Capitolul 11

Oscilatoare armonice
1. Figura 11.1 prezintă schema generală a unui oscilator constituit dintr-un
1p amplificator cu reacţie pozitivă. Schema bloc prezentată este asemănătoare
celei prezentate la studiul reacţiei în amplificatoare (figura 9.13), totuşi
există două deosebiri esenţiale:
Xi = 0 Xε Xo

+
Σ a
Xf +

f
Figura 11.1
a) reţeaua de reacţie nu defazează semnalul iar faza semnalului de
intrare este nulă;
b) reţeaua de reacţie nu defazează semnalul şi nu există semnal de
intrare;
c) reţeaua de reacţie nu defazează semnalul iar faza semnalului de
intrare este 1800;
d) reţeaua de reacţie defazează semnalul cu 1800 iar faza semnalului
de intrare este nulă;

2. Figura 11.1 prezintă schema generală a unui oscilator constituit dintr-un

1p amplificator cu reacţie pozitivă. Pentru acest tip de oscilator relaţia lui
Barkhausen este:

3. Figura 11.1 prezintă schema generală a unui oscilator constituit dintr-un

1p amplificator cu reacţie pozitivă. Pentru acest tip de oscilator relaţia lui
Barkhausen este a f = 1 . Notând a = a exp( jϕ a ) şi f = f exp jϕ f ( )
aceasta relaţie se rescrie sub forma:
a) a f = −1 şi ϕ a + ϕ f = (2k + 1)π k ∈Z

241
 Elemente de electronic ă analogică - teste

b) a f =1 şi ϕ a + ϕ f = (2k + 1)π k ∈Z
c) a f = −1 şi ϕ a + ϕ f = 2kπ k∈Z
d) a f =1 şi ϕ a + ϕ f = 2kπ k∈Z

4. Figura 11.1 prezintă schema generală a unui oscilator constituit dintr-un

2p amplificator cu reacţie pozitivă. Pentru acest tip de oscilator relaţia lui
Barkhausen este a f = 1 . Notând a = a exp( jϕ a ) şi f = f exp jϕ f ( )
aceasta relaţie se rescrie sub forma a f = 1 şi

ϕ a + ϕ f = 2kπ k ∈ Z . Relatia a f = 1 ::
a) poartă numele „condiţia de fază” şi permite calcului frecvenţei de
oscilaţie;
b) poartă numele „condiţia de amplitudine” şi permite calcului
frecvenţei de oscilaţie;
c) poartă numele „condiţia de fază” şi permite determinarea condiţiei
de amorsare a oscilaţiei, adică valoarea minimă a amplificării
amplificatorului de bază pentru a exista oscilaţii;
d) poartă numele „condiţia de amplitudine” şi permite determinarea
condiţiei de amorsare a oscilaţiei, adică valoarea minimă a
amplificării amplificatorului de bază pentru a exista oscilaţii;

5. Figura 11.1 prezintă schema generală a unui oscilator constituit dintr-un

2p amplificator cu reacţie pozitivă. Pentru acest tip de oscilator relaţia lui
Barkhausen este a f = 1 . Notând a = a exp( jϕ a ) şi f = f exp jϕ f ( )
aceasta relaţie se rescrie sub forma a f = 1 şi
ϕ a + ϕ f = 2kπ k ∈ Z . Relatia ϕ a + ϕ f = 2kπ k∈Z :
a) poartă numele „condiţia de fază” şi permite calculul frecvenţei de
oscilaţie;
b) poartă numele „condiţia de amplitudine” şi permite calculul
frecvenţei de oscilaţie;
c) poartă numele „condiţia de fază” şi permite determinarea condiţiei
de amorsare a oscilaţiei, adică valoarea minimă a amplificării
amplificatorului de bază pentru a exista oscilaţii;
d) poartă numele „condiţia de amplitudine” şi permite determinarea
condiţiei de amorsare a oscilaţiei, adică valoarea minimă a

242
 Oscilatoare armonice

amplificării amplificatorului de bază pentru a exista oscilaţii;

6. Una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu punte Wien este
3p prezentată în figura notată:
a.) b.)

I in ayVin I in ayIin
Amplificator Amplificator
de bazã de bazã

R1 C1 Reţea de R1 C1 Reţea de
reacţie reacţie
R2 C2 pozitivă R2 C2 pozitivă

c.) d.)

