de rulouri ºi porþi pentru
termicã; oferim, de asemenea, sisteme noi pentru pereþi garaj sunt inovaþii aduse la produsele vechi, dar avem în
ofertã ºi sisteme noi cum ar fi cele din PVC, sisteme
antiefracþie, sisteme de rulouri tencuibile, plase contra
insectelor glisante ºi cu balamale etc.
Red.: În 2013 ºi în continuare se sperã în relansarea
construcþiilor în România. Puteþi asigura eventuala
cerere din produsele ALUPROF?
A.F.: Pe toþi partenerii noºtri, dar ºi pe viitorii colabo-
ratori, îi invitãm sã vinã la Depozitul de marfã din
Popeºti Leordeni, Ilfov pentru a se familiariza cu pro-
dusele din oferta companiei ALUPROF, dar ºi pentru a
cunoaºte întreaga echipã ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA.
Suntem la dispoziþia partenerilor noºtri pentru orice
comandã iar prin mãrirea capacitãþii de stocare a mãrfii,
vom reduce la zero perioada de aºteptare pânã ce marfa
este aprovizionatã de la compania “mamã”.

Proiect imobil de birouri
„UNICREDIT ÞIRIAC BANK”
2S+P+15 etaje (III)
ing. Ionel BADEA, ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU,
ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN - SC Popp & Asociaþii SRL
ing. Tudor SAIDEL - SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL
dr. ing. Mircea GALER - verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL
prof. dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB
PARAMETRII DE CALCUL • Capacitate portantã la compre- • Rigiditatea la încãrcãri orizontale

PENTRU ELEMENTELE SISTEMULUI siune: Rcd = 7.600 kN; (pentru tot radierul):
DE FUNDARE ªI ALE INCINTEI • Capacitate portantã la smulgere - în regim static de solicitare:
DE PEREÞI MULAÞI (inclusiv greutatea pilotului): Rt = 2.000 kN; kh = 5 MN/m3;
Perete de incintã - în regim dinamic de solicitare
• Rigiditatea la încãrcãri axiale
• Rigiditatea la încãrcãri axiale a (seismic): k’h = 3xKh = 15 MN/m3.
pentru piloþii de sub nuclee:
peretelui de incintã alcãtuit din piloþi LUCRÃRI DE EPUIZMENT ªI DRENAJ
secanþi cu diametrul d = 0,90 m ºi - în regim static de solicitare:
Având în vedere cã pe amplasa-
lungime 17,0 metri, fundat pânã la Kv = 210 MN/m; mentul construcþiei, conform studiu-
cota -18,00 (69,00 RNM): - în regim dinamic de solicitare lui geotehnic, nivelul apei subterane
- în regim static de solicitare: (seismic): K’v = 3xKv = 630 MN/m; este situat la o adâncime de aproxi-
Kv = 25.000 kN/m/m; • Rigiditatea la încãrcãri axiale mativ -7,50 m sub cota terenului na-
- în regim dinamic de solicitare pentru piloþii exteriori nucleelor: tural, deci cu aproximativ 2,00 metri
(seismic): K’v = 3xKv = 75.000 kN/m/m; - în regim static de solicitare: peste cota finalã a excavaþiei, a fost
• Rigiditatea la încãrcãri orizon- Kv = 175 MN/m; necesarã realizarea unui epuizment,
tale a segmentului de perete de in- - în regim dinamic de solicitare în vederea coborârii nivelului hidro-
cintã cuprins între talpa radierului ºi static în interiorul incintei etanºe
(seismic): K’v = 3xKv = 525 MN/m;
cota de fundare a peretelui de incintã: executatã din piloþi secanþi.
• Rigiditatea la încãrcãri orizon- Epuizmentul ºi monitorizarea apei
- în regim static de solicitare: tale (pentru toþi piloþii):
Kh = 84.000 kN/m/m; subterane au fost necesare pe peri-
- în regim static de solicitare: oada execuþiei lucrãrilor de excavaþie
- în regim dinamic de solicitare (se-
Kh = 17,5 MN/m; ºi a infrastructurii (subsolul -2), puþurile
ismic): K’h = 3xKh = 252.000 kN/m/m;
• Pe peretele de incintã, interacþi- - în regim dinamic de solicitare de epuizment fiind executate în
unea cu terenul se poate modela (seismic): K’h = 3xKv = 52,5 MN/m; Etapa a 3-a de realizare a infrastruc-
• Rigiditatea la încovoiere (pentru turii de la cota -5,70. Au fost execu-
considerând un coeficient de pat pe
toþi piloþii): tate 6 puþuri de epuizment, cu o
direcþie orizontalã, ale cãrui valori
- în regim static de solicitare: lungime de 12,30 m, penetrând
sunt dupã cum urmeazã:
întreaga adâncime a acviferului ºi
- în regim static de solicitare: KΦ = 150 MNm/rad;
fiind încastrate în pachetul argilelor
kh = 2.030 kN/m3 pentru adân- - în regim dinamic de solicitare intermediare (pe o adâncime de
cimea h = 0,00 m – 3,80 m; (seismic): K’Φ = 3xKv = 450 MNm/rad. aproximativ 2,0 m) la cota -18,00.
kh = 4.370 kN/m3 pentru adânci- Radier Pe parcursul execuþiei, nivelul
mea h = 3,80 m – 9,50 m; • Rigiditatea la încãrcãri axiale apei subterane a fost menþinut la
- în regim dinamic de solicitare pentru zona de sub nuclee: aproximativ 1.00 m sub nivelul fun-
(seismic): - în regim static de solicitare: dului excavaþiei. Datoritã geometriei
k’h = 3xKh = 6.090 kN/m3 pentru fundului excavaþiei, nivelul apei sub-
kv = 15 MN/m3;
adâncimea h = 0,00 m – 3,80 m; terane în interiorul incintei a fost, mai
- în regim dinamic de solicitare
k’h = 3xKh = 13.110 kN/m3 pentru întâi, scãzut general ºi apoi local în
(seismic): k’v = 3xKv = 45 MN/m3;
adâncimea h = 3,80 m – 9,50 m. vecinãtatea baºelor.
Piloþii de fundare d = 1,20 m, • Rigiditatea la încãrcãri axiale Pentru monitorizarea nivelului
l = 23,00 m pentru zona exterioarã nucleelor: apei subterane în afara excavaþiei,
Sumarizând calculele fãcute pe - în regim static de solicitare: pe durata lucrãrilor de epuizment, au
modelele geotehnice, capacitãþile kv = 10 MN/m3; fost instalate, în afara incintei, patru
portante estimate ale piloþilor au fost - în regim dinamic de solicitare piezometre cu un diametru de 20 cm
considerate astfel: (seismic): k’v = 3xKv = 30 MN/m3; ºi o adâncime de 16,00 m.

MONITORIZAREA DEPLASÃRILOR execuþiei lucrãrilor de infrastruc- maximã înregistratã a peretelui
PERETELUI ÎNGROPAT turã, s-au instalat patru coloane mulat, pentru diferite faze de exe-
ªI A TASÃRILOR CONSTRUCÞIEI înclinometrice I1, I2, I3, I4 de 17.00 m cuþie, este de 12 mm.
Pentru monitorizarea deplasãrilor lungime. Aºa cum se poate observa Pentru monitorizarea tasãrilor con-
peretelui de incintã pe perioada din figura 24, deplasarea orizontalã strucþiei (conform STAS 2745-1990),
pentru clasa de precizie B, s-au
instalat 3 repere de referinþã în
terenul stabil ºi 12 de mãrci de
tasare în structura clãdirii.
Pentru faza de exploatare a noii
construcþii s-au determinat tasarea
radierului acesteia precum ºi
deplasarea terenului în exteriorul
incintei (importantã pentru deter-
minarea zonei de influenþã a con-
strucþiei).
Pe zona nucleelor a fost aplicatã
o încãrcare de 430 kPa (rezultatã
prin distribuirea încãrcãrii aferente
nucleelor 296.260 kN) iar pe zona
exterioarã nucleelor a fost aplicatã o
încãrcare de 123 kPa (rezultatã prin
Fig. 24: Diagrame înclinometrice inclinometru I4 pe faze de execuþie. (Deplasarea totalã maximã = 12 mm)
distribuirea încãrcãrii aferente zonei
exterioare nucleelor 339.500 kN).
Tasarea maximã a radierului esti-
matã prin calcul este de 32,42 mm
(fig. 25).
Diagrama deplasãrilor verticale
ale suprafeþei terenului în exteriorul
incintei este redatã în figura 27.
Valoarea tasãrii maxime este de
15,12 mm înregistratã la 1,40 m faþã
de peretele de incintã.
Diagrama deplasãrilor orizontale
ale terenului la extradosul peretelui
incintei este redatã în figura 28.
Valoarea deplasãrii orizontale maxime
este de 6,14 mm, înregistratã la 1,20 m
adâncime faþã de suprafaþa terenului.
Fig. 25: Modelul discretizat deformat. Faza de exploatare. (Deplasarea totalã maximã = 32,42 mm) (Va urma)
Fig. 26: Diagrama deplasãrilor verticale ale radierului. Fig. 27: Diagrama deplasãrilor verticale ale Fig. 28: Diagrama deplasãrilor orizontale ale
Faza de exploatare. suprafeþei terenului în exteriorul incintei. Faza de terenului la extradosul peretelui incintei. Faza de
(Deplasarea verticalã maximã = 29,32 mm) exploatare. (Deplasarea verticalã maximã = exploatare. (Deplasarea orizontalã maximã = 6,14 mm
15,12 mm la 1,40 m faþã de axul peretelui de incintã.) la 1,20 m adâncime faþã de suprafaþa terenului.)

CLUJ ARENA
Antreprenor: Asocierea ACI Cluj SA – lider,
CON-A SRL, TRANSILVANIA CONSTRUCÞII SA
Beneficiar: Consiliul Judeþean Cluj
Proiectant general: Universitatea Tehnicã Cluj Napoca
Proiectant arhitecturã: Dico ºi Þigãnaº Birou de Proiectare SRL
Proiectant rezistenþã: Bog’art Construct SRL
Proiectant instalaþii: Das Engineering Grup SRL, Grup 4 Instalaþii SA
Cluj Arena, stadion la standarde cu 20.059 mp fâºii de aluminiu,

internaþionale, este o lucrare proiec- mulate pe forma obiectivului.
tatã ºi executatã de cãtre o asociere Cele 2.211 gradene, parapeþii ºi
de firme conduse de ACI Cluj SA, treptele lor, au fost produse în Fa-
într-un termen de 24 de luni. brica de Prefabricate a ACI Cluj SA.
Stadionul, cu teren de fotbal ºi Stadionul este complet echipat
pistã de atletism, are douã tribune ºi cu instalaþii de încãlzire, climatizare,
douã peluze, însumând un total de sanitare, electrice ºi instalaþii spe-
30.576 locuri, majoritatea acoperite. ciale: sistem de stingere a incen-
Pentru executarea infrastructurii diilor, sisteme moderne de detectare
au fost excavaþi 90.200 mc de a monoxidului de carbon ºi averti-
pãmânt. De asemenea, au fost uti- zare în caz de incendiu, cablare
lizate 3.800 t de oþel-beton fasonat structuratã, supraveghere video, folo-
la suprastructura ºi structura din sind camere cu rezoluþie mare, con-
beton monolit. trol acces pentru vehicule ºi pentru
ACI Cluj SA a fasonat oþelul-be- spectatori ºi ticketing, sistem de cea-
ton cu echipamente automate, în soficare, tabele de marcaj ºi sistem
propria Bazã de Producþie. Betonul, de iluminat nocturn pentru terenul de
32.700 mc a fost preparat în douã fotbal. Lucrãrile de instalaþii speciale
staþii de betoane.
au fost proiectate ºi executate de
ACI Cluj SA, liderul Asociaþiei, a
subantreprenori de specialitate.
fãcut un efort deosebit ºi a amplasat,
Stadionul Cluj Arena a fost rea-
în incinta ºantierului, staþia de
lizat printr-un efort deosebit al celor
betoane semimobilã, tip Liebherr
Betomix 2.25 RIM, cu o capacitate de 12 societãþi subantreprenoare, 87 de
80 mc/orã. Punerea în operã a societãþi prestatoare de servicii ºi
betonului s-a fãcut cu pompe de tip 183 de furnizori de materiale, coor-
Putzmaister ºi macarale Potain. donaþi de o echipã managerialã a
Stadionul are o arhitecturã mo- liderului ACI Cluj SA.
dernã iar spaþiile au fost finisate la Pentru realizarea acestei lucrãri
un standard ridicat. În zona aferentã complexe s-au utilizat tehnologii
publicului, materialele utilizate ca fi- moderne, materiale de foarte bunã
nisaje la pardoseli, pereþi ºi tavane calitate ºi personal competent, ceea
au fost alese astfel încât sã fie rezis- ce a condus la îndeplinirea cerinþelor
tente la uzurã, uºor de întreþinut de calitate cerute de normele FIFA ºi
ºi sã evidenþieze funcþia spaþiului UEFA.
respectiv. Pentru ACI Cluj SA, cu toatã
Învelitoarea are 24.168 mp, este experienþa acumulatã în cei 59 de
o structurã de tip fermã cu zãbrele, ani de existenþã, „Cluj Arena” repre-
care iese în consolã peste gradene. zintã o lucrare de referinþã, care con-
La aceasta se adaugã 4.109 mp de cretizeazã cel mai elocvent logo-ul
învelitoare uºoarã, având o suprafaþã societãþii „ACI Cluj – The way to
din policarbonat ºi fiind continuatã build on!”.

