ETAPA I

Să se proiecteze o staţie de transformare, un post de transformare industrial (PTI) şi un

post de transformare rural (PTR) dintr-un sistem de alimentare cu energie electrică a unei zone.
Staţia de transformare se alimentează dintr-un nod de sistem prin două linii de lungime D
(Km), tensiunea nodului este 110 sau 220 kV.
Staţia mai cuprinde o bară de 20 kV pentru racordul rural şi una de 6 kV pentru
racordarea unui număr de generatoare şi de la care sunt alimentate posturile de transformare.
Aceste posturi industriale alimentează cîte o hală industrială în care avem motoare de 0,4 şi 6
kV.
1). D = 15 + n [Km];
2). Sk =3000 +150 * n [MVA]
3). Numărul de generatoare de pe bara de 6 kV : NG = 1+ int. [n / 10]
4). PG = 3 + 3 int. [n / 10], [MW]
5).Numărul de distribuitori urbani : NU = 4 + int. [n / 3]
6). Numărul de distribuitori rurali : NR = 5 + int. [n / 10]
7).Pe fiecare distribuitor urban avem un număr de posturi de transformare:
NPTU = 6 + int. [n / 2]
8). Pe fiecare distribuitor rural avem un număr de posturi de transformare:
NPTR = 10 + int. [n / 2]

OBSERVAŢIE:
- Dacă numărul de posturi de transformare pe fiecare distribuitor urban
PTU < 10, distribuitorul urban se leagă la bara de 6 kV.
- Dacă numărul de posturi de transformare pe fiecare distribuitor urban
PTU ≥ 10, distribuitorul urban se leagă la bara de 20 kV.

9). Lungimea unui distribuitor urban : LU =2 + n / 10 [Km];

10). Lungimea unui distribuitor rural : LR =10 + n [Km];
11).Puterea unui transformator dintr-un post de transformare urban: PPTU = 250
kVA
12). Puterea unui transformator dintr-un post de transformare rural: PPTR = 100
kVA
13). Numărul de hale industriale : NH = 1 + int. [n / 20]
14).Dimensiunile unei hale : L = 20 + n [m]; l = 10 + n [m];
15). Numărul de motoare din hală : NH = 10 + n

OBSERVAŢIE:
- Gama de puteri mecanice, PM din care se vor alege motoarele din hală sunt de :
10000, 5000, 1000, 600, 500, 400, 250, 150, 100, 60, 25, 15, 10, 5, 3, 1 kW
- Motoarele cu o putere mai mare de 400 kW se alimentează de pe bara de 6 KV, iar cele
cu o putere mai mică sau egală cu 400 kW se alimentează de pe bara de 0,4 kV.
- Dacă numărul de motoare este mai mic sau egal cu 15 puterea se va alege în ordine
descrescătoare.
- Dacă numărul de motoare este mai mare decît 16, se aleg cele 16, iar diferenţa se alege
din motoarele de putere mai mică.

16). Factorul de putere : cos φ = 0,75

17). Randamentul motoarelor : η = 0,8
1
 18).Coeficientul de încărcare : Kî = 0,[n]
19). Coeficientul de simultaneitate : KS = 1- kr

DATE:
S = 2 ; n = 10
«»
1). D = 15 + n = 15 + 10 = 25 [Km];
2). Sk =3000 +150 * n = 3000 +150 * 10 = 3000 +1500 = 4500 [MVA]
3). Numărul de generatoare de pe bara de 6 kV :
NG = 1+ int. [n / 10] = 1+ int. [10 / 10] = 1+1 = 2
4). PG = 3 + 3 int. [n / 10] = 3 + 3 int. [10 / 10] = 3+3 = 6 [MW]
5).Numărul de distribuitori urbani :
NU = 4 + int. [n / 3] = 4 + int. [10 / 3] = 4 + 3 = 7
6). Numărul de distribuitori rurali :
NR = 5 + int. [n / 10] = 5 + int. [10/ 10] = 5 + 1 = 6
7).Pe fiecare distribuitor urban avem un număr de posturi de transformare:
NPTU = 6 + int. [n / 2] = 6 + int. [10 / 2] = 6 + 5 = 11
N PTU ≥10, distribuitorul urban se leagă la bara de 20 kV.
8). Pe fiecare distribuitor rural avem un număr de posturi de transformare:
NPTR = 10 + int. [n / 2] = 10 + int. [10 / 2] = 10 + 5 = 15
9). Lungimea unui distribuitor urban :
LU =2 + n / 10 = 2 + 10 / 10 = 2 + 1 = 3 [Km];
10). Lungimea unui distribuitor rural :
LR =10 + n = 10 + 10 = 20 [Km];
11).Puterea unui transformator dintr-un post de transformare urban:
PPTU = 250 kVA
12). Puterea unui transformator dintr-un post de transformare rural:
PPTR = 100 kVA
13). Numărul de hale industriale :
NH = 1 + int. [n / 20] = 1 + int. [10 / 20] = 1 + 0 = 1
14).Dimensiunile unei hale :
L = 20 + n = 20 + 10 = 30 [m];
l = 10 + n = 10 + 10 = 20 [m];
15). Numărul de motoare din hală :
NH = 10 + n = 10 + 10 = 20 motoare
16). Factorul de putere : cos φ = 0,75
17). Randamentul motoarelor : η = 0,8
18).Coeficientul de încărcare : kî = 0,[n] = 0,1
19). Coeficientul de simultaneitate : kS = 1- kî = 1- 0,1 = 0,9