Vin avVin I in ayIin

Amplificator Amplificator
de bazã de bazã

R1 C1 Reţea de R1 C1 Reţea de
reacţie reacţie
R2 C2 pozitivă R2 C2 pozitivă

7. Schema din figura 11.2 prezintă una dintre schemele de principiu ale unui
2p oscilator RC cu punte Wien. Analiza circuitului - care se reduce la
determinarea frecvenţei de oscilaţie precum a condiţiei de amorsare a
oscilaţiilor - presupune verificarea condiţiei lui Barckhausen presupunând
că amplificatorul de bază este un amplificator ideal. În aceste condiţii fv -
atenuarea introdusă de reţeaua de reacţie - se calculează cu ajutorul
schemei din figura notată:

Vin avVin
Amplificator
de bazã

R1 C1 Reţea de
reacţie
R2 C2 pozitivă

Figura 11.2

243
 Elemente de electronic ă analogică - teste

a.) C1 R1 I O1
b.) C1 R1 I O1

+
+

R2 C2 It R2 C2 Vo
It Vo

I O2- I O2
-

c.) C1 R1 I O1
d.) C1 R1 I O1

+
+

Vt R2 C2 Vo Vt R2 C2 Vo

I O2 I O2
- -

8. Schema din figura 11.2 prezintă una dintre schemele de principiu ale unui
3p oscilator RC cu punte Wien. Analiza circuitului - care se reduce la
determinarea frecvenţei de oscilaţie precum a condiţiei de amorsare a
oscilaţiilor - presupune verificarea condiţiei lui Barckhausen presupunând
că amplificatorul de bază este un amplificator ideal. În aceste condiţii fv -
atenuarea introdusă de reţeaua de reacţie - se calculează cu ajutorul
schemei din figura 11.3. Valoarea lui fv este:
Vo 1
a) f v ( jω ) = = ;
Vt R1 C2  1 
1+ + + j ωR1C2 − 
R2 C1  ωR2C1 
Vo 1
b) f v ( jω ) = = ;
Vt R1 C2  1 
1+ + − j  ωR1C2 − 
R2 C1  ωR2C1 
Vo 1
c) f v ( jω ) = = ;
Vt R1 C2  1 
1+ + + j ωR1C2 + 
R2 C1  ωR2C1 
Vo 1
d) f v ( jω ) = = .
Vt R1 C2  1 
1+ + − j  ωR1C2 + 
R2 C1  ωR2C1 

244
 Oscilatoare armonice

9. Schema din figura 11.2 prezintă una dintre schemele de principiu ale unui
3p oscilator RC cu punte Wien. Ştiind că atenuarea introdusă de reţeaua de
Vo 1
reacţie are expresia f v ( jω ) = = ,
Vt R1 C2  1 
1+ + + j  ωR1C2 − 
R2 C1  ωR2C1 
pentru ω = ωosc ( ωosc pulsaţia de oscilaţie) fv devine:
1
a) f v ( jωosc ) = ;
R1 C2  1 
1+ + + j  ωR1C2 − 
R2 C1  ωR2C1 
1
b) f v ( jωosc ) = ;
R1 C2
1+ +
R2 C1
1
c) f v ( jωosc ) = ;
 1 
j  ωosc R1C2 − 
 ωosc R2C1 
1
d) f v ( jωosc ) = .
 1 
 ωosc R1C2 − 
 ωosc R2C1 

10. Schema din figura 11.2 prezintă una dintre schemele de principiu ale unui
3p oscilator RC cu punte Wien. Atenuarea introdusă de reţeaua de reacţie are
Vo 1
expresia f v ( jω ) = = .
Vt R1 C2  1 
1+ + + j ωR1C2 − 
R2 C1  ωR2 C1 
Considerând, R1=R2=R respectiv C1=C2=C, pulsaţia de oscilaţie are
expresia:
1
a) ωosc = ;
RC
1
b) ωosc = ;
2π RC
1
c) ωosc = ;
2πRC

245
 Elemente de electronic ă analogică - teste

1
d) ωosc = .
RC

11. Schema din figura 11.2 prezintă una dintre schemele de principiu ale unui
3p oscilator RC cu punte Wien. Atenuarea introdusă de reţeaua de reacţie are
Vo 1
expresia f v ( jω ) = = .
Vt R1 C2  1 
1+ + + j ωR1C2 − 
R2 C1  ωR2C1 
Considerând, R1=R2=R respectiv C1=C2=C, conditia de amorsate a
oscilaţiior devine:
a) av=27;
b) av=3;
c) av=-3;
d) av=-27.

