Analiza pieţei muncii în statele membre ale

Uniunii Europene
Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Universitatea „Artifex” din București
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București

Abstract
În acest articol, autorii realizează o analiză detaliată asupra pieței
muncii în țările memvre ale Uniunii Europene. Cunoaștem că prin directiva
Uniunii Europene, mișcarea persoanelor cât și a forței de muncă între țările
Uniunii Europene este liberă. Uniunea Europeană a întocmit o strategie prin
care dorește să asigure o mai bună pregătire a forței de muncă, o perspectivă
a ofertei locurilor de muncă și concomitent cu aceasta posibilitatea
de a asigura un sistem de salarizare și de obținere a veniturilor cât mai
ridicat și pe cât posibil echilibrat în țările membre. Se analizează bugetul
comunitar rezervat pentru forța de muncă, se prezintă aspecte concrete care
să asigure o consolidare a pieței muncii în perioada următoare. În strategia
Uniunii Europene se prevede și creșterea numărului locurilor de muncă în
conformitate cu evoluția pieței și calificare prin pregătire și reconversie a
forței de muncă. În articol se analizează forța de muncă, șomajul, creșterea
salariilor și costul muncii, precum și salariul minim pe economie. Un aspect
interesant este cel referitor la creșterea investițiilor, sens în care trebuie
pregătită calitatea forței de muncă și angrenare mai activă a populației în
acest domeniu. Autorii concluzionează că la confluența celor două elemente
se creează și se consolidează un nivel mai bun al forței de muncă, creșterea
productivității muncii și pe această cale a producției, ceea ce va asigura și
o creștere a veniturilor populației care să fie elementul important al creșterii
calității muncii.
Cuvinte cheie: forță de muncă, costul muncii, populație, rata de
ocupare a forței de muncă, reconversie a forței de muncă
Clasificarea JEL: E24, J21

Introducere
Acest articol face o analiză asupra pieței muncii din țările membre
ale Uniunii Europene și studiază succesiv elementele specifice unei asemenea
piețe. Se analizează faptul că piața muncii este o o problemă socială și social-
economică în același timp. Studiul pieței muncii se face prin abordarea unor

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2017 3

aspecte privind locurile de muncă, investițile, nivelul salarial, calificarea și
calitatea forței de muncă, condițiile sociale și integrarea în muncă a forței de
muncă. În articol se subliniază că sunt două elemente diametral opuse. Pe de
o parte vorbim despre libera circulație a persoanelor în Uniunea Europeană,
dar în același timp avem în vedere și nivelul ridicat al șomajului din aceste
țări membre ale Uniunii Europene. Apare chiar un paradox, acela că, țări ca
Spania sau Italia cu un șomaj ridicat acceptă prin libera circulație a persoanelor
imigrarea în interesul muncii a persoanelor disponibile din o serie de alte țări
comunitare. Pe de altă parte putem anticipa și faptul că România cu un nivel
nu tocmai ridicat al șomajului ar fi fost sub o presiune enormă dacă nu ar fi
existat libera circulație a persoanelor în țările membre ale Uniunii Europene.
Se face o analiză pe termen scurt, lung, și se analizează strategia Uniunii
Europene stabilită până în anul 2020 cu accentul de a vedea ce se întâmplă
chiar mai departe de acest an. Un element important îl oferă analiza forței de
muncp în Uniunea Europeană, sens în care, în tratatul de la Amsterdam din
1997 s-a introdus un nou capitol care se referă la perspectiva utilizării cât
mai eficientă a resurselor de muncă în țările membre ale Uniunii Europene.
Se face un studiu amănunțit asupra structurii populației angrenată în câmpul
muncii, evidențiindu-se creșterea în domeniul angajărilor, de la o perioadă
de timp la alta și apoi o analiză structurală, pe profesii, pe calificări, pentru
a constata modul în care țările membre ale Uniunii Europene alocă sau nu
fonduri semnificative și ține seama de faptul că nivelul de pregătire trebuie
să se ridice la un nivel calitativ net superior. Articolul evidențiază strategia
Uniunii Europene în acest sens și învederează faptul că o serie de diferențieri
care există între statele membre trebuie să fie fie complinite prin îmbunătățirea
acestei piețe a muncii favorabilă și creatoare de avantaje pentru toate statele
membre.