Consolidarea cu metode moderne
a clãdirilor din clasa a I-a
de importanþã ºi expunere
Bogdan GEORGESCU, Vasile GAE, Andreea GEORGESCU - SC PROIECT BUCUREªTI SA
Basarab CHESCA - Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism ION MINCU Bucureºti
Prezentãm, pentru specialiºtii în domeniu, conceptul de reabilitare seismicã structuralã a unei clãdiri
existente, care se încadreazã în clasa a I-a de importanþã ºi este amplasatã în zonã seismicã cu
ag = 0,24 g, pe baza conceptului de reducere a cerinþelor seismice prin creºterea fracþiunii de amortizare
criticã a structurii. Conceptul este materializat prin instalarea, în cadrul structurii de rezistenþã, a unor
mecanisme de disipare a energiei induse de seisme de tipul amortizorilor seismici cu fluid vâscos, metode
de intervenþie asupra sistemului structural existent, amplasat în zona seismicã ag = 0,24 g, în scopul punerii
în siguranþã ºi asigurãrii funcþionãrii post-seism a clãdirii, pentru evenimente seismice reglementate în
Codul P 100-1/2006. Cap. 3.
Descrierea construcþiei Regimul de înãlþime este: la tron- zidãrii de cãrãmidã, cu grosimi de

Clãdirea existentã, care adã- soanele A ºi C de S+P+7(8)E, cu 25 cm la casele scãrilor, lifturi ºi cori-
posteºte funcþiuni ce au determinat înãlþimea de nivel, de la subsol pânã dor ºi 12,5 cm în rest.
încadrarea sa în clasa a I-a de la etajul 7, de 3,15 m ºi la etajul 8 Stâlpii din faþade, care asigurau
importanþã, are sistemul structural (parþial) de 3,10 m. Regimul de înãl- liniile dominante ale faþadelor, erau
iniþial în cadre din beton armat. din zidãrie, rezemaþi pe console
þime la tronsonul C este S+P+7E, cu
Forma generalã în plan este H, con- scurte ºi ataºaþi stâlpilor din beton
înãlþimea de nivel pânã la etajul 6 de
stituitã din 3 tronsoane denumite A, armat care se aflã în spatele lor, la
B ºi C, separate prin rosturi de 3,15 m, iar la etajul 7 de 6,40 m.
În conformitate cu rezultatele interior.
dilataþie de 2,5 cm. Acoperiºul este de tip terasã
Tronsoanele A ºi C sunt identice încercãrilor nedistructive efectuate,
necirculabilã.
din punct de vedere structural, la structura iniþialã s-au utilizat urmã- Fundaþiile sunt de tipul tãlpi armate
având linii de cadre ordonate bidi- toarele tipuri de betoane: subsol - cu bloc din beton simplu ºi cuzinet
recþional, cu 3 deschideri, din care clasa C18/22.5 (echivalent marca B din beton armat.
douã de 4,775 m ºi la mijloc de 300), parter - C 16/20 (echivalent În figura 1 se prezintã schema
2,40 m ºi 9 travei, din care prima ºi B250), etaj 1 - clasa C12/15 (echiva- structurii iniþiale a unui etaj curent, în
ultima au 3,45 m iar restul 3,25 m. timp ce în figura 2 se prezintã planul
lent B200), iar la etajele 2÷7 - beton
Tronsonul B, din mijloc, are 7 tra- structurii consolidate al unui etaj
de clasã intermediarã între C8/10 ºi curent.
vei, din care prima ºi ultima de câte
3,25 m ºi trei deschideri de 4,775 m, C12/15 (respectiv marca B170). Scurt istoric
2,40 m ºi 4,775 m. Pereþii de compartimentare cãtre Construcþia a fost conceputã în
Clãdirea are o arie construitã exterior sunt executaþi din zidãrie 1966, în conformitate cu „Normativul
de 1.143 m2 ºi una desfãºuratã de gvp de 30 cm grosime, iar pereþii de proiectare antiseismicã a con-
10.567 m2. interiori de compartimentare din strucþiilor“ indicativ P13-1963 ºi exe-
cutatã în perioada 1967-1968.
Clãdirea a suportat uzura din
exploatarea curentã neîntreruptã ºi
acþiunile seismice, dintre care cele
mai semnificative au fost cele din
04.03.1977 (M = 7,2), 30.08.1986
(M = 7,0), 30.05.1990 (M = 6,7) ºi
31.05.1990 (M = 6,1).
În cursul anului 2007 s-a întocmit
de cãtre dr. ing. Radu Vãcãreanu ºi
ing. Dragoº Badea, experþi tehnici
atestaþi, „Raportul de Completare a
Fig. 1: Plan cofraj etaj curent la structura iniþialã Fig. 2: Plan cofraj consolidare etaj curent Expertizei tehnice” a clãdirii de birouri.

de proiectare, sunt neapãrat nece- În conformitate cu SR EN
sare mãsuri de intervenþie structuralã. 1990:2004 tab. 2.1, cu SR EN 1992-
În cadrul propunerii de consoli- 1-1:2004 tab. 4.1 ºi cu SR EN 1992-
dare se analiza posibilitatea de 1-1:2004/NB:2008 tab. 4.3.N, clasa
reabilitare structuralã care se bazea- structuralã este S4 (construcþii
zã pe conceptul de reducere a cerin- obiºnuite cu durata de utilizare de
þelor seismice prin creºterea fracþiunii 50 ani), iar clasa de expunere este
de amortizare criticã a structurii, pe XC3 (coroziune indusã de carbona-
seama introducerii în structurã a tare, umiditate moderatã).
unor mecanisme de disipare a
Conform cu NP 074/2007, ampla-
energiei de tipul „amortizori seismici
samentul are risc geotehnic redus ºi
cu fluid vâscos“.
categoria geotehnicã 1.
În cursul anului 2010 s-a întocmit,
în cadrul SC Proiect Bucureºti SA, Descrierea conceptului
proiectul de consolidare-modernizare de consolidare
faza SF, apoi, la sfârºitul lui 2011, Soluþia de reabilitare structuralã
proiectul tehnic. propusã în cadrul proiectului ºi în
În foto 1 ºi 2 se relevã avariile acord cu propunerile ºi concluziile
seismului din 1977, care se pot „Raportului de expertizã tehnicã“, se
vedea ºi astãzi, când, din cauza fle- bazeazã pe conceptul de reducere a
xibilitãþii structurii ºi a unei rigiditãþii cerinþelor seismice, prin creºterea
insuficiente la forþe laterale, o serie fracþiunii de amortizare criticã a
Foto 1 de pereþi de zidãrie s-au desprins structurii.
din ramele de beton fiind incompati- În figura 3 se prezintã creºterea
bili cu deplasãrile structurii. Unii din
fracþiunii de amortizare criticã, obþi-
pereþi au fost în prag de a fi
expulzaþi, aºa cum se poate observa nutã prin introducerea în structura
în foto 3. de rezistenþã a clãdirii a unor amorti-
Încadrarea în clase ºi categorii zori seismici cu fluid vâscos.
În conformitate cu codul P 100- Influenþa amortizãrii vâscoase
1/2006 cap.3 ºi cu SR EN 1998- asupra reducerii rãspunsului seismic
1:2004/NA:2008, hazardul seismic
Foto 2 pentru proiectare al zonei denumitã
Z3 este definit de valoarea de vârf a
acceleraþiei orizontale a terenului
ag = 0,24 g, definitã pentru un IMR
= 100 ani corespunzãtor ULS, ºi cu
perioade de control de TB = 0,16 s,
TC= 1,6 s ºi TD= 2,0 s.
În conformitate cu HGR nr.
261/1994 ºi cu HGR nr. 766/1997 Fig. 3: Influenþa posibilelor strategii
art. 20, clãdirea se încadreazã în de reabilitare seismicã asupra comportãrii
Foto 3 categoria de importanþã A. seismice aºteptate a structurii
Din cuprinsul expertizei tehnice

se desprind perioadele proprii de
1,28 s ºi 1,50 s la tronsoanele A ºi C
ºi de 1,28 s ºi 1,39 s la tronsonul B,
care relevã flexibilitatea structuralã.
Urmare a investigaþiilor prin calcul
au rezultat grade de asigurare seis-
micã de R = 0,26~0,34 la tron-
soanele A ºi C, ºi de R = 0,36 la
tronsonul B.
În cadrul concluziilor din exper-
tiza tehnicã se aratã cã, întrucât
evaluarea seismicã efectuatã a arã-
tat o comportare seismicã aºteptatã
nesatisfãcãtoare a structurii de
rezistenþã la incidenþa cutremurului Fig. 4: Vibraþii libere amortizate pentru diferite fracþiuni din amortizarea criticã
continuare în pagina 30
urmare din pagina 29
structural este recunoscutã în cãrãmidã, cu realizarea unor rigle de Astfel, se instaleazã câte 4 meca-
dinamica structurilor ºi ingineria cuplare din beton armat ºi cu nisme ASFV pe fiecare direcþie, la
seismicã. În figura 4 sunt reprezen- cãmãºuirea stâlpilor de la cuplare ºi fiecare nivel suprateran ºi la toate
tate vibraþiile libere amortizate pen- transformarea lor în bulbi de pereþi, tronsoanele, cu excepþia ultimului
tru un sistem structural cu diferite ºi respectiv, realizarea a 4 gusee / etaj de la tronsonul B, unde s-a
fracþiuni de amortizare criticã între nivel din beton armat la nivelul plã- proiectat o legãturã puternicã între
2% ºi 50%. Se poate observa influ- cilor, câte douã la legãtura dintre A ºi tronsoanele adiacente de tipul a 2+2
enþa hotãrâtoare a mãririi fracþiunii B, respectiv încã douã între B ºi C. grinzi pereþi;
de amortizare criticã atât asupra Suplimentar, pentru îmbunãtãþirea • Cãmãºuirea metalicã a stâlpilor
amplitudinii ciclurilor cât ºi a transferului la nivelul ºaibei orizon- interiori, de la subsol la etajul 3 inclu-
numãrului de cicluri cu amplitudini tale, se introduc, la fiecare etaj siv, pentru compensarea ductilitãþii ºi
suprateran, colectori din platbandã a deficitului de capacitate de forþã
importante.
de oþel mascaþi în ºapa de par- tãietoare, fãrã penetrarea planºeelor
Amortizarea suplimentarã a struc-
dosealã, solidarizaþi de placa exis- ºi fãrã metalizarea nodurilor, precum
turii de rezistenþã conduce la mic-
tentã cu ancore chimice ºi sudaþi de ºi cãmãºuirea metalicã a stâlpilor ºi
ºorarea la jumãtate a rãspunsului
armãtura rigidã din stâlpii BAR; a nodurilor de cadre de la faþade, la
seismic al structurii exprimat în
• Realizarea unor cadre din BA ºi, toþi stâlpii adiacenþi cadrelor de BAR;
deplasãri laterale. Sistemul de amor-
în anumite poziþii, din BAR, adiacente • Realizarea, la exterior, a unui
tizori este adecvat pentru structura
celor existente, la toate faþadele; în contur perimetral de pereþi structurali
analizatã deoarece aceasta este o
deschiderile cadrelor BAR se vor din BA ºi BAR la subsol;
clãdire relativ flexibilã încãrcatã cu
instala mecanismele de disipare a • Eliminarea, prin reconfigurare
forþe laterale.
energiei de tipul amortizori seismici localã, a celor 4 zone cu bovindouri
Principiul de alcãtuire al unui
cu fluid vâscos (ASFV). Cadrele noi din zidãrie de cãrãmidã de la etajul 1
amortizor seismic cu fluid vâscos
se vor realiza pe la exteriorul celor
este prezentat în figura 5. pânã la etajul 7 inclusiv, zone care
existente, prin demolarea stâlpilor de
Parametrii amortizorilor neliniari s-au comportat nesatisfãcãtor la
zidãrie ataºaþi la exteriorul stâlpilor
pot fi constanta de amortizare (C) ºi seismul din 1977, atunci când zidãri-
din beton armat existenþi. Amplasarea
exponentul vitezei (α): ile s-au desprins ºi dislocat din
în cadrele BAR în poziþii diagonale,
ramele de beton existente (foto 3) ºi
F = C ⋅ υα pe ambele direcþii principale, la toate
Proiectul de reabilitare structuralã, realizarea, pe aceste poziþii, la verti-
corpurile, la toate nivelurile începând
luând în considerare propunerile de cala parterului, a unor cadre BAR;
cu parterul, a mecanismelor ASFV,
consolidare din cadrul expertizei teh- • Intervenþii la fundaþiile de pe
cu rol de micºorare semnificativã a
nice, propune urmãtoarele: deplasãrilor laterale totale, a depla- conturul exterior, precum ºi a celor
• Legarea, pe toatã verticala, a sãrilor relative de nivel ºi a drifturilor interioare de la cuplãrile dintre tron-
celor 3 tronsoane (A, B ºi C), în relative de nivel, prin mãrirea fracþiu- soane, pentru corecta transmitere la
scopul obþinerii unei singure entitãþi nii din amortizarea criticã de la ξ = 5% teren a noilor sarcini aduse de sis-
structurale, prin cãmãºuirea cu la ξ = 30%. Zonele în care se insta- temul de consolidare;
beton armat ºi anveloparea stâlpilor leazã ASFV au fost stabilite ca • Înlocuirea parapeþilor de la
adiacenþi de la liniile faþadelor la urmare a unor analize complexe, terasã, executaþi iniþial din zidãrie de
cuplare, realizarea unor pereþi struc- încã de la primele modelãri, pentru cãrãmidã, cu parapeþi BA;
turali din beton armat, prin înlocuirea optimizarea rãspunsului ºi pentru a • Datoritã funcþiunii clãdirii, care
pereþilor existenþi din zidãrie de nu avea efecte indirecte cumulate. trebuie menþinutã, în timpul ºi ime-
diat dupã evenimente seismice, se
cãmãºuiesc pereþii interiori de com-
partimentare la dublã faþã cu CFRP.
Abordarea analizelor
structurale
În conformitate cu P 100-1 / 2006
pct. A.7 ºi cu SR EN 1998-1:2004 /
NA:2008 pct. 3.2.2.2 spectrul de rãs-
puns elastic pentru TB<T< TC este:
Se(T) = Se(T)ξ(5%) η
în care Se(T)ξ(5%) este spectrul de
rãspuns elastic pentru componentele
acceleraþiei terenului în amplasa-
Fig. 5: Amortizor seismic cu fluid vâscos ment, corespunzãtor unei fracþiuni