12. Schema din figura 11.3 prezintă:

3p
C
+EC
R1 r
RC1 RC2

C1
T1 T2 T3 CO

C2 R2
RE1
RE CE
Vo
RL
RE2

Figura 11.3
a) un oscilator cu punte Wien care are la bază un amplificator de
tensiune format din trei tranzistoare;
b) un oscilator cu punte Wien care are la bază un amplificator de
curent format din trei tranzistoare;
c) un oscilator cu punte Wien care are la bază un amplificator
transimpedanţă format din trei tranzistoare;
d) un oscilator cu punte Wien care are la bază un amplificator
transadmitanţă format din trei tranzistoare.

13. Schema din figura 11.3 prezintă un oscilator cu punte Wien care are la
2p bază un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare. Defazajul
introdus de acest amplificator este:

246
 Oscilatoare armonice

a) nu introduce defazaj;
b) 900;
c) 1800;
d) 2700.

14. Schema din figura 11.3 prezintă un oscilator cu punte Wien care are la
2p bază un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare. Defazajul
introdus de reţeaua de reacţie este:
a) nu introduce defazaj;
b) 900;
c) 1800;
d) 2700.

15. Schema din figura 11.3 prezintă un oscilator cu punte Wien care are la
2p bază un amplificator de tensiune format din trei tranzistoare. Defazajul
introdus de bucla de reacţie este:
a) nu introduce defazaj;
b) 900;
c) 1800;
d) 2700.

16. Schema din figura 11.3 prezintă un oscilator cu punte Wien. Reacţia
2p introdusă de această reacţie este:
a) negativă;
b) pozitivă;
c) poate fi negativă sau pozitivă funcţie de frecvenţa de lucru;
d) poate fi negativă sau pozitivă funcţie amplitudinea semnalului.

17. Schema din figura 11.3 prezintă un oscilator cu punte Wien. Reacţia
2p introdusă de această este pozitivă întrucât defazajul introdus de bucla de
reacţie este:
a) nul (nu introduce defazaj);
b) 900;
c) 1800;
d) 2700;

18. Schema din figura 11.3 prezintă un oscilator cu punte Wien. Reacţia
2p introdusă de această este pozitivă întrucât defazajul introdus de bucla de
reacţie este nul. Există suplimentar şi o reţea de reacţie negativă. Aceasta
este formată din termistorul r şi rezistorul RE. (condensatorul C este scurt
circuit la frecvenţa de lucru). Este o reacţie serie - paralel. Ea culege

247
 Elemente de electronic ă analogică - teste

semnalul din emitorul lui T3 şi-l introduce în emitorul lui T1. Introducerea
termistorului pe calea de reacţie permite:
a) menţinerea constantă a frecvenţei de oscilaţie;
b) menţinerea constantă a nivelului de distorsiuni al tensiunii de
ieşire;
c) menţinerea constantă a valorii tensiunii de ieşire;
d) menţinerea constantă a tensiunii de alimentare.