Alegerea motoarelor din hala industrială după puterea mecanică de la arbore

Se va calcula:
Pm
- Puterea electrică: Pel =
η
Pel
- Puterea absorbită de motoare: S = kc ∗
cos ϕ
kc = kî * ks = 0,1*0,9 = 0,09

2
 S
- Curentul absorbit : I abs. =
3 ∗U n
Un = 0,4 sau 6 kV
După alegerea receptoarelor se trece la realizarea Schemei de aniplasare şi trasee,
schemă ce va cuprinde amplasarea receptoarelor electrice, precum si traseele legăturilor prin
conductoare.
Planul instalatiei se intocmeste de obicei la scara 1:100 sau 1:50, utilizând pentru
conductoare si receptoare simboluri standardizate sau precizate într-o legenda. Planul cuprinde:
principalele elemente ale constructiei (pereti, stalpi, usi, etc.); pozitionarea utilajelor cu indicarea
puterilor nominale ale acestora, amplasarea posturilor de transformare si a tablourilor de
distributie, indicându-se puterea si curentul cerut, traseele cablurilor de forţă, indicându-se tipul,
numărul si sectiunea conductoarelor.
In cazul în care amplasarea tablourilor de distributie si a posturilor de transformare nu
este specificată, atunci acestea se vor amplasa cât mai aproape de centrul de greutate al sarcinii,
acesta determinându-se cu ajutorul relaţiilor:
XG =
∑ Pi ∗ xi YG =
∑ Pi ∗ yi
∑ Pi ∑ Pi

«»
Tipul receptoarelor (motoarelor din hală), puterile si curentii calculati se
centralizează într-un tabel de forma:

Puterea Tensiunea Puterea Puterea Curentul

Nr. mecanică racordului electrică aparentă absorbit Xi Yi
mot. Pm Un Pm P S [m] [m]
Pel = S = k c ∗ el I abs. =
[kW] [kV] η cos ϕ 3 ∗U n
[kW] [kVA] [kA]
1 10000 6 12500 1499,99 144,33 2.5 15.5
2 5000 6 6250 749,99 72,16 9.5 15.5
3 1000 6 1250 149,99 14,43 2.5 10.5
4 600 6 750 90 8,66 9.5 10.5
5 500 6 625 74,99 7,21 6 8
6 400 0,4 500 59,99 86,58 13 18
7 250 0,4 312,5 37,49 54,11 15.5 18
8 150 0,4 187,5 22,5 32,47 18.5 18
9 100 0,4 125 14,99 21,63 21.5 18
10 60 0,4 75 9 12,99 24 18
11 25 0,4 31,25 3,74 5,39 26 16
12 15 0,4 18,75 2,25 3,24 28 14
13 10 0,4 12,5 1,49 2,15 28 10
14 5 0,4 6,25 0,74 1,06 26 8
15 3 0,4 3,75 0,45 0,64 24 6
16 1 0,4 1,25 0,14 0,2 21.5 6
17 1 0,4 1,25 0,14 0,2 18.5 6
18 3 0,4 3,75 0,45 0,64 15.5 6
19 5 0,4 6,25 0,74 1,06 13 6
20 10 0,4 12,5 1,49 2,15 13 12

3
 5

∑P ∗x i i
104625
X G1 = i =1
5
= = 4.89
21375
∑P
i =1
i

∑P ∗ y i i
316625
YG 1 = i =1
5
= = 14.81
21375
∑P i =1
i

20

∑P ∗x i i
21591.875
XG2 = i =6
20
= = 16.641
1297.5
∑P
i =6
i

20

∑P ∗ y i i
22785
YG 2 = i =6
20
= = 17.56
1297.5
∑P
i =6
i

4
5
 TF 1

6 7 8 9 1

1 2 3

TF 2
0

3 4

5 3

9 8 7 6 5

6
 ETAPA II
STABILIREA SCHEMEI DE PRINCIPIU A STAŢIEI

Aceasta etapă urmareşte stabilirea schemei de principiu a zonei de alimentare cu energie

electrica, precum si modul de alegere si dimensionare a generatoarelor si transformatoarelor.
Instalatia electrica de înalta tensiune a unui zone de alimentare cu energie electrica se
compune din:
a) instalatia de racordare la sistemul energetic (racordul), reprezentand liniile electrice
care fac legatura dintre reteaua sistemului energetic si statia de distributie sau transformare
(statia de primire);
b) statia de transformare cu energie electrica de la inalta la medie tensiune, reprezinta
elemental de legatura dintre instalatia de racord la sistem si instalatia de distributie in medie
tensiune.
c) instalatia de distributie de medie tensiune la consumatorii din zona de alimentare,
reprezentand totalitatea retelelor care leaga posturile de transformare si receptoarele de inalta
tensiune la barele statiei de distributie sau transformare.

Exemplu de schema monofilara

Alegerea generatoarelor

Pentru producerea energiei electrice in curent alternativ trifazat, in centralele electrice se

folosesc in majoritatea cazurilor generatoarele sincrone (GS). Cele care debiteaza pe o retea
proprie sunt intalnite destul de des in instalatiile mobile sau in retelele izolate, adesea fiind

7
utilizate ca surse de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica a unor obiective mai
importante in caz de avarii ale sistemului energetic.
Alegerea GS se face in functie de:
- puterea nominala Sn;
- puterea activa Pn;
- nivelul de tensiune la care este racordat generatorul;
- factorul de putere;
PnG
S nG =
cos ϕ nG
Din tabelele date de fabricantii de generatoare, se aleg marimile caracteristice nominale
utile pentru elaborarea etapelor de calcul: UnG, cos φnG ,x"d etc.
Se vor alege generaloarele racordate la cele trei sisteme de bare.
Alegerea generatoarelor se va face in functie de Sn şi Un .