din amortizarea criticã de 5%, iar η Tabelul 1
reprezintã factorul de corecþie,
care þine cont de amortizarea
efectivã η = √(10)/(5+25) = 0,577 > 0,55,
în situaþia introducerii ASFV cu un
aport suplimentar de 25% fracþiune
din amortizarea criticã.
Pentru a se lua în considerare s-au poziþionat în sistem diagonal, compatibile cu codul de proiectare
stadiul de lucru fisurat al elementelor prin elemente LINK în cadrul progra- P100-1/2006 pct. 3.1.2.
din beton armat, rigiditatea acestora mului ETABS. Sistemul structural s-a proiectat
a fost redusã la 50%, iar a elemen- A fost analizatã posibilitatea folo- pentru un factor de comportare q = 4.
telor BAR la 70%, conform cu P100- sirii amortizorilor neliniari. Caracteris- Accelerogramele au fost amplifi-
1/2006 ºi respectiv NP 033/1999, ticile acestora au fost stabilite pe cate cu coeficientul de importanþã ºi
astfel încât în modelul de calcul 3D principiul disipãrii egale de energie expunere γ = 1,4, datoritã clasei de
s-au introdus moduli de elasticitate pânã la deplasarea þintã comparativ importanþã a clãdirii.
diferenþiaþi pentru betoanele noi de cu un amortizor liniar, întrucât avan- Figura 7 prezintã una dintre cele
clasã C25/30, respectiv pentru cele tajul utilizãrii unui amortizor neliniar 5 acelerograme, cu o duratã de timp
existente determinate din încercãri. este de reducere a forþei maxime din
de 20 secunde, ºi un interval dis-
Caracteristicile materialelor uti- amortizor.
cretizat la 0,02 secunde.
lizate sunt redate în tabelul 1. La analiza prin calcul a modelului
Dupã o serie de rulaje de opti-
Noile cadre de faþadã au fost structural 3D, s-a utilizat combinarea
conectate la fiecare nivel de struc- efectelor componentelor orizontale mizare ºi de acordare a amortizãrii
tura existentã. Figura 6 prezintã ale acþiunii seismice cu urmãtoarele (tuning damping) au rezultat urmã-
modelul 3D pentru structura consoli- combinaþii: toarele:
datã, în care, la cadrele noi adãugate EDx + 0,3 EDy • utilizarea de amortizori seismici
la faþade, s-au marcat diferenþiat 0,3 EDx + EDy cu fluid vâscos cu capacitate de 100 tf
zonele cu BAR. în care: pe direcþie y-y (transversalã) ºi de
Amortizorii seismici cu fluid vâs- EDx - reprezintã efectele acþiunii 75 tf pe direcþie x-x (longitudinalã
cos din amplasamentele stabilite datorate aplicãrii miºcãrii seismice paralelã cu latura lungã de la tron-
pe direcþia axei orizontale x-x alese sonul B);
pentru structurã; • exponent al vitezei α = 0,5;
EDy - reprezintã efectele acþiunii • constantele amortizorilor variind
datorate aplicãrii miºcãrii seismice între C = 180 la 500 [t(s/m)0,5];
pe direcþia y-y perpendicularã pe • cursa pistonului ± 100 mm
axa orizontalã x-x. Structura consolidatã cu cadre
În cadrul studiului de faþã s-a uti- înalt disipative are de preluat, în ter-
lizat analiza dinamicã liniarã pentru meni de forþã orizontalã echivalentã,
proiectarea ºi verificarea sistemului F b = γ 1 S d (T)λm = 1,4 x (0,24 g
cu amortizori seismici cu fluid vâs- x 2,75)/(4) x 0,85 x G/g = 0,1963 x G,
cos (ASFV). Analizele s-au efectuat adicã 19,63% din greutatea calcu-
Fig. 6 utilizând 5 accelerograme artificiale
latã pentru ipoteza specialã, deter-
minatã conform CR 0-05.
Datoritã instalãrii amortizorilor
seismici cu fluid vâscos (ASFV), cu
mãrirea fracþiunii din amortizarea
criticã de la ξ = 5% la ξ = 5+25 = 30%,
se obþine o forþã orizontalã echiva-
lentã de Fb = γ1Sd(T)λm = 1,4 x
(0,24 g x 2,75 x 0,577)/(4) x 0,85 x
G/g = 0,113 x G, adicã pentru 11,3%
din G. Astfel cã, în termeni de forþã
de cod, instalarea ASFV conduce la
o diminuare cu 42% a forþei orizon-
tale echivalente faþã de sistemul
structural existent consolidat în sis-
Fig. 7 tem clasic cu material compozit (BAR).

lucrarea “Experimen- Bibliografie
tal Study on post- „Raport de Completare a Expertizei
install anchors at low tehnice” dr. ing. Radu Vãcãreanu ºi ing.
strength RC mem- Dragoº Badea, experþi tehnici atestaþi;
bers” de Yamamoto „Cod de proiectare seismicã pentru
Y., Akiyama T. clãdiri - Partea a I-a: prevederi de
proiectare pentru clãdiri” indicativ
Figura 8 prezintã P 100–1/2006;
schema de montaj, „Cod de proiectare seismicã -
în poziþie diagonalã, Partea a III-a: prevederi pentru evalu-
a unui amortizor area seismicã a clãdirilor existente”
indicativ P 100–3/2008;
seismic cu fluid vâs- „Regulament privind stabilirea ca-
cos (ASFV), cu prin- tegoriei de importanþã a construcþiilor”
dere de elementele HGR nr. 261/1994;
rigide ale cadrelor „Reglementãri privitoare la asi-
gurarea calitãþii construcþiilor ºi
BAR. urmãrirea comportãrii în exploatare”
În final, echipa de HGR nr. 766/1997;
proiectare aduce, ºi „Bazele proiectãrii structurilor” indi-
pe aceastã cale, mul- cativ SR EN 1990:2004;
þumiri celor doi con- „Proiectarea structurilor de beton –
silieri, ing. Dragoº reguli generale ºi reguli pentru clãdiri”
indicativ SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008,
Badea ºi dr. ing. Anexa naþionalã;
Radu Vãcãreanu, „Dispozitive antiseismice” indicativ
pentru solicitudine ºi SR EN 15129:2010;
Fig. 8: Schema amplasãrii ASVF în poziþie diagonalã pentru sfaturile ºi „Normativ privind documentaþiile
îndrumãrile care ne-au geotehnice pentru construcþii” indicativ
Relaþiile pentru proiectarea anco- NP 074–2007;
fost de un real ajutor în abordarea ºi
rajelor de conectare în beton de ducerea la bun sfârºit a unui proiect „Experimental Study on post-install
anchors at low strength RC members”
slabã rezistenþã (sub 15 N/mm2) s-au de reabilitare structuralã complex ºi de Yamamoto Y., Akiyama T. et al. –
stabilit consultând concluziile din cu elemente de noutate. 2000.
Sisteme moderne de hidroizolaþii
SC Diana Decor, în funcþiune din anul 2003, este un furnizor de servicii specia- ing. Diana Tatu
lizate care acoperã spectrul complet al sistemelor profesionale de hidroizolaþii, director general
termoizolaþii, confecþii metalice ºi lucrãri de tinichigerie în construcþii civile ºi SC Diana Decor SRL
industriale.
În domeniul sistemelor de hidro- Producerea ºi montajul struc- instalare ºi mentenanþã a produselor

izolaþii ºi termoizolaþii pentru clãdiri turii de susþinere pentru elemente SIH ºi MERCOR.
noi sau reabilitãri de clãdiri exis- de închidere realizate din profile Iatã câteva dintre lucrãrile SC Diana
tente, SC Diana Decor asigurã ser- de tablã ambutisatã sau din profile Decor SRL în perioada 2009- 2012:
vicii beneficiarilor sãi în domeniile: laminate.
Comsilcost, Sibiu - acoperiº Hotel
Consultanþã în alegerea solu- Realizarea ºi montajul de ele-
mente de tinichigerie conform speci- CENTER
þiei tehnice optime, atât din punct de
ficaþilor dimensionale ºi cromatice ale Concefa, Poiana Braºov - termo
vedere funcþional cât ºi financiar.
Hidroizolaþii la construcþii civile beneficiarului. ºi hidroizolaþii terase circulabile
ºi industriale, cu sau fãrã termoizolaþie. Calitatea prestãrilor noastre este Max Bögl, Sibiu - hidroizolaþii
Refacerea hidroizolaþiei ºi a confirmatã de certificãri, atestãri ºi poduri Centura Sibiu

termoizolaþiei existente, deteriorate. personal de specialitate: ingineri, AUCHAN Piteºti ºi Militari
Montajul de luminatoare ºi
economiºti ºi personal de execuþie
Bucureºti - contracte de mentenanþã
trape de fum, inclusiv a traseelor de corespunzãtor ofertei pentru poten-
Monteadrian, Lugoj - hidroizo-
acþionare a acestora, atât electric cât þialii clienþi, cel mai important fiind
ISO 9001. laþii poduri Centura Lugoj
ºi pneumatic (SIH Franþa ºi MERCOR
Seebuca Immo (FM Logistic),
Polonia).
Realizare de învelitori pentru
Petreºti – Dâmboviþa - învelitoare
construcþii industriale sau civile. hale de depozitare
Hidroizolaþii pentru bazine, pis- Eurofoam, Sibiu - bazin de
cine, cuve (inclusiv hidroizolaþii anti- retenþie a apelor pluviale

corozive). Flexik Automation, Timiºoara -
Lucrãri de hidroizolaþii pentru În privinþa aplicãrii membranelor închideri halã, acoperiº
infrastructura clãdirilor, drumurilor ºi ºi a altor materiale de hidroizolaþii (la Centrul Medical Regina Maria,
autostrãzilor. clãdiri civile, industriale, poduri) firma Bucureºti - hidroizolaþii terase
În ceea ce priveºte confecþiile este atestatã pentru produse ale COPISA By Pass, Caransebeº
metalice ºi lucrãrile de tinichigerie, ICOPAL-SIPLAST Franþa, SOPREMA
- hidroizolaþii poduri
clienþii societãþii noastre pot benefi- Franþa, SIKA ºi Bauder Germania.
RSTB, Cluj - închideri faþade ºi
cia de lucrãri care privesc: De asemenea, deþine un atestat
Închiderile de hale industriale pentru hidroizolaþii la Lucrãri de Artã acoperiº - Continental Automotive Sibiu
termoizolate cu tablã ºi panouri emis de Asociaþia Profesionalã de Balor Cons, Sibiu - acoperiº
sandwich. Drumuri ºi Poduri ºi atestate pentru Hotel Select.

Alegerea caracteristicilor piloþilor
în funcþie de tasarea admisibilã
prof. univ. dr. ing. Romeo CIORTAN - Universitatea „Ovidius“ Constanþa, Facultatea de Construcþii
prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,
Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii
ing. G. TSITSAS – SC EDRASIS SRL
Încercãrile piloþilor pentru fundarea construcþiilor permit sã fie determinatã capacitatea portantã a
acestora în corelare cu stratificaþia amplasamentului.
Capacitatea necesarã utilizatã depinde ºi de mãrimea tasãrilor admisibile ale construcþiei. Interpretarea
unor astfel de teste a permis sã se diferenþieze soluþiile de fundare în funcþie de tasarea admisã pentru
diversele zone ale unei hale de producþie.
Alegerea soluþiilor de fundare pentru piloþi de diferite diametre ºi Condiþiile de tasãri admisibile au
porneºte, în general, de la capaci- lungimi pe baza calculelor, prin fost diferenþiate astfel:
tatea portantã a terenului (SLCP metode prescriptive, fãrã niciun fel • pentru fundaþiile stâlpilor: 10,0 mm
= SLU), iar atunci când sunt aplica- de referire la deformaþii. De multe ori, sub sarcinã medie de 4.000 KN;
bile atât soluþiile de fundare directe astfel de date, cu caracter informativ, • pentru diferite obiecte din halã:
cât ºi cele indirecte, de multe ori, pe sunt preluate în proiecte, rezultând o 5,0 mm;
lângã costuri, sunt foarte importante utilizare neraþionalã a terenului de • pentru pardoseli: 50,0 mm la o
termenele de execuþie. fundare. încãrcare normatã de 120 KN/m2.
În funcþie de soluþia pentru care Prin „proiectarea geotehnicã“ [1], Aspecte geotehnice
se opteazã, starea limitã de exploa- luând în considerare atât starea de specifice amplasamentului
tare (SLE = SLS) þine seama de eforturi cât ºi pe cea de deformaþii în Pentru relevarea condiþiilor geo-
tasãrile acceptabile pentru con- terenul de fundare, se pot optimiza tehnice din amplasament s-a întocmit
strucþie, ale cãror valori ºi mod de prin diferenþiere soluþiile, în cadrul un studiu geotehnic pe baza a cinci
desfãºurare în timp conduc la unui aceluiaºi amplasament. foraje cu adâncimi de 16-25 m, din
dimensionarea fundaþiilor. care s-au prelevat probe tulburate ºi
STUDIU DE CAZ
În general, din considerente netulburate analizate în laborator.
tehnologice de exploatare se impun Cerinþe tehnice
Într-un amplasament situat în În foraje s-au executat încercãri de
valori restrictive ale tasãrilor finale, penetrare (SPT), iar trei foraje au
care, în unele cazuri, sunt de ordinul zona sudicã a României s-a propus
fost echipate pentru a se efectua
milimetrilor, iar tasãrile diferenþiate construirea unei hale de producþie
pompaje, stabilind astfel regimul
sunt în limite foarte reduse. În astfel în cuprinsul cãreia, datoritã modului hidrogeologic al amplasamentului.
de situaþii, terenul de fundare poate de organizare a procesului tehno- De asemenea, pânã la adâncimi
sã nu fie utilizat la capacitatea por- logic, existã zone cu cerinþe diferite de 9-13 m s-au efectuat 4 penetrãri
tantã pe care o are, ci numai la cea din punct de vedere al tasãrilor dinamice PDM. Pe baza cercetãrilor
corespunzãtoare deformaþiilor impuse admisibile (fig. 1). Hala a fost situatã de teren ºi laborator s-au stabilit
ºi în consecinþã, trebuie ales siste- în continuarea unei hale existente caracteristicile geotehnice ºi hidro-
mul de fundare adecvat. fundatã pe piloþi, astfel încât stâlpii geologice ale amplasamentului pre-
În cazul în care, într-un acelaºi de pe o laturã a halei noi sprijinã pe zentate sintetic în profilul geotehnic
amplasament, se construiesc obiec- fundaþiile aflate în exploatare. din figura 2.
tive cu tasãri admisibile diferite, prin
calcule specifice, care trebuie sã fie
bazate pe informaþii geotehnice
detaliate ºi pe încercãri in situ, se
aleg, pentru optimizare, soluþii de
fundare diferite.
Fiind vorba de valori milimetrice
ale tasãrilor acceptabile se propun
soluþii de fundare indirecte sau con-
solidarea terenului.
În studiile geotehnice „clasice“,
elaboratorul, recomandând fundarea
indirectã, are tendinþa de a prezenta
capacitãþi portante la compresiune Fig. 1: Halã de producþie. Zonarea tasãrilor admisibile (Sadm) ºi soluþii de fundare adoptate

