-

natura conţinutului dat;

-
vârsta elevilor şi învăţarea anterioară a acestora;
-
tipul de învăţare propus;
-
mijloace disponibile (metode, materiale didactice, mijl
o a c e d e învăţământ).A c e s t e c r i t e r i i c o n s t i t u i e p r i n c i p a l e l e r e p e r e d e
aranjare a acestor „
micimodule acţionale
” care sunt evenimentele lecţiei şi care, astfel, intră uşor în combinaţii şi recombinaţii
noi (variante de lecţii).În cele ce urmează prezentăm
etapele /componentele de bază ale structuriilecţiei

mixte,
întrucât ea combină sarcinile didactice de bază. Acestea sunt:1.
Moment organizatoric
: profesorul trebuie să se asigure nu numai deliniştea necesară- condiţii minimale:
elevii au cărţi, au cu ce să scrie,pe ce să scrie, chiar dacă nu le utilizează în momentul
respectiv.2.
Captarea atenţiei
( m o m e n t d e o r d i n p s i h o l o g i c ) : a t e n ţ i a , e f o r t u l cognitiv al elevilor să
f i e o r i e n t a t ă s p r e c e e a c e v r e a p r o f e s o r u l s ă realizeze; apel la motivaţia
elevului, trezirea unor interese
specifice,a p e l l a c u r i o z i t a t e a i n t e l e c t u a l ă , c u a j u t o r u l u n o r e l e
m e n t e d e problematizare (să declanşeze o contradicţie cognitivă, p
r i n t r - o situaţie problemă). Procedee:
-
comunicări verbale şi chiar nonverbale –materiale, ilustraţii,
-
organizarea conţinutului astfel încât să cuprindă elemente de noutate, d e s u r p r i z ă ,
d e ş o c , d e s c h i m b ă r i n e a ş t e p t a t e ( u l t i m e l e i n f o r m a ţ i i î n domeniu, pe baza unor
ştiri, filme documentare sau artistice),
-
i n f o r m a r e c u p r i v i r e l a o b i e c t i v e l e d e u r m ă r i t ( m ă r e ş t e g r a d u l d e in
teres),
-
distribuţia echilibrată a sarcinilor, astfel încât fiecare să se simtă ocupatşi răspunzător de ceea ce
face.3.
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare:
poate fi realizată
prin:a ) v e r i f i c a r e a t e m e l o r : g l o b a l , c a n t i t a t i v s a u d i n p u n c t d e v e d e r
e c a l i t a t i v , c u e v i d e n ţ i e r e a r ă s p u n s u r i l o r c o r e c t e ş i c o r e c t a r e a greşelil
or pentru fiecare
elev.b ) R e a c t u a l i z a r e a a c e l o r c o n c e p t e , p r i n c i p i i , d e f i n i ţ i i , t e o r i i p e c a r e prof
esorul le consideră utile, semnificative şi relevante pentru o
2

nouă învăţare; este o condiţie a învăţării conştiente şi active.P r o f e s o r u l

s i n t e t i z e a z ă c u n o ş t i n ţ e l e e s e n ţ i a l e c e r u t e î n 1 - 2 întrebări, care
pot constitui un mic test iniţial. Dacă majoritatea elevilor nu stăpânesc aceste conţinuturi,
nu se trece mai
departe.C o n c e p t e e s e n ţ i a l e s a u n o ţ i u n i l e „ a n c o r ă ” p o t f i d i n 2 - 3
l e c ţ i i anterioare şi fără ele nu este posibilă asimilarea noilor cunoştinţe.(R. Ausubell: „
succesul activităţii depinde de ceea ce stăpânesc elevii la pornire
”).A c e s t m o m e n t s e p o a t e î n c h e i a c u o c o n c l u z i e g e n e r a l ă , a p r e c i e r i (globale
şi individuale) şi explicaţii referitoare la stabilirea notei (dacăeste cazul).4.
Dirijarea învăţării sau Comunicarea (asimilarea) noilor cunoştinţe
estee t a p a c u d u r a t a c e a m a i m a r e î n c a r e s e d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a d o
m i n a n t ă ( t r a n s m i t e r e d e c u n o ş t i n ţ e , f o r m a r e a u n o r a b i l i t ă ţ i , repetarea
şi sistematizarea cunoştinţelor, evaluarea). În această etapăprofesorul realizează, pe rând, diferite
activităţi, fiecare presupunândo metodologie specifică. De pildă,
prezentarea conţinutului
p o a t e f i realizată prin următoarele trei modalităţi:
-
Prezentare activă (acţională)
: m a t e r i a l u l n o u e s t e s u p u s e x a m i n ă r i i directe şi concrete (un chestion
a r p e n t r u o c e r c e t a r e d e m a r k e t i n g , bilanţul unei societăţi comerciale,
organigrama unei întreprinderi
etc).M e t o d e ş i p r o c e d e e : o b s e r v a ţ i a s i s t e m a t i c ă , e x p l i c a ţ i a , c o n v e r s a ţ i a , de
monstraţia.
-
Prezentare iconică (mijlocită de substitute ale realităţii)
: i m a g i n i figurative sau grafice, scheme privind bilanţul, organigrama etc.
-
Prezentare simbolică
: pe bază de simboluri verbale sau scrise (formule matematice pentru indicatorii
economici). Metodele cel mai des utilizatesunt cele bazate pe comunicare orală (expunerea,
conversaţia) şi scrisă(munca cu manualul, lectura rapidă).
Dirijarea învăţării
presupune şi adaptarea permanentă la situaţiac o n c r e t ă d e i n s t r
u i r e . A c e a s t ă a d a p t a r e s e p o a t e s i t u a p e / î n t r e următoarele
niveluri principale:
-
dirijare riguroasă, pas cu pas urmărită:
profesorul are rolul principal, iar învăţarea este de tip receptiv.
3