Alegerea transformatoarelor

Transformatorul este un echipament electric destinat sa transforme doi dintre parametrii

energiei electrice (tensiunea si curentul), frecventa ramanand aceeasi. Functionarea sa se bazeaza
pe principiul inductiei electromagnetice

Se vor alege transformatoarele de racord al generatoarelor si transformatoarele de

interconexiune.
Alegerea transformatoarelor se face în functie de UnÎT / UnMT / UnJT, grupa de conexiuni şi
Sn .
Se vor alege cate doua transformatoare, unul de baza si unul de rezerva (rezerva va fi
identica cu baza).

T1 : ST 1 > ∑S abs 0.4 kV

T2 : S T 2 > max{ S G , S abs 6 kV + S abs 0.4 kV }
S abs 6 kV = ∑ S mot 6 kV +1 / 0 * { N U * N PTU * PPTU }
T23 > S abs 20 kV

S abs 20 kV = N R * N PTR * PPTR + 0 / 1 * { N U * N PTU * PPTU }

Alegerea secţiunii LEC ce alimentează hala

Se vor alege două LEC, unul de bază şi unul de rezervă (rezerva va fi identică cu baza)

I abs
S=
J ec

I abs =
∑S absHala

3 *U n
Jec = 1,8 A / mm2

8
 «»
- T1 : ST 1 > ∑S abs 0.4 kV
S T 1 > 155.65kVA = 0.155MVA

- T2 : S T 2 > max{ S G , S abs 6 kV + S abs 0.4 kV }

S abs 6 kV = ∑ S mot 6 kV + 1 / 0 * { N U * N PTU * PPTU }
S T 2 = 2720.67 kVA = 2.72MVA
PnG 6MW
S nG = = = 7.5MVA
cos ϕ nG 0 .8
ST2 > 15MVA

- T4 : S T 4 = 250kVA

- T5 : S T 5 = 100kVA

T3 : ST 3 = ( NU * N PTU * PPTU ) + ( N R * N PTR * PPTR ) = (7 * 11 * 250kVA) + (6 * 15 * 100kVA) =

= 19250 + 900 = 20150kVA = 20.150 MVA

Pierderi
Nr. Sn Tipul Un [KV] Reglaj IT Grupa de nominale Usc Io
Crt. [MVA] conexiuni KV (%) (%)
(%)
ÎT JT ΔP0 ΔPSC
1 0,16 TTU-NL 6 0,4 ±5 YZ n 5 0,500 3,1 4 2,9

2 25 TДTH 230 6,6 - - - - 12 -

3 32 TPДH 230 20 - - 125 215 12 -
4 0,25 TTU-NL 20 0,4 ±5 DY n 5 0,680 4,4 6 2,9
5 0,10 TTU-NL 6 0,4 ±5 YZ n 5 0,310 2,3 4 3

G1 = G2

Tipul Sn Un [KV] Cos φ X d′′

[MVA]
T2-6-2 7,5 6,3 0,8 0,11

I abs 2565 1 2565

S= = * = = 137.28mm 2 -rezultă secţiunea LEC = 150mm2
J ec 10.38 1.8 18.684

I abs =
∑S absHala

3 *U n
Jec = 1,8 A / mm2

9
 Sistem 220kV

LEA
220kV

bază rezervă 6kV bază rezervă 20kV

7LEC 6LEA

LEC PTU1 PTR 1

6kV

…………

0,4kV

……………………

PTR15
PTU11

10
 ETAPA III
CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT

Calculul reactantelor de baza in valori relative

Pentru fiecare element/component (sistemul,generatoarele, liniile electrice,
transformatoarele, etc.) din schema monofilara se calculeaza reactantele echivalente în
unitati relative de baza.
Se alege puterea de baza Sb =100 sau 1000 [MVA]
Sb
1. sistemul: x S* = ; Sk = puterea de scurtcircuit
Sk
Sb
2. generatoarele: x g = x ′d′
*

S ng

u sc S b
3. transformatoarele: xt = ∗
*

100 S nt

 Ω
Sb  0.4 km pentruLEA
4. liniile electrice: xl = x0 ∗ l ∗
*
cu x0 = 
 0.08 Ω pentruLEC
U n2
 km

Se vor calcula reactantele echivalente ale linilor:

- care alimentează bara de IT LEA.
- care alimentează hala industrială LEC.
- care alimentează posturile de transformare rurale PTr.
- care alimentează posturile de transformare urbane Ptu.