Ofertã diversificatã de:
piese de schimb, motoare diesel, pompe hidraulice, transmisii
Firma TEGERO SRL a fost înfiinþatã în anul 1991 ca Suntem în prezent în situaþia de a rãspunde prompt
societate mixtã germano-românã. tuturor solicitãrilor din partea clienþilor, în orice localitate din
În anul 1999 denumirea societãþii s-a schimbat în þarã, având la dispoziþie trei echipe de service ºi autove-
„TEGERO & Co.“ profilul de activitate lãrgindu-se în dome- hiculele aferente dotate cu sculele ºi echipamentele nece-
niul hidraulicii. sare pentru intervenþii rapide la beneficiar.
Încã din anul 2000 s-a implementat logistica necesarã Putem asigura atât reparaþii pe subansamble: motor,
pentru reparaþii motoare diesel, pompe ºi motoare pompe, hidromotoare, transmisii: cutii de vitezã ºi punþi,
hidraulice, cutii de viteze ºi punþi, precum ºi reparaþii capi- instalaþie electricã ºi electronic, precum ºi revizii ºi
tale începând cu utilaje mici (ex: miniexcavatoare, mini- întreþinere periodicã.
încãrcãtoare) ºi pânã la utilaje medii ºi mari. La sediul firmei se aflã parcul de utilaje second-
Începând cu 2004 s-a extins gama de mãrci de utilaje. hand, atelierul pentru reparaþii capitale, maºina de serti-
TEGERO & Co. livreazã piese de schimb originale ºi OEM zat furtunuri hidraulice, magazia de piese schimb ºi
pentru care se asigurã ºi service. S-a ajuns pânã în consumabile.
prezent la urmãtorul portofoliu: Akerman, Ammann, Atlas, În întâmpinarea clienþilor venim, de
Benati, Bobcat, Case, Caterpillar, Daewoo, Doosan, asemenea, cu o echipã de vânzãri profe-
Demag, Eder, FAI, Faun, Fiat, Fiat-Allis, Fuchs, sionistã care face identificarea pieselor,
Furukawa, Hamm, Hanix, Hanomag, Hitachi, Hydrema, corect ºi rapid, în vederea asigurãrii
Hyundai, IHI, JCB, Kobelco, Komatsu, Kramer, Kubota, tuturor cerinþelor pentru clienþii noºtri.
Liebherr, Mitsubishi, Neuson, New Holland, Nobas, Calitatea serviciilor ºi seriozitatea
O&K, Poclain, Samsung, Schaeff, Sennebogen, Terex, sunt cele douã principii de bazã la
Voegele, Volvo, Yanmar, Zeppelin. TEGERO & Co.
TEGERO & Co. participã în perioada 27-31 martie a.c.
la Târgul de Utilaje ºi Camioane (UTICAM) ce va avea loc la Romaero Bãneasa, Bucureºti.
Vã aºteptãm sã ne vizitaþi la târg dar ºi la sediul din Sibiu sau pe internet la adresa www.tegero-utilaje.ro.
Se remarcã stratificaþia zonei,
constituitã din alternanþe de pachete
coezive ºi necoezive cu grosimi ºi
caracteristici geotehnice diferite, cât
ºi existenþa a douã acvifere, unul de
suprafaþã la adâncimi de 2,2 ÷ 2,7 m
ºi unul de adâncime medie la cca.
6 ÷ 7 m, aflat sub presiune.
Specificul amplasamentului con-
stã în existenþa unui pachet coeziv
cu grosimi de 6 - 8 m, format prepon-
derent din argile în stare plastic
moale - consistentã (Ic = 0,4 ÷ 0,5),
aflat între douã straturi necoezive
grosiere, cu grosimi de 3,0 m, cel
superior ºi cca. 6,0 m, cel inferior.
Pachetul coeziv dintre adâncimile
(3 ÷ 10 m) este foarte compre-
sibil, cu modulii de deformaþie Fig. 2: Profil geologic
M200-300 = 3.400 ÷ 6.000 KPa ºi defor-
maþii ε200 = 7 ÷ 10%, fiind subconso-
lidat, ceea ce indicã dezvoltarea unor
tasãri chiar sub greutate proprie.
Stratul necoeziv de sub adâncimi
de 10 m constituit din pietriº se aflã
în stare îndesatã constituind un
teren cu capacitate portantã ridicatã
ºi deformabilitate redusã.
Soluþii de fundare adoptate
Din condiþiile tehnologice ºi geo-
tehnice coroborate au rezultat atât
soluþii de fundare indirectã, cât ºi
directã pe teren îmbunãtãþit. Astfel,
sub stâlpii halei au fost prevãzuþi
piloþi, pentru cãile de rulare micropi- Fig. 3: Soluþie de îmbunãtãþire a terenului sub pardosealã ºi de fundare a stâlpilor halei
loþi, iar pentru pardosealã îmbunã-
tãþirea terenului cu incluziuni (fig. 3).
Limitarea tasãrilor sub pardoseli
a impus consolidarea stratului coeziv
prin incluziuni de beton simplu, pen-
tru eliminarea tasãrilor acestuia sub
greutate proprie, cu valori estimate
pânã la 50 cm cu desfãºurare în
timp (Cv = 10-4cm2/s).
Pentru a fi alese secþiunile,
numãrul ºi lungimile optime ale ele-
mentelor fiºate, utilizând în mod efi-
cient terenul de fundare (tasãri
limitate de sarcinile tehnologice)
s-au proiectat ºi executat teste în
amplasament. Dintre acestea se
menþioneazã: Fig. 4: Încercarea la compresiune a pilotului φ 60 cm
• piloþi foraþi din beton armat cu
diametrul φ600 mm. Au lungimi de
14,00 m, care pãtrund în stratul
necoeziv grosier cca. 3,5 ÷ 4 m,
supuºi la o sarcinã maximã de com-
presiune de 1.500 KN. La aceastã
sarcinã a rezultat o tasare maximã
de 4,6 mm. Dupã descãrcare, tasa-
rea remanentã a fost de 1,76 mm.
Încercãrile efectuate aratã cã ta-
sãrile pilotului se aflã în domeniul
liniar - elastic (fig. 4); Fig. 5: Încercarea la compresiune a incluziunilor φ 40 cm (trepte de încãrcare: 162,5 KN; 325 KN; 487,5 KN; 650 KN)

• incluziuni din beton simplu, de
îndesare, cu diametrul φ = 400 mm
ºi lungimi de 14 m, care pãtrund în
strat necoeziv cca. 3,5 ÷ 4 m, supuºi
la sarcina maximã de compresiune
de 650 KN, rezultând tasãri maxime
de 8,75 ÷ 11,0 mm. Aceste tasãri
s-au stabilizat în timp (fig. 5);
• micropiloþi din beton armat, cu
diametrul φ = 250 mm ºi lungimea de
13 m (pãtrundere în stratul necoeziv
cca. 3 m), supuºi la o sarcinã maxi-
mã de compresiune de 300 KN.
Tasarea maximã rezultatã a fost de
3,13 mm, care dupã descãrcare a Fig. 6: Încercarea la compresiune a micropilotului φ 25 cm
ajuns la 1,42 mm (fig. 6).
Pentru optimizarea globalã a stratul de pietriº cu modul de defor- cu informaþii complete se pot opti-
infrastructurii ºi suprastructurii, maþie de cca. 50.000 KPa este miza soluþiile de fundare, în funcþie
aceste rezultate au fost utilizate necesarã; de tasãrile admisibile ale structurilor.
pentru dimensionarea structurii • grinda cãii de rulare este fun- Studiul de caz ilustreazã faptul cã,
construcþiilor. datã pe micropiloþi cu diametrul pentru economicitatea lucrãrii, pe
de 250 mm, fiecãruia revenindu-i acelaºi amplasament pot fi utilizate
Pe baza rezultatelor încãrcãrilor
soluþii diferite, tehnic ºi tehnologic.
de probã, în final au fost proiectate cca. 2,5 m2;
BIBLIOGRAFIE
soluþii de fundare diferite, astfel: • pentru consolidarea terenului 1. SREN 1997-1:2006 Eurocod 7:
• stâlpii halei au fost fundaþi pe sunt necesare incluziuni φ400, fie- Proiectarea geotehnicã - Partea l:
câte 4 piloþi foraþi φ600 care pãtrund cãreia revenindu-i cca. 3,2 mp. Reguli generale;
în stratul de pietriº pe cca. 3,5 ÷ 4,0 m; CONCLUZII 2. Proiect: Extindere halã de pro-
tasarea acestora nu va depãºi Prin încercãrile specifice pe teren, ducþie - fabricã oþel. Sisteme de fun-
10,0 mm. Un calcul estimativ al gru- prin proiectare geotehnicã judici- dare ºi consolidarea terenului - SC
pei de piloþi aratã cã pãtrunderea în oasã, pe baza unui studiu geotehnic HECON, 2011.
PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI
ÎN CONSTRUCÞII
Horea SANDI
S-a nãscut în Sibiu, la 20 ianuarie analiza siguranþei structurale ºi riscu- pentru cursurile de studii aprofundate
1932, unde a absolvit Liceul „Gheorghe lui, analize macroscopice de vulnera- cursul de Hazard ºi risc seismic.
Lazãr“ în 1950. bilitate ºi risc seismic; Titlul ºtiinþific de doctor - inginer l-a
Între anii 1950 - 1955 a urmat • dezvoltare de programe de calcul obþinut în anul 1966 la Institutul de
cursurile Facultãþii de Construcþii Civile (sistem modular pentru analiza com- Construcþii Bucureºti, cu teza „Con-
ºi Industriale din Institutul de Construc- portãrii statice ºi dinamice a struc- tribuþii la teoria dimensionãrii struc-
þii Bucureºti, frecventând, în paralel, ºi turilor, generãri de accelerograme turilor“. În perioada februarie 1968 -
cursurile Facultãþii de Matematicã a seismice ºi de succesiuni artificiale de mai 1969 a fost bursier al Fundaþiei
Universitãþii din Bucureºti (1950 - 1954). evenimente seismice, prelucrare de Humboldt la Universitatea Tehnicã
Activitatea inginereascã a început-o date instrumentale, analize parame- Hanovra. Din anul 1991 a condus doc-
la IGLL Raion N. Bãlcescu, ca inginer trice de vulnerabilitate ºi risc); toranzi, la INCERC, iar apoi la Univer-
proiectant, realizând lucrãri de repa- • elaborare de documente norma- sitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti.
tive (standarde, normative, ghiduri);
raþii ºi consolidãri. Apoi, a continuat-o Activitatea ºtiinþificã a dr. ing.
• mãsuri integrate de protecþie anti-
la Institutul de Proiectãri Cãi Ferate, ca Horea Sandi este impresionantã, fiind
seismicã, strategii de prevenire a
inginer proiectant ºi inginer proiectant considerat unul dintre cei mai de
dezastrelor;
principal (1955 - 1957), realizând pro- • asistenþã tehnicã ºi lucrãri de seamã teoreticieni în domeniul ºtiinþei
iecte de galerii, silozuri, castele de expertizare a construcþiilor; construcþiilor. A publicat singur douã
apã, structuri de hale, clãdiri feroviare. • studii de prognozã ºi strategie de cãrþi: „Metode matriceale în mecanica
În continuare, a lucrat la Institutul de cercetare. structurilor“ Editura Tehnicã, 1975; ºi
Studii ºi Cercetãri Hidrotehnice, ca Din 2001 s-a transferat la Institutul „Elemente de dinamica structurilor“,
cercetãtor principal (1957 - 1958), de Geodinamicã „Sabba S. ªtefã- Editura Tehnicã, 1983. A colaborat la
studiind modelarea structuralã (fizicã) nescu“ al Academiei Române, în alte ºase cãrþi: „Încercarea construc-
ºi propagarea undelor în masivele de funcþia de cercetãtor principal, ocupân- þiilor“ (cap. 3, 4) (editori: ªt. Bãlan, M.
teren. Apoi a trecut, pentru o lungã du-se de caracterizarea miºcãrii seis- Arcan), Editura Tehnicã, 1965; „Essai
perioadã de timp, la Institutul de mice a terenului, fenomene de des constructions“ (cap. 3, 4) (editori:
Cercetãri în Construcþii ºi Economia atenuare, influenþa condiþiilor locale, ªt. Bãlan, M. Arcan), Eyrolles - Meridi-
Construcþiilor (INCERC), ca cercetãtor evaluarea ºi controlul riscului seismic. ane, 1972; „Manual pentru calculul
principal, ºef de secþie, ºef de divizie. Dr. ing. Horea Sandi a desfãºurat construcþiilor“ (cap. 9) (editor: A. Cara-
Aici a fost ales preºedinte al Consiliului ºi o activitate didacticã remarcabilã, în costea), Editura Tehnicã, 1977;
ªtiinþific (1993 - 1996) ºi s-a pensionat special la Institutul de Construcþii (Uni- „Cutremurul de pãmânt din România
în 1998, continuând activitatea, prin cumul, versitatea Tehnicã de Construcþii) de la 4 martie 1977’ (cap. 5, 9), (edi-
cu normã întreagã pânã în anul 2001. Bucureºti: conducere de proiecte de tori: ªt. Bãlan, V. Cristescu, I. Cornea),
La INCERC, în cei 43 de ani de diplomã la Catedra de beton armat Editura Academiei, 1982; „Lexicon de
activitate ºtiinþificã, s-a impus ca unul (1957 - 1960), seminarii la Rezistenþa construcþii ºi arhitecturã“ (diferite arti-
Materialelor, Teoria elasticitãþii, Stabili-
dintre marii specialiºti în domeniul cole) (editori: ªt. Bãlan, N. ªt. Mihãiles-
tatea ºi dinamica structurilor (1963 -
Ingineriei seismice ºi Siguranþei struc- cu, A. Teodoru), Editura Tehnicã, 1985
1967); cursuri de Teoria elasticitãþii,
turale (apreciat cu deosebire ºi în (volume succesive); UNDP/UNIDO
Teoria plãcilor curbe. Încercarea con-
strãinãtate), realizând: strucþiilor (1965 - 1986); cursuri de Project RER/79/015, „Building Con-
• cercetãri experimentale (încercãri Prevenirea dezastrelor, Rezistenþa struction Under Seismic Conditions in
pe modele, determinãri de caracteris- materialelor (în limba englezã), Calcu- the Balkan Region“. Manual 4: „Post -
tici dinamice ale construcþiilor la scarã lul probabilitãþilor ºi statisticã mate- Earthquake Damage Evaluation and
naturalã); maticã, Teoria plãcilor curbe la cursurile Strength Assessment of Buildings
• cercetãri analitice (dinamica struc- de studii aprofundate - anul VI - (din Under Seismic Conditions“ (Anexa D:
turilor, fenomene de interacþiune dina- anul 1999, la Universitatea Tehnicã de „Analytical Treatment of Seismic
micã - seismicã, modelare probabilisticã Construcþii Bucureºti). În perioada Risk“), UNIDO, Viena, 1985.
a încãrcãrilor, cu accent special pe 1999 -2003 a colaborat ºi la Universi- A scris peste 150 articole ºi comu-
cazul încãrcãrii seismice, modelare în tatea „Ovidius“ - Constanþa, predând nicãri ºtiinþifice, dintre care circa 50%