Literature review
Anghelache și Anghel (2017) au realizat un studiu referitor la evoluția
forței de muncă în țările membre ale Uniunii Europene. Anghelache, Anghel
și colab. (2017) au cercetat corelația dintre populaţia României şi evoluţia
pieţei forţei de muncă în România, acordând o atenție deosebită indicatorilor
privind recompensarea forţei de muncă. Anghelache, Marinescu și Soare au
analizat starea demografică a României, luând în considerare două dimensiuni
economice și anume populația și forța de muncă și efectuează o serie de
comparații față de indicatorii similari pentru alte țări europene. Anghelache
(2016) a analizat starea socio-economică a României, evidențiind structura și
evoluția forței de muncă. Ardilly și Osier (2007) au prezentat modul în care
a fost utilizat un software pentru a calcula estimările de varianță pentru forța
de muncă. Atanassov and Kim (2009) au evidențiat importanța interacțiunii

4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2017

dintre management, forță de muncă și investitori în modelarea guvernanței
corporative. Behaghel, Blanchet și Roger au abordat aspecte privind
participarea forței de muncă după 55 de ani în Franța (2014). Blundell, Costa
Dias, Meghir și Shaw (2016) au estimat un model dinamic al ocupării forței de
muncă, acumularea de capital uman - inclusiv educația și economiile pentru
femei din Regatul Unit. Davis, Faberman și Haltiwanger (2006) au prezentat
elemente privind fluxul pe piețele forței de muncă, oferind noi surse de date și
legături la nivel micro și macroeconomic. Donangelo (2014) au dezvoltat un
model prin care arată că fluxurile de forță de muncă afectează firmele care se
confruntă cu o mai mare influență operațională, oferind flexibilitate lucrătorilor
mobili. Kennan (2017) au analizat măsura în care fluxurile de migrație asociate
extinderii Uniunii Europene au afectat salariile de echilibru, concluzionând că
efectele salariale reale sunt relativ mici, iar câștigurile din granițele deschise
sunt foarte mari. Moreno-Galbisa și Tritah (2016) au realizat un studiu asupra
statelor membre ale Uniunii Europene privind efectele imigrației pe piețele
forței de muncă fricționale.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

Statistica pieței muncii este un domeniu situat între economic și
social. În această piață întâlnim oferta locurilor de muncă, adică, aceasta este
reprezentată de posibilitățile de angajare ale tuutror societăților naționale
și multinaționale, reprezintă în același timp dorința și intenția tuturor celor
care doresc un loc sdecvat posibilităților și calificărilor individuale ale celor
doritori.
Forța de muncă este unul din factorii producției, așa cum a definit-o
prin funcția de producție, Cobb-Douglas. Este un factor esențial din foarte
multe puncte de vedere deoarece motorul economiei este reprezentat tot de
gândirea, capacitatea și eficiența cu care se cheltuiește forța de muncă.
Pornind de la punctul de vedere economic, statistica muncii este o
intrare în activitatea economică, un input, deoarece asigură relațiile între forța
de muncă prin productivitatea muncii, prin alte elemente care dau posibilitatea
creșterii economice. În același timp, în piața muncii trebuie să discutăm despre
locurile vacante, nivelul salarial, costul muncii și multe alte elemente care
dau semnificație acestui aspect al pieței muncii. Statistica pieței muncii este
de asemenea o problemă socială sau mai degrabă socio-economică, așa încât
atunci când există locuri de muncă limitate întâlnim fenomenul persoanelor
fără loc de muncă, adică șomeri.
Din punct de vedere al economiei, trebuie să avem în vedere și
faptul că nivelul salarial, calificarea, condițiile sociale și alte condiții dau
posibilitatea persoanelor calificate să fie integrate în muncă și pe această cale