«»

Sb 100
1. sistemul: x S* = = = 0.022 ;
Sk 4500
Sk = puterea de scurtcircuit
Sk = 4500 [MVA]
x S* = 0.022

11
 Sb 100
2. generatoarele: x g = x ′d′ = 0.115 ∗ = 1.533
*

S ng 7.5

3. transformatoarele:
u sc S b 4% 100
T 1 : xt* = ∗ = ∗ = 25
100 S nt 100 0.16

u sc S b 12% 100
T 2 : xt* = ∗ = ∗ = 0.48
100 S nt 100 25

u sc S b 12% 100
T 3 : xt* = ∗ = ∗ = 0.375
100 S nt 100 32

u sc S b 6% 100
T 4 : xt* = ∗ = ∗ = 24
100 S nt 100 0.25

u sc S b 4% 100
T 5 : xt* = ∗ = ∗ = 40
100 S nt 100 0.1

 Ω
Sb  0.4 km pentruLEA
4. liniile electrice: xl = x0 ∗ l ∗
*
cu x0 = 
 0.08 Ω pentruLEC
U n2
 km
Sb 100 1000
x*LEA = x0 ∗ l ∗ 2
= 0.4 ∗ 25 ∗ 2
= = 0.02
Un 220 48400
S 100 4
*
xLEC = x0 ∗ l ∗ b2 = 0.08 ∗ 0.5 ∗ 2 = = 0.11
Un 6 36
S 100 24
*
xLECu = x0 ∗ l ∗ b2 = 0.08 ∗ 3 ∗ 2 = = 0.06
Un 20 400
0.06
*
xLECu = = 0.005
11
Sb 100 800
x *LEAr = x 0 ∗ l ∗ 2
= 0.4 ∗ 20 ∗ 2 = =2
Un 20 400
2
*
x LEAr = = 0.133
15

12
 Schema echivalentă la scurtcircuit

Schema echivalentă redusă de scurtcircuit

13
 ETAPA IV
CALCULUL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
METODA CURBELOR DE CALCUL
Etapele calculului de scurtcircuit folosind curbele de calcul:
• Întocmirea schemei echivalente în valori relative

• În schema echivalentă redusă de scurtcircuit se vor alege 7 puncte de defect pentru

calculul curentului de scurtcircuit.
• Plecând de la schema de scurtcircuit redusă, se reduce schema privind din punctul de
defect către sursele ce alimentează defectul.
*
• Se calculează reactanţa relativa totală: X Σ
• Calculăm coeficienţii de repartiţie:
X Σ* / P
Pentru sistem : C Sistem = *
X Sistem

X Σ* / P
Pentru generatoare : C Gen. = *
X Gen .

X Σ* S ni
Se calculează reactanţele relative nominale de calcul: X calc.n = ∗
*
•
Ci S b

X Σ* S
Pentru sistem : X
*
calc. Sistem =X *
Sistem ∗ * ∗ b
X Σ / P Sb

Pentru generatoare : X calc.Gen. = X Gen. ∗

* * X Σ*
∗
∑SG
*
X Σ/ P Sb

14
 • Folosind reactanţele relative nominale de calcul, se vor determina din curbele
sau tabelele de calcul (tabelele) valorile relative nominale ale componentelor periodice ale
*
curentului de scurtcircuit ( I kn (t ) ) la t = 0 ; 0,1 ; 0,2 ; şi ∞.

• Curbele de calcul, aşa cum se observă din figura/tabel, sunt trasate numai pentru

. < 3 .În cazul obţinerii unor reactanţe nominale mai mari decât 3, variaţia în timp a
*
X calc

componentei periodice se poate neglija, deci sursa se poate considera fiind de pute infinita.
1
Pentru X calc. > 3 ⇒ I kn (t ) = = ct.
* *
*
X calc .

• Se vor calcula valorile absolute ale curenţilor de scurtcircuit:

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

Se completează tabelul:
Defect în punctul K...
t=0 t = 0,1 t = 0,2 t=∞
* * * *
I kn . (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S [kA]
G
Σ - - - -

• Calcularea curentului de scurtcircuit la diverse momente pentru fiecare punct de

scurtcircuit din schema, sumând curentii de pe ramurile care alimenteaza defectul.

Pana acum a fost prezentat modul de utilizare a curbelor de calcul pentru calculul curentilor
de scurtcircuit intr-o schema cu generatoare diferite, ceea ce a impus analiza individuala a fiecarui
generator. Daca schema contine generatoare asemanatoare si aflate in aceleasi conditii de
scurtcircuit se pot considera unitar, ca un generator echivalent determinand
în consecinta o variatie general valabila pentru toate.
Se calculeaza urmatoarele marimi în cele 7 puncte de defect:
Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ ( t = 0.2s )
Curentul de soc: isoc. = 2 * K soc . * I kΣ ( t = 0s )

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
15
 «»
Defectul K1
X S* + X LEA
*
= 0.022 + 0.01 = 0.032

X T*2 + X G* = 0.24 + 0.766 = 1.006

1 1 1
+ = *
0.032 1.006 X ∑
1.006 + 0.032 1
= *
0.032 *1.006 X ∑
0.0322
X ∑* = = 0.031
0.038
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator

 c1 * 0.032 = c2 *1.006

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
1.006
c1 = = 0.969 ⇒ c 2 = 1 − 0.969 = 0.031
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul

1 * Sb 1
Pentru sistem :
*
X calc .Sistem = * X∑ ∗ = * 0.031 = 0.032
c1 S b 0.969

1 * ∑ SG 1 15
Pentru generatoare : X *
calc.Gen. = * X∑ ∗ = * 0.031* = 0.15
c2 S b 0.031 100

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
* * * *
I kn . (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t ) I kn. (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
[kA]
16
 S 11 0,29 6,84 1,79 5,9 1,55 2,89 0,76
G 6,8 0,27 5 0,19 4,35 0,17 2,71 0,11
Σ - 0,56 - 1,98 - 1,72 - 0,87