publicate în strãinãtate (dintre aces- (reprezentarea „diagonalã“, cu posibi- tensor spectral de destructivitate;
tea, aproximativ 50 la conferinþele litatea de trecere continuã de la relaþia între intensitatea seismicã ºi
mondiale sau europene de inginerie reprezentãrile nestaþionare la cele vulnerabilitatea seismicã; intensitatea
seismicã). staþionare), generare de accelero- bazatã pe spectre; nouã structurã a
Enumerãm principalele domenii grame artificiale cu mai multe compo- scãrii de intensitãþi, bazatã pe date
abordate în care s-a remarcat în mod nente; aplicaþii: analize pentru podurile instrumentale; sistem de mãsuri alter-
cu totul deosebit (lucrãri ºtiinþifice pu- dunãrene, silozuri; formulãri pentru native, susþinute de analiza statisticã
blicate în cãrþi, articole, comunicãri în poduri cu mai multe deschideri. asupra datelor instrumentale.
þarã ºi strãinãtate): 5. Automatizarea calculelor ingi- 8. Analize asupra hazardului seis-
1. Dinamica construcþiilor: dina- nereºti: statica sistemelor articulate mic: convoluþii probabilistice complete
mica barajelor în arc; moduri proprii spaþiale; sistem modular de programe pentru analiza hazardului seismic
neclasice (formulare în spaþiul transfor- pentru analiza comportãrii statice ºi local; analize probabilistice de hazard
matelor Laplace, valori proprii complexe dinamice a structurilor din bare sau seismic pentru diferite localitãþi din
asociate cu suprafeþe riemanniene, continue; aplicarea metodei substruc- þarã; prognozã pe baze statistice a
singularitãþi ale vectorilor proprii com- turilor pentru structuri mari calculate cutremurelor vrâncene majore; privire
plecºi în punctele cu valori proprii mul- cu metoda elementelor finite; pro- criticã asupra condiþiilor seismice de
tiple, lanþuri de vectori principali etc.); grame de generare a accelero- proiectare pentru CNE Cernavodã;
implicaþii pentru proiectare ale naturii gramelor artificiale scalare sau analizã probabilisticã de hazard seis-
spaþiale ºi nesincrone în diferite vectoriale; programe de calcul pentru mic pentru oraºul Potenza - Italia (în
puncte a miºcãrii seismice a terenului; spectre de rãspuns (acceleraþii abso- cadrul proiectului european ENSeRVES);
oscilaþiile structurilor flexibile sub lute, deplasãri relative etc.); programe schiþe de scenarii de cutremur; exa-
rafale de vânt nesincrone în diferitele de calcul pentru spectre de etaj, cu minarea contribuþiilor mecanismului de
puncte. generalizãri (rozete de spectre). sursã ºi a condiþiilor locale la specificul
2. Fenomene de interacþiune 6. Analize de siguranþã structuralã miºcãrii seismice a terenului, în cazul
dinamicã: teren - structurã (tehnica ºi risc: analiza criticã a metodei stãrilor cutremurelor vrâncene.
substructurãrii, ecuaþii integrale limitã de pe poziþiile abordãrii proba- 9. Sinteza experienþei cutremurelor
Volterra în domeniul timp, ecuaþii alge- bilistice; proprietãþi statistice ale puternice: învãþãminte de la cutremu-
brice parametrizate în domeniul frec- capacitãþii portante a structurilor static rul din anul 1977; contribuþie la mono-
venþã); plãci pe semispaþiul deformabil; nedeterminate; analiza probabilisticã a grafia cutremurului din anul 1977;
efectul sistemelor vibroizolante; interac- acþiunilor variabile; formulãri generale; analiza statisticã a atenuãrii în cazul
þiunea apã - baraj (tehnicã similarã, fundamentãri teoretice (spaþiul acþiu- cutremurelor vrâncene, în termeni
miºcare nesincronã a interfeþei cu nilor, relaþii generale privind siguranþa globali, direcþionali ºi spectrali; reco-
terenul). ºi riscul, convexitatea varietãþii limitã a mandãri privind protecþia antiseismicã
3. Cercetãri experimentale privind unei structuri în spaþiul încãrcãrilor, în Muntenegru dupã cutremurul din
comportarea dinamicã a structurilor: definire generalizatã a vulnerabilitãþii - anul 1979 (contract de consultanþã cu
elemente teoretice (mãsurare, gene- vulnerabilitate evolutivã, determinatã UNDRO); analizã asupra cutremurului
rare de încãrcãri de încercare); deter- de efectele cumulative ale cutre- din Mexic din 1985 (contract de con-
minãri experimentale la scarã naturalã murelor succesive); fundamentarea sultanþã cu UNIDO).
asupra caracteristicilor dinamice; clãdiri deciziei privind intervenþia asupra 10. Analize inginereºti aplicative,
etajate - analizã statisticã asupra structurilor existente vulnerabile; extin- asistenþã tehnicã: analizã asupra unui
perioadelor proprii fundamentale, ana- deri la cazul sistemelor cu mai multe monument istoric (turnul - clopotniþã al
lize individuale aprofundate, defec- componente, distribuite pe teritoriu; Mãnãstirii Apostolache); expertizare
toscopie structuralã; Baraj Argeº - analize parametrice privind riscul de hale ºi clãdiri; analiza structurii prin-
Vidraru, Hotel Intercontinental - determinat de acþiunea zãpezii ºi ana- cipale EREN/ROMEXPO Bucureºti;
Bucureºti - urmãrirea biograficã pe lizã de cost-beneficiu; definirea proba- analiza podurilor dunãrene Feteºti -
parcursul execuþiei în ambele cazuri; bilisticã a durabilitãþii; criterii de Cernavodã; analiza solicitãrilor din
modele la scarã de clãdiri ºi ale Bara- verificare pentru acþiuni multi-parame- anvelopa U.3 Cernavodã, þinând sea-
jului Argeº - Vidraru, comparaþii. trice; sistem de entitãþi pentru analiza ma de traseele deviate ale cablurilor
4. Modele stochastice privind con- riscului seismic; criterii de utilizare a de precomprimare; specificarea condi-
siderarea miºcãrii seismice a terenu- accelerogramelor artificiale; analize þiilor seismice de etaj pentru structurile
lui, miºcarea, ca acþiune nesincronã în probabilistice parametrice asupra CNE Cernavodã ºi ROMAG - Halânga.
diferite puncte de rezemare: modelare riscului seismic; analizã dinamicã 11. Contribuþii la dezvoltarea bazei
discretã, pentru structuri; baraje în arc; neliniarã asupra efectelor cumulative normative: normativele condiþionate
perturbaþii de rotaþie localã, pentru ale cutremurelor succesive; date sta- privind bazele metodei de calcul (P.6-
încovoierea structurilor în consolã ver- tistice privind vulnerabilitatea seismicã 62) ºi acþiunile în construcþii (P.7-62),
ticalã ºi pentru torsiunea de ansamblu a clãdirilor. în perioada introducerii experimentale
a acestora; criterii de similitudine în 7. Cuantificarea intensitãþii miºcãrii a metodei stãrilor limitã; responsabil
miºcarea seismicã a masivelor de seismice: sursa primarã a analizei cri- elaborator pentru standardul privind
teren; modelare stochasticã a miºcãrii tice a conceptului de intensitate: expe- principiile generale de verificare a si-
masivelor geologice (modelate ca rienþa cutremurului din anul 1977 guranþei construcþiilor (STAS 10100-75)
sisteme continue); reprezentãri alterna- (datele instrumentale, rezultatele ana- ºi pentru majoritatea standardelor de
tive pentru funcþii aleatoare nestaþionare lizei inginereºti statistice aprofundate); acþiuni în construcþii (seria STAS

10101); participare la elaborarea ediþii- În anul 2000 i s-a conferit ordinul cadrul proiectului balcanic PNUD /
lor succesive ale normativului P.13 ... „Steaua României“, în grad de cavaler. UNIDO; 1985 - 1986, consultanþã
P.100; proiecte de ghiduri ºi de coduri În anul 2004, Universitatea Tehnicã de dupã cutremurul din Mexic din 1985),
româneºti. Construcþii Bucureºti i-a conferit cali- conferinþele la mai multe universitãþi
12. Elemente de sintezã, rapoarte, tatea de profesor onorific iar în acelaºi de prestigiu, un curs de risc seismic la
strategii de protecþie antiseismicã: an, Asociaþia Inginerilor Constructori Universitatea Basilicata - Italia (1991),
raport asupra stadiului încãrcãrilor în Proiectanþi de Structuri i-a conferit conducerea de grupe de lucru ale Aso-
construcþii (Conf. internaþionalã pentru diploma ºi medalia pentru Opera ciaþiei Europene de Inginerie Seis-
clãdiri înalte, 1972); raport asupra Omnia. În anul 2007 i s-a conferit, de micã, lector la seminariile regionale
metodelor discrete în Dinamica struc- cãtre Universitatea Tehnicã de Con- organizate de Asociaþia Europeanã de
turilor (Conf. internaþionalã, Segrate - strucþii din Bucureºti, titlul ºtiinþific Inginerie Seismicã (1973 ... 1989), ca
Milano, 1974), rapoarte pentru Comi- de doctor honoris causa. organizator în perioada 1993 - 1996 al
sia Economicã ONU pentru Europa Om de ºtiinþã de analizã, dar ºi de unor seminarii internaþionale de ingi-
(armonizarea prescripþiilor privind sintezã, a contribuit la fundamentarea nerie seismicã desfãºurate la Cos-
proiectarea antiseismicã, colaborare ingineriei seismice româneºti, fiind tineºti ºi Mangalia sub egida Fundaþiei
internaþionalã); schiþã de strategie de considerat printre primii specialiºti în Universitãþii Mãrii Negre. A fost vice-
protecþie antiseismicã; evidenþierea acest domeniu. Contribuþiile ºtiinþifice, preºedinte al Asociaþiei Europene de
obstacolelor în calea reducerii riscului participãrile la congrese, întâlnirile Inginerie Seismicã (ciclul 1982 - 1986)
seismic; educarea inginerilor în vede- internaþionale, l-au fãcut cunoscut ºi ºi este membru individual al unor aso-
rea prevenirii ºi limitãrii dezastrelor apreciat de cei mai de seamã spe- ciaþii de specialitate: GAMM - Germania,
seismice. cialiºti din lume. Amintim în acest con- AFPS - Franþa, IASSAR - internaþionalã.
Ca o recunoaºtere a activitãþii text participarea sa la convenþii de Personalitate de prim rang a ºtiinþei
depuse, a fost ales în anul 1999 mem- colaborare bilateralã, la activitãþi ºi tehnicii româneºti în construcþii, unic
bru titular al Academiei de ªtiinþe CAER, la proiecte balcanice PNUD / prin tot ceea ce a realizat, dr. ing.
Tehnice din România, unde, din anul UNESCO ºi PNUD / UNIDO, consul- Horea Sandi a intrat, încã de pe acum,
1999, a îndeplinit funcþia de vicepre- tanþã pentru UNDRO (1983, reduce- în istoria ºtiinþei ºi tehnicii româneºti în
ºedinte, iar din anul 2007 îndeplineºte rea riscului seismic în Republica construcþii.
funcþia de preºedinte al Secþiei de Muntenegru dupã cutremurul din anul (Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,
Construcþii ºi Urbanism. 1979) ºi UNIDO (1983, consultanþã în autor Hristache Popescu)
Folosirea materialelor geosintetice
la sistemele de fundare pe terenuri dificile
drd. ing. Felicia NICULESCU-ENACHE, cercet. ºt. CS3 - Universitatea „Politehnica” din Timiºoara,
Facultatea de Construcþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru;
Instit. Naþ. de Cercetare - Dezvoltare în Construcþii, Urbanism ºi Dezvoltare Teritorialã Durabilã
URBAN INCERC sucursala Timiºoara
În lucrarea de faþã vã prezentãm o serie de soluþii privind utilizarea materialelor geosintetice pentru
îmbunãtãþirea terenurilor cu capacitate portantã scãzutã ºi realizarea unor soluþii de fundare a construc-
þiilor în zone seismice, cu rol de filtru pentru energia seismicã ce se transmite de la teren la suprastructura
construcþiilor.
Construcþia clãdirilor sau a altor regulã, pe parcursul cutremurului, activitate, identificându-se circa 150
structuri de inginerie civilã, ampla- din cauza eforturilor ciclice induse de aplicaþii la care pot fi folosite geo-
sate pe terenuri cu capacitate por- într-un teren cu suprafaþa orizontalã, sinteticele.
tantã scãzutã, implicã un anumit în principal din cauza miºcãrilor Cele 6 funcþii principale pentru
risc, deoarece asemenea soluri sunt seismice orizontale, miºcarea seis- care se folosesc sunt: filtrarea, dre-
sensibile la tasãri diferenþiate ºi micã verticalã producând variaþii narea, separarea, armarea, protec-
prezintã rezistenþã redusã la forfe- temporare ºi de mai micã intensitate þia, controlul antierozional.
care ºi compresibilitate mare. decât cele orizontale. Efectele obser- Pentru funcþia de armare, materi-
Cunoaºterea comportãrii pãmân- vate ale acestui fenomen constau în alele geosintetice se folosesc la
turilor sub acþiunea solicitãrilor ejectãri de pãmânt ºi apã (vulcani de foarte multe lucrãri geotehnice: la
dinamice este necesarã la proiec- nisip), fisurarea terenului, deformaþii ziduri de sprijin armate, la îmbunãtã-
tarea sistemelor de fundare ale ale terenului (laterale sau verticale), þirea terenului de fundare, la terasa-
construcþiilor. Dacã la proiectare nu ridicarea construcþiilor îngropate, res- mente pentru drumuri ºi cãi ferate,
se ia în calcul influenþa regimului pectiv tasarea sau cedarea fundaþiilor. pentru stabilizarea pantelor ºi con-
dinamic de solicitare a terenurilor de Pentru a se evita apariþia tasãrilor struirea podurilor, chiar ºi în zone
fundare, mai ales în cazul în care pe ºi deplasãrilor laterale ale fundaþiilor seismice. Materialele geosintetice
amplasament se aflã nisipuri în dincolo de valorile admise, ºi deci s-au folosit pentru armare datoritã
exploatare ºi mai ales în cazul pro- apariþia fenomenului de lichefiere în avantajelor lor faþã de sistemele cla-
cazul producerii seismului, se reco- sice, respectiv înaltã rezistenþã la
ducerii unui cutremur, repercusiunile mandã a se adopta sisteme de fun-
pot fi foarte grave. Aceasta, deoa- întindere, eficienþã în exploatare pe
dare adaptate tipului de teren,
rece totalitatea încãrcãrilor la care respectiv tipului de suprastructurã ºi termen lung, reducerea timpului de
este supusã suprastructura clãdirii mãsuri de consolidare ºi îmbunã- lucru ºi a impactului negativ asupra
este transferatã infrastructurii care, tãþire a terenului de fundare, cu mediului ºi scãderea costurilor prin
la rândul sãu, o transmite terenului scopul creºterii capacitãþii portante a îmbunãtãþirea pãmântului aflat pe
de fundare. acestuia, fie prin diferite tehnici de amplasament; de asemenea, au o
Dimensionarea fundaþiilor trebuie îmbunãtãþire ºi stabilizare a terenu- mai bunã comportare la solicitãrile
fãcutã astfel încât sã nu fie mai mare lui, fie prin armarea acestuia. dinamice din timpul cutremurului
decât capacitatea portantã a terenu- SOLUÞII DE ÎMBUNÃTÃÞIRE datoritã flexibilitãþii ºi ductibilitãþii mai
lui de fundare, respectiv: A TERENULUI DE FUNDARE mari decât cele ale sistemelor cla-
• sã nu aparã tasãri peste cele CU MATERIALE GEOSINTETICE sice (Huang et al., 2002).
admise ºi calculate în etapa de Pãmânt armat cu materiale În literatura de specialitate se pre-
proiectare; geosintetice – presupune introdu- zintã foarte multe cercetãri, atât teo-
• sã nu aparã fenomene de liche- cerea de materiale geosintetice în retice cât ºi studii de caz, privind
interiorul pãmântului pentru a prelua aportul pozitiv pe care îl au diversele
fiere a terenului de fundare, ceea ce
eforturile de întindere pe care acesta
ar putea duce la pierderea stabilitãþii materiale geosintetice introduse în
nu le poate prelua. Asemenea mate-
structurii. riale au început sã fie folosite în anul pãmânt. În cazul studiilor teoretice,
Pãmânturile necoezive ºi în spe- 1926 în statul Carolina de Sud din efectul pozitiv al materialelor geosin-
cial cele saturate, solicitate la încãr- SUA pentru armarea drumurilor. Cu tetice este pus în evidenþã prin
cãri dinamice, îºi modificã foarte mult timpul s-a creat o gamã diversificatã comparaþia comportãrii sistemului
caracteristicile, prin transformarea de produse, realizate, cu prepon- analizat, cu ºi fãrã aceste materiale.
masei neuniforme într-o stare în derenþã, din materiale sintetice cu La lucrãrile la care s-au folosit
care forþele de frecare dintre granule caracteristici fizico-mecanice diverse, asemenea materiale, chiar dacã s-au
se reduc, determinând scãderea adaptate scopului pentru care efectuat studii teoretice înainte de
rezistenþei la forfecare ºi pierderea urmeazã a fi folosite, iar eficienþa folosirea lor, eficienþa este demon-
echilibrului. Fenomenul de lichefiere doveditã a acestora a dus la extin- stratã, de fapt, prin observarea stãrii
a terenului de fundare apare, de derea continuã a domeniilor de lucrãrii dupã producerea seismului.