19. Oscilatoarele cu reţea de defazare utilizează reţele de defazare de tip trece

3p sus sau trece jos. O reţea de tip trece sus este prezentată în figura notată:
a.) C1 I O1
b) c.) d.) C1 I O1

+ +
R1 IO1 R1 IO1
Vt R1 Vo Vt C2 Vo
+ +
- Vt Vt -
C1 Vo R2 Vo
I O2 I O2
- -

IO2 IO2

20. Oscilatoarele cu reţea de defazare utilizează reţele de defazare de tip trece

3p sus sau trece jos. O reţea de tip trece jos este prezentată în figura notată:
a.) C1 I O1
b) c.) d.) C1 I O1

+ R1 R1 +
I O1 IO1

Vt R1 Vo Vt C2 Vo
+ +
- Vt Vt -
C1 V o R2 Vo

I O2 - - I O2

I O2 IO2

21. Una dintre schemele de principiu ale unui oscilator RC cu retea de

3p defazare de tip trece sus este prezentată în figura notată:

a.) b.)
ayVIN Amplificator ayIIN Amplificator
Iin de bazã Iin de bazã

C C C Reţea de C C C Reţea de
R R R reacţie R R R reacţie
pozitivã pozitivã

248
 Oscilatoare armonice

c.) d.)
avVIN Amplificator azVIN Amplificator
Vi de bazã Iin de bazã
n

C C C Reţea de C C C Reţea de
R R R reacţie R R R reacţie
pozitivã pozitivã

22. Schema din figura 11.4 prezintă una dintre schemele de principiu ale unui
2p oscilator RC cu retea de defazare de tip trece sus. Analiza circuitului - care
se reduce la determinarea frecvenţei de oscilaţie precum a condiţiei de
amorsare a oscilaţiilor - presupune verificarea condiţiei lui Barckhausen
presupunând că amplificatorul de bază este un amplificator ideal. În aceste
condiţii fv - atenuarea introdusă de reţeaua de reacţie - se calculează cu
ajutorul schemei din figura notată:

Vin avVin
Amplificator
de bazã

R1 C1 Reţea de
reacţie
R2 C2 pozitivă

Figura 11.4
a.) R1 R2 R3 I O1
b.) R1 R2 R3 I O1

+ +

C1 C2 C3 C1 C2 C3
Vt Vo It
Vo

- -
I O2 I O2

c.) C1 C2 C3 I O1
d.) C1 C2 C3 I O1

+ +

Vt R1 R2 R3 Vo It R1 R2 R3 Vo

-
-
I O2
I O2

249
 Elemente de electronic ă analogică - teste

23. Schema din figura 11.5 prezintă:

3p
+EC

R1 RC
T2
C1 C C C
T1

R2 RE RO R R R
vO

Figura 11.5
a) un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la bază un
amplificator de tensiune format din două tranzistoare;
b) un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la bază un
amplificator de curent format din două tranzistoare;
c) un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la bază un
amplificator transimpedanţă format din două tranzistoare;
d) un oscilator cu retea de defazare de tip trece sus care are la bază un
amplificator transadmitanţă format din două tranzistoare.

24. Schema de principiu a unui oscilator Hartley (cu reacţie inductivă) este
1p prezentată în figura notată:
a.) b.)
Amplificator
Amplificator
de bazã
Vin aY Vin de bazã Vin aY Vin

L1 Reţea de C1 Reţea de
L2 C Rp reacţie C2 L Rp reacţie
pozitivã pozitivã

c.) d.)
avVIN Amplificator
Vin avVin Vi
Amplificator de bazã
n
de bazã

R1 C1 Reţea de C C C Reţea de
reacţie R R R reacţie
R2 C2 pozitivă pozitivã

250
 Oscilatoare armonice

25. Schema de principiu a unui oscilator Colpitts (cu reacţie capacitivă) este
1p prezentată în figura notată:
a.) b.)
Amplificator
Amplificator
de bazã
Vin aY Vin de bazã Vin aY Vin

L1 Reţea de C1 Reţea de
L2 C Rp reacţie C2 L Rp reacţie
pozitivã pozitivã

c.) d.)
avVIN Amplificator
Vin avVin Vi
Amplificator de bazã
n
de bazã

R1 C1 Reţea de C C C Reţea de
reacţie R R R reacţie
R2 C2 pozitivă pozitivã

26. Schema de principiu a unui oscilator cu punte Wien este prezentată în

1p figura notată:
a.) b.)
Amplificator
Amplificator
de bazã
Vin aY Vin de bazã Vin aY Vin