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 * U sc = 380.6kV

t=0s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 11 * = 0.29[ kA]
3 ∗U sc 1.73 * 220

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.27[ kA]
. (t ) ∗ = 6.8 *
*

3 ∗U sc 1.73 * 220

t = 0,1 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 6.84 * = 1.79[ kA]
3 ∗U sc 380.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.19[ kA]
. (t ) ∗ = 5*
*

3 ∗U sc 380.6

t = 0,2 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 5. 9 * = 1.55[ kA]
3 ∗U sc 380.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.17[ kA]
. (t ) ∗ = 4.35 *
*

3 ∗U sc 380.6

t=∞s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2.89 * = 0.76[ kA]
3 ∗U sc 380.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.11[ kA]
. (t ) ∗ = 2.71 *
*

3 ∗U sc 380.6

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ ( t = 0.2s )

S sc. = 380.6 *1.72 = 654.63kVA

Curentul de soc: i soc. = 2 * K soc. * I kΣ ( t = 0 s )

17
  1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc =1.9

i soc. =1.41 * 1.9 * 0.56 =1.5kA

Defectul K2

X S* + X LEA
*
+ X T2 = 0.022 + 0.01 + 0.24 = 0.272

X G* = 0.766

1 1 1 0.766 + 0.272 1 0.208

+ = * = * X ∑* = = 0.2
0.272 0.766 X ∑ 0.272 * 0.766 X ∑ 1.038
Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem
c2 = cgenerator

 c1 * 0.272 = c2 * 0.766

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766
c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
0.766
c1 = = 0.738 ⇒ c 2 = 1 − 0.738 = 0.262
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul

18
 1 * Sb 1
Pentru sistem :
*
X calc .Sistem = * X∑ ∗ = * 0.2 = 0.27
c1 S b 0.738

1 * ∑ SG 1 15
Pentru generatoare :
*
X calc .Gen. = * X ∑ ∗ = * 0. 2 * = 0.11
c2 S b 0.262 100

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
* * * *
I kn . (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t ) I kn. (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S 3.75 36.12 3.1 [kA]
29.86 2.82 27.16 2.39 23.02
G 10 14.45 6.3 9.1 5.45 7.87 2.83 4.08
Σ - 50.57 - 38.96 - 35.03 - 27.1

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 * U sc = 1.73 * 6 = 10.38kV

t=0s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 3.75 * = 36.12[ kA]
3 ∗U sc 10.38

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 14.45[ kA]
. (t ) ∗ = 10 *
*

3 ∗ U sc 10.38

t = 0,1 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 3.1 * = 29.86[ kA]
3 ∗U sc 10.38

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 9.1[ kA]
. (t ) ∗ = 6.3 *
*

3 ∗U sc 10.38

t = 0,2 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2.82 * = 27.16[ kA]
3 ∗U sc 10.38

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 7.87[ kA]
. (t ) ∗ = 5.45 *
*

3 ∗U sc 10.38

t=∞s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2.39 * = 23.02[ kA]
3 ∗U sc 10.38

19
I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 4.08[ kA]
. (t ) ∗ = 2.83 *
*

3 ∗U sc 10.38

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ ( t = 0.2s )

S sc. =10.38 * 35.03 = 363.61kVA

Curentul de soc: i soc. = 2 * K soc. * I kΣ ( t = 0 s )

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc =1.9

i soc. = 1.41 * 1.9 * 50.57 = 135.477 kA

Defectul K3

X S* + X LEA
*
= 0.022 + 0.01 = 0.032

X T*2 + X G* = 0.24 + 0.766 = 1.006

1 1 1 1.006 + 0.032 1 0.0322

+ = * = * X ∑* = = 0.031
0.032 1.006 X ∑ 0.032 *1.006 X ∑ 0.038

X ∑* 1 = X Σ* + X T*3

X ∑* 1 = 0.031 + 0.1875 = 0.2185

Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem

c2 = cgenerator

20
 c1 * 0.032 = c2 *1.006

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
1.006
c1 = = 0.969 ⇒ c 2 = 1 − 0.969 = 0.031
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
1 S 1
Pentru sistem : X calc.Sistem = * X ∑* 1 ∗ b = * 0.218 = 0.225
*

c1 S b 0.969

Pentru generatoare : X calc.Gen. =

* 1
* X ∑* 1 ∗
∑S G = 1 * 0.218 * 15 = 1.054
c2 Sb 0.031 100

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S 4.6 13.29 3.7 [kA]
10.69 3.25 9.39 2.5 7.22
G 0.97 0.42 0.877 0.38 0.87 0.377 1.008 0.43
Σ - 13.71 - 11.07 - 9.767 - 7.65

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 *U sc = 34.6

t=0s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 4.6 * = 13.29[ kA]
3 ∗U sc 34.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.42[ kA]
. (t ) ∗ = 0.97 *
*

3 ∗U sc 34.6

t = 0,1 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 3.7 * = 10.69[ kA]
3 ∗U sc 34.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.38[ kA]
. (t ) ∗ = 0.877 *
*

3 ∗U sc 34.6

t = 0,2 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 3.25 * = 9.39[ kA]
3 ∗U sc 34.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.377[ kA]
. (t ) ∗ = 0.87 *
*

3 ∗U sc 34.6
21
 t=∞s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2. 5 * = 7.22[ kA]
3 ∗U sc 34.6