Astfel, s-a studiat comporta- [7]; Desai and El-Hoseiny, 2005 [8]; comparaþie cu armarea planã.
mentul acestor sisteme constructive Moraci and Gioffre’, 2006 [9]), com- Rezultatele studiului lor indicã faptul
în timpul seismelor majore la Kobe, portamentul terenurilor coezive ar- cã, la armarea unei perne de nisip
Japonia, 1995 (Tatsuoka et al., mate cu geosintetice (Almohd et al., cu geocelule, coeficientul de legã-
1995, 1997, 1998 [1]), California, 2006 [10]; Abdi et al., 2009 [11]). turã dintre cele douã materiale,
SUA, 1994 (Sandri, 1997 [2]; White Distribuþia tensiunilor în masa nisip-geocelule a crescut de 3 ori,
and Holtz, 1994 [3]), în Taiwan, pãmântului armat, precum ºi modul iar deformaþiile au fost reduse cu
1999 (Ling et al., 2001 [4]), în de deformare, depind de rezistenþa 44%. Zhang et al. (2009) [16] a stu-
Turcia, 1999 (Sankey and Segrestin, la forfecare a solului, de rezistenþa la diat aportul straturilor de geocelule
2001 [5]) constatându-se fie cã nu întindere a materialului geosintetic pentru armarea umpluturilor (fig. 1).
au cedat, fie cã mãrimea daunelor a (geogrile, geocelule) ºi de mecanis- El a concluzionat cã folosirea geo-
fost net diminuatã faþã de structurile mul de conlucrare, interfaþa, între celulelor pentru armarea terasa-
clasice. Aceasta a dus la dezvol- cele douã materiale pãmânt - geo- mentelor îmbunãtãþeºte rezistenþa
tarea conceptului de pãmânt armat sintetic, care se exprimã prin coefi-
ºi la extinderea folosirii sale la cât terenului prin trei metode: efectul
cientul de legãturã ce a fost rezistenþei laterale, efectul de scã-
mai multe aplicaþii. determinat pe cale experimentalã
Studiile teoretice, în urma cãrora dere a eforturilor de compresiune pe
pentru diverse combinaþii de pãmânt- verticalã ºi efectul de membranã.
s-au realizat acele sisteme construc- geosintetic (Cowland ºi Wong, 1993 [12]).
tive folosind pãmântul armat, au fost a) Efectul rezistenþei laterale (de
S-a constat cã, din gama diversi- confinare) – deoarece geocelulele
verificate ºi în realitate, dupã cutre-
mure, iar rezultatele investigaþiilor ficatã a materialelor geotehnice sunt materiale tridimensionale care
au permis elaborarea de normative pentru îmbunãtãþirea terenurilor de
confineazã, reþin ºi armeazã diverse
care sã le reglementeze. fundare, cele mai bune rezultate se
obþin prin dispunerea de geogrile ºi materiale. Aceste celule împiedicã
În prezent, pãmântul armat se folo- rãspândirea lateralã a materialelor
seºte pe scarã largã ºi în România geocelule.
ARMAREA PÃMÂNTULUI pe care le conþin ºi cresc rezistenþa
pentru realizarea zidurilor de sprijin
CU GEOCELULE la forfecare a materialelor pe care le
ºi armarea terasamentelor drumu-
rilor, existând ºi un normativ în Geocelulele sunt structuri tridi- armeazã. Mai mult, rezistenþa la
vigoare, care indicã normele de pro- mensionale polimerice, permeabile, interfaþa între pãmânt ºi armãturã,
iectare pentru acest gen de lucrãri; realizate din benzi de geotextile, ce rezultã din interacþiunea dintre
se foloseºte însã puþin la consoli- geogrile sau geomembrane, utilizate geocelule ºi straturile de teren situ-
darea terenurilor de fundare cu capa- pentru armarea pãmântului sau/ºi ate sub ºi deasupra stratului armat
citate portantã scãzutã, sub fundaþii control erozional. Studiul folosirii lor (fig. 2) creºte, prin armarea lateralã,
de suprafaþã pentru construcþii. a început în ultimii 20 de ani ºi, din ºi determinã o mãrire a modulului de
La nivel mondial, în literatura de aceastã cauzã, nu sunt folosite la fel rezistenþã al stratului armat, precum
specialitate, se gãsesc numeroase de mult precum geosinteticele plane ºi îmbunãtãþirea distribuþiei ºi scã-
studii privind modul de comportare a de tip geogrile sau geotextile. derea valorilor eforturilor de compre-
pãmântului armat în condiþii de soli- Eficienþa lor la armarea terasamen-
citãri dinamice. Aceste studii au fost siune pe verticalã.
telor dispuse pe terenuri cu capaci-
efectuate de cercetãtori care au rea- tate portantã scãzutã a dus la b) Efectul de scãdere a efortu-
lizat diferite combinaþii de nisip ºi extinderea domeniilor de aplicare. rilor de compresiune pe verticalã
argilã armate cu geotextile, geogrile, Cowland ºi Wong (1993) [12] au – deoarece realizarea stratului armat
respectiv cu geocelule, care au fost raportat un studiu de caz privind per- cu geocelule duce la mãrirea
testate pentru a vedea cum se com- formanþa unei saltele de geocelule suprafeþei pe care se vor distribui
portã la aplicarea solicitãrilor de folosite la armarea unui terasament
naturã staticã sau dinamicã. În urma amplasat pe zgurã moale.
acestor studii s-au elaborat teorii de Latha et al. (2006) [13] ºi Latha ºi
calcul pentru proiectare, în funcþie de Murthy (2007) [14] au efectuat o
tipul de material geotextil folosit, de serie de teste de compresiune pen-
tipul de pãmânt, de felul ºi dimensiu- tru a studia eficienþa armãrii pãmân-
nile fundaþiei ºi de mãrimea ºi felul
tului în trei variante (geogrilã planã,
încãrcãrilor. Funcþia principalã a
acestor materiale este preluarea fibre dispersate ºi geocelule) pentru
forþelor de întindere, care se dez- consolidarea ºi îmbunãtãþirea rezis-
voltã în terenul de fundare, din tenþei la forfecare a nisipului. Ei au Fig. 1: Aºezarea ºi umplerea geocelulelor [16]
cauza încãrcãrilor la care este supus observat cã, prin consolidarea cu
ºi transmiterea lor în toatã masa geocelule, s-a îmbunãtãþit forþa de
pãmântului. frecare a solului pe întreg amplasa-
Pentru o proiectare eficientã ºi mentul dovedindu-se o soluþie mai
economicã trebuie sã se ia în con- eficientã în consolidarea solului
siderare mecanismul prin care inter- decât variantele dispunerii de armã-
acþioneazã materialul geosintetic ºi turã planã.
pãmântul din amplasament. Zhou ºi Wen (2008) [15] au ob-
S-a studiat comportamentul tere- servat, de asemenea, dupã efectu-
nurilor granulare armate cu geosin- area de teste de compresiune
tetice (Goodhue et al., 2001 [6]; triaxiale cã geocelulele sunt o vari- Fig. 2: Efectul rezistenþei laterale
Sugimoto and Alagiyawanna, 2003 antã superioarã de armare în a armãrii cu geocelule [16]
Un studiu recent realizat de înalte a înregistrat creºteri ale rapor-
Pokharel et al. (2009b) [18] pe nisip tului rigiditãþii ºi capacitãþii portante
armat cu geocelule a arãtat, de între 1,3÷1,6, iar cel armat cu geo-
asemenea, cã prin consolidarea cu celule mai puþin înalte, creºteri între
un strat de geocelule s-a redus pro- 1,6÷1,9. Existã un optim între rapor-
centul deformaþiilor plastice ºi a tul dintre înãlþimea ºi grosimea geo-
crescut procentul deformaþiilor elas- celulei ºi raportul dintre lãþimile
tice sub încãrcãri repetate. Pokharel suprafaþei de încãrcare ºi cele ale
S. et al. (2010) [19] a efectuat studiul celulei. Modul de comportare a nisipu-
Fig. 3: Efectul de scãdere a eforturilor luând în considerare 4 tipuri de geo- lui armat este influenþat ºi de carac-
de compresiune celule, diferite din punct de vedere al teristicile materialului folosit pentru
materialului din care sunt realizate ºi armare.
încãrcãrile ºi deci la scãderea valo- al formei geocelulei, pentru armarea Pentru încercãri s-au utilizat nisip
rilor acestor eforturi, astfel încât sã nisipului; pentru comparaþii s-a luat de carierã ºi nisip de râu, care nu
nu depãºeascã capacitatea portantã în considerare ºi un model nearmat. conþin pãrþi fine ºi nu sunt sensibile
a stratului de pãmânt existent (fig. 3). S-a observat cã forma ºi materi- la umiditate. Nisipul de râu cu particu-
În figura 2 este reprezentat alul din care sunt realizate geocelule rotunde are o capacitate portantã
modul de distribuþie a încãrcãrilor, iar lele pot influenþa comportamentul mai micã decât cel de carierã, care
notaþiile au urmãtoarea semnificaþie: nisipului armat. Astfel, dupã apli- conþine circa 7% fracþiune de parti-
- bn – suprafaþa pe care se aplicã carea încãrcãrilor statice, s-a obser- cule fine. Dupã umplerea geocelu-
încãrcãrile uniform distribuite; vat creºterea rigiditãþii nisipului lelor cu cele douã tipuri de material
- pn – capacitatea portantã a tere- armat cu geocelule cu formã circu- ºi aplicarea de solicitãri statice s-a
nului de fundare nearmat; larã ºi elicoidalã, deplasãrile fiind de observat o îmbunãtãþire semnifica-
- hc – înãlþimea stratului de ar- circa 5 mm (echivalentul a 3,3% din tivã a capacitãþii portante a nisipului
mare cu geocelule; diametrul plãcii de încãrcare). Rezul- de râu, mai mare decât în cazul
- Φc – unghiul de dispersie a geo- tatele se pot exprima ca raport între nisipului de carierã. Aceasta datoritã
celulei folosite ca armare. rigiditatea sau capacitatea de încãr- contribuþiei geocelulelor la îmbunã-
c) Efectul de membranã – pe care ultimã a pãmântului armat ºi tãþirea forþelor de coeziune dintre
mãsura aplicãrii încãrcãrii, fundaþia nearmat. particulele materialului granular, prin
ºi terenul de sub fundaþie se depla- Dispunerea stratului de armare confinarea între pereþii geocelulei.
seazã în jos iar straturile de armare cu geocelule a determinat creºterea Aºadar, forþele de coeziune exis-
sunt supuse la întindere, se curbeazã rigiditãþii cu un factor între 1,3÷2,0 ºi tente în masa materialului de bazã
ºi lucreazã ca un tot unitar. Armãtura a capacitãþii ultime de încãrcare cu minimizeazã aportul pozitiv pe care
tensionatã trebuie sã fie întinsã ºi un factor între 1,5÷2,5, în funcþie de îl are forþa de confinare a geocelulei
rigidã, pentru a se evita ruperea prin supusã la încãrcãri statice.
tipul ºi forma iniþialã a geocelulei.
smulgere sau depãºirea rezistenþei Utilizarea, pentru armare, a douã
Aceste valori sunt în concordanþã cu
la întindere. straturi de geocelule a dus la creº-
rezultatele experimentale ºi numerice
Primele cercetãri abordeazã arma- terea rigiditãþii ºi capacitãþii portante
rea cu geocelule din punct de obþinute de Han et al. (2008a) [20].
de circa 2÷3 ori.
S-a observat cã gradul de îmbu-
vedere al mecanismului de armare, ARMAREA PÃMÂNTULUI
proprietãþile ºi geometria geocelu- nãtãþire a performanþelor nisipului CU GEOGRILE
lelor ºi materialul pentru umplere. armat depinde de modulul elastic al Pentru studierea comportãrii
Preocupãrile majore ale acestor materialului plasei cu geocelule, iar terenurilor ranforsate cu unul sau
studii au fost cu privire la efectele rigiditatea ºi capacitatea ultimã de mai multe straturi de armãturã planã
geocelulelor din punct de vedere al încãrcare sunt mai mari în cazul geo- (geogrile, geotextile, georeþele), s-au
raportului lãþime-înãlþime, rezistenþa celulelor cu formã circularã decât la efectuat numeroase studii teoretice,
la întindere a materialului geocelulei, cele cu formã elipticã. De asemenea, folosindu-se programe de calcul
rezistenþa ºi densitatea materialului înãlþimea geocelulei poate influenþa specifice dar ºi experimentale care
din umpluturã, modul de încãrcare ºi comportamentul nisipului armat sã confirme rezultatele teoretice. În
dispunerea încãrcãrilor ºi folosirea supus la încãrcãri statice. decursul timpului, lucrãrile executate
împreunã cu alte tipuri de materiale Shimizu ºi Inui (1990) [21] au au fost solicitate la încãrcãri reale,
geosintetice plane (geogrile, geo- constatat cã o creºtere a înãlþimii ºi dovedindu-ºi eficienþa.
reþele, geotextile etc.). suprafeþei geocelulei a condus la Aportul straturilor de armare
Aceste studii s-au efectuat pentru creºterea capacitãþii portante a folosite la îmbunãtãþirea terenului
încercarea pãmânturilor armate cu fundaþiei armate, aceastã creºtere pentru executarea fundaþiilor de
geocelule la încãrcãri statice. Studiile fiind corelatã ºi cu rigiditatea orizon- suprafaþã se exprimã cu ajutorul a
efectuate privind armarea terenurilor talã a materialului celulei. doi parametri, respectiv coeficientul
coezive ºi necoezive cu geocelule Pentru studierea efectului înãlþimii de capacitate portantã ºi factorul de
au arãtat eficienþa folosirii lor. Astfel, geocelulei asupra rigiditãþii ºi capa- reducere a tasãrii. Numeroºi cer-
Mengelt et al. (2006) [17] a raportat citãþii portante a nisipului armat, s-au cetãtori au efectuat studii pe diverse
o creºtere marcantã a modulului fãcut teste pe straturi de nisip near- combinaþii de sisteme de armare,
elastic al solurilor coezive (16,5% - mat ºi armat cu geocelule, cu înãl- diferenþiate în funcþie de materialul
17,9%), prin consolidarea cu un sin- þimi între 75 mm ºi 100 mm ºi de armare, de modulul de dispunere
gur strat de geocelule ºi o creºtere secþiune circularã, acoperite cu un a armãturii, de tipul de fundaþie ºi de
mai micã în cazul solurilor granulare strat de nisip suplimentar de 20 mm. felul terenului. În urma acestor studii
(1,4% - 3,2%). Nisipul armat cu geocelulele mai s-au stabilit relaþiile de calcul, cel