L1 Reţea de C1 Reţea de
L2 C Rp reacţie C2 L Rp reacţie
pozitivã pozitivã

c.) d.)
avVIN Amplificator
Vin avVin Vi
Amplificator de bazã
n
de bazã

R1 C1 Reţea de C C C Reţea de
reacţie R R R reacţie
R2 C2 pozitivă pozitivã

251
 Elemente de electronic ă analogică - teste

27. Schema de principiu a unui oscilator cu retea de defazare este prezentată în

1p figura notată:

a.) b.)
Amplificator
Amplificator
de bazã
Vin aY Vin de bazã Vin aY Vin

L1 Reţea de C1 Reţea de
L2 C Rp reacţie C2 L Rp reacţie
pozitivã pozitivã

c.) d.)
avVIN Amplificator
Vin avVin Vi
Amplificator de bazã
n
de bazã

R1 C1 Reţea de C C C Reţea de
reacţie R R R reacţie
R2 C2 pozitivă pozitivã

28. Îndeplinirea condiţiei lui Barckhausen pentru un oscillator tip Hartley se

3p face prin întreruperea buclei. Întreruperea buclei se realizează ca figura
notată:

a.) b)
Vt AyVt Vt AvVt

I O1 L1 I O1 L1
+ +

Vf L2 C Rp Vf L2 C Rp

- -
I O2 I O2

252
 Oscilatoare armonice

c.) d.)
Vt A zV t Vt A iV t

I O1 L1 I O1 L1
+ +

L2 C Rp L2 C Rp
Vf Vf

- -
I O2 I O2

29. Îndeplinirea condiţiei lui Barckhausen pentru un oscillator tip Colpitts se

3p face prin întreruperea buclei. Întreruperea buclei se realizează ca figura
notată:
a.) b)
Vt Vt Av V t
Ay Vt

I O1 C1 I O1 C1

+ +
Vf C2 L1 Rp L Rp
Vf C2

- -
I O2 I O2

c.) d.)
Vt Az V t Vt AiV t

I O1 C1 I O1 C1

+ +

Vf C2 L Rp Vf C2 L Rp

- -
I O2 I O2

30. Schema de principiu al unui oscilator Hartley este prezentată în figura

3p 11.6. Îndeplinirea condiţiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se
poate face prin întreruperea buclei, întrerupere ce se realizează ca figura
11.7. În acest caz tensiunea de la ieşirea buclei de reacţie capătă expresia:

253
 Elemente de electronic ă analogică - teste

AyVt Vt AyVt

L1 I O1 L1
+

L2 C Rp Vf L2 C Rp

-
I O2

Figura 11.6 Figura 11.7

L1 1 1 1
a) V f = −aY Vt Z e unde: = + jωC +
L1 + L2 Ze Rp jω ( L1 + L2 )

L1 1 1 1
b) V f = aY Vt Z e unde: = + jωC +
L1 + L2 Ze Rp jω ( L1 + L2 )

L2 1 1 1
c) V f = −aY Vt Z e unde: = + jωC +
L1 + L2 Ze Rp jω ( L1 + L2 )

L2 1 1 1
d) V f = aY Vt Z e unde: = + jωC +
L1 + L2 Ze Rp jω ( L1 + L2 )

31. Schema de principiu al unui oscilator Colpitts este prezentată în figura

3p 11.8. Îndeplinirea condiţiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se
poate face prin întreruperea buclei, întrerupere ce se realizează ca figura
11.9. În acest caz tensiunea de la ieşirea buclei de reacţie capătă expresia:
Ay Vt Vt Ay Vt

C1 C1
I O1

+
L1 Rp
C2 Vf C2 L Rp

-
I O2

Figura 11.8
Figura 11.9
C2 1 1 CC 1
a) V f = aY Vt Z e unde: = + jω 1 2 +
C1 + C2 Ze Rp C1 + C2 jωL