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2017 5

integrate din punct de vedere social. Statisitica europeană, din acest punct
de vedere, acoperă ambele aspecte, cererea de forță de muncă și oferta de
forță de muncă, întâlnind în piața muncii elemente, care pe termen scurt, dau
posibilitatea atragerii forței de muncă în sectorul economic productiv. Dorința
Uniunii Europene de a stimula dezvoltarea și recuperarea din punct de vedere
economic al țărilor care au aderat ulterior la Uniunea Europeană a determinat
forul european să întocmească o strategie până în anul 2020, care să asigure
o dezvoltare sustenabilă care să se bazeze pe creștere în primul rând și de
asemenea să ofere condiții adecvate în funcție de calificarea celor care doresc
să se integreze în această activitate.
Una dintre cele mai interesante priorități o reprezintă, începând din
anul 2014, posibilitatea de a crește numărul de locuri prin investiții solide, să
se asigure posibilitatea unei legislații precise în acest domeniu, să se creeze și
să se asigure resursele financiare care inclus și fondurile publice așa încât să
se poată vorbi despre o angrenare și absorbție în câmpul muncii al unui număr
sporit de salariați. În noiembrie 2014, Comisia Europeană a efectuat o analiză
a strategiei prin intermediul căreia să se asigure absorbția forței de muncă,
reconversia profesională a muncii și nu în ultimul rând, utilizarea factorului
muncă, în creșterea cantitativă și calitativă a producției, factor esențial în
creșterea veniturilor salariaților, și pe această cale a bunăstării populației din
fiecare țară membră a Uniunii Europene. În analiza ce o vom efectua, vom ține
seama, pe de o parte ,de situația întâlnită în Uniunea Europeană, dar pe de altă
parte și de situația concretă din fiecare țară. Bugetul comunitar, structurat și
utilizat în domeniul forței de muncă, mă refer numai la acesta, deși fondurile
comunitare se utilizează în distribuție și pentru celelalte domenii de activitate,
urmărește creearea de locuri de muncă, folosirea eficientă a potențialului uman
așa încât să se realizeze o creștere solidă și sănătoasă a economiilor din fiecare
stat membru precum și o posibilitate ca prin libera circulație a persoanelor în
interiorul Uniunii Europene să se asigure fonduri, locuri de muncă, salarizare
corectă și multe alte astfel de aspecte.
Politica Uniunii Europene este ca statele membre să ofere informații
corecte Uniunii precum și schimbul de informații între țările membre, așa
încât creștere economică, locurile de muncă nou create să asigure posibilitatea
atragerii forțelor de muncă pe cât posibil la potențialul pe care îl oferă fiecare
dintre statele membre. În cadrul Uniunii Europene s-a hotărât creearea unui
fond de 1 mld. de euro pentru ca tinerii muncitori să își valorifice valențele și
dorințele de a se implica în cadrul fiecărei țări, de a crea locuri de muncă, a se
angaja și a produce locuri de muncă. Numai în anul 2015, în statele membre
s-au angajat 650.000 de persoane tinere care prin forța lucrurilor au reușit să
creeze societăți noi (firme noi), să desfășoare activități de real interes pentru