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.43[ kA]
. (t ) ∗ = 1.008 *
*

3 ∗U sc 34.6

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ ( t = 0.2s )

S sc. = 34.6 * 9.767 = 337.93kVA

Curentul de soc: i soc. = 2 * K soc. * I kΣ ( t = 0 s )

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc = 1.85

i soc. =1.41 *1.85 *13.71 = 35.76kA

Defectul K4

X S* + X LEA
*
+ X T2 = 0.022 + 0.01 + 0.24 = 0.272

X G* = 0.766

1 1 1 0.766 + 0.272 1 0.208

+ = * = * X ∑* = = 0.2
0.272 0.766 X ∑ 0.272 * 0.766 X ∑ 1.038

X ∑* 1 = X Σ* + X LEC
*

X ∑* 1 = 0.2 + 0.055 = 0.255

Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem

c2 = cgenerator
22
 c1 * 0.272 = c2 * 0.766

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766
c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
0.766
c1 = = 0.738 ⇒ c 2 = 1 − 0.738 = 0.262
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
1 S 1
Pentru sistem : X calc.Sistem = * X ∑* 1 ∗ b = * 0.255 = 0.345
*

c1 S b 0.738

Pentru generatoare : X calc.Gen. =

* 1
* X ∑* 1 ∗
∑ S G = 1 * 0.255 * 15 = 0.146
c2 Sb 0.262 100

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S 2.97 28.61 2.49 [kA]
23.98 2.3 22.15 2.2 21.19
G 7.4 10.69 5.23 7.55 4.6 6.64 2.75 3.97
Σ - 39.3 - 31.53 - 28.79 - 25.06

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 * U sc = 1.73 * 6 = 10.38kV

t=0s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2.97 * = 28.61[ kA]
3 ∗U sc 10.38

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 10.69[ kA]
. (t ) ∗ = 7.4 *
*

3 ∗U sc 10.38

t = 0,1 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2.49 * = 23.98[ kA]
3 ∗U sc 10.38

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 7.55[ kA]
. (t ) ∗ = 5.23 *
*

3 ∗U sc 10.38

t = 0,2 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2.3 * = 22.15[ kA]
3 ∗U sc 10.38

23
I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 6.64[ kA]
. (t ) ∗ = 4.6 *
*

3 ∗U sc 10.38

t=∞s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 2. 2 * = 21.19[ kA]
3 ∗U sc 10.38

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 3.97[ kA]
. (t ) ∗ = 2.75 *
*

3 ∗U sc 10.38

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ ( t = 0.2s )

S sc. = 10.38 * 28.79 = 298.84 MVA

Curentul de soc: isoc . = 2 * K soc. * I kΣ ( t = 0s )

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc =1.85

i soc. = 1.41 * 1.85 * 39.3 = 102.51kA

Defectul K5

X S* + X LEA
*
+ X T2 = 0.022 + 0.01 + 0.24 = 0.272

X G* = 0.766

1 1 1 0.766 + 0.272 1 0.208

+ = * = * X ∑* = = 0.2
0.272 0.766 X ∑ 0.272 * 0.766 X ∑ 1.038

X ∑* 1 = X Σ* + X LEC
*
+ X T*1
24
X ∑* 1 = 0.2 + 0.055 + 12.5 = 12.755

Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem

c2 = cgenerator

 c1 * 0.272 = c2 * 0.766

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766
c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
0.766
c1 = = 0.738 ⇒ c 2 = 1 − 0.738 = 0.262
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
1 S 1
Pentru sistem : X calc. Sistem = * X ∑* 1 ∗ b = * 12.755 = 17.28
*

c1 Sb 0.738

Pentru generatoare : X calc.Gen. =

* 1
* X ∑* 1 ∗
∑S G = 1 *12.755 * 15 = 7.3
c2 Sb 0.262 100

1
. > 3 ⇒ I kn (t ) = = ct.
* *
X calc *
X calc .

1
*
I kn (t ) = *
X calc .

1 1
*
I kng (t ) = *
= = 0.13
X calc.Gen . 7.3

1 1
*
I knS (t ) = *
= = 0.057
X calc . Sistem 17.28

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t ) I *
kn. (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S 0.057 8.23 0.057 [kA]
8.23 0.057 8.23 0.057 8.23
G 0.13 2.81 0.13 2.81 0.13 2.81 0.13 2.81
Σ - 11.04 - 11.04 - 11.04 - 11.04

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 * U sc =1.73 * 0.4 = 0.692kV

t = 0 s 0,1 s 0,2 s ∞ s

25
 Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 0.057 * = 8.23[ kA]
3 ∗U sc 0.692

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 2.81[ kA]
. (t ) ∗ = 0.13 *
*

3 ∗U sc 0.692

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ

S sc . = 0.692 * 11.04 = 7.63kVA

Curentul de soc: i soc. = 2 * K soc. * I kΣ

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc =1.9

isoc. = 1.41 * 1.9 * 11.04 = 29.57 kA

Defectul K6

X S* + X LEA
*
= 0.022 + 0.01 = 0.032

X T*2 + X G* = 0.24 + 0.766 = 1.006

26
 1 1 1 1.006 + 0.032 1 0.0322
+ = * = * X ∑* = = 0.031
0.032 1.006 X ∑ 0.032 *1.006 X ∑ 0.038

X ∑* 1 = X Σ* + X T*3 + ( X LECu * X T* 4 * n PTu )