mai eficient modul de dispunere a [25] (fig. 4), ºi a fost utilizat pentru S-au observat urmãtoarele efecte:
armãturii ºi relaþiile între dimensiu- investigarea nisipului armat supus la • Creºterea capacitãþii portante ºi
nile fundaþiei ºi cele ale straturilor de încãrcãri ciclice. Acest sistem pre- scãderea tasãrilor;
armãturã. supune folosirea la armare a unei • Raportul critic de armare între
Pentru determinarea condiþiilor grile-ancorã, care s-a dovedit a fi suprafaþa fundaþiilor ºi cea a geo-
optime care sã asigure cea mai efi- mai eficientã decât utilizarea armã- grilei (b/B) are valoarea 3, în cazul
cientã armare, studiile au urmãrit turii sub formã de geogrilã. Acest tip dispunerii unui singur strat de ar-
stabilirea: de armãturã poate fi folosit pentru mare ºi 2,5 în cazul a douã straturi
• raportului între suprafaþa primu- de armare a nisipului;
scãderea tasãrilor uniforme ºi neuni-
lui strat de armare de la baza fun- • Raportul critic între adâncimea
daþiei (u) ºi suprafaþa fundaþiei (B); forme ale terenurilor de fundare a
de dispunere a primului nivel de
• raportul între grosimea stratului silozurilor sau a altor depozite sau geogrile ºi suprafaþa fundaþiei (u/B)
de armare (b) ºi suprafaþa fundaþiei (B); platforme de încãrcare precum ºi la are valoarea 0,25÷0,35, pentru unul
• raportul între adâncimea de la terasamente de cale feratã supuse sau douã niveluri de armãturã;
care se dispune armarea (h) ºi la încãrcãri repetate. Utilizând acest • Optimul raportului între adân-
suprafaþa fundaþiei (B). material a rezultat o scãdere între cimea stratului de armare (d/B) are o
Chung ºi Cascate (2006) [23] 10÷31% a valorilor tasãrilor în com- valoare de 0,3 pentru douã straturi
aratã cã cel mai eficient efect al paraþie cu terenul nearmat, în funcþie de armãturã;
armãturii cu o fundaþie dreptunghiu- de mãrimea fundaþiilor. Aceste studii • Efectul de bloc al celor douã
larã, dispusã pe un teren cu nisip au fost fãcute luându-se în conside- fundaþii ºi armãturã dispare dacã
armat cu geogrile, se obþine la un rare încãrcãri statice. raportul dintre centrul armãrii ºi cen-
raport u/B situat între 0,175÷0,3, Ghazavi M. ºi Lasavan A. A. trul interspaþiului dintre fundaþii ºi
raportul b/B între 2÷3 iar d/B circa (2008) [26] au realizat un studiu teo- suprafaþa fundaþiilor (Δ/B) depãºeºte
1,25. Adams ºi Collin (1997) [23] au retic privind raportul capacitãþii por- valoarea 2;
fãcut experimente, la scarã, pe 34 de • Capacitatea portantã este
tante pentru douã fundaþii pãtrate,
modele ºi au constatat cã raportul maximã pentru valori ale raportului
între capacitatea portantã a pãmân- amplasate pe terenuri cu nisip armat
(Δ/B) = 2.0;
tului armat cu geogrilã ºi cel nearmat cu geogrile. Rezultatele, obþinute folo- • Cedarea la forfecare a nisipului
este de 2,63, iar raportul între sind programul de calcul Plaxis, au se extinde pe verticalã pânã la
capacitatea portantã a pãmântului fost verificate ºi confirmate în prac- adâncimea de 0,8 B sub fundaþii.
armat cu geocelule ºi cel nearmat ticã prin studii experimentale pe mo- Eficienþa armãrii creºte odatã cu
este de 1,27. dele. S-a studiat aportul dispunerii sporirea numãrului de straturi de
Das ºi Shin (1994) [24] au cer- unuia sau mai multor straturi de armãturã ºi cu reducerea distanþei
cetat comportamentul unei fundaþii geogrile privind creºterea forþelor de dintre fundaþii.
continue amplasatã pe teren cu nisip forfecare a nisipului ºi scãderea Din puþinele exemple publicate în
armat cu geogrilã, rezultând o redu- tasãrilor, în funcþie de suprafaþa fun- literatura de specialitate, privind uti-
cere a tasãrii permanente cu 20÷30%. daþiilor ºi a geogrilelor ºi de adân- lizarea geosinteticelor în condiþii
Chung ºi Cascante (2006) [22] cimea la care se dispun acestea. seismice, putem aminti experimentul
au arãtat cã zona cea mai eficientã În figura 5 este prezentat contu- realizat de Nanda et al. (2010) [27]
în care sã se dispunã stratul de ar- rul forþelor tensiometrice de forfecare a studiat performanþa izolãrii la
mãturã este cea cuprinsã între 0,3 B
care a nisipului nearmat în cazul a), bazã, prin dispunerea de material
ºi 0,5 B. Ei au constatat, de aseme-
nea, cã dispunerea de armãturã sub armat cu un singur strat de geogrilã, geotextil pentru protecþia seismicã a
o fundaþie circularã duce la creº- în cazul b) ºi armat cu douã straturi clãdirilor. Conceptul de izolare a
terea capacitãþii portante ºi a rigide geogrilã în cazul c). bazei de frecare s-a aplicat la
ditãþii terenului faþã de situaþia farã
armãturã, deoarece transferã încãr-
cãrile aduse de fundaþie cãtre un
strat de teren dispus la adâncime
mai mare, reducând, astfel, nivelul
de solicitare ºi tasare a terenului.
Un sistem inovativ a fost introdus
de Boushehrian A.H. et al. (2010)
Fig.4: Strat de geogrilã cu ancore [25] Fig. 5: Contururi tensiometrice de forfecare a pamântului [26]
clãdirile din zidãrie, prin separarea Sub aspect economic, considerând theoretical investigations on geocell-
suprastructurii fundaþiei la nivelul întreaga duratã de existenþã a con- supported embankments. International
Journal of Geomechanics 6 (1), 30–35.
soclului cu ajutorul unei interfeþe de strucþiei, se constatã cã aceste
ASCE;
frecare-alunecare realizatã prin dis- soluþii, bazate pe utilizarea materi- 15. Zhou, H.B., Wen, X.J., 2008.
punerea unui strat de material geo- alelor geosintetice, sunt mai efi- Model studies on geogrid- or geocell-rein-
textil neþesut pe o suprafaþã de ciente decât cele clasice. forced sand mattress on soft soil. Geotex-
marmurã. Au fost studiate propri- BIBLIOGRAFIE tile and Geomembranes 26, 231–238;
etãþile dinamice de frecare ale inter- 1. Tatsuoka, F., Koseki, J., Tateyama, 16. Zhang L., Zhao M., Shi C., Zhao
M., 1997. Performance of reinforced soil H., 2010, Bearing capacity of geocell rein-
feþei zidãrie-geotextil. Testul s-a structures during the 1995 Hyogo-ken forcement in embankment engineering.
efectuat pe o masã vibrantã, folosind Nanbu Earthquake, pp. 973–1008; Geotextile and Geomembranes 28,
un model cu un singur nivel realizat 2. Sandri, D., 1997. A performance 475–482;
la scara 1 la jumãtate. Structura summary of reinforced soil structures in the 17. Mengelt, M.J., Edil, T.B., Benson,
greater Los Angeles area after the North- C.H., 2006. Resilient modulus and plastic
clãdirii este din zidãrie de cãrãmidã ridge Earthquake. Geotextiles and
dispusã pe o interfaþã de alunecare deformation of soil confined in a geocell.
Geomembranes 15, 235–253; Geosynthetic International 13 (5), 195-205;
biaxialã. Pentru solicitarea seismicã 3. White, D.M., Holtz, R.D., 1994. Per-
18. Pokharel, S.K., Han, J., Leshchin-
s-a propus un nivel corespunzãtor formance of Geosynthetic-Reinforced
Slopes and Walls During the Northridge, sky, D., Parsons, R.L., Halahmi, I.,
cu spectrul de proiectare, compatibil California Earthquake of January 17, 1994. 2009b. Behavior of geocell-reinforced
cu 5% din nivelul maxim de pro- Department of Civil Engineering, University granular bases under static and repeated
iectare la cutremur, specificat de of Washington, Seattle, WA; loads. Proceedings of the 2009 Interna-
standardul indian, luând în conside- 4. Ling, H.I., Leshchinsky, D., Chou, tional Foundation Congress & Equipment
N.N.S., 2001. Post-earthquake investiga- Expo, March 15-19, 2009, Orlando,
rare cea mai severã zonã seismicã. tion on several geosynthetic-reinforced Florida, vol. 187. ASCE Geotechnical Spe-
S-a observat cã utilizarea de materi- soil retaining walls and slopes during the cial Publication, pp. 409-416;
ale geotextile pentru izolarea bazei Ji-Ji earthquake of Taiwan. Soil Dynamics 19. Pokharel S., Han J., Leshchinsky
clãdirii a fost destul de eficientã, and Earthquake Engineering 21, 297÷313; D., Parsons R., Halahmi I., Investigation
5. Sankey, J.E., Segrestin, P., 2001. of factors influencing behavior of single
constatându-se o reducere cu 65% a Evaluation of seismic performance in geocell-reinforced bases under static load-
acceleraþiei absolute de rãspuns la Mechanical Stabilized Earth structures. In: ing, Geotextile and Geomembranes 28,
nivelul acoperiºului, în comparaþie International Symposium on Earth Rein- 570–578;
cu nivelul acceleraþiei pentru struc- forcement Practice, IS Kyushu’ 01, 15 20. Han, J., Yang, X.M., Leshchinsky,
November;
tura de bazã. Astfel, s-a obþinut o 6. Goodhue, M.J., Edil, T.B., Benson,
D., Parsons, R.L., 2008a. Behavior of geo-
deplasare la vârf de 25 mm faþã de cell-reinforced sand under a vertical load.
C.H., 2001. Interaction of foundry sands
Journal of Transportation Research Board
75 mm, nivelul calculat fãrã armare with geosynthetics. Journal of Geotechni-
cal and Geoenvironmental Engineering, 2045, 95-101;
la bazã. 21. Shimizu, M., Inui, T., 1990.
ASCE 124 (4), 353÷36;
Pe viitor, ne propunem studierea 7. Sugimoto, M., Alagiyawanna, A.M.N., Increase in the bearing capacity of ground
unor soluþii noi de fundare a con- 2003. Pullout behaviour of geogrid by test with geotextile wall frame. In: Hoedt, Den
strucþiilor amplasate în zone seis- and numerical analysis. Journal of Geo- (Ed.), Geotextiles, Geomembranes and
mice, folosind materiale geosintetice, technical and Geoenvironmental Engineer- Related Products. Balkema, Rotterdam,
ing, ASCE 129 (4), 361÷371; p. 254;
soluþie care constã în realizarea unei 8. Desai, F.C.S., El-Hoseiny, K.E., 22. Chung, W., Cascante, G., 2006.
perne de balast armatã pe trei 2005. Prediction of field behavior of rein- Experimental and numerical study of soil-
direcþii cu materiale geosintetice forced soil wall using advanced constitutive reinforcement effects on the low-strain stiff-
(grile ºi geocelule), care sã consti- model. Journal of Geotechnical and ness and bearing capacity of shallow
Geoenvironmental Engineering, ASCE 131 foundations. Geotechnical and Geological
tuie un filtru pentru energia seismicã (6), 729÷739; Engineering 25, 265-28;
transferatã de la teren la structura 9. Moraci, N., Gioffre’, D., 2006. A 23. Adams, M.T., Collin, J.G., 1997.
construcþiei. În acest fel, se reduc simple method to evaluate the pullout Large model spread footing load tests on
forþele seismice care acþioneazã resistance of extruded geogrids embedded geosynthetic reinforced soil foundations.
in compacted granular soil. Geotextiles and
asupra construcþiei, cu efecte favo- Geomembranes 24 (2), 116÷128;
Journal of Geotechnical and Geoenviron-
rabile pentru rezistenþa ºi stabilitatea 10. Almohd, I., Abu-Farsakh, M., mental Engineering 123 (1), 66-72;
acesteia, pentru viaþa oamenilor ºi Khalid, F., 2006. Geosynthetic reinforce- 24. Das, B.M., Shin, E.C., 1994. Strip
ment-cohesive soil interface during pullout. footing on geogrid reinforced clay: behav-
protecþia mediului înconjurãtor, impli- iour under cyclic loading. Geotextiles and
Proceedings of the 13th Great Lakes Geo-
când, de asemenea, costuri mai technical and Geoenvironmental Confer- Geomembranes 13, 657-667;
mici. Pentru realizarea filtrului anti- ence, Milwaukee, Wisconsin, USA, 40÷49; 25. Boushehrian A. H., Hataf N.,
seismic („pernei”) se pot folosi mate- 11. Abdi, M.R., Sadrnejad, A., Arjo- Ghahramani A. Modeling of the cyclic
riale locale (balast, piatrã spartã) ºi mand, M.A., 2009. Strength enhancement behavior of shallow foundations resting on
of clay by encapsulating geogrids in thin geomesh and grid-anchor reinforced sand,
materiale geosintetice. layers of sand. Geotextiles and Geomem- Geotextiles and Geomembranes 29, 242-
CONCLUZII branes 27 (6), 447÷455; 248;
Din sinteza materialelor studiate 12. Cowland, J.W., Wong, S.C.K., 26. Ghazavi M., Lavasan A. A., Inter-
rezultã cã materialele geosintetice 1993. Performance of a road embankment ference effect of shallow foundations con-
sunt folosite pe scarã largã la exe- on soft clay supported on a geocell cushion structed on sand reinforced with
foundation. Geotextiles and Geomem- geosynthetics, Geotextiles and Geomem-
cuþia fundaþiilor pentru cãile de branes 12, 687–705; branes 26 (2008) 404–415;
comunicaþii terestre iar în ultimul 13. Latha, G.M., Murthy, V.S., 2007.
27. Nanda R. P.; P. Agarwal P.;
timp ºi la construcþii civile. Com- Effects of reinforcement form on the behav-
ior of geosynthetic reinforced sand. Geo- Shrikhande M. Friction base isolation by
portarea în timp s-a dovedit foarte textiles and Geomembranes 25, 23–32; geotextiles for brick masonry buildings,
bunã atât la încãrcãri statice cât ºi la 14. Latha, G.M., Rajagopal, K., Krish- Geotextiles and Geomembranes 17 (2010)
solicitãri ciclice în zone seismice. naswamy, N.R., 2006. Experimental and 48–55.