254
 Oscilatoare armonice

C2 1 1 CC 1
b) V f = −aY Vt Z e unde: = + jω 1 2 +
C1 + C2 Ze Rp C1 + C2 jωL

C1 1 1 CC 1
c) V f = aY Vt Z e unde: = + jω 1 2 +
C1 + C2 Ze Rp C1 + C2 jωL

C1 1 1 CC 1
d) V f = −aY Vt Z e unde: = + jω 1 2 +
C1 + C2 Ze Rp C1 + C2 jωL

32. Schema de principiu al unui oscilator Hartley este prezentată în figura

3p 11.6. Îndeplinirea condiţiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se
poate face prin întreruperea buclei, întrerupere ce se realizează ca figura
11.7. În acest caz tensiunea de la ieşirea buclei de reacţie capătă expresia:
L2 1 1 1
V f = −aY Vt Z e unde: = + jωC + . Ştiind că
L1 + L2 Ze Rp jω ( L1 + L2 )
Ay este real, pulsaţia de oscilaţie devine:
1
a) ωosc = ;
L1
C
L1 + L2
1
b) ωosc = ;
L1L2
C
L1 + L2
1
c) ωosc = ;
L2
C
L1 + L2
Rp
d) ωosc = .
L1L2
C
L1 + L2

33. Schema de principiu al unui oscilator Colpittsd este prezentată în figura

3p 11.8. Îndeplinirea condiţiei lui Barckhausen pentru acest tip de oscilator se
poate face prin întreruperea buclei, întrerupere ce se realizează ca figura
11.9. În acest caz tensiunea de la ieşirea buclei de reacţie capătă expresia:

255
 Elemente de electronic ă analogică - teste

C1 1 1 CC 1
V f = −aY Vt Z e unde: = + jω 1 2 + . Ştiind că
C1 + C2 Ze Rp C1 + C2 jωL
Ay este real, pulsaţia de oscilaţie devine:

1
a) ωosc = ;
C1
L
C1 + C2
1
b) ωosc = ;
C1C2
L
C1 + C2
1
c) ωosc = ;
C2
L
C1 + C2
Rp
d) ωosc = .
C1C2
L
C1 + C2

34. Un exemplu de oscilator Hartley realizat cu tranzistoare bipolare este

2p prezentat în figura notată:

a.) b.)
+EC

RB1 C RL
C1
L1
L RL
C2

CE T

L2 RE RB2 CB

256
 Oscilatoare armonice

c.) d.)
EC C
+EC
R1 r
R1 LC CC RC1 RC2

C1
T1 T2 T3 CO

X C2 R2 RE1
RE CE
RL Vo
RE2
R2 C1
RE CE

35. Un exemplu de oscilator Colpitts realizat cu tranzistoare bipolare este

2p prezentat în figura notată:
a.) b.)
+EC

RB1 C RL
C1
L1
L RL
C2

CE T

L2 RE RB2 CB

c.) d.)
EC C
+EC
R1 r
R1 LC CC RC1 RC2

C1
T1 T2 T3 CO

X C2 R2 RE1
RE CE
RL Vo
RE2
R2 C1
RE CE

36. Un exemplu de oscilator Pierce realizat cu tranzistoare bipolare este

2p prezentat în figura notată:

257
 Elemente de electronic ă analogică - teste

a.) b.)
+EC

RB1 C RL
C1
L1
L RL
C2

CE T

L2 RE RB2 CB

c.) d.)
EC C
+EC
R1 r
R1 LC CC RC1 RC2

C1
T1 T2 T3 CO

X C2 R2 RE1
RE CE
RL Vo
RE2
R2 C1
RE CE

37. Utilizarea cristalului de cuarţ în calitate de circuit oscilant se datorează:

1p
a) efectului fotoelectric;
b) efectului Compton;
c) efectului piezoeletric;
d) efectului gamma.
Răspuns corect c.)

38. Utilizarea cristalului de cuarţ în calitate de circuit oscilant se datorează

2p efectului piezoelectric care îi este caracteristic. În fapt acest efect permite:
a) transformarea energiei electrice direct în energie calorică (şi
invers), şi constă în apariţia unor oscilaţii mecanice la aplicarea
unei tensiuni electrice pe cristal;
b) transformarea energiei electrice în energie luminoasă, şi constă în
apariţia unor oscilaţii mecanice la aplicarea unei tensiuni electrice
pe crystal;
c) transformarea energiei electrice în energie calorică şi ulterior în
energie mecanică (şi invers), şi constă în apariţia unor oscilaţii
mecanice la aplicarea unei tensiuni electrice pe crystal;
d) transformarea energiei electrice direct în energie mecanică (şi

258
 Oscilatoare armonice

invers), şi constă în apariţia unor oscilaţii mecanice la aplicarea

unei tensiuni electrice pe cristal.