X ∑* 1 = 0.031 + 0.1875 + (0.005 * 24 * 11) = 1.5385

Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem

c2 = cgenerator

 c1 * 0.032 = c2 *1.006

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
1.006
c1 = = 0.969 ⇒ c 2 = 1 − 0.969 = 0.031
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
1 S 1
Pentru sistem : X calc.Sistem = * X ∑* 1 ∗ b = * 1.5385 = 2.08
*

c1 S b 0.738

Pentru generatoare : X calc.Gen. =

* 1
* X ∑* 1 ∗
∑S G = 1 *1.5385 * 15 = 0.88
c2 Sb 0.262 100

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
* * * *
I kn . (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t ) I kn. (t ) I kn (t ) I kn . (t ) I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S 0.481 69.5 0.46 [kA]
66.47 0.458 66.18 0.506 73.12
G 1.16 25.14 1.06 22.97 1.02 22.1 1.285 27.85
Σ - 84.64 - 89.44 - 88.28 - 100.97

I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 * U sc =1.73 * 0.4 = 0.692kV

t=0s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 0.481 * = 69.5[ kA]
3 ∗U sc 0.692

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 25.14[ kA]
. (t ) ∗ = 1.16 *
*

3 ∗U sc 0.692

t = 0,1 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 0.46 * = 66.47[ kA]
3 ∗U sc 0.692

27
I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 22.97[ kA]
. (t ) ∗ = 1.06 *
*

3 ∗U sc 0.692

t = 0,2 s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 0.458 * = 66.18[ kA]
3 ∗U sc 0.692

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 22.1[ kA]
. (t ) ∗ = 1.02 *
*

3 ∗U sc 0.692

t=∞s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 0.506 * = 73.12[ kA]
3 ∗U sc 0.692

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 27.85[ kA]
. (t ) ∗ = 1.285 *
*

3 ∗U sc 0.692

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ ( t = 0.2s )

S sc. = 0.692 * 88.28 = 61.08kVA

Curentul de soc: isoc . = 2 * K soc. * I kΣ ( t = 0s )

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc =1.85

i soc. = 1.41 * 1.85 * 84.64 = 220.78kA

Defectul K7

X S* + X LEA
*
= 0.022 + 0.01 = 0.032
28
X T*2 + X G* = 0.24 + 0.766 = 1.006

1 1 1 1.006 + 0.032 1 0.0322

+ = * = * X ∑* = = 0.031
0.032 1.006 X ∑ 0.032 *1.006 X ∑ 0.038

X ∑* 1 = X Σ* + X T*3 + ( X LEAr * X T* 5 * n PTr )

X ∑* 1 = 0.031 + 0.1875 + (0.133 * 40 * 15) = 80.01

Calculul coeficienţilor de repartiţie: c1 = csistem

c2 = cgenerator

 c1 * 0.032 = c2 *1.006

 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006
c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
1.006
c1 = = 0.969 ⇒ c 2 = 1 − 0.969 = 0.031
1.038
Calculul reactanţelor relative nominale de calcul
1 S 1
Pentru sistem : X calc.Sistem = * X ∑* 1 ∗ b = * 80.01 = 108.41
*

c1 Sb 0.738

Pentru generatoare : X calc.Gen. =

* 1
* X ∑* 1 ∗
∑S G = 1 * 80.01 * 15 = 45.8
c2 Sb 0.262 100

1
. > 3 ⇒ I kn (t ) = = ct.
* *
X calc *
X calc .

1
*
I kn (t ) = *
X calc .

1 1
*
I kng (t ) = *
= = 0.021
X calc .Gen. 45.8

1 1
*
I knS (t ) = *
= = 0.009
X calc . Sistem 108.41

t = 0s t = 0,1s t = 0,2s t = ∞s
*
I kn . (t )
I kn (t ) *
I kn . (t )
I kn (t ) *
I kn . (t )
I kn (t ) *
I kn . (t )
I kn (t )
[kA] [kA] [kA] [kA]
S 0.009 1.3 0.009 [kA]
1.3 0.009 1.3 0.009 1.3
G 0.021 0.45 0.021 0.45 0.021 0.45 0.021 0.45
Σ - 1.75 - 1.75 - 1.75 - 1.75

29
I kng . (t ) = I kn
∑S G
şi I knS . (t ) = I kn. (t ) ∗
* Sb
. (t ) ∗
*

3 ∗U sc 3 ∗U sc

3 * U sc =1.73 * 0.4 = 0.692kV

t = 0 s 0,1 s 0,2 s ∞ s
Sb 100
I knS . (t ) = I kn
*
. (t ) ∗ = 0.009 * = 1.3[ kA]
3 ∗U sc 0.692

I kng . (t ) = I kn
∑S G 15
= 0.45[ kA]
. (t ) ∗ = 0.021 *
*

3 ∗U sc 0.692

Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I kΣ

S sc. = 0.692 * 1.75 = 1.21kVA

Curentul de soc: i soc. = 2 * K soc. * I kΣ

 1.9 pentru.defecte.apropiate.K1 , K 2 , K 5
K soc = 
 1.85 pentru.defecte.indepartate.K 3 , K 4 , K 6 , K 7
K soc = 1.85

i soc. =1.41 * 1.85 * 1.75 = 4.56kA

Alegerea si verificarea aparatelor electrice de inalta tensiune

1) Intrerupatoare
S 20 32000
I n 20 = = = 83.978[ A]
3 ∗U n 1.73 * 220

S6 25000
I n6 = = = 65.607[ A]
3 ∗U n 1.73 * 220

S 20 S6
I OL ,CT = + = 149.585[ A]
3 ∗U n 3 *U n
30
 S 20 S6
I CO = max( + ) = 83.978[ A]
3 ∗U n 3 *U n