6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2017

Uniunea Europeană. În cele ce urmează vom analiza forța de muncă, șomajul,
salariile și costul muncii, salariul minim garantat în plată și locurile vacante
existente în fiecare țară, dar și în Uniunea Europeană. De asemenea, vom face
o analiză a pieței muncii din Uniunea Europeană comparativ cu alte țări din
afara comunității (Japonia, Indonezia, Brazilia, Arabia Saudită, Australia,
Coreea de Sud, Canada, Mexic, Rusia, Argentina, S.U.A., Turcia și Africa de
Sud).
Piața muncii, ținând seamă de dorința de ocupare cât mai bună din
punct de vedere calitativ și cantitativ a forței de muncă, are în vedere creearea
unei politici care să asigure o perspectivă pozitivă în utilizarea resurselor de
forță de muncă. În acest context, în strategia europeană s-a introdus un capitol
în Tratatul de la Amsterdam din anul 1997. Se prevede ca rata ocupării forței
de muncă, ca o parte importantă a populației fiecărei țări să fie angrenată prin
angajare în locuri de muncă productive, profitabile , cu rezultat al bunurilor
și serviciilor obținute de interes pentru Uniunea Europeană. Uutilizarea forței
de muncă poate fi privită ca un indicator social, dar mai degrabă un indicator
economic, care va asigura o posibilă și dorită creștere economică individuală a
fiecărui stat, mai ales a celor cu deficiențe, dar și pe total a Uniunii Europene.
În 2015, în Uniunea Europeană a celor 28 de state membre, vorbim de situația
dinainte de Brexit, rata salariaților cu vîrsta între 20 și 64 de ani, măsurată ca
ocupare pe total Uniune Europeană a fost de 7,1%. De asemenea, în aceste
țări în 2008, populația activă 70,3% avea asigurat un loc de muncă conform
calificării, singura care dă un rezultat economic prin productivitatea muncii
destul de ridicat. Ocuparea forței de muncă din 2008 până în 2015 a fost mai
redusă, astfel în 2012-2013 era de 68,4%.
Prima eroare sesizată în mod global și economic a fost în momentul
în care criza economică din 2008 până în 2011 a avut ca efect reducerea
numărului de salariați pe total Uniunea Europeană cu 19,2%. Ulterior, pe
măsură ce efectele crizei au fost absorbite, economiile s-au rearanjat, s-au
echilibrat, a crescut procentul populației angajate din populația ocupată cu
0,8, respectiv 0,9% în 2014 respectiv 2015, astfel încât în 2015 s-a ajuns la
un procent ridicat de 70,1%. Chiar destul de ridicat cu doar 0,2 procente sub
nivelul pe care îl înregistra numărul de salariați din populația ocupată înaintea
crizei. Rata populației ocupate este în general mai redusă în ceea ce privește
populația de gen feminin sau populația în vârstă. În 2015, rata de ocupare a
populației masculine, cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani era în medie de
75,9% în Uniunea Europeană comparativ cu procentul de 64,3% înregistrat la
femei. O perioadă de analiză a anului 2015, a fost oarecum similară, dar poate
ușor inferioară situației existente cu 10 ani în urmă, adică în 2005. În această
perioadă, proporția femeilor încadrate în muncă era cu 4,3 procente mai mare

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2017 7

decât în 2015. Comparând piața muncii din Uniunea Europeană cu situația
din alte țări constatăm că, în anii 2009 și 2014, folosiți pentru comparație,
numărul de salariați și șomeri au avut evoluții oarecum asemănătoare. Datele
privind această analiză sunt în figura nr. 1. Uniunea Europenă în piața muncii
internaționale – rata ocupării și șomajului în anii 2009 și 2014 a persoanelor
de gen masculin cuprinse în grupa de vârstă 15-64 ani.

Uniunea Europenă în piața muncii internaționale – rata ocupării și

șomajului în anii 2009 și 2014 a persoanelor de gen masculin cuprinse în
grupa de vârstă 15-64 ani
Figura nr. 1

Sursa: Eurostat și International Labour Organisation.

Se constată că în Uniunea Europeană, în anul 2009, erau angajate 70%

persoane de gen masculuin, iar creșterea în anul 2014 a fost de 8%. Japonia,
Indonezia, Brazilia, Arabia Saudită, Australia, Coreea de Sud, Canada, Mexic,
Rusia, Argentina și SUA aveau în 2009 cu 7-10% mai mulți angajați de gen
masculin decât în statele membre ale Uniunii Europene. Sub rata de creștere a
UE se situau Turcia și, mai ales, Africa de Sud.
Din punct de vedere al ocupării forței de muncă și șomajului
persoanelor de sex feminin, date cuprinse în figura nr. 2. Uniunea Europenă în
piața muncii internaționale – rata ocupării și șomajului în anii 2009 și 2014 a
persoanelor de gen feminin cuprinse în grupa de vârstă 15-64 ani.

8 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2017

 Uniunea Europenă în piața muncii internaționale – rata ocupării și
șomajului în anii 2009 și 2014 a persoanelor de gen feminin cuprinse în
grupa de vârstă 15-64 ani
Figura nr. 2

Sursa: Eurostat and the International Labour Organisation.