-
dirijare moderată
: profesorul şi elevii colaborează. Profesorul dirijează învăţarea, elevii formulează
generalizările: reguli, definiţii, concluzii.
-
minimă dirijare
: indicaţiile profesorului sunt reduse. Acesta ghidează dinumbră, controlează; accentul este pus
pe activitatea elevilor, activitateindependentă sau de grup.5.
Fixarea noţiunilor esenţiale
: v i z e a z ă r e p e t a r e a , î n f o r m e v a r i a t e , pentru a
sea s i g u r a e x t i n d e r e a s i s t e m u l u i d e l e g ă t u r i î n t r e n o ţ i u n i . P r e
s u p u n e rezumarea şi sistematizarea volumului de informaţii, formularea de sarcinidiferite
mai ales din mijlocul lecţiei
3
care să menţină starea de activism în procesul învăţării/repetării. De asemenea, mai sunt
recomandate:
-
întrebările de sinteză, prin care să se evidenţieze esenţialul;
-
materialele demonstrative sugestive;
-
legarea noţiunilor noi de exemple elocvente;
-
enunţarea conceptelor de către elevi cu cuvinte proprii;
-
exersare diferenţiată a sarcinilor mai dificile;
-
interpretarea unor diagrame,
-
rezolvarea unor jocuri didactice (rebus).6.
Conexiunea inversă (feed-back):
este un tip specific de interacţiune didactică prin care se solicită dovedirea însuşirii unui
conţinut înaintede a permite achiziţionarea altuia; operează o diagnosticare a
unuir e z u l t a t î n v e d e r e a i n t r o d u c e r i i u n o r s e c v e n ţ e c u r o l c o r e c t i v ş
i ameliorativ sau cu scopul refacerii programului ce a produs disfuncţiac o n s t a t a t ă .

deci, reglarea din mers a procesului de învăţământ (autoreglarea învăţăriişi predării)

” (I. Cerghit, 1983, pag. 146).7.
Ve r i f i c a r e a ş i a p r e c i e r e a r e z u l t a t e l o r
i m p l i c ă o e v a l u a r e c a r e s e deosebeşte de conexiunea inversă prin faptul că
scopul său imediateste acordarea de note şi calificative, pe baza operaţiilor de
măsurare
şi de
apreciere
a rezultatelor obţinute. Este etapa de confruntare a rezultatelor obţinute cu obiectivele
propuse. Această confruntare
esteposibilă, întrucât elaborarea instrumentelor de măsurare
5
s e f a c e p e baza obiectivelor lecţiei, considerate „criterii de reuşită”. În
funcţie det i p u r i l e d e r e z u l t a t e a ş t e p t a t e ( i n f o r m a ţ i i , n o ţ i u n i , c a
p a c i t ă ţ i intelectuale, priceperi şi deprinderi practice, interese, atitudini
etc),profesorul îşi propune realizarea acestei etape prin:
-
elaborarea tipurilor de întrebări pentru testul de verificare (în faza deproiectare) şi
aplicarea lor; condiţia fundamentală pe care trebuie să
o îndeplinească aceste probe este aceea de a fi adecvate sarcinilor
concrete de învăţare (sarcini propuse prin obiective şi realizate în
etapele premergătoare verificării);
-
raportarea rezultatelor obţinute la obiectivele lecţiei (
evaluarecriterială
);
-
r a p o r t a r e a r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e l a s t a n d a r d e p r e s t a b i l i t e s a u n o r m e statistice
(
evaluare normativă
);
-
observarea atentă a comunicării şi a comportamentului elevilor
pentrua c e l e t i p u r i d e e f e c t e c a r e n u s e s u p u n o p e r a ţ i o n a l i z ă r i i ( a t i t
u d i n i , convingeri, interese etc.); este un criteriu subiectiv în raport de
celelalte, însă asigură informaţiile utile privind comportamentele simptomaticeatitudin
ii avute în vedere.Notele acordate în această etapă trebuie să fie
conştientizate
de către elevipe baza criteriilor obiective şi subiective de mai sus, urmând ca treptat
săş i l e
interiorizeze
, a s t f e l î n c â t s ă d e v i n ă c a p a b i l i d e a u t o a p r e c i e r e ş i d e autoevaluare realistă.
5
Detalii privind elaborarea testelor de evaluare, calităţile pe care trebuie să le
îndeplinească acestea sunt date în lucrările „
Evaluarea în procesul didactic
” (I.T.Radu, 2000, pag. 235-252), „
Testele de cunoştinţe
” (I.Holban, 1995, pag. 27-58)
6