Nr. TIP Un (kV) Inl Srupere Id Ilt tet

crt (A) (MVA) (kA) (kA) (s)
1 10-220 220 1600 12000 80 31.5 4

Verificare :
a). la stabilitate electrodinamică:
Id ≥ Işoc ↔ 80 ≥ 1,5 (kA)
b). la stabilitate termică:
I tsc−I Σ( t =0 ) ( m + n)t d = 0.56 * (0.6 + 0.97) * 0.2 = 0.313

m = 0,6
n = f (β, td =0.2 )
I kΣ(t =0 ) 0.56
k= = = 0.64 → n = 0.97
I kΣ( t =∞) 0.87

I t2sc ≤ I et2 * t et ⇔ 0.409 ≤ 3969

2) Separatoare

Nr. TIP Un (kV) Ins Id Ilt Tlt

crt (A) (kA) (kA) (s)
SME,SMEP,
1 220 1600 80 31.5 3
SMED

Unsep ≥ Uncirc ↔ 220 ≥ 220

Insep ≥ Incirc ↔ 1600 ≥ 83,97

Verificare :
a). la stabilitate electrodinamică:
Id ≥ Işoc ↔ 80 ≥ 1,5 Satisface condiţiile
b). la stabilitate termică:
I t2sc < I et2 * t et ⇔ 0.409 < 2976.75 Satisface condiţiile
3) Transformatoare de curent

Nr. Clasa de Coef.de Id Iet tet

TIP Tc I1n (A) I2n(A) S2(VA)
crt precizie saturaţie (kA) (kA) (s)

31
 CESU MK 166/800/4 0,5/1(IOP)/0, 30/30/30
1 5:10 32 32 2
220kV 00/ 5P(IOP)/10P (60)/30

UnTC ≥ Uncirc ↔ 245 ≥ 220

InTC ≥ Incirc ↔ 400 ≥ 83,97
Verificare :
a). la stabilitate electrodinamică:
Id ≥ Işoc ↔ 32 ≥ 0,719 Satisface condiţia
b). la stabilitate termică:
I t2sc < I et2 * t et ⇔ 0.409 < 2048 Satisface condiţia
4) Transformatoare de tensiune

Nr. Clasa de Coef.de Id Ilt Tlt

TIP TT U1n (A) U2n(A) S2(VA)
crt precizie saturaţie (kA) (kA) (s)

2x100
1 TC 245 kV 245 0,5/0,5/3P 120
3

32
 6kV 20kV

G G

6kV

M M
1

0.4kV

M M

33
CM CO CT CTR1 CTR 2 Clin CL

6Kv 20Kv

VEDEREA DE SUS A STAŢIEI DE

34
CL Clin CTR 1 CTR 2 CT CO

6Kv 20Kv

TRANSFORMARE

35
SCHEMA CELULEI CUPLEI LONGITUDINALE

36
SCHEMA CELULEI CUPLEI LONGITUDINALE

37
38
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de proiecţie
VEDERE
LATERALĂ
Nume Proprietar: Denumire desen:
Proiecta U.T. IAŞI CELULĂ DE LINIE ÎN CABLU CU DUBLU
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică SISTEM DE BARE DE TIP DESCHIS
Verifica Secţia Energetică
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 1

Data 06.01.200
6

39
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de proiecţie

Nume Proprietar: Denumire desen:

Proiecta U.T. IAŞI CELULE PENTRU POSTURI DE
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică TRANSFORMARE ÎN CABINE DE ZID
Verifica Secţia Energetică
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 2

Data 06.01.200
6

40
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de proiecţie

Nume Proprietar: Denumire desen:

Proiecta U.T. IAŞI VEDERE ÎN PLAN ŞI SECŢIUNE PRINTR-O
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică CELULĂ DE LINIE A UNEI STAŢII DE 220
Verifica Secţia Energetică kV
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 3

Data 06.01.2006

41
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de proiecţie

Nume Proprietar: Denumire desen:

Proiectat U.T. IAŞI SECŢIUNE PRINTR-O STAŢIE DE 220KV
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică EXTERIOARĂ
Verificat Secţia Energetică
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 4

Data 06.01.200
6

42
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de proiecţie

Nume Proprietar: Denumire desen:

Proiecta U.T. IAŞI SCHEMA CELULEI CUPLEI
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică DE TRANSFER
Verifica Secţia Energetică
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 5

Data 06.01.200
6

43
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de
proiecţie

Nume Proprietar: Denumire desen:

Proiectat U.T. IAŞI SCHEMA CELULEI CUPLEI
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică LONGITUDINALE
Verificat Secţia Energetică
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 6

Data 06.01.2006

44
 Stare suprafeţe Toleranţe generale Material Scara Metodă de proiecţie

Nume Proprietar: Denumire desen:

Proiectat U.T. IAŞI SCHEMA CELULEI DE LINIE
Desenat RAICU Fac.Electrotehnică
Verificat Secţia Energetică
Format A4 Grupa 631 Număr desen: 7

Data 06.01.200
6

45