GABRIELA MATEIA§I

EXAMINARINEDISTRUCTIVE
METODE §I ECHIPAMENTE COMPUTERIZATE
DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVA, SUPRAVEGHERE DIAGNOZA
EMISIA ACUSTICA

,
 Gabriela MATEIA^I

EXAMINARI NEDISTRUCTIVE

METODE §I ECHIPAMENTE COMPUTERIZATE DE EXAMINARE

NEDISTRUCTIVA, SUPRAVEGHERE §I DIAGNOZA

EMISIA ACUSTICA

Editura PRINTECH
BUCURE§TI2013
Editura PRINTECH PREFATA

Tipar executat la:

S.C. ANDOR TIPO S.R.L. - Editura PRINTECH
Site: www.andortipo.ro;www.printech.ro
Memb'u Fcderojlei CiSO
Adresa: Str. Tunari nr. 11, Sector 2, Bucure§ti Lucrarea a.fost redactata de autoare in urma a peste 20 de ani de cercetari in domeniul
Tel./Fax: 021.211.37.12; 021.212.49.51 examinarilor nedistructive. Pe parcursul lucrarii se remarca trei aspecte importante: suportui
E-mail: comenzi@andortipo.ro bibliograflc care a stat la baza cercetarilor, tehnicile experimentale dezvoltate de autoare §i
aphcarea in premiera, in Romania, a metodei eraisiei acustice la obiective industriale de mare
importanta.
Printre examinarile nedistructive, emisia acustica este singura metoda foiosita pentru
supravegherea §i localizarea in timpul funciionarii a discontinuita|ilor evolutive de material din
structurile solicitate mecanic. Din acest motiv emisia acustica este aplicata cu mult succes la
supravegherea, dignosticarea §i mentenania subansamblelor industriale din clasa recipientelor sub
presiune §i la supravegherea proceselor.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Experimentele de laborator cat §i ceie in-situ au fost realizate in cadrul unor contracte de
MATEIA^I, GABRIELA cercetare — dezvoltare, iar rezultatele s-au concretizat printr-un brevet de invenfie §i publicatii,
parte din acestea fiind citate in cadrul lucrarii. Calculele §i masuratorile efectuate indica corelatii
Examinari nedistructive : metode §i echipamente intre teorie §i experiment, studiile de detaliu pentru anumite fenomene au aratat cu claritate
computerizate de examinare nedistructiva, supraveghere faptul ca anaiiza nedistructiva a structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice este inca un
diagnoza, emisia acustica / Gabriela Mateia§i. - camp deschis cercetarilor, atat din punct de vedere fundamental, cat §i al iargirii gamei de
aplicapi §1 al modemizarii continue a echipamentelor. Din aceste considerente autoarea va
Bucure§ti : considera binevenite remarcile §i sugestiile speciali§tilor din domeniul examinarilor
Printech, 2013 nedistructive.
Bibliogr. Datorita volumului mare de experimente prezentate lucrarea ofera informaj;ii utile atM
ISBN 978-606-23-0118-7 studentilor, doctoranzilor, fizicienilor, inginieriior, cat §i personaiului care lucreaza in examinari
nedistructive.
Pentru ajutorul acordat in diversele etape ale realizarii acestei carti autoarea multume§te
62 atit colectivului de cercetare, cit §i familiei pentru intelegerea §i sprijinul acordat.

Referent §tiintific:
Dr. ing. fiz. Mihai lovea

dr.ing.fiz. Gabriela Mateia§i

© Copyright 2013
Toate drepturile prezentei edi|ii sunt rezervate editurii si autoruiui.
Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau
transmisa indiferent prin ce forma, fara acordul prealabil scris al
autoruiui.
 CAPITOLUL 1

BAZELE TEORETICE §I EXPERIMENTALE ALE ANALIZEINEDISTRUCTIVE

A STRUCTURILOR METALICE PRIN EVALUAREA EMISIEIACUSTICE

Obiectivele acestei lucrari sunt analiza nedistructiva a structurilor metalice prin

evaluarea semnalelor de emisie acustica, prezentarea amanunfita a tipurilor de surse de emisie
acustica, avand ca baza de plecare diversele lucrari §tiinjiflce citate m cadrul lucrarii.
In literatura de specialitate, ca surse de emisie acustica sunt citate deformarea plastica,
propagarea fisurilor, rupturile, deformarea micromecanica §i sursele de dislocare
micromecanica generatoare de emisie acustica.
In prima parte a acestui capitol se defmesc fenomenul emisiei acustice §i marimile
fizice caracteristice de interes pentru determinarile experimentale, iar in ultima parte a
capitolului se prezinta fenomenele de propagare ale surselor de emisie acustica. Pentru o
intelegere mai buna a mecanismelor emisiei acustice partea teoretica este inso|ita §i de
experimente. O parte din experimentele citate sunt din literatura de specialitate, o parte sunt
experimente realizate de autor in cadrul contractelor de cercetare, avand aplicafii in industria
enegetica, fiind realizate in vederea utilizarii in centralele termoelectrice din |ara.
Precizam ca in iara noastra, de un interes deosebit, a fost aplicarea emisiei acustice in
cadrul sistemului energetic national, in special pe materialele recipientelor sub presiune.

1.1. EMISIA ACUSTICA

1.1.1. FENOMENUL EMISIEI ACUSTICE

Emisia acustica este un tren de unde general natural, creat de instabilita.|i mecanice
locale din material. Daca un corp solid din material metalic, spre exemplu un otel, este supus
unei solicitari, atunci se germineaza o fisura sau se dezvolta o fisura existenta aflata inifia! in
stadiul de stagnare, suprafe^ele acesteia se deplaseaza, eliberand energie mecanica.
Eliberarea acestei energii are loc sub forma de unde elastice care se propaga liber prin
material. Propagarea acestor unde elastice este mecanismul prin care se transmite starea
elastica modificata din imediata apropiere a fisurii in toata masa corpului. Undele permit
intregului corp sa-si modifice forma, astfel incat fiecare front de unda care se propaga poarta
o components a acestei modificari.
In corpul perfect elastic folosit pentru modeJarea matematica, aceste unde se propaga
in mod nedefmit §i nu se instaleaza echilibrul mecanic.
La materialele reale se produce absorb^ia undelor §i aceste unde sufera fenomenul de
disipare, permitSnd corpului sa obtina o forma finals noua, fisurata.
Pe baza mecanismului descris putem defmi emisia acustica ca fund fenomenul in
cursul caruia sunt generate unde elastice tranzitorii, prin eliberarea rapida a energiei de la o
sursa localizata in interiorul materialuiui [ 1,9,14,60 ].
Undele elastice de frecvenla ultrasonora mai mare de 100 KHz, ce se genereaza
spontan in interiorul materialelor metalice aflate sub ac^iunea unor tensiuni mecanice poarta
numele de semnale de emisie acustica [ 1, 9, 14, 60],
Emisia acustica este consecin|a unei redistribulii bru§te de tensiuni interne §i este
asociata urmatoarelor fenomene: dislocSrile structurale in domeniul deforma|iilor elastice §i
plastice; trasnformarile de faza (formarea martensitei in olel); realinierea, reorientarea sau

7
cre?terea domeniilor magnetice; fisurile, apari^ia §i cre§terea lor ca rezultat al solicitlnlor Forma §i parametrii undei sunt importan[i in crearea modelului teoretic. Astfel, in fig
statice, dinamice sau la oboseala, cu evolu^ia catre rupere; coroziunea fisuranta sub tensiune, 2 (a;b) se prezinta semnalul ideal de emisie acusticS, a carui reprezentare este data de ecuatia
imbatr&iirea la oboseala, etc. (1) [3,18,37,40]. ^
Deformarea plasticS este sursa primard de emisie acusticd la materialele metalice
supuse unei sarcini.
In timpul deformarii plastice a unei structuri metalice apare un efect cunoscut sub
numele de efect Kaiser, efect ce consta in incarcarea unei structuri sub sarcina cu declan§area
emisiei acustice, urmata de descarcarea structurii insofita de emisie acustica numai daca s-a
depa§it nivelul ini|ial de incarcare [1,9,14, 37, 40, 60,]..
Dupa configurafia semnalului de emisie acustica se disting douS feluri de emisii:
a) Bmisii expJozive asociate defectelor microscopice in dezvoltare care dau semnale
de un timp scurt de cre§tere, urmate de o descre§tere exponeniiala (Fig. La)

Fig. 2.a. Semnal standard de emisie acusticd [37, 40]

Fig. l.a. Emisie acusticd explozivd [37, 40]

b) Emisie continud asociata deformarii plastice §i caracterizata de semnale de

amplitudine mica (Fig. 1 ,b).

Fig.l.b. Emisie acusticd continud [37, 40]