Studiind datele din figura nr. 2 constatăm că în anul 2009 au deținut

calitatea de angajat 58% din persoanele de gen feminin. În 2014, creșterea
a fost de 5%. La capitolu ocupării forței de muncă de gen feminin, Uniunea
Europeană a avut rate mai mici decât Canada, Australia, Rusia, Japonia, SUA
și Africa de Sud. Cu rate enorm de mici în ocuparea forței de muncă de gen
feminin întâlnim în turcia, Arabia Saudită și Mexic.
Din punct de vedere al forței de muncă, al salariaților de gen feminin
ca și a a populației cuprinsă în grupa de vârstă specială (55-64 de ani), s-au
întreprins măsuri în Uniunea Europeană pentru stimularea angajării acestora
în muncă. În Uniunea Europeană, rata forței de muncă, a populației în vârstă
a atins totuși 53,3% în 2015. Acest fenomen a fost și este stimulat de Uniunea
Europeană, în sensul că egalitatea în drepturi a bărbaților și femeilor precum
și creativitatea și capacitatea științifică de muncă și multe altele ale populației
în vârstă, trebuie utilizate.
În documentele Uniunii Europene se vorbește adesea de vârsta
intelectuală și vârsta fizică a persoanei, arătându-se că de multe ori, tinerii,

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2017 9

prin calitățile, preocupările și eficiența lor în câmpul muncii sunt mult mai
bătrâni decât cei care au atins anumite praguri ale vârstei. În continuare, se
dorește creșterea procentului de menținere în câmpul muncii, prefigurându-se
ca rata medie să fie de 50-60% în toate țările Uniunii Europene. În Uniunea
Europeană, analizând rata salariaților și forței de muncă, după grupele de
vârstă de 20-64 de ani în perioada 2005-2015 se constată că țara care are
situația cea mai bună este Suedia cu 74,5%. Rata de ocupare a forței de
muncă este și trebuie analizată în strânsă concordanță cu nivelul de educație
și pregătire profesională al acestuia. Un lucru esențial îl reprezintă analiza
structurală pe profesii, pe calificări, pentru a constata modul în care țările
membre ale Uniunii Europene alocă fonduri semnificative, dar în același timp,
ține seama de calificarea, de nivelul calitativ al tuturor salariaților din Uniunea
Europeană. Astfel, se constată că în Uniunea Europeană a crescut nivelul de
pregătire, populația cu o educație medie ajungând la 82,7% în media țărilor
membre ale Uniunii Europene, mult mai ridicată decât 53,6% în alte perioade
de timp. S-a constatat de asemenea reducerea la un salt calitativ a populației
cu o educație secundară, spun aceasta deoarece în timp s-au făcut progrese și
s-a acționat în sensul îmbunătățirii calității prin studii superioare, masterate,
doctorate, toate, care au un sens pozitiv în cazul economiei diverselor țări și
pe cale de consecință a economiei Uniunii Europene.
Studiul ne arată că România are un nivel bun de ocupare a forței
de muncă, superior Spaniei, Italiei, Croației, Greciei și parțial Franței. În
perspectiva evoluției ocupării forței de muncă la nivelul statelor membre ale
Uniunii Europene și pe această cale în România, perioadă până în 2020 prevede
sporirea investițiilor, sporirea calității pregătirii forței de muncă, antrenarea
mai activă a populației în domeniul muncii. Toate acestea rezolvându-se prin
piața muncii, cea care trebuie să întâlnească două oferte, respectiv, locuri de
muncă și persoane interesate. La confluența celor două elemente se creează
și se consolidează nivelul de ocupare a forței de muncă, element esențial în
creșterea producției, a veniturilor populației și pe cale de consecință a bunăstării
populației. În realitate, strategia Uniunii Europene își propune și trebuie să
vizeze îmbunătățirea calității vieții prin creșterea producției de bunuri și servicii,
prin corelarea adecvată a nivelului veniturilor cu prețurile pieții, concomitent
cu stăpânirea unor fenomene (șomaj, inflație) care sunt dăunătoare și pe cale de
consecință afectează paritatea puterii de cumpărare în fiecare țară.
Studiul comparativ privind rata ocupării forței de muncă la persoanele
cuprinse în grupa de vârstă de 25-64 ani după nivelul de calificare (educație) în
anul 2013, în Uniunea Europeană comparativ cu alte state (Brazilia, Coreea de
Sud, Mexic, Australia, Canada, SUA, Turcia, Rusia și Japonia) sunt prezentate
în figura nr. 3.

10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2017

 Rata de ocupare a forței de muncă, persoane în vârstă de 25-64 de ani,
pe nivel de educație, în anul 2013
Figura
gu nr. 3

Sursa: Eurostat și OECD.