„Revista Construcþiilor“
din sumar este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la
câteva mii dintre cele mai
Editorial 3
Constructori care vã aºteaptã
importante societãþi de: pro- R e d a c þ i a
- CONSTRUCÞII ERBAªU Coperta 2 iectare ºi arhitecturã, con-
- AEDIFICIA CARPAÞI Coperta 4 Director Ionel CRISTEA
strucþii, fabricaþie, import, 0722.460.990
Rezoluþie a dezbaterii privind situaþia
promovãrii ºi derulãrii investiþiilor distribuþie ºi comercializare de
Redactor-ºef Ciprian ENACHE
din domeniul hidroenergetic 4, 5
materiale, instalaþii, scule ºi 0722.275.957
PSC promoveazã interesele regionale
ale membrilor prin intermediul filialelor 6, 7 utilaje pentru construcþii, bene- Redactor Alina ZAVARACHE
0723.338.493
Organizare – eficienþã! (Federaþia Patronatelor ficiari de investiþii, instituþii
Societãþilor din Construcþii) 8 Tehnoredactor Cezar IACOB
MAPEI: Sisteme complete de refacere centrale (Parlament, ministere, 0737.231.946
ºi consolidare a structurilor din beton 9 Compania de investiþii, Compa- Publicitate Elias GAZA
AKZO NOBEL: Lac de impregnare 0723.185.170
pe bazã de apã pentru protecþia nia de autostrãzi ºi drumuri Vasile MÃCÃNEAÞÃ
suprafeþelor din lemn 10, 11 naþionale, Inspectoratul de Stat 0727.911.222
Sisteme moderne de cofrare: Colaboratori
- DOKA 12, 13 în Construcþii ºi Inspectoratele
dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann
- MEVA 14, 15 Teritoriale, Camera de Comerþ ing. Dragoº Marcu
IRIDEX: Etanºarea rosturilor cu profile prof. univ. dr. ing. Anatolie Marcu
apa-stop din PVC „Profis“ 16, 17
a României ºi Camerele de
dr. ing. Bogdan Georgescu
SBR: Tehnologii moderne în domeniul Comerþ Judeþene etc.) aflate în prof. univ. dr. ing. Romeo Ciortan
forajelor ºi stabilizãrii solului 18, 19 prof. univ. dr. ing. Sanda Manea
baza noastrã de date. drd. ing. Felicia Niculescu-Enache
ALUPROF: Un nou management ºi o ofertã
diversificatã de sisteme din aluminiu 20, 21 În fiecare numãr al revistei prof. dr. ing. Nicolae Boþu
3M: Protecþie rapidã ºi eficientã
av. Marius Vicenþiu Coltuc
sunt publicate: prezentãri de
împotriva incendiilor 22, 23
materiale ºi tehnologii noi, A d r e s a r e d a c þ i e i
Proiect imobil de birouri (III) 24, 25
Cluj Arena - printre cele mai frumoase studii tehnice de specialitate 013935 – Bucureºti, Sector 1
construcþii din lume 26 Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
pe diverse teme, interviuri,
GEOSTUD:
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
Laborator central de geosintetice 27 comentarii ºi anchete având ca
POPP & ASOCIAÞII: Companie de top www.revistaconstructiilor.eu
temã problemele cu care se
în proiectarea structurilor 27 Tel.: 031.405.53.82
Servicii de proiectare ºi consultanþã confruntã societãþile implicate 031.405.53.83
- METROUL Coperta 3 Fax: 021.232.14.47
în aceastã activitate, reportaje Mobil: 0723.297.922
- ALMA CONSULTING 27 0729.938.966
Consolidarea cu metode moderne de la evenimentele legate de 0730.593.260
a clãdirilor din clasa a I-a activitatea de construcþii, pre- 0722.581.712
de importanþã ºi expunere 28 - 30, 32, 33 E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
Organisme de certificare: zentãri de firme, informaþii de
- QUALITY CERT 31 la patronate ºi asociaþiile profe- Editor:
- EURO QUALITY TEST 39 STAR PRES EDIT SRL
GEOBRUGG: sionale, sfaturi economice ºi J/40/15589/2004
Bariere flexibile cu plasã inelarã 31 juridice, programul târgurilor ºi CF: RO16799584
DIANA DECOR:
Sisteme moderne de hidroizolaþii 34, 35 expoziþiilor etc.
HEXADOME: Sisteme de desfumare Încercãm sã facilitãm, în
ºi ventilaþie naturalã 35
acest mod, un schimb de infor- Marcã înregistratã la OSIM
Alegerea caracteristicilor piloþilor
Nr. 66161
în funcþie de tasarea admisibilã 36, 38, 39 maþii ºi opinii cât mai complet
ISSN 1841-1290
TEGERO & Co.: Utilaje pentru construcþii, între toþi cei implicaþi în activitatea
service ºi piese de schimb 37
de construcþii. Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
Personalitãþi din construcþii - materialului publicitar (text sau imagini).
Horea SANDI 40, 42, 43 Articolele semnate de colaboratori repre-
zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
UTICAM - cea de-a doua ediþie a expoziþiei Caracteristici: asumã responsabilitatea pentru ele.
internaþionale de utilaje ºi camioane Tiraj: 6.000 de exemplare
pentru construcþii - 27-31 martie 2013 41
Frecvenþa de apariþie:
NAUE ROMÂNIA:
lunarã
Sisteme pentru aplicaþii de pãmânt armat 43
Aria de acoperire: România
Folosirea materialelor geosintetice la sistemele
de fundare pe terenuri dificile 44 - 48 Format: 210 mm x 282 mm Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74
CONSTRUCT EXPO - târgul internaþional Culori: integral color

de tehnologii, echipamente, utilaje ºi materiale Suport:
pentru construcþii - 18-21 aprilie 2013 49 hârtie LWC 70 g/mp în interior www.revistaconstructiilor.eu
ºi DCL 170 g/mp la coperte

RC NR 090 Martie 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RC NR 090 Martie 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Important ed!

P.S. Apropo de bugetul european! „La pomul

S-au constatat urmãtoarele:

Valorificarea resurselor regenerabile de energie (SRE) reprezintã un obiectiv prioritar al

Potenþialul hidro reprezintã o alternativã durabilã de dezvoltare a sectorului energetic din

Potrivit proiectului de Strategie Energeticã a României pentru perioada 2011-2035 se impune

4 Revista Construcþiilor martie 2013

Pe de altã parte, în domeniul valorificãrii locale a potenþialului hidroenergetic naþional sunt,

Faþã de situaþia existentã, AGIR ºi ASTR solicitã Parlamentului ºi Guvernului o inter-

Într-o primã etapã, cu caracter de urgenþã, se impune continuarea programului investiþional

Se impune, de asemenea, stabilirea entitãþii guvernamentale care sã implementeze progra-

Preºedinte AGIR ºi preºedinte interimar ASTR

prof. dr. ing. Mihai Mihãiþã

Revista Construcþiilor martie 2013 5

Redacþia: Spuneaþi cã þineþi mult membrii noºtri din filiale. Consta-

6 Revista Construcþiilor martie 2013

Revista Construcþiilor martie 2013 7

Ciprian Enache: De ce a fost c. elaborarea standardelor de cost

8 Revista Construcþiilor martie 2013

Prin aceasta, dumneavoastrã economisiþi energie ºi

Iatã ceea ce facem noi pentru dumneavoastrã

Domenii de utilizare Avantaje

Structurile staþiilor de epurare Nu conþin substanþe toxice sau periculoase

16 Revista Construcþiilor martie 2013

Pilotul forat cu ºnec sau burghiu continuu (CFA)

Screwsol® reprezintã un nou trend în cadrul tehnologiilor mo-

18 Revista Construcþiilor martie 2013

Tehnologia Geomix®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche

Atât experienþa internaþionalã cât ºi cea naþionalã au demonstrat aplicabi-

SC SBR Soletanche Bachy Fundaþii SRL

Redacþia: Care sunt noutãþile în privinþa companiei

20 Revista Construcþiilor martie 2013

Revista Construcþiilor martie 2013 21

PARAMETRII DE CALCUL • Capacitate portantã la compre- • Rigiditatea la încãrcãri orizontale

24 Revista Construcþiilor martie 2013

Revista Construcþiilor martie 2013 25

Cluj Arena, stadion la standarde cu 20.059 mp fâºii de aluminiu,

26 Revista Construcþiilor martie 2013

Descrierea construcþiei Regimul de înãlþime este: la tron- zidãrii de cãrãmidã, cu grosimi de

28 Revista Construcþiilor martie 2013

Din cuprinsul expertizei tehnice

30 Revista Construcþiilor martie 2013

32 Revista Construcþiilor martie 2013

În domeniul sistemelor de hidro-  Producerea ºi montajul struc- instalare ºi mentenanþã a produselor

 Refacerea hidroizolaþiei ºi a confirmatã de certificãri, atestãri ºi poduri Centura Sibiu

cine, cuve (inclusiv hidroizolaþii anti- retenþie a apelor pluviale

34 Revista Construcþiilor martie 2013

36 Revista Construcþiilor martie 2013

38 Revista Construcþiilor martie 2013

40 Revista Construcþiilor martie 2013

42 Revista Construcþiilor martie 2013

44 Revista Construcþiilor martie 2013

46 Revista Construcþiilor martie 2013

48 Revista Construcþiilor martie 2013

din sumar este o publicaþie lunarã care se

CONSTRUCT EXPO - târgul internaþional Culori: integral color

S-ar putea să vă placă și

În domeniul sistemelor de hidro- Producerea ºi montajul struc- instalare ºi mentenanþã a produselor

Refacerea hidroizolaþiei ºi a confirmatã de certificãri, atestãri ºi poduri Centura Sibiu