9

V = VQ sin CO t (1)
unde V - este tensiunea de ie§ire a traductorului;
V0 - este tensiunea semnalului inijial;
t - timpul;
CO - viteza unghiulara (frecventa unghiulara).
Numarariie de emisie acustica (N) vor fi date de relatia:
N = -^in^ (2)
2;rB V,
unde: Vt - este tensiunea prag;
B - Constanta (decay constant).
1.1.2. DEFIMREA TERMENILOR FOLOSITI IN TEORIA EMISIEIACUSTICE
Definidile termenilor foIosi|i pentni descrierea fenomenului de emisie acustica sunt
conform standardului american AMERICAN SOCIETY FOR TESTING MATERIALS,
[57,60] Deoarece ace§ti termeni se folosesc in engleza, ei vor fi prezentati atat in limba
engleza, cat §i in traducere [57, 60, 64].
-acoustic emission activity, activitatea unei surse de emisie acustica. Numarul de
evenimente (sau expiozii, daca sunt indeplinite condi|iiIe adecvate) detectate in timpul unei
incercari sau a unei parti a incercarii;
-acoustic emission count, numarul de emisii acustice. Numarul de ori cand
amplitudinea semnalului depa§e|te pragul prestabilit de referinta;
-acoustic emission event, eveniment de emisie acustica. O deplasare microstructurala
care produce unde elastice intr-un material aflat sub sarcina sau solicitare;
-acoustic emission rate, rata (viteza) de emisie acustica. Numarul de ori cand
amplitudinea a depa§it pragul in unitatea de timp;
-acoustic emission signal, sentnal de emisie aciistica. Semnalul electric oblinut prin
detectarea emisiei acustice;
-acoustic emission, emisie acustica. Undele acustice tranzitorii rezultate din
microdeplasari locale interne in material. Prin extindere, termenul mai descrie §i discipiina
tehnica §1 tehnica de masurare, raportate la acest fenomen;
-array, raza (grup). Un grup de traductoare folosite pentru localizarea sursei;
-artificial source, sursa artificiala. Un punct in care sunt create unde elastice pentru a
Simula im eveniment de emisie acustica. Termenul mai define§te ?i mijloacele folosite pentru
a crea aceste unde;
-background noise, zgomot de fond. Semnalul emis in absenia oricarui eveniment de
emisie acustica. Are origine electrica §i mecanica;
-burst countings, numarare de expiozii. Masurarea unui numar de expiozii detectate
pentru un reglaj stabilit al echipamentului, cum ar fi nivelul de prag sau timpul mort;
10
-burst duration, durata exploziei. Intervalul dintre prima §i ultima data cand pragul a
fost depa§it de explozie;
-burst emission, emisia exploziva. Un termen calitativ aplicat emisiei acustice cand se
observa expiozii;
-burst rate, rata (viteza) exploziilor. Numarul de expiozii detectat in unitatea de timp;
-burst rise time, timpul de cre§tere a exploziei. Intervalul de timp dintre trecerea
primului prag §i amplitudinea maxima a exploziei;
-burst, explozie. Un seninal cu forma oscilanta ale carui oscilatii demonstreaza o
cre§tere rapida in amplitudine, de la im interval inilial de referinja (in general cel al
zgomotului de fond), urmata de o scadere (in general treptata) p&ia la o valoare apropiata de
niveiul ini|ial;
-continuous emission, emisie continua. Un termen calitativ aplicat emisiei acustice
cand exploziile sau impulsurile nu sunt detectabile;
-count rate, rata (viteza) de masurare, vezi acoustic emission rate;
-couplant, cuplant. 0 substanta care asigura o legatura acustica intre mediul de
propagare traductor;
-acumulative bursts, expiozii acumulate. Numarul de expiozii detectate de la inceputul
incercSrii;
-acumulative characteristic distribution, distributia (acumulata) caracteristica.
Afi^area numarului de depa§iri ale pragului de caire semnalul acusfic, de depa^iriie unor
caracteristici preselectate;
-acumulative count, numarari acumulative. Numarul de ori cand amplitudinea
semnalului a depa§!it pragul de la inceperea incercarii;
-acumulative events, evenimente acumulative. Numanzl de evenimente detectate de la
inceputul incercarii. Folosirea termenului este restrans, la fel ca §i pentru event counting;
-delta ( A t). Intervalul de timp dintre sosirea detectata a unei unde de emisie acustice
la douS traductoare;
-event, vezi acoustic emission event;
-event counting, numararea evenimentelor. Masurarea numarului de evenimente de
emisie acustica. Deoarece un eveniment poate produce mai mult de o explozie acest termen
se folose§te in sensul cel mai strict, numai cand condi(iile permit ca numarul de evenimente
sa se raporteze la numarul de expiozii;
-event rate, rata (viteza) evenimentelor. Numarul de evenimente detectate intr-o
unitate de timp specificata. Folosirea acestui termen este restransa in acela§i fel ca §i pentru
event counting;
-event, eveniment. 0 microdeplasare care da na§tere unei unde elastice tranzitorii;
-felicity elfect, efectul fecility. Apari|ia unei emisii acustice semnificative la un nivel
de solicitare sub nivelul maxim aplicat anterior;
-felicity ratio, raportul felicity. Masurarea efectului felicity. Definit ca raportul dintre
sarcina aplicata (sau presiunea aplicata) la care reapare emisia acusticS in timpul urmatorului
ciclu de sarcina §i sarcina maxima aplicata anterior;
-Kaiser effect, efectul Kaiser. Absenja emisiei acustice detectabile pana ce se
depa§e§te niveiul sarcinii maxime aplicate anterior;
-location plot, curba de localizare. Reprezentarea grafica a coordonatelor surselor de
emisie acustica, folosind medoda de localizare;
-maximum burst amplitudine, amplitudinea maxima de expiozii. Amplitudinea
maxima a semnalului din cadrul duratei unei expiozii;
-parameters distribution, distributia parametrilor. Afi§area numarului de ori cand
parametrul emisiei acustice scade intre valorile [x; (x + 8(^)] ca fimc|ie de x. Parametrii tipici
sunt amplitudinea, timpul de cregtere durata;
11
 -pencil source, sursa creion. O sursa artificiala folosind ruperea unei mine din grafit In anul 1973 "European Working Group on Acoustic Emission" a adoptat termenii §i
fragil intr-un cadru adecvat pentru a Simula im eveniment de emisie acustica; au fost publicate in standardul american ASTM, dupa care a urmat §i standardizarea
-pulse-impuis. Semnalui de emisie acustica avdnd o cre^tere rapida pana ia vaioarea principalelor aplicafii ale emisiei acustice.
maxima, urmata de o descre§tere imediatS. Un exemplu este semnalui asociat de unde unui
mod anumit care s-a propagat de la sursa la traductor, detectatS prin folosirea unui traductor In Romania, in 1985, a fost redactat, aprobat §i a intrat in vigoare stasul referitor la
pentru un raspuns plat; terminologia folosita, respectiv STAS 12306-85 “Emisie acustica, Terminologie” [64], iar
-pulser transducer, traductor de impulsuri. Un traductor folosit ca sursa artificial^; metoda s-a aplicat la scara industriala din 1990.
-reference threshold, prag de referinta. Un nivel de tensiune prestabilit care trebuie In anul 1990, Institutul de Cercetari §i Modemizari Energetice ICEMENERG a
depa§it inainte ca im semnal de emisie acustica sa fie detectat §i prelucrat. Acest prag poate fi realizat primul echipament romanesc de analiza a emisiei acustice in cadrul unui contract de
prestabilit (fix), reglabil, automat; cercetare-dezvoltare finan^at de Ministerul Energiei Electrice §i Ministeml Cercetarii, avand
-risigdown count, numararea m cere. Vezi acoustic emission count; ca partena-i de contract Insfitutul de Cercetare $i Proiectare pentm Electrotehnica ICPE ji
-source location, localizarea sursei. Originea calculata a semnalelor de emisie Facultatea de Automatica Universitatea Politehnica Bucure§ti.
acustica;
-source, sursa. Local unde se produce un eveniment; Tehnica emisiei acustice s-a impus ca metoda de examinari nedistructive, fiind
-time differential, diferenla de timp. Vezi delta (A t); singura metoda nedistractiva care ofera posibilitatea supravegherii on-line in timpul
funclionarii a structurilor solicitate mecanic. Emisia acustica corelata cu proprietajile fizice §;i
-transducer differential, traductor diferenlial. Un element piezoelectric dublu sau un
mecanice ale materialelor ofera infonnafiile necesare pentm dignosticarea materialeior §i
traductor cu pol^itate dubla; pentm recunoa§terea timpurie a defectelor de material.
-transducer-flat response, traductor de raspuns-plat. Un traductor ai carui raspuns de Cercetarile realizate au condus la concluzia ca emisia acustica, ca tehnic^L pentru
freeventa nu are rezonanja in gama de freeventta specifics (laiiraea de banda de pana la 3 dB evaluarea integritalii stmcturale a materialelor, trebuie asociata cu fizica metalelor, mecanica
fund definita) §i raportui dintre limitele superioara §1 inferioara ale benzii fiind in mod ruperii §i cu fenomenele dislocafionale ce au loc in materialele metalice supuse solicitarilor.
obi§nuit mai marl de 10;
-transducer-relative sensitivity, traductor de sensibilitate relativa. Raspunsul
traductorului la o sursa artificiala data;
-transducer resonant, traductor rezonant. Un traductor care folose?te o amplificare
mecanica datorata unei freevenfe rezonante (sau mai multe fieevenje rezonante apropiate)
pentru a da o sensibilitate mare, intr-o banda ingusta, de obicei ± 10% din ffecven|a
rezonanta principala corespunzatoare la 3 dB;
-transducer-single; Un traductor piezoelectric cu un singur element, a carui boma de
ie^ire este izolata de carcasa, cealalta boma fiind la acela§i potential cu carcasa;
-transducer-wideband, traductor de banda lata. Un traductor care folose§te
amplificarea mecanica datorata suprapunerii imor rezonanje multiple pentni a se ob^ine o
sensibilitate mare in mai multe benzi inguste din cadrul unei benzi largi specificate;
-transducer, traductor. Un dispozitiv care converte§te parametrii fizici ai undei in
setrmale electrice;
-transfer function, funclie de transfer. Descrierea modificarilor undei produse in
timpul propagarii lor prin mediu sau pentm im traductor, raportui dintre semnalui de ie§ire
din traductor §i parametrii fizici ai undei.

Defmiliile de mai sus sunt date pentru a explicita termenii, aceste defmilii poseda aprobarea
unui gmp oficial ASTM ( AMERICAN SOCIETY FOR TESTING MATERIALS ) inca din
anul 1972 §i ajuta ia stabilirea diferenlelor dintre termenii folosili tn diferite discipline §i
tehnica emisiei acustice [55].

Dintre termenii folosifi se atrage aten^ia asupra semnificaliei fizice pentm termenii
eveniment §i explozie. Primul termen, eveniment de emisie acustica este asociat fenomenului
care cauzeaza emisia acustica, iar cel de al doilea, explozia sau emisie acustica exploziva
delineate forma semnalului corespunzator emisiei acustice.

12 13
 1.2. MECAMSMELE EMISIEIACUSTICE

CO CO o
In experimentele de emisie acustica mda elastica este produsa de catre
discontinuitatea care germineaza §i se dezvolta in interiorul unui material prin aplicarea unei
sarcini exteme. Putem spune ca aceasta unda este emisa de catre materialul solicitat.
Majoritatea celorlalte metode nedistmctive, respectiv examinarea cu ultrasunete se
bazeaza pe aplicarea unei excitafii locale exteme asupra unei structuri, respectiv unda

Sol'oi-hr& x/0^
elastica este emisa din exterior, trece prin material, se reflecta §i este recepfionata §i analizata,

as8§s
oblinandu-se informalii asupra structurii prin raspunsul punctual la excitatie.
Emisie acustica se bazeaza pe detectarea undei elastice etnisS de structura la aplicarea

(N/AI^)
unei sarcini exteme, ce poate cauza discontinuitali care odata cu germinarea |i/sau

•O C4
dezvoltarea lor emit semnale acustice, numite semnale de emisie acustica.
Datorita acestei diferenle, emisia acustica poate fi folosita la supravegherea unor
suprafe|e raari de material.

1.2.1. MECANISMELE MACROSCOPICE ALE EMISIEI ACUSTICE

In acest paragraf sunt prezentate mecanismele macroscopice ale incercarilor cu icfhrmoAct

emisie acustica §i se prezinta corelarea parametrilor emisiei acustice cu fenomenele care se —- ■

produc in stmctura materialelor. Cauzele apariiiei discontinuitatilor din stmcturile metalice
supuse solicitarilor sunt prezentate §i explicate pe baza fenomenelor fizice.
Discontinuitajile din material pot fi deformari elastic, plastice sau rupturi. Plecand de
la aceasta premiza se va trata mai intai deformarea plastica ca sursa primarS de emisie
acustica.
Eig. 3. Rata evenimentelor emisiei acustice infincfie de deformare §i
solicitarea aplicatd in funcfie de deformare la o epruvetd din ofel moale[37,38]
In alte cazuri, varfiil ratei de numarare a evenimentelor de emisie acustica apare cSnd
s-a produs trecerea in zona plastics (figura 4).

1.2.1.1. Deformarea plastica

§ ___ ^ ............ § S ^
Deformarea plastica este sursa primara de emisie acustica la materialele metalice
supuse unor solicitari mecanice.
Debutul fenomenului de plasticizare, la limita sau aproape de limita de curgere, se
pune in evidenta prin observarea pe curba de deformare-solicitare a unui nivel ridicat al

ge
activitalii emisiei acustice, corespunzator momentului de deforraare maxima.
Plasticitatea contribuie la ob|inerea celor mai ridicate nivele de activitate de emisie
acustica ?i a unui numar mare de semnale de emisie acustica. Un prim experiment in care s-a
urmarit inregistrarea numarului de evenemente de emisie acustica in funclie de deformarea
unei epmvete solicitate la fiactiune este aratat in graficul din figura 3 [37], grafic in care se
prezinta o curba tipica pentru im oiel moale .