Din studiul datelor prezentate în figra nr. 3 constatăm că Uniunea

Europeană a avut cel mai redus procent de persoane angajate din grupa celor
cu studii până la nivelul secundar. Cel mai mare procent de persoane angajate
din această grupă l-au înregistrat Brazilia, coreea de Sud, Mexicul, Australia și
Canada. La nivelul grupelor de angajați cu studii secundare și post-secundare,
nu și grupe studiile superioare, în Uniunea Europeană existau 68% salariați.
Și în celelalte state cu care comparăm performanța Uniunii Europene, nivelul
înregistrat a fost similar, excepție pozitive fiind Brazilia, Australia, Canada,
rusia și Japonia. Persoanele cu studii terțiare au fost angajate într-un procent
cuprins între 82-84% în toate statele supuse comparației.

Concluzii
Din articolul prezentat, pe baza studiului efectuat de autori se
evidențiază faptul că la nivelul Uniunii Europene există o piață a muncii
liberalizată care dă posibilitatea în funcție de excedent sau de deficit al forței
de muncă în general sau pe profesii și calificări în special să fie o tendință de
mai bună ocupare. Piața muncii celor 28 de state membre (includem aici și
Marea Britanie care pentru o perioadă de timp mai este în piața muncii Uniunii
Europene, dar se prefigurează o colaborare și după Brexit pentu asigurarea
liberei circulații pe piața forței de muncă). O altă concluzie care se desprinde

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2017 11

este cea referitoare la prevederile strategiei Uniunii Europene în domeniul
forței de muncă care prevede în mod cert implicarea activă a tuturor statelor
membre care trebuie să aloce fonduri pentru investiții, creatoare de noi locuri
de muncă, îmbunătățirea calificărilor la un nivel calitativ superior și nu în
ultimul rând uniformizarea sau creșterea veniturilor populației.
În cadrul acestui studiu, autorii au efectuat și o analiză comparativă
asupra ocupării forței de muncă în stale membre ale Uniunii Europene și alte
state cu potențial economic ridicat din alte zone geografice. Datele analizate
au reliefat o politică echilibtată de ocupare a forței de muncă în Uniunea
europeană, în cele mai multe situații, acestea fiind superioare celorlalte state.

Bibliografie
1. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2017). Analysis of population
development - labour resources of member states of the European Union.
Management&Gouvernance, 17, January--June 2017, 95-110
2. Anghelache, C. and Anghel, M.G. et al. (2017). Analysis of labor force
developments in the European Union and its cost. Romanian Statistical Review,
Supplement, 5, 198-210
3. Anghelache, C., Anghel, M.G. et al. (2016). Correlation between the Evolution of
the Population and the Labor Market. Romanian Statistical Review Supplement, 3,
102-111
4. Anghelache, C., Marinescu, R.T. and Soare, D.V 2015). The Population and the
Labor Force Market. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 7-19
5. Anghelache, C. (2016). România 2016. Starea economică, Editura Economică,
Bucureşti
6. Ardilly, P. and Osier, G. (2007). Cross-sectional variance estimation for the French
“Labour Force Survey. Survey Research Methods, 1 (2), 75-83, European Survey
Research Association
7. Atanassov, J. and Kim, E.H. (2009). Labor and Corporate Governance: International
Evidence from Restructuring Decisions. Journal of Finance, 64, 341-374
8. Behaghel, L., Blanchet, D. and Roger, M. (2014). Retirement, early retirement and
disability: explaining labor force participation after 55 in France, NBER Working
Paper No. 20030
9. Blundell, R., Costa Dias, M., Meghir, C. and Shaw, J. (2016). Female labor supply,
human capital, and welfare reform. Econometrica, 84 (5), 1705–1753
10. Davis, S., Faberman, J. and Haltiwanger, J. (2006). The flow approach to
labor markets: New data sources and micro-macro links, Journal of Economic
Perspectives, 20(3), 3 – 26
11. Donangelo, A. (2014). Labor mobility: implications for asset pricing. Journal of
Finance, 68 (3), 1321 – 1346
12. Kennan, J. (2017). Open borders in the European Union and beyond: migration
flows and labor market implications, National Bureau of Economic Research,
Cambridge, Working Paper No 23048
13. Moreno-Galbisa, E. and Tritah, A. (2016). The effects of immigration in frictional
labor markets: Theory and empirical evidence from EU countries. European
Economic Review, 84, 76–98

12 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2017