39. Cristalul de cuarţ utilizat în electronică reprezintă o mică bucată de cristal

2p şlefuit, cu două dintre feţele opuse metalizate. Din punct de vedere electric
el se comportă ca un circuit a cărui schemă echivalentă este prezentată în
figura notată:
a.) b.)

R R

Cs Cp

L L

c.) d.)

Cp Cp Cs

40. Cristalul de cuarţ utilizat în electronică reprezintă o mică bucată de cristal

3p şlefuit, cu două dintre feţele opuse metalizate. Din punct de vedere electric
el se comportă ca un circuit a cărui schemă echivalentă este prezentată în
figura 11.10. Circuitul are două frecvenţe naturale de rezonanţă, una serie
şi una paralel. Frecvenţa serie este determinată de:

Cp Cs

Figura 11.10
1
a) ω s = ;
LC s

259
 Elemente de electronic ă analogică - teste

1
b) ω s = ;
Cp
L
Cs + C p
1
c) ω s = ;
Cs C p
L
Cs + C p
1
d) ω s = .
LC p

41. Cristalul de cuarţ utilizat în electronică reprezintă o mică bucată de cristal

3p şlefuit, cu două dintre feţele opuse metalizate. Din punct de vedere electric
el se comportă ca un circuit a cărui schemă echivalentă este prezentată în
figura 11.10. Circuitul are două frecvenţe naturale de rezonanţă, una serie
şi una paralel. Frecvenţa serie este determinată de:

1
a) ω p = ;
LC s
1
b) ω p = ;
Cs C p
L
Cs + C p
1
c) ω p = ;
Cp
L
Cs + C p
1
d) ω p = .
LC p

42. Din punct de vedere electric cristalul de cuarţ el se comportă ca un circuit a

2p cărui schemă echivalentă este prezentată în figura 11.10. Variaţia
impedanţei echivalente este prezentată în figura notată:

260
 Oscilatoare armonice

a.) b.)
Z ech Z ech
Domeniu Domeniu
inductiv inductiv

ωp ωs ωs ωp

Domeniu ω Domeniu ω
capacitiv capacitiv

c.) d.)
Z ech Z ech
Domeniu Domeniu
capacitiv inductiv

ωs ωp ωs ωp

Domeniu ω Domeniu ω
inductiv capacitiv

43. În condiţiile în care răspunsul cristalului este de tip overtone cristalul

2p oscilează pe:
a) armonici impare;
b) armonici pare
c) subarmonici impare;
d) subarmonici pare
Răspuns corect c.)

261
 Elemente de electronic ă analogică - teste

Răspunsuri

1. Răspuns corect b.) 26. Răspuns corect c.)

2. Răspuns corect b.) 27. Răspuns corect d.)
3. Răspuns corect d.) 28. Răspuns corect a.)
4. Răspuns corect d.) 29. Răspuns corect a.)
5. Răspuns corect a.) 30. Răspuns corect c.)
6. Răspuns corect c.) 31. Răspuns corect d.)
7. Răspuns corect c.) 32. Răspuns corect b.)
8. Răspuns corect a.) 33. Răspuns corect b.)
9. Răspuns corect b.) 34. Răspuns corect a.)
10. Răspuns corect d.) 35. Răspuns corect b.)
11. Răspuns corect b.) 36. Răspuns corect c.)
12. Răspuns corect a.) 37. Răspuns corect c.)
13. Răspuns corect a.) 38. Răspuns corect d.)
14. Răspuns corect a.) 39. Răspuns corect d.)
15. Răspuns corect a.) 40. Răspuns corect a.)
16. Răspuns corect b.) 41. Răspuns corect b.)
17. Răspuns corect a.) 42. Răspuns corect b.)
18. Răspuns corect c.) 43. Răspuns corect c.)
19. Răspuns corect a.)
20. Răspuns corect b.)
21. Răspuns corect c.)
22. Răspuns corect c.)
23. Răspuns corect a.)
24. Răspuns corect a.)
25. Răspuns corect b.)

262