^So
Experimental, s-a observat ca nivelul activita{ii emisiei acustice depinde de material,
de pozifia traductoarelor fa|a de zona cu discontinuita|i (cu defecte), de nivelul de cre§tere ?i
de propagare al discontinuitatilor de pragul ales pentru echipament.
S-a observat, experimental, ca nivelul cel mai mare de emisie acusticfi se produce la
detectarea limitei de curgere a materialului §i ca, in xmele cazuri, au loc niveluri mari de
emisie acustica inainte de atingerea limitei de curgere. Acest fenomen se datoreaza efortului q06 ^08 q/0 0/2 qik q/g
de deformare plastica locala, ceea ce demonstreaza ca aceasta tehnica este adecvata pentru Hefarmo-l/o _____________ _
detectarea debutului microdeformarilor in anumite materiale.
___ — -■ ■

Fig. 4. Rata evenimentelor emisiei acustice in Juncpe de deformare §i

solicitarea aplicatd in funcpe de deformare la o epruvetd din aluminiu[37,38]

14
15

in figura 4 se prezinta curba caracteristica pentru o epruveta confectionata din
aluminiu care a fost supusa unei incercari de trac|iune, supravegheatS in timpul incercarii
prin emisie acustica [37]. Se observS ca valoarea maxima a ratei emisiei acustice corespunde
momentului debutului zonei de curgere.
Una din manifestarile macroscopice ale emisiei acustice in timpul deformarii este
observarea §i punerea in eviden|a a efectului Kaiser (materialul d2 semne de activitate de
emisie acustica numai dupa ce sarcina, aplicata unei structure metalice, depa§e§te sarcina
anterioara). Experimental, s-a observant ca efectul Kaiser se aplica la structurile din otel §i
acest efect depinde de durata de mentinere a sarcinii §i de temperatura de lucru.
Fenomenul de emisie acustica este corelat cu fenomenul de curgere, cu debutul zonei
plastice ?i cu efortul de rupere. Din aceste motive tratarea teoretica se va face atat pe baza
teoriei mecanicii liniar elastice, cat §i pe baza teoriei mecanicii ruperii prin curgere
generalizata.
Suportul analitic al mecanicii liniar elastice a ruperii il constituie teoria factorului de
mtensitate a tensiunii in medii elastice, teorie ce este regasita atat in modelul lui Griffith, cat
§i in modelul lui Irwin §i Orowan. Aceste modele se refera la ruperea materialelor fragile
reale [1,17].
Modelul lui Griffith a stabilit urmatorul criteriu de propagare spontana a unei fisuri:
"O fisura se va propaga atunci c^d scaderea energiei de deformare elastica este cel pufin
egala cu energia necesara pentru a crea o noua suprafata a fisurii". Acest criteriu poate fi
folosit pentru determinarea marimii tensiunii normale, necesara propagarii unei fisuri intr-o
structui'a metalica fragila.
Conform aceluia§i model al lui Griffith, propagarea fisurii se realizeaza prin
deplasarea suprafetelor de rupere, situate de o parte §i de alta a planului in care se extinde
fisura.
Deplasarea relativa a suprafetelor de rupere una fafa de cealalta poate fi realizata in
trei moduri distincte: deschidere, modul I (figura 51); alunecare, modul 11 (figura 5 II),
alunecare laterals, modul III (figura 5 III) [53].
Ruperile fragile au loc prin extinderea fisurii conform modului I de propagare.
Propagarea §i dezvoltarea microfisurilor in fisurile macroscopice este determinata de
ac|iunea tensiunilor normale, in cazul ruperii fragile §i de componentele tangen|:iale, in cazul
ruperii ductile.
In cazul ruperii fragile pot fi raenfionate urmatoarele etape ale procesului: germinarea
microfisurilor sub acfiunea tensiunilor normale; dezvoltarea microfisurilor sub acfiunea
tensiunilor normale; depa§irea primului obstacol (particule de faza secundara, incluzium.
16
limite de graunte etc) sub acjiunea componentelor normale ale tensiunii. Germinarea fisurilor
se realizeaza prin mecanismul disiocajional.
In cadrul modelului lui Griffith s-a enunfat criteriul de rupere fragila:
K > J2G(T„, (3)
unde: G - este modului de elasticitate transversals;
K - factorul de intensitate a tensiunii;
G-jjj - energia de suprafafa la extinderea unei fisuri.
Valoarea critica a factorului de intensitate a tensiunii K este independents de
geometria piesei, m conditiile in care deformarea plastica la varful fisurii este suficient de
mica in raport cu marimea fisurii, respectiv cu dimensiunile coipului, in conditiile starii plane
de deformarii §i a modului I de deplasare a flancului fisurii. Acesta reprezinta criteriul Kjc‘
Acest criteriu este pertinent in cazurile cand starea de tensiune din zona adiacenta fisurii este
prepoderent elastica in stadiul initierii propagarii instabile. Asemenea condilii se realizeaza in
cazul materialelor cu capacitate mica de deformare in stadiul premergator ruperii, respectiv la
materialele cu raportul urmator a^/aj. apropiat in valoare de unitate.
Suportul analitic al mecanicii ruperii prin curgere generalizata il constituie teoria
deplasarii la varful fisurii, teorie exprimatS in modelul lui Dugdale §i Cottrell. Acest model se
refera la ruperea materialelor elasto-plastice §1 s-a stabilit criteriul de extindere a fisurii prin
intermediul deplasarii la varful fisurii, numit criteriul COD [1,19, 53].
Criteriul COD consta in masurarea deplasarii critice la vdrfiil fisurii §i totodata releva
dependenja de geometria piesei studiate §i de natura materialelor, a lungimii fisurii §i a
deschiderii acesteia. Conform teoriei expuse pe scurt, se va trata in continuare propagarea
rupturii fisurii ca sursS de emisie acustica.
I.2.I.2. Propagarea fisurii ca sursa de emisie acustica
Fisurarea se produce fie in timpul apHcarii unei sarcini monoton crescatoare §i in
acest caz se observa rupturile ductile sau prin fragilizare, fie prin aplicarea unei sarcini
ciclice, in acest caz fisurarea fiind obtinuta prin oboseala. Mecanismele de fisurare sunt
multiple §i vor fi discutate pe rand, facandu-se referiri asupra celor mai semnificative
fenomene studiate in cadrul cercetarilor intreprinse.
Termenul de macroscopic se refera la conditiile in care o mare parte ca volum sau ca
suprafa|a din proba contribuie la emisia acustica.
Sursele macroscopice de emisie acustica sunt generate de deformarea materialului,
urmata de germinarea fisurilor, iar extinderea propagarea fisurilor, incluziunile, golurile
genereaza sursele microscopice de emisie acustica.
Detectarea timpurie a propagarii fisurii este importanta pentru prevenirea aparitiei
unui defect catastrofal, mai ales in cazul structurilor metalice supuse unei sarcini ciclice.
Fenomenul emisiei acustice s-a folosit §i ca tehnica pentru studiul comportamentului
mecanic. Astfel, s-a determinat iegatura dintre emisia acusticS §i parametrii ce caracterizeaza
starea de efort la varful unei fisuri. Ace§ti parametri sunt: lungimea fisurii, factorul de
intensitate a tensiunii K, tensiunea de rupere la vSrfiil fisurii in zona plastica in fa^a fisurii
[56].
17
 Dezvoltarea acestor corelari s-a deta?at de mecanica ruperii, ea reprezentand o N- numarul de emisii acustice
imbinare a rezultatelor experimentale §i teoretice din domenii conexe, ca: cristalografia, Rezulta ca:
fizica cristalelor, fizica corpului solid, control nedistructiv, mecanica ruperii.

I.2.I.3. Modelui de deformare plastica Vp~K4 (7)

Din consideratiile facute mai sus, s-a impus realizarea unui model de deformare
plastica, aplicand mai multe ipoteze: apoi:
1) Se presupune ca rata cea mai mare a emisiei acustice este emisa de im metal sau im
aliaj cand acesta este supus unui efort pana la limita de curgere. dN d(V,) d(K')
2) Dimensiunea §i forma zonei plastice din fa^a fisurii se determina cu ajutorul dt dt dt
conceptului mecanicii ruperii liniar elastice, dupa ecua^ia de mai jos:
care conduce la;
1
(4) N ~ k4 (8)
ajt

unde: ry - este dimensiunea zonei plastice; Relajia (8) arata ca numarul de semnale de emisie acustica (N), rezultat din mi§carea
Kj - factorul de intensitate a tensiunii pentru modul I de deplasare; de dislocate in zona plastica din apropierea varfului fisurii, poate fi corelat cu factorul de
intensitate a tensiunii. Pentru cazul general, relafia (8) devine:
ay - efortul de curgere;
or=2H-6 - coeficient ce depinde de soUcitarea plana sau tensiunea plana la varful fisurii;
N s; AKm (8')
3) Tensiunea la varful fisurii variaza ca l/r^, unde r este distan{a radiala fafa de varful
fisurii;
4) Rata de numarare (R) a emisiei acustice observate este proporlionala cu rata unde: A,m - sunt constante de material.
cre^terii pentru volumul materialului Vp supus unei tensiuni intre Gy §i Gy ; imde G este Pentru diferite materiale, constanta m poate lua valorile m e (4,8) sau m e (6,11),
dupa grupa elementului din tabelul lui Mendeleev. Acest parametru se poate determina
tensiunea de curgere §i GU este tensiunea uniforma.
experimental, din mcercari la tracfiune, pe epnivete crestate, confecfionate din materiale
Aceste ipoteze conduc la dezvoltarea urmStoarelor ecuatii pentru model, presupun^d diferite.
ca exists condifiile solicitarii plane (cu a = 2) [11,18, 19]: Pentru verificarea §i validarea valorii exponentului m din ecuafia (7) pentru epnivete
cu o singura crestatura supuse unor tensiuni in timpul incercarilor de tracfiune se recomanda
N-aVp (5) supravegherea prin emisie acustica. Rezultatele acestor mcercari se vor prezenta in paragraful
urmator, cand se va discuta §i ruperea materialelor.
(6) Din incercSrile efectuate s-a concluzionat ca trebuie sa se coreleze:
Vp~7i(ry2-ru2)B 1) emisia acustica observata cu deformarea plastica la varftil fisurii;
2) rata de propagare a fisurii cu starea solicitarii din fa|a fisurii.
Se presupune ca mecanismele microscopice care favorizeaza cre§terea fisurii pot
r 2 2 contribui, de asemenea, la aparitia emisiei acustice.
'K^
F ■ Experimentele realizate au aratat ca o cre§tere spectacuIoasS a emisiei acustice este
2;rl \ 271: ‘.Ecr,j marcata in punctul de propagare instabila a fisurii, in cazul starii plane de tensiune.

I.2.I.4. Ruptura ca sursa de emisie acustica

4;r ■K\
4;r(£(7^G„) Procesul de germinare a fisurilor este precedat de propagarea §i dezvoltarea fisurii cu
evolufia cStre rupere, urmata de rupere, in cazul cand tensixmea maxima admisa este depa§ita.
Fenomenele fizice ale ruperii sunt prezentate in continuare .
unde; B - este grosimea placii
K - factorul de intensitate a tensiunii
E - modulul de elasticitate.

18 19
 I.2.I.5. Modelul de ruptura elastica iiniara Combinand ecuafiile (11) §i (12) se obline numarul de semnale de emisie acustica
corespunzator fisurarii Nf, pentru o discontinuitate din interiorul unui material, acest numar
Modelul de ruptura impxine corelarea activitatii emisiei acustice din epruvetele fiind dat de relalia:
crestate supuse solicitarilor cu starea de solicitare la varfiil fisurii. Spre deosebire de modelul
anterior, acest model folose§te conceptul mecanicii liniar elastice a fisurii.
Se presupune ca zona pl^tica din fa^a fisurii este mult mai mica decat dimensiunile =^D-C (13)
relative ale epruvetei supuse incercarilor. exp
Uo-fc J
Modelul se construie§te pomind de la considerentul ca numarul total al semnalelor de
emisie acustica este propor|ional cu limita elastico-plastica din fa|a fisurii. Astfel, emisia
acustica se leaga de discontinuitate sau de tensiunea aplicata la rupere, printr-o relafie de Pentru solicitari mici, ecuafia (10) poate fi redusa la:
forma;
N = D-S (9) TTK
(14)
SCT^
unde; N - este numarul total de semnale de emisie acustica;
D - Constanta de proportionalitate, se determina experimental din incercari de
trac^iune §i din mecanica ruperii; Comparand relaliile (14) ^i (8) se observa ca ecuajia (14) este mai adeevata pentru
S - dimensiunea zonei plastice din fa^a fisurii. materiaJe cu rezistentS mai mare, deoarece [ine cont de solicitarea caracteristica a
Constanta de propor|ionalitate D depinde de temperatura, de tensiune, de grosimea materialului ?i de factorul de intensitate a tensiunii pentru modul I de deplasare.
epruvetei §i de raicrostructura materialului. Pentru a observa daca teoria expusa este m coucordanfa cu datele experimentale, s-au
efectuat incercari pentru aliaje din ojel folosite in industria energetica la vase sub presiune.
Dimensiunile zonei plastice sunt legate de solicitarea aplicata o §i de lungimea fisurii
Experimentele au constat in incereSri la tractiune pe diferite materiale §i tipuri de
iniliale, astfel [1,11]: epruvete crestate. In timpul incercarilor s-au inregistrat nivelele de emisie acustica funefie de
evolufia fisurii §i diagrama sarcina - deformafie in funefie de timp.
TT (10)
S=C seel Cr
Primele experimente legate de observarea mecanismelor macroscopice ale emisiei
2(T, acustice s-au realizat in condi^ii de laborator. Experimentele au constat din incercari de
emisie acustica pe epruvete rotunde confectionate din ofel moale §i supuse incercarilor de
traefiune. In timpul incercarilor s-au inregistrat diagramele urmatoare:
unde: C - reprezintajumatate din lungimea fisurii; 1) for^a aplicata in funefie de timp;
<31 - solicitarea cai acteristica a materialului, este egala cu tensiunea de
2) numarul de semnale de emisie acustica in funefie de timp.
Rezultatele acestor experimente sunt date in tabelul 1 [37,38,39].
curgere atunci cand se poate aplica mecanica ruperii liniar elastice. Tabelu! nr.l
Din ecuafiile (9) §i (10) rezulta ca: •3o Soc 5/c
ri- (pO to St h A/o 2 ^ So
<por < ■so
f// Unm! Im/nl (.11, lmjn> !%) !% dofi-nvti
(/»/») f-t (ev:
r1
N = DC sec ------ -1 (H) 1 !h tlfO ___ — 57.5 - !83 32,5 30,7 e€,5 50,6. /sr^/o3