8.
Transferul cunoştinţelor
este o etapă aflată în legătură cu formularea obiectivelor operaţionale („ce ştiu să facă
elevii cu ceea ce ştiu”)
carec o n s t ă î n p o s i b i l i t a t e a e f e c t u ă r i i u n o r e x t e n s i i a c u n o ş t i n ţ e l o r l
a s i t u a ţ i i d i f e r i t e d e c e l e î n c a r e s - a r e a l i z a t î n v ă ţ a r e a l o r.
Tr a n s f e r u l c u n o ş t i n ţ e l o r e s t e f a c i l i t a t d e î n s u ş i r e a t e m e i n i c ă a s i s t e m e l o r d
e noţiuni specifice mai multor domenii de activitate, de priceperile şideprinderilor
intelectuale formate, precum şi de întărirea pozitivă a celor învăţate. Deşi această etapă
nu se realizează în mod curent,
eaa r e o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă , î n t r u c â t c o n t r i b u i e l a r e a l i z a r e a u n e i
învăţări inovatoare
6
, urmărind identificarea/reformularea de
problemeş i t e s t â n d c a p a c i t a t e a d e a s e c o n f r u n t a c u s i t u a ţ i i a b s o l u t n
o i , imprevizibile. Se depăşeşte astfel cadrul unei
învăţări de menţinere
,bazate pe rezolvarea de probleme sau obţinerea unor performanţespecifice pentru
rezolvarea unor cazuri izolate, specifice unui singur domeniu de
studiu/cercetare.Principalele tipuri de transfer sunt:
-
transferul lateral
: identificarea extinderii cunoştinţelor asimilate într-un alt domeniu. Lateralitatea poate
fi privită în două
sensuri:1 . c u n o ş t i n ţ e , n o ţ i u n i d o b â n d i t e l a a l t e d i s c i p l i n e s u n t u t i l i z a
t e , p r i n transfer, la disciplina în cauză: noţiunile, priceperile şi deprinderile
dec a l c u l a l g e b r i c s u n t u t i l i z a t e î n c a l c u l u l c o s t u r i l o r , i n d i c a
t o r i l o r economici;2.cunoştinţe, noţiuni dobândite la domeniul în cauză sunt
utilizate în altul:indicatorii macroeconomici în prelucrările operate de
Statistică
, Bilanţul î n t r e p r i n d e r i i u t i l i z a t î n d i f e r i t e m e t o d e d e
Evaluare a întreprinderii
,c h e s t i o n a r u l , a n c h e t a s u n t m e t o d e d e c e r c e t a r e
utilizate şi în
Sociologie, Psihologie.
-
transferul vertical
: utilizarea cunoştinţelor empirice în dobândirea celor ştiinţifice, trecerea de la noţiuni cu
un anumit grad de generalitate la
ung r a d d e g e n e r a l i t a t e m a i î n a l t ( v . d i n c a p .
F o r m a r e a n o ţ i u n i l o r economice
, Piramida noţiunilor). Exemple: reţinerea indicatorilor: PIB, PIN, PNB, PNN ca
indicatori macroeconomici; noţiune de „cont”
parcurgeu n t r a s e u d e i n t e g r a r e c a t e g o r i a l ă î n u r m ă t o a r e l e d o c u m e n t e : n o t e
6
M
. Maliţa, J.Botkin, M. Elmandjira,
Orizontul fără limite al învăţării
.
Lichidarea decalajului uman
, Ed. Politică,Bucureşti, 1981
7

contabile, balanţă, bilanţ; identificarea strategiei de conversiune ca o alternativă a

strategiilor de piaţă.9.
Tema pentru acasă
Importanţa acestei etape derivă din faptul că îşi propune
a p r o f u n d a r e a cunoştinţelor pe baza situaţiilor de învăţare oferite în clasă.Această etapă constă
în enunţarea sa şi a regulilor de efectuare
înainte
de„sunetul clopoţelului”. Alte cerinţe privind această etapă:
-
temele şi explicaţiile pot fi diferenţiate ca volum şi grad de dificultate (mai ales la
clasele unde există mari diferenţe între grupele de nivel);
-
tema să constituie o continuare a tipurilor de sarcini rezolvate în clasă;
-
gradul de dificultate al temei să nu depăşească nivelul „proximeid
ezvoltări”, căci elevii vor fi puşi în imposibilitatea de a face tema.Prin specificul său,
ca activitate independentă, tema pentru acasă fixează şiperfecţionează deprinderile de muncă
intelectuală