S m 13 45 — 132,? — 916 f6e/ 35,1, /9J 31 575 —

i m !3 90 — 132,7 103,9 IS£/f 31, f 11,7 SI,7 69,B —

S-a aratat [18] ca pentru deformarea plastica, apreciabii&, dimensiunea discontinuitatii 4 h IQ k5 ..... !t3,t 93,5 15^5 t3,2 17,5 633
entice este legata de tensiunea de rupere, [1], prin relafia: 5 /<• ... t5i — 63^6 .... 177 36 2£,k 58,7 57,5 32 >(03

6" !h m to 45 ...... 78,5 - 59,h mjt 58.6 £■,7 S>f,3 63,7 2O9-'f03
2 I exp 2o-fd (12)
= —O’]
sec Scopul acestor teste de emisie acustica a fost de a demonstra existenfa fenomenului de
TT emisie acustica ?i de a corela fenomenul emisiei acustice cu tipul de fisura, cu natura
materialului §i cu aspectul ruperii.
La scara macroscopica ruperile pot fi clasificate dupa deformarea plastica care
precede ruperea, astfel:

20 21
 a) rupeiile fragile produse de clivaj care se caracterizeaza prin suprafeje de rupere
plane ?i perpendiculare pe direc|ia sarcinii aplicate. In cazul niperii ^gile, de§:i macroscopic
nu se observa deformalii plastice, aceasta este precedata de deformalii plastice
submicroscopice care se produc in vecinatatea planului de rupere. Ruperea comporta doua Dimensiurule §i forma epruvetelor sunt date in figura 6.
stadii: primul stadiu corespunde germinarii fisurilor, iar al doilea st^iu corespunde
propagarii fisurilor formate.
In timpul testelor s-a observat ca nivelele de emisie acustica corespunzatoare
urmatoarelor etape ale mperii fragile: germinarea microfisurilor sub acfiunea tensiunilor
tangenfiale; dezvoltarea fisurii sub acfiunea tensiunilor normale; depa§irea primului obstacol
(limita de graunte, incluziuni) sub acfiunea componentelor normale ale tensiunii. Ruperea
fragila apare atunci cind limita de curgere este mai mare decat tensiunenomiuala de rupere
sau la limita. Fisurile se propaga prin material cu viteza mare.

b) ruperile ductile sunt definite ca deformafii plastice totale. Aceasta rupere apare, a§a
cum se poate observa §i din analizele metalografice corelate cu emisia acutica, printr-o
smulgere lenta a materialului metalic, cu un consum considerabil de energie. In timpul
proceselor de prelucrare a metalelor, cdt ?i in timpul solicitdrilor la care sunt expuse, pot sa
apara diferite tipuri de ruperi ductile. Analiza ruperii ductile se va limita la ruperea ductila a
metalelor produsa de intindere simpla. Ruperile ductile sunt determinate de tensiunile
tangenfiale §i sunt de mai multe feluri: ruperi ductile prin forfecare (caracteristica
monocristalelor), rupere complet ductila, rupere ductila (caracteristica policristalelor).

Principala diferenta intre ruperea ductila ?i cea fragila este aceea ca in timp ce
propagerea unei fisuri ductile este insofita de curgere plastica (observatS prin emisie
acustica), la ruperea fragila au loc deformafii plastice foarte mici. Ruperea ductila ca §i cea
fragila se produce prin germinarea §i cre^terea fisurilor. Propagarea ruperii ductile are un
caracter stabil, producandu-se treptat ?i la tensiuni din ce in ce mai man.

Aparifia celor doua feluri de rupere, fragila §i ductila este determinata de o serie de
parametrii intemi sau extemi.
Dintre ace^ti parametrii raenfionam: f5 ... f6 .
- temperatura
- tensiunile de germinare §i de curgere, ruperea fiind dependenta de temperaturS. ___m ___ .
- geometria corpului influenfeaza comportarea fragila sau ductila prin modificarea
starii de tensiune. Fig.6. Dimensiunile forma epruvetelor;
a) epruveta dreptunghiulard;
Astfel, epruvetele cu crestaturi sau cu suprafata neprelucratS, cu asperitati, vor avea b) epruveta rotunda
tendinta de rupere fragila mult mai pronuntata fafa de o epruveta fara crestaturi. Diferitele
crestaturi acfioneaza in sensul scaderii coeficientului de rigiditate, cu atat mai mult cu cat este
Aspectul dupa rupere al epruvetelor rotunde este prezentat in FOTO 1.
mai mare gradul de ascutire a varfului crestaturii.
in timpul incercarilor s-au inregistrat diagramele:
Un alt parametru care influen|eaza comportarea materialelor la rupere este viteza de
aplicare a sarcinii, fenomen observat in timpul testelor de emisie ^ustici Prin emisie
numarul de evenimente de emisia acustica in frmctie de timp;
acustica s-a pus in evidenfa dependenfa aspectului ruperii de natura, structura §i compozitia
- forta aplicata in frmctie de timp;
cbimica.

In continuare se vor discuta rezultatele obfinute pentru 6 epruvete rotunde crestate ?i 5

epruvete dreptunghiulare supravegfreate prin emisie acustica in timpul incercarilor de
tracfiune.

22 23
 9000

8000

7O0O

6000

SCf
OO

1)000

3000

fiOQO

(000
0
so 30
Epruvete lisa crestate
Fig. i.Test de EA in timpul incercdrii la tracpiune al epruvetei nr.}[37, 38, 39]

(hiS'Pi
J
Foto 1. Aspectul dupa rvpere al epruvetelor; a);b) detain de rupere [37, 38, 39]

De mentionat este faptul ca la epruvetele folosite s-au practicat crestaturi de lungimi

§1 forme diferite pentru a Simula mai multe tipuri de fisuri §i pentru a observa rata §i numarul
de evenimente de emisie acustica atins in momentul curgerii §i ruperii raaterialului.

Analizand diagramele trasate in figurile 7 8, respectiv Ng = f(t) §i F = f(t), se

observa o cre§tere substanliala a numarului de evenimente de emisie acustica in zona
deformarii plastice a materialului la limita de curgere. Q !D 2Q <30 SO 60 YQ 9Q_
LOO
Fig. S.Test de EA in timpul tncercarii la tractiune al epruvetei lisa nr.5[37, 38, 39]

24 25
 fragil, respectiv partial fragil, ruperea s-a produs cu o deformare plastica la varful fisurii in
Prin acest tip de experiment s-a corelat emisia acustica cu aspectul la rupere al zonele invecinate crestaturii practicate.
epnivetelor. Activitatea de eraisie acustica inregistratS. este corelata cu aspectul la in concluzie propagarea §i extinderea fisurii cu evolufia catre rupere depind de
rupere. Pentru epruvetele 3, 4, 5, 6 se observa ca materialul a avut o comportare atdt adancimea crestaturii practicate §i de unghiul de deschidere a fisurii. Acest fenomen s-a
fragila, cat §i una ductila pentru diferite dimensiuni ale crestaturii initiale practicate [37, observat la epruvetele nr. 4 §i 6 la care de§i inceputul ruperii a avut un aspect fragil, ruperea
38, 39]. s-a produs la final, avand un aspect §i un caracter ductil. Acest lucru este confirmat atat de
valorile scazute ale plasticitafil la rupere (Z = 24,3%; Aio ~ 6,7%), cat §i de valoarea foarte
apropiata a limitei de curgere fafa de tensiunea de rupere (o^ = 58,6 daN/mm^ §i Oj. == 63,7
rupsre
daN/mm^). Aceste date, corelate cu cre§terea rapida a numarului de evenimente de eraisie
acustica inregistrate in perioada de curgere a materialului la limita de curgere, demonstreaza
\ QIO ca emisia acustica este legata de mecanismele de deformare §i de propagarea fisurii (fig.9).
{0.000 T In figura 6 sunt date diraensiunile epruvetelor lisa §i crestate, iar in tabelul 1 sunt date
atat caracteristicile mecanice, cat §i rezultatele testelor de eraisie acustica.
m
gooQ Concluziile acestor experimente sunt urmatoarele:
1) modelul teoretic din mecanica ruperii este in concordanfa cu modelele experimentale
IQO efectuate prin analiza emisiei acustice;
gooo m •Ai
2) emisia acustica cu nivelul cel mai ridicat a rezultat in cazul curgerii, in fa^a fisurii, pentru
un o|el cu ductilitate rezonabila;
3) procesul propagarii ductile a fisurii nu a produs emisii acustice semnificative [26,27,28].
700Q IV
Q
Discufii:
eooo 1) Datorita folosirii intense a materialelor ductile, s-a dezvoltat teoria mecanicii curgerii
generalizate a ruperii elastico-plastice;
r-'' 1 SO
2) Inadecvabilitatea factorului critic de intensitate a tensiunii pentru caracterizarea
SQOO procesului de curgere masiva a creat alte criterii pentru caracterizarea rezistentei la rupere in
mo fyperC kO materialele ductile, modele ce se vor prezenta in capitolul destinat modelelor teoretice;
3) Printre criteriile propuse se numara analiza diagramei de rupere corelata cu diagrama
emisiei acustice; deplasarea critica la vMiil fisurii; integrala J [1, 18, 19]. Dintre aceste
3000 30 criterii se pare ca integrala J ofera un model unificat pentru caracterizarea aspectelor
macroscopice, cat ?i microscopice ale procesului de fisurare. Integrala J se determina
experimental, din acest motiv acest criteriu se va prezenta impreuna cu aspectele
£000 20 microscopice ale mecanismului de fisurare in cadrul capitolului destinat metodelor
experimentale.
- IQ
In literatura de specialitate s-a cautat sa se extinda analiza modelului de deformare
FIG. 5 plastica la materialele ductile, materiale ce se caracterizeaza prin contracfie la varful fisurii
fOOO
0 b 0 [4].
Experimental s-a determinat ca emisia acustica are loc in punctul de deviere de la
£A /7)
Hniaritate pe curba deplasare-sarcina, precum §i in punctul in care incep deformarile §i
r/>cercdr// /o
//x;cf/tyoe_^ contractiile plastice masive la v^ful fisurii. In concordanfa cu cele expuse ?i cu teoria din
PO 30 if-Q 50cnr^/c^Ay
/a co/'uvcfa bibliografie [7], se releva ca ecuafia (8) se poate generaliza, devenind:
/}r.'S ■
7x !d[3j - —
N = A-K^, (15)
Punerea in evidenfa a curgerii totale in fafa fisurii poate fi efectuata prin emisie
Fig. 9. Test de EA in timpul incercdrii la tracfiune al epruvetei lisa nr.5[35,37]
acustica.
Experimental s-au realizat doua tipuri de incercari pentru epruvete cu fisura amorsata
Analizand din punctul de vedere al mecanicii ruperii, se constata o comportare fragila confeclionate din otel RV 52 [37, 38, 39]; aceste teste au constat din:
la rupere la epruveta nr. 2. La epruvetele nr. 3 §i 4, s-a observat ca de§i aspectul rupturu este 1) teste de emisie acustica in timpul incercarii de tracfiune pulsatorie;
2) teste de emisie acustica in timpul incercarii de tracfiune.

26 27
 FOTO

FOTO
EprJve/a Nr. 5 dc/at a/c zone/ de rupere: c/acri/

FOTO
Bpruve^ fir. 3 deh/fi at zone/ at /x/oere toy/i^ooMo/

FOTO
Epruve/o /YrE de/o/i/a/e zone/ c/e ivpere cornp/e/ /rui^/'/
•'

FOTO
Eoruve-fa Hrif detail/ o/e zone/ ch rape froc^i/
/^;
Fiff.lO.b. Detain ale zonei de rupere [35,37]
Fig.lO.a. Detain ale zonei de rupere [35,37]

28 29

Fig.ll. Dimensiunile epruvetei
In figura 11 sxmt date dimensiunile epruvetei, iar in figurile 8 §i 9 sunt date diagramele pentru
rata emisiei acustice in funclie de timp §i forja aplicata in ftmctie de timp.
In figura 12, corespunzafoare incercSrii de tractiune puJsatorie se observS ca vSrfului de
1? /’/-irpcrviiriHp. nn varf de maxim al emisiei acustice, varf care este urmat de o
30
activitate a emisiei acustice de mica amplitudine, dupa care eruisia acustica create pana la o
valoare medie, dintre amplitudinea de vSrf ^i cea de valoare cea mai mica. Valoarea medie a
amplididii emisiei acustice corespunde portiunii de descre§tere a sarcinii.
Se observa ca aplic^d pulsajii egale la intervale de timp egale numarul evenimentelor
de emisie acustica este constant §i repetabil in timp. Un varf de amplitudine de emisie
acustica s-ar obfine numai in momentul in care s-ar depa§i sarcina aplicata anterior,
argument care dovede?te existenfa efectului Kaiser.
i. ^rupere
F/c/o/yj
km
•V,
r up ere a?
y
2000 3GQD
fOQO\ 1800
50 JmW
Fig. 13. Incercdrii de tractiune pentru epruveta compactd cu fisurd amorsatd
supravegheatdprin emisie acusticd[37,38]
In diagrama din figura 13 se observa ca in momentul in care for^a atinge valoarea
maxima, rata emisiei acustice are o amplitudine maxima, rata semnalelor scade, indicand o
lipsa a activita|ii, apoi odata cu incetarea forfei, se menfine constanta pentru o scurta
perioada, dupa care este urmata de o scadere, corespun2atoare momentului ruperii.
Concluziile acestor experimente sunt urmatoarele:
- pentru ofelul ductil, deforaiarea plastica a materialului in fata fisurii este principals sursa de
emisie acustica
- mecanismele de propagare a fisurii ductile au o activitate relativ scazuta de emisie acustica.
- se recomanda incercarea acestui tip de material in condilii critice extreme, tratare care se va
face in cadrul capitolelor destinate modelelor matematice, respectiv examinarii materialelor
in condifii in-situ.
31
 Un alt tip de epruveta care a fost supusa testului de emisie acusticS in timpul incercarilor
de tractiune a fost cea prezentatS in figura 14.a. Se recoraanda ca epruvetele pentru incercari
sa se realizeze atat pe material nou, cdt §i pe material cu un grad de uzura.

fs/osa}-y
§
Prin acest experiment s-a pus in evidenfa prin emisie acustica debutul zonei de curgere

-
pentru otelul CrMoV15I28. Numarul maxim al oscila|iilor de emisie acustica este de 1928
osciiaiii/secunda §i este corespunzator zonei de curgere (figura 14.b.) [37, 38, 39].
lae
o

IQ8

<5«>
Q

Fig. 14.b TestEA pe epruveta din ofel CrMoV15128[37, 38, 39]

I.2.I.6. Emisia acustica produsa de oboseala

Emisia acustica este foarte utila pentru punerea in evidenta a momentului inceperii
propagarii fisurii in materialele obosite §i imbatranite din cauza condi|iiIor de lucru. De
asemenea, se mai poate folosi pentru supravegherea oboselii, in cazul incercarilor de
oboseala.
Experimentele [52], arata ca amplitudinea §i rata emisiei acustice sunt dependente de
rata de propagare a fisurii §i de factorul de intensitate a tensiunii, dupa o relajie de forma:

(16)
unde: AA - este aria (suprafafa) fisurii;
2g - suma emisiei acustice care se produce in timpul maririi suprafeiei fisurii AA;
E - este modulul el^ticitate;
K - factorul de intensitate a tensiunii.

Aceasta ecua[ie s-a oblinut pe baza unor incercari legate de cre§terea fisurii in rate. In
testele realizate s-a urmarit contribufia mecanismelor de deformare plastica §i
microdeformarea varfului fisurii la emisia acustica, scopul acestor experimente fund acela de
a gasi corelatia dintre emisia acustica §i durata de viata a materialului.

1.2.2. MECAMSMELE MICROSCOPICE ALE EMISIEI ACUSTICE

Fig. 14.a. Epruveta pentru incercari de tracfiune material: ofel CrMoV15128[37,38]
Injelegerea fenomenului emisiei acustice permite sa se faca distincfia intre diferitele
fenomene de interes, corelate cu mecanismele microscopice ale disIoca[iilor, microfisurilor,
transformarilor de faza etc. In tratarea microscopica a emisiei acustice se vor folosi atat
modelele fizice din fizica cristalelor, mecanica ruperii, cat §i din teoria disloca|iiior [10, 16].

Scopul acestui studiu este de a determina relafia dintre instabilitatile mecanice locale
§i emisia acustica rezultanta. in literature de specialitate s-au dezvoltat relatiile pentru

32 33
mi^carea de suprafafa, produsa de sursele de emisie acustica microscopice, cum ar fi:
microfisurile, disloca^iile, impuritatile.
Folosind rezultatele teoriei elasticitajii §i ale modelelor micromecanice, s-au elaborat
criteriile ce stau la ba2a detec^iei surselor microscopice de emisie acustica. Aceste criterii se
folosesc pentm identificarea emisiei acustice m cazuJ materialelor supuse deforraarii §i
microfisurSrii.
Ipoteza de la care se pleaca este cea a elasticitajii liniare [10,16].
Undele elastice emise de o sursa activa de emisie acustica pot fi considerate ca o
suprapunere de moduri normale de vibra^ie ale unei structure solicitate. Detectarea acestor
unde se face cu ajutorul traductoarelor piezoelectrice receptoare.
razei nedepS^ind cateva constante de rejea. Volumele elementare folosite in teoria mediilor
continue, fiind insa man in comparable cu celulele elementare ale unui cristal, trebuie
considerat ca foi^a care aefioneaza ca rezuitat al deformarii asupra oricarui volum considerat,
se transmite numai prin suprafaja care margine^te acest volum [16, 45]. Atunci starea de
tensiune din orice pimct al structurii este definita de totalitatea forjelor care actioneazS asupra
tuturor suprafebelor posibile care tree prin acest punct.
Starea de tensiune dintr-un punct este caracterizatS de tensorul tensiunilor, iar
ecuatiile de mi§care ale corpului elastic sunt date de ecuabiile elastodinamicii sau ecuabiile
Cauchy;

Un traductor piezoelectric cuplat la o structura metalicS devine un traductor capabil sa

detecteze mi?carea suprafe|:ei la care este cuplat. RSspunsul traductorului, ca urmare a P- (17)
''
extinderii locale a fisurii, este reprezentat prin emisia acustica inregistrata in timpul
tncercarilor.
Traductoarele de emisie acustica sunt piezoelectrice, cu frecvenla cuprinsa intre 200 - ecuabiile de echilibru ale corpului sunt date de ecuatiile elastostaticii:
800 KHz, astfel meat vor fi detectate numai undele ale c^or componente sunt cuprinse in
banda de freevenfa indicata mai sus. 0
Semnalele observate de emisia acustica, cel putin cele apropiate de sursa, sunt 3ct
=
(18)
dominate de deplasari ale suprafefei, precum $i de producerea frontului de unda in vecinStatea
traductorului. DacS frontul de unda confine componente apreciabile in freeventa, in la^imea Corpurile liniar-elastice se caracterizeaza prin faptul ca. tensiuniie din ele sunt
de bands a traductorului, atunci emisia este detectata de traductor. propor^ionaie cu deformarile. Deci tensorul tensiunilor depinde liniar de tensorul
deform^iior, prin relabia data de legea lui Hooke generalizata:
Capacitatea de deteefie a emisiei acustice depinde de natura sursei, deoarece aceasta (19)
determinS amplitudinea fiecarei componente din fiecare front de unda.
Daca sursa de emisie acustica evolueaza lent ^i structura are suficient timp sS revina la
unde: ajj - tensorul tensiunilor;
starea de cvasiechilibru, inainte ca fisura sa se fi extins prea mult, atunci este posibil sa nu fie
detectat nici un semnal de emisie acustica. - tensorul deformarilor;
Daca fisura se extinde rapid, atunci fronturile de unda emise sunt dominate de
componentele de frecvenla in gama detectabila, la traductor ajimgand un front de unde
rezuitant.

I.2.2.I. Modelul de deformare micromecamca

Intr-o structura supusa solicitarii, undele elastice sunt generate, datorita unei
modificari locale a efortului intr-un volum V. Aceste unde se propaga sferic intr-un corp
izotrop ca o perturbafie mecanica prin structura, produednd o deplasare de suprafaja
dependents de timp §i de pozi^ia deplasarii u(r,t), [10,16].
Tratarea teoretica a modelului de deformare micromecanica §i calculul deplasarii
u(r,t) se va face pe baza teoriei elasticita[ii ?i a deformarii mediului continuu dupa autorii D.
0. Harris, A. S. Tetelman [10,16].
In cazul deformarii mediului continuu, particulele mediului se deplaseaza din poziliile
ior initiale. Astfrl, o particula care se aflS pSna la deformare in punctul r de coordonate xj, va
ajunge, datorita deformarii, in punctul r', de coordonate x'j.
Vectorul u = r’ - r; respectiv uj == x'i - xj se nume§te vectorul deplasare.
Pentru descrierea starii de deformare a mediului continuu este convenabil sa se
utilizeze douS campuri cu vecinatatea infinit mica a ei [16]. In consecinfa, atunci cand o
structura este deformata apar forje care tind sa restabOeasca configuralia mi[iala. Aceste for^e,
dupa cum arata teoria re|elei cristaline, sunt forte de raza de acliune mica, valoarea efectivS a
Fig.15. Tensorul coeficienfilor de elasticitate [10]

34
 F(/).= f|7;(r,t-r’)G^.,(r,ro,r’-r').A^(;")(ir(^r’ (25)

In acest caz, ecuajiile elastodinamicii elastostaticii devin:

unde: V(t) - este tensiunea datoratS unei surse infiniteziraale;
u. u. Tj(r,t) - tensiunea la momentul t.
C.ijh!-------- —= P--------- (20)
Scjdc, In domeniul frecvenja, tensiunea devine:

V(o)) = T,(o))Gy,.{o))Aa-j,(<i>) (26)

respectiv:
r = 0 (21)
Pentru o sursa aflata intr-un semispatiu izotrop liniar elastic, la o distan^a xj
perpendiculara pe suprafafa, forma undei este data atat de fronturi de unda longitudinale, cat
Sursa de emisie acustica apare ca o modificare a efortului m interiorul structurii sau ca §i de fronturi de unde transversale, prin relafia:
o modificare a fortelor la suprafafa structurii (figura 15).
Astfel, pentru o discontinuitate produsa de o variafie a solicitarii, deplasarea poate fi
exprimata;
= lG,j{r,r',t ~ t')AT j,ir',ndt'
(22)
unde:Gij{{^(r,r',t) - sunt componentele tensorului elastodinamic reprezentand deplasarea in
directia Xj ca funcfie de timpul t §i pozitia r, datorita for^ei aplicate in directia xj, la t = 0;
Tensorul Gjj(r,r',t) se mai nume§te §i tensorul Green; - reprezinta modificarile efortului in
volum tracfiunii la suprafafa; S' - un vector normal la suprafaja structurii (fig.l 1).
unde: a,c - sunt vitezele de unda longitudinala §i transversala;
Pentru u^urarea calculelor se va considera ca diametrui sursei este mic in comparafie
5jk - este simbolul lui Kronecker;
cu modului I r - r' 1.
In ca^ surselor infmitezimale tensorul Green din rela|ia (22) se va dezvolta in serie j=k=l.
Taylor, devenind;
In literatura de specialitate [18] se precizeaza ca sensibilitatea minima detectabiia a
Gy.r ir,r', t) = Gy_,. (r,ro, t) + Gy,.,, (r, , 0 AT/ +.... (23)
deplasarii dj §i sensibilitatea minimS detectabiia a vitezei vj sunt date de relafiiler
unde: Ar'j=r'i-r'0
§i substituind in ecuafia (22), relatia pentru deplasare devine:
d, <—^ max -ACT,, rr, -- + P A:, ---- +
p AT, (28)
'Inpx,-^
= J- n ' ^ ( n d t ' + ! - r')Ar^„(r)d(’+... (24)

unde: Acrj,(t') = iAc7j,(r\t')c(r' - reprezinta tensorul dipolului;

•max (28’)
Ar^^/(r')= lA<jj,(r'J')Ar',dr' - reprezinta tensorul cuadripolului.

Determinarea tensorului Green (Gy^) este utila pentru deducerea formei undei de deplasare. unde: k(T), k'('t:) sunt factorii de filtrare ai traductoarelor.
Totodata tensorul Kyij este util in formularea unor criterii de detectabilitate a surselor de
emisie acustica. Pentru detectarea unei deplasari al carei impuls are forma gaussiana, lajimea t §1 o
dimensixme M, deplasarea u(t) devine:
Pentru formularea criteriilor de detectabilitate se impune a se preciza gama de
sensibilitate in firecventa traductoarelor, aceasta fiind (0,l-l)MHz ?i gama in deplasare,
|w{r) |=Me
respective (10‘13- m, iar pentru viteze gama este de 0,1 mm/s pana la 0,2 mm/s. (29)
■
Raspunsul traductorului este dat de o relafie de forma: \ sau, cu transformata Fourier,

36 37
 Se va considera cazul unei bucle de dislocafie formats pe o suprafafS planS la o
w(<y) = Mr-J^e (29') adancime r intr-un semispafiu (figura 12).
Folosind expresiile (28) §i (28') detectibilitatea unei dislocafii in epicentru va fi;

Relafiile (28) §i (28') reprezinta criteriile de detectabilitate pentru diferitele tipuri de c. , (*i"3 +(62«3 +M2V
surse de dislocatii. Se vor analiza tipurile de defecte m functie de amplitudmea semnalului. 27CC2,dj ^ k{r^0^.3 + n max A(t) (33)
Pentru aceasta trebuie analizate sursele de dislocare. a■• c

I.2.2.2. Surse de dislocare microscopica generatoare de emisie acustica

O dislocafie este caracterizata de vectorul Burgers b al disloca^iei, numit §i vector de
alunecare, deoarece indica direc^ia, sensul §i marimea alunecarii in (cristal) structure, ca
rezuitat al mi§carii disloca^iei [8, 11, 14,16].
Deoarece starea de alunecare este caracterizata de tensorul Dj^j, intre acest tensor,
vectorul Burgers §1 starea normals exists relatia;
(30)
unde: Cjjj^ - este tensorul coeficientilor de rigiditate elastice;
bj - sunt componentele vectorului;
Aj(t) - este zona de proiec]ie in directia xj;
Xj - este direc]ia normals.
In cazul deformarii elastice, intr-un corp izotrop tensorul de rigiditate este:
2^1:3 c , (^"3 +(^2'^3 +M2)<^
0^3 + J2 max24(r) (34)
a c
unde: k §i k' - sunt factori de filtrare ai traductoarelor.
Ecuafiile (33) §i (34) pot fi interpretate astfel: primul termen din partea dreapta a
ecuafiei (33) corespunde mi§cSrii in afara plmiului la epincentru (mi^care normals) asociatS
cu sosirea undei longitudinale, iar al doilea termen corespunde unei mi§cSri in plan (ini§care
temporals) la epicentru asociatS undei transversale.
Emisia de unde, deci emisia acustica, este dependents de orientarea planului de
alunecare §i de vectorul Burgers, datoritS mi§cSrii in plan, insS nu este dependents de direcfia
ini§carii de dislocare.
Prin emisia acusticS nu se va putea face distincfie intre alunecarea diferitelor tipuri de
dislocafii, cum ar fi: dislocafiiie marginale §i cele elicoidale, insa se poate studia fenomenul
de alunecare al planelor de dislocafie. In figura 16 [60] se poate observa fenomenul de
deplasare a epicentrului dislocatiei.

unde: A,, p - sunt coeficienti Lame.

Intre coeficientii Lame, vitezele longitudinale §i transversale ale undei exists relaliile:

pa^=3, + 2^ (32)

pc' =p

unde; p - este densitatea mediului.

Din teoria dislocaliilor [11] este §tiut faptul cS, dacS asupra unei disloca|ii acfioneazS
o forts (tensiunea cr) peipendiculara pe linia dislocatiei, dislocapa se va curba sub ac{iunea
tensiunii, lungimea dislocatiei va create, rezultand o buclS de dislocafie, care se va extinde in
planul de alunecare, formSnd o nouS dislocafie [4].

Procesui de formare a buclelor de dislocafii reprezinta un fenomen detectabil prin

emisie acusticS, de frecvenfe cuprinse in banda de frecvenfa a traductorului. DacS sursa se rote§te astfel incit j=3. b3=b cos (|), n3= cos 0, atunci se produce
o
deplasare finita verticals (figura 17).
38
39
 Alunecarile simultane implica 0 mi§care a unui numar mare de dislocajii. Acest
fenomen de microalunecare implica mii de dislocajii simultane, ini§candu-se in acela§i sistem
dealunecare [6, 10].

\\
\\
\ s,. t/-9uny

T T T \
"XX ______ (OOl) ----------

X
Fig.l9. Dislocafie de clivaj[60]

Se poate spune ca prin emisia acustica se va detecta pe intreg procesul de alunecare.

Pentru o dislocafie glissile, vectorul i este peipendicular pe n 53 deplasarea se produce la
(l) -9 = 45'’-
Fenomenul de multiplicare a! disloca|iilor ?i de deplasare al planelor acestora este
strans legat de dmamica alunecarii (figurile 16,17,18) [60].
Exista multe sisteme de alunecare care pot fi activate prin introducerea unui efort. De
exemplu, in retelele cubice cu feje centrate, alunecarea se produce pe planele {111} in
directia (110). In urma acestor alunecari se formeaza defectele de impachetare figura 20 §i
bariereJe Cottrell (£guri]e21), ce sunt detectate prin emisie acustica.
Vec/oru/ 3ur<yers a/
c/isfyccd/ei
C/fOj

Alunecore comei.yo ' Rcqiune oea/unecojiy

Vecyfonj/ Qurc^Bs a/ Vccbru/ Bunkers o! cZ/ahca/r'e/
o'isloccffi/br _por'//ok K<3e/9'o/, paHa.b
\\
, \c/e \
JyzpixAsfy
A\ w
..
Bis/ocafie exhoBa
Tn p/ar>u/(ff1>

Fig.20. Dislocafie de impachetare [60]

Fig.18. Schema generarii buclelor de dislocafie Frank-Reed[60]
Un alt exemplu este cel pentru rejelele cubic centrate, retele in care alunecarea se
produce pe planele (112}, {123}, in direcjia (111). In aceste rejele, in urma alunecarii, se
formeaza dislocajia Schokley §i dislocafiile de clivaj (figurile 17 §i 18) [60]. Dislocajiile de
diva], fiind cel mai des intalnite in stmcturile materialelor metalice, li s-a acordat un studiu
aprofundat in cercetarile intreprinse §i in literatura de specialitate.

40 41
 Fig. 21. Bariere CottrelMomer [60]

Prezentam in continuare rezuUatele preliminarii ale studiiior efectuate, j-ezuJtate care

atesta originea microscopica a emisiei acustice §i care au stat la baza modelarii matematice.
Se recomanda ca dislocaliile mobile ceJe de cUvaj sa fie studiate in concordan|a cu
efectele pe care le produc acestea asupra dimensiunilor graim|ilor din structura cristalina a
materialelor flO].

Din literatura de specialitate este ^tiut faptui ca distan|a pe care o poate acoperi o
dislocatie intr-un metal policristalin este de maximum raza celui mai mic graxmte din proba
meWlografica. Experimental s-a constat ca intre emisia acustica, dimensiimea grauntelui a) Micrqfisura de clivaj la limita dintre graunfi
exista o legatura strSnsa. Rezultatele acestui studiu este prezentat in capitolul destinat b) Gruparea dislocafiilor lafrontiera dintre grounfi
rezultatelor experimentale. c) Intersecfia dislocafiilor marginale laplanurile de alunecare Dll

Prezenla impuritalilor §i a incluziunilor (figura 21) [60] in materiale determina

dislocatii care conduc la aparijia fenomeneior ce schimba dinamica dislocaliilor. Dintre
aceste fenomene se pot mentiona fenomenul punctului de curgere, propagarea §i formarea
benzilor Luders §i fenomenul de imbatrlnire in timpul defonn^ plastice.
Fenomenul punctului de curgere consta in aparitia a doua iimite de curgere, ima
superioara §i alta inferioara, pe curba tensiune-deforraatie. Existen[a acestui fenomen este
condijionata de prezenja unor impuritati interstijiale in materiale se explica prin blocarea
dislocaliilor de cS-tre atmosferele de irapuritafi. Limita superioara de curgere corespunde
tensiunii necesare pentru ruperea disloca|iei din atmosfera de impuritati, dupa care dislocajia
se mi§ca pe planul de alunecare la o tenslune mai mica, careia ii corespunde limita de curgere
inferioara (figura 23).

43
 Curhd c/e
curaece
conrinudi hmi/o c/e cu>'fXjere

7e/3v5'/c',7e C
Aluno'ir^ <5pec/r?ca f6 J - —

Fig.23. Fenomenul punctului de curgere [60] Fig,24. Fenomenul de tmbatrdnire mecanicd[60]

Pentru detectarea fisurilor in timpul fenomenului de imbatranire mecanica

Un fenomen deosebit de important, ce a constituit obiectul de studiu al cercetarilor
estefenomenul de mbdtrdnire mecanicd [4,7, 20].
Imbatranirea mecanica sau imbatranirea prin deformare este strans legata de
fenomenul punctului de curgere.
Dunegan & Endevco [19} au observat ca un material ce prezinta fenomenul punctului
de curgere, daca dupa deformarea la rece este incaizit, i?i mare§te rezistenta.
serecomanda sa se efectueze experimente pe epruvete supuse imbatranirii pe cicluri §i
imbatr^ite mecanic (figura 8).
In timpul testelor s-au observat semnale de emisie acustica de amplitudine ridicata in
raomentul atingerii limitei de ntpere.
Tratarea acestui tip de experimente se reia in capitolul destinat metodelor
experimentale in vederea stabilirii relaliei dintre dimensiunile microfisurii, modul de
propagare a fisurii §i emisia acustica in funclie de conditiile desf^urSrii experimentului.

In figura 20 pe curba tensiune-deformatie se observa ca la o deformare plastica, daca Jn figura 25 sunt prezentate mecanismele de propag^e ale fisurii ductile [60] astfel;
proba se descarca dupa linia XX' §i sufera o remcarcare dupa un interval de timp, dupa linia
a) Procesul incepe cu desfacerea limitelor la interfe|ele matricelor incluziunilor.
y’yz, reapare o noua limita de curgere superioarS celei precedente. Reaparijia limitei de
b) Golurile cresc la interfete. Deformarea plastica se localizeaza intre golurile adiacente.
curgere se explica prin refacerea atmosferelor Cottrell, refacere posibila numai in conditiile
c) Deformarea intensa duce la formarea altor microgoluri .
de menlinere la temperatura camerei sau la temperatura inalta, cand mobilitatea atomilor este
d) Intrepatrunderea microgolurilor produce fisuri ductile.
mare. Fenomenul descris se nume§te imbatranire mecanica.

44
45

CONCLUZll
Evaluarea sttxicturilor metalice se poate face pe ba2a analizei emisiei acustice 51 a
mecanicii ruperii. Aceasta metoda corelata cu modelele matematice conduce la prognozare
diagnosticate, in scopul determinarii niveluiui acceptabil de uzuiu al materialului.
Rela^a dintre parametrii fisurii Kl, AA, J ?i activitatea emisiei acustice sta la baza
evaluaiii cantitative a aspectelor macroscopice §i microscopice ale emisiei acustice.
Emisia acustica depinde de fenomenele microscopice care au loc in materialul
tensionat, de viteza de propagate §i extinderea fisurii, de traiizi|iile ce au loc in material, de
geometria corpului studiat.
Emisia acustica ofera informalii asupra propagarii fisurii d^d posibilitatea stabilirii
duratei de viata efectiva a materialului analizat.
46
CAPITOLUL 2
MODELS TEORETICE ALE ANALIZEI STRUCTURILOR METALICE PRIN
EVALUAREA EMISIEI ACUSTICE
Capitolul al doilea este dedicat prezentarii modelele matematice ce stau la baza
expcrimentelor de emisie acustica prezentandu-se o noua abordare a problematicii, care
satislace cerin|ele impuse de diversitatea condifiilor de desfa§urare a incercarilor de emisie
acustica.
lehnica detectarii propagarii fisurilor prin supravegherea on-line a emisiei acustice in
limpul solicitarilor mecanice se poate aplica indiferent de mecanismul |i fenomenul
rcsponsabil pentru propagarea discontinuitatilor intr-un material. Emisia acustica poate fi
folosila in supravegherea §i examinarea unor zone intinse de material, spre exemplu la
recipicnte sub presiune §i conducte.
Analiza integritatii structurale la materialele metalice se face prin evaluarea emisiei
acustice in functie de dinamica ruperii §i proprietatile fizice ale materialelor, avand ca scop
slabilirea unui model fizic §i a unor criterii de detectabilitate a evolupei discontinuitatilor de
material in conditii extreme de lucru. In vederea efectuarii acestei analize este necesara
clabcnarea unor modele fizice |i matematice, care sa permita prelucrarea informatiilor
provcnite din modificarea structurii materialului.
frasatura unica a examinarii prin emisie acustica este aceea ca asigura un mijloc de
evaluarc a integritaj;ii structurale prin detectarea discontinuitatilor evolutive care pot cauza
moclificari in structura.
Spre deosebire de majoritatea metodelor de examinari nedistructive, emisia acustica
ajiita la determinarea configurafiei discontinuitatilor in condipi de lucru, oferind astfel
posibilitatea localizarii acestora.
Ln acest capitol sunt expuse problemele generale ale localizarii sursei de emisie
acustica §i a evalu^ii integritatii stmcturale a materialelor,
2.1. MODELUL DE LOCALIZARE A DISCONTINUITAILOR DE MATERIAL
PRIN METODA EMISIEI ACUSTICE
Emisia acustica reprezinta fenomenul de generare de unde elastice tranzitorii datorate
microdeplasarilor locale interne in material. O deplasare microstructurala care produce unde
clasliec intr-un material aflat sub sarcina poarta numele de eveniment de emisie acustica^ iar
locul unde se produce un astfel de eveniment se nurae§te sursd de emisie acustica. Printre
surselc principale de emisie acustica putem menpona: germinarea fisurilor, propagarea
dendritica §i evolutia lor catre rupere; ruperile; dislocapile; formarea §i escaladarea treptelor
de dislocatii etc. Localizarea acestor surse are o importanfa deosebita in diagnosticarea
iTtaterialelor.
In cadrul cercetarilor de laborator s-au efectuat experimente pentru detectarea,
localizarea §i determinarea coordonatelor sursei de emisie acustica in cazul unei structuri
ntelaiice supuse unei solicit^ mecanice.
5ursele de emisie acustica emit unde elastice de ffecventa ultrasonora mai mare de
100 Kllz, ele fiind captate de traductoare piezoceramice receptoare. Semnalul este preluat de
la traductoare de catre un analizor de semnale, pentru prelucrare.
47
 Analizorul de emisie acustica ofera posibilitatea inregistrarii ?i memorarii semnalelor
de emisie acustica in vederea puaerii in evidenla a discontinuitajilor din material ji a
evaluarii cantitative a acestora. In cazul confirmarii existenlei unei discontinuita|i in
structura, exista posibilitatea localizarii acesteia prin inregistrarea timpilor de sosire ai
undelor elastice la traductoare. Cunoscand ace§ti timpi, viteza de propagare a undelor prin
material §i utilizand unul din modele ce vor fi expuse in continuare, se pot determina
coordonatele sursei de emisie acustica.
2.1.1. Localizarea sursei de emisie acustica. Nofiuni generale
Incercarile de laborator pentru localizarea sursei de emisie acustica s-au realizat
folosind o placa metalica pe care s-au rupt mine de grafit (2H) de diametru 0,5 mm §i
lungime 9 mm. Graficul amplitudinea semnalelor de EA in funcfie de frecvenla obtinut prin
ruperea minelor este acela§i cu graficul obfinut prin propagarea undei de suprafafa, datorata
unei fisuri dintr-o structura solicitata (figura 26).
10
Aimpliiudinea (d B)
2D
Fig. 26. Amplitudinea semnalelor de EA mfuncpe defrecvenfd
pentru ruperea unei mine de grafit (2H)[20,2I,25J
Din aceste motive se considera ca sursa de emisie acustica se gase^te in punctul in care
se rupe mina. Cunoscand coordonatele punctului in care se rupe mina §i facand apel la
j.gprezinta locul geometric al punctelor pentru care diferenla distantelor la doua puncte fixe
gste Constanta. In concluzie putem spune ca sursa de emisie acustica se gase§te pe o
hiperbola.
Pentru efectuarea localizarii sursei de emisie acustica se pleaca de la urmatoarele
a) pentru localizarea in plan sunt necesare patru traductoare;
b) sursa de emisie acustica este amplasata in interiorul perimetrului determinat de
cele patru traductoare;
b) punctele in care se pozifioneaza traductoarele se considera fixe;
c) fiecare traductor se afla in sistemul de axe de coordonate propriu;
d) sursa de emisie acustica oriunde ar fi amplasata in geometria aleasa, se afla la o
diferenfa constants a distantelor la doua puncte fixe.
Plecand de la aceste ipoteze s-a realizat un prim model de localizare a sursei de
emisie acusticS [1, 5,20,24, 36].
Pentru justificarea celor afirmate se va considera hiperbola HI din figura 27 .
Fig.27. Reprezentarea grqficd a hiperbolei in configurafia testului
de emisie acustica cu doua traducioare[22,2V
Presupunem ca sursa de emisie acustica se gase§te pe ramura pozitiva a hiperbolei din figura
27. Conform definitiei hiperboiei ca fiind locul geometric al punctelor pentru care diferen^a
(40)
distantelor Ja doua punctefixe, numite focare, este constanta notata cu 2a, putera scrie;

\MA-MB\ = 2a Cunoscind expresiile pentru parametrii hiperbolei, ecuafia (36 a) se scrie:

(35)
4y^
-1 =0 (41)
§1 tinand coat de defini^a hiperbolei data mai sus, ecuatia hiperbolei se scrie;

b' {36a) Rezolvand ecuafia in raport cu x, rezulta:

1

sau
(36b)
X = ±vAr - (42)

unde: MA - reprezinta distant de la sursa de emisie acustica (EA) la focarul F al ramurei

negative a hiperbolei;
MB - reprezinta distanta de la sursa de emisie acustica (EA) la focarul F' al ramurei
pozitive a hiperbolei;
a, b, c - parametrii hiperbolei;
X, y - coordonatele punctului M unde s-a considerat sursa de emisie acustica.

In continuare se considera ca in configuratia din figura 28 traductoarele se afla m

punctele AB, iar sursa de emisie acustica in punctul M de pe ramura pozitiva a hiperboiei. In
acest caz se considera ca punctul M devine emiiator de unde elastice, iar traductoarele din
AB vor receptiona undele elastice dupa cum urmeaza; traductoml din punctul B va
receptiona primul, dupa un timp U, iar traductorul din punctul A dupa un timp (t2-ti).
Distantele de la sursa din punctul M la cele doua traductoare se vor putea exprima in functie
de timpii de parcurs §i de viteza imdelor prin mediul respectiv. In aceste condifii ecuatia (35)
se poate rescrie:

jMA-MB|~vAt ("37^
comparand relatiile (35) §i (37) intre ele rezulta;

2a ^ vAt(/2 - (38)
unde V este viteza undelor.

Daca notam cu L distanp dintre traductoare observe ca :

L = 2c
§i finand cont de reiafia existenta intre parametrii hiperbolei;

b^ = c^-a^ (39)
se rescriu ecuatiile astfel;

de viteza de propagare afrontului de undd[20,2J,25]

50
5]
 Ecuafia (42) ne permits urmatoarea interpretare; undele elastice emise de sursa de
emisie acustica ajung la doua traductoare situate in punctele A §i B in timpi diferin^i, decala|i
cu un timp At sursa putandu-se afla oriunde pe cele doua ramuri ale hiperbolei descrise de --------- ... aic pciccmior ae traductoare A~B, A-
ecuatia (42). A'D, se yor constmi hiperboiele Hi,H2,H3 al caror punct de intersec(ie reprezinta locul
amplasarii discontinuitatii, respectiv sursa de emisie acustica.
Tinand cont de faptul ca analizorul de anaisie acustica mascara timpul de parcurs al
undei din punctual unde se afla sursa la traductoarepoate sa indice care este cel mai apropiat
traductor de sursa, rezulta ca putem lua in considerafie numai o ramura a hiperbolei. In figura 29 este prezentata o geometrie dreptunghiulara, in varflirile A, B, C, D ale
In configurajia celor douS traductoare care definejte o localizare liniarS, nu putem {jreptunghiulni fiind pozilionate traductoarele de emisie acustich. Fiecare traductor se afla in
preciza cu exactitate pozifia sursei de emisie acustica de pe hiperbola. Din aceste motive . -.mul de coordonate propriu. Sursa de emisie acustica se afla la interdectia celor trei
trebuie consideratS localizarea in plan cu trei traductoare. Pentm acest caz, traductorul cel hiperbole, respectiv punctui de coordonate M (xo,yo)- Dreptunghiului ABCD este impartit
mai apropiat devine, traductorul de timp zero, celelalte doua traductoare indicand diferenfele pafrd cadrane, in centrul dreptunghiului se alege sistemul de coordinate S 2- in
de timp de parcurs ale frontului de unda, ajung^du-se astfel tot la o localizare liniara. Pentm
a efectua corect o localizare in plan sunt necesare patm traductoare. Cel mai apropiat
traductor este folosit pentru a determina momentul zero de pomire ale timer-elor celorlalte
trei traductoare. Pentru elirainarea incertitudinilor datorate necunoa§terii cu precizie a
faptuiui ca fronturile de unda ajunse la traductoare provin de la o aceea§i sursa de emisie
acustica se folose§te o configura|ie de palm traductoare in loc de trei.

2.1.2. Modelul de localizare a sursei de emisie acustica

Teoria prezentata in paragraful precedent a fost validata de rezultatele experimentale

comunicate inarticole de catre H.Dunegan in articolele indicate in bibliografie [9,10,].
Rezultatele obtinute §i incercarile de laborator s-au folosit pentru modelul de localizare in
plan a sursei de emisie acustica.
Realizarea acestui model a rezultat din necesitatea determinarii zonei cu
discontinuitafi dintr-un material a coordonatelor discontinuitafilor existente.

Premisele de la care se pleaca sunt urmatoarele:

a) analizomi masoara diferenfa de timp intre momentul in care frontul de unda a ajuns
la traductorul cel mai apropiat de sursa momentul in care frontul de unda ajunge la fiecare
traductor din geometria aleasa;
b) geometria aleasa reprezinta un dreptunghi de lungime L §i latime 1, in varflirile
caruia sunt situate traductoarele;
c) pentm localizarea in plan sunt necesare patm traductoare;
d) fiecare traductor se aflS in sistemul propriu de coordonate;
e) sursa de emisie acustica se gase§te la intersecfia hiperbolelor date de fiecare
pereche de doua traductoare; Y\%.2^.}ieprezentarea grafica a hiperbolelor in configurapa testului EA
cu patru traductoare [20,21,25,36]
f) ecuatiile hiperbolelor se vor scrie toate intr-un sistem unic;
g) sistemul unic de coordonate se alege in funcfie de locul amplasarii sursei;
h) presupunem ca traductorul A este cel mai apropiat de sursa;
j) daca unul din traductoarele din geometria ^easa nu recep[ioneaza frontul de unda,
atunci raSsuratoarea este invalidata.

In figura 34 se prezinta geometria aleasa §i notatiile facute, astfel, in punctele

A,B,C,D s-au montat traductoarele ce recepfioneaza frontul de unda. Analizorul inregistreaza
§i afi^eaza diferenfele de timp de parcms ale frontului de unda la traductoare [20,25, 36].

52
 Fig.30. Reprezentarea grafica a hiperbolelor in configur^ia sistemelor de coordonate
pentru ramurilepozitive ale hiperbolelor H}H2H3[20,21,25,36]

Pentru scrierea ecua'fiilor hiperbolelor se considera:

Fig.31. Transformarea de coordonate generald (rotatie translate) [20,21,25.36]
a) S1,S2,S3 - sistemele de coordonate in care se construiesc hiperbolele

b) al, bl; a2, b2; a3, b3 - semiaxele hiperbolelor HI, respectiv H2 §i H3;
c) in ftincjie de locul amplasarii sursei de emisie acustica analizorul va indica care
este cel mai apropiat traductor §i zona in care se gase§te atat traductorul, cat §i hiperbola. Din
acest motiv ecuajiile hiperbolelor din sistemele SI, S2, S3 se vor rescrie facand o
transformare de coordonate in sisteraul propriu al traductoarelor;
d) ecualiile scrise in sistemele de coordonate SI, S2, S3 pentru hiperbolele H1,H2, H3
vor fi scrise m necunoscutele xOyO, xlyl, x2y2, x3y3;
Avand in vedere consideratiile de mai sus §i luand cazul unei placi plane de grosime mica,
parametrii hiperbolelor se scriu in ftmctie de diferenlele de timp, astfel;
unde tl,T2,T3 - reprezinta diferenfele de timp inregistrate de analizor;
L,1 - reprezintS lungimea §i lalimea dreptunghiului ABCD din figura 30.
Inlocuiud relatiile (43) in ecualiile hiperbolelor,obtinem;
^

e) trecerea de la un sistem de coordonate la aJtuI a fast facuta finind cont de

notaliile ’^2 - SQ ,83 - SQ ^ Joj. necunoscutele devin pentru
^0 ~^iyi>^o “^2y2>^Q ■'^3y3>®o ~^4y4;

f) transformarea de coordonate generals se face efectuand o transla|ie §i o rotatie Sistemui de ecuafii (45) de mai jos reprezinta un sistem de ecuatii transcedent in
conform relaliilor: necunoscutele XQ yo ?i ot, unde XQ yo reprezinta coordonatele sursei de emisie acustica, iar a
X = XQ + x'cosa - y'shia reprezinta unghiul din transformarea de coordonate generala. Sistemui poate fi rezolvat prin
/ - ^0 +x'sin<z-y'cos£y metode mimerice.
?i este prezentata in figura 31.

55
 NJ I
1

►—*
O

K) I
ml m

<N O
to 1 '
+

I
CO
o

4^
Ecuatiile sistemului (45) au fost scrise in sistemul de coordonate al traductoruini
A, aleg&3du-se ramiirile poative ale hiperbolelor [37, 39]. Acestea sunt notate cu
(figura32).
Conditia care trebuie indeplinitS pentni determinarea coordonatelor sursei este ca Fig.32. Reprezentarea in plan a coordonatelor sursei de emisie acusticd[20.21.25,36]
sursa de emisie acustica, respevtiv discontinuitatea de material sa fie situata in inteiiorul
caroiajului determinat de cele patru traductoare.
Calculul coordonatelor sursei de emisie acustica poate fi adaptat oricarei pozi|ii
pentru sursa, in condi[iile indeplinini conditiei enuntate mai sus. In aceasta situatie se pot
intalni situa|iile dintabelul 5 [25,20, 21,36,37]. 2.1.2.1. Localizarea sursei de emisie acustica in coordonate polare
Taiielul S'
In coordonatele polare sursa de emisie acustica se afla in punctul M (p,0)
CbcTooi// /n Tradoc/oru/ ■S>s/c.f>ul ct coarckna/o dp/t/x// cfe
s> ro/nuro A/per&o/o/' ^ care unde p - reprezinta raza vectoare;
cav sc of/d ■o'c /imp
se ..COBOATOSO
•SL^o £.A - Ssro. caorch/Toh/: Sored
■S/'s/cma/ /^avc'/u
.=.A.
0 - reprezinta unghiul pe care il face raza vectoare cu abscisa.
Sf
A •S3 ■So
1
S2 4 Figura 33 reprezinta transformarea de coordonate polare, in care am notat;
X = r cos(p =-r sincp
4
y = r sinrp = r COS0 (46)
S B 4
Sc

'Sf Hf C
3 C 3e So

^3 4

S, 4
h d
Ss 4 <
4

56
 Rezolvarea sistemului de ecuatii este greoaie §i nu este practicata in utilizarea curenta,
jjn aceste motive se folose§te un calcul mult u^urat, bazat pe o metoda geometrica de
rezolvare a probiemei.

2.I.2.2. Localizarea in plan a sursei de emisie acustica in coordonate carteziene

Localizarea in plan a sursei de emisie acustica se poate realiza rescriind sistemul de
ecuatii (45) in functie de distantele sursa-traductor §i de timpul scurs de la declan§area
analizorului p&ia la prima inregistrare a semnalelor de catre unul din traductoare.
In figura 34, intr-o geometric dreptunghiulara de lucru, in varfurile dreptunghiului fiind
a^ezate traductoarele, s-au notat cu dj, d2, d3, d4 distantele sursa-traductorul A respectiv B,C
si D.

r{co/

X
i

Fig.33. Reprezentarea in coordonate polare a coordonatelor

sursei de emisie acusticd[20,21.25.36]

Ecuatiile din sistemul (45) se rescriu in functie de noile coordonate astfel;

-SIT
v<S.

(46;

<
>
sii?ft,-4

/2-v2^? Fig.34. Configurafia pentru localizarea unei snrse de emisie acvstica intr-o geometric
dreptunghiulard [20,21,25,36]
-^siT?^,-4
vS^ 3

Tmand cont de notatiile facute, distanfele dj, d2, d3, d4 se pot exprima in ftinctie de
unde ecuatiile (46) reprezinta ecuatiile hiperbolelor H]''', ii2^, H3^ in coordonatele polare viteza v a frontului de unda §i de timpii ti, t2, t3 inregistrati de analizor, in modul urmator:
(P,e).

58
59
 =[(x^ay +ty-6)']2 --v(/3 -r)

d,^\x'^+{y-b>^2
(47;
unde x,y - reprezinta coordonatele sursei de emisie acustica.
Grupand termenii dupa x,y §i T sistemul devine;

£?^ -ax = v^{t^ +/j -25)

■ 2a^ -2ax-2by-=v^{i^ “2^)

-^by=v^ )(/, +t^- 25)

(48)
ax-2v^5{tj -ti) = a^ “^a)
■ 2ax + 2by ~ 2v^5(t^ - /,) = 2a^ + (rf -)
by-2v^S(t^ -t^) = a^ +v^{tf -1^')

(49)

Sistemui este rezolvat cu ajutorul unui program de calcul, solufiile sistemului

reprezentand coordonatele sursei, deci ale discontinuifatii existente in material [21, 25].
Modelul teoretic prezentat se poate extinde §i la localizarea intr-o geometric oarecare
prezentata in figura 3 5.
Localizarea pentru acest caz se reduce tot la rezolvarea unui sistem de trei ecuatii cu
trei nectmoscute, necunoscutele fiind coordonatele sursei. Pentru aceasta situa(ie sistemul Fig.35. Amplasarea traductoatrelor de emisie acustica A},A2 As A4
care trebuie rezolvat este dat de sistemul (50). intr-o geometrie oarecare [20,21,25,36]
-1 =0
4
Stabilirea cu precizie a coordonatelor zonei cu discontinuitati evolutive, in timpul
- [{j;cos a, - ;'sm a,) - a, )]^ func|ionarii subansamblelor de importanja industriala deosebita, prezinta un mare avantaj ^i
anume mic§oreaza atat durata investigatiilor, cat 5! gradul de periculozitate, al nedetect&rii la
K7 timp al acestora. Astfel se mare§te perioada dintre inspectiile periodice, se scurteaza
perioadele de reparatii $1 totodata se reduc costuriJe reparaliilor.
-[{xsin a, + >- cos a,) - - sin a,)]’ Aplicaliile practice ale acestui model au condus la concluzia ca singura metoda de
-- 1=0 (50) evaluare a integritaiii structurale §i a localizarii zonei de material ce prezinta instabilitati
structurale este emisia acustica. In practica s-a observat ca, localizarea defectului este
aproximativa, metoda fiind indicata mai degraba pentru o localizare pe zone. Problemeie care
[{3;cos cTj - J'sin a,) - ^cos aj]' apar in cazui localizarii sursei se datoreazS in primul rand atenuarii undeior prin material. Din
acest motiv majoritatea defectelor nu vor emite semnale suficient de putemice pentru a
ajunge la traductoare ?! nu permit aplicarea modelului din geometria dreptunghiulara.
Amplasarea la distante mici a traductoarelor (0,5 m) poate reduce mult aceste efecte.
[(xsin ffj + ycos (2rj)--^sin a, Pentru o prezentare unitara a analizei nedistnjctive a structurilor nietalice este uecesar
-1 = 0
ca localizarea sursei de emisie acustica sa fie efectuata simultan cu evaluarea amplitudinii
semnalelor obtinute in momentul germinarii fisurilor [20, 36,37].

60
61

i

2.2. MODELUL TEORETIC DE EVALUARE A INTEGRITATn STRUCTURALE
PRIN ANALIZA EMISIEI ACUSTICE
Elaborarea unui model de evaluare a integritatii structurale este utila pentru masurarea
§i detectarea propagarii fisurii m vederea prognozarii duratei de via{a pentru cre§terea
sigurantei in funclionare a structurilor. Un astfel de model se bazeaza pe combinarea testelor
de eraisie acustica cu mcercaiile periodice.
In capitolul I s-a aratat ca emisia acustica este asociata cu fenomenele urmatoare:
debutul zonei plastice, instabilitatea plastica §i efortul de rupere.
In literature de specialitate tratarea teoretica se va face pe baza teoriei mecanicii prin
curgere generalizata. Suportul analitic al acestei teorii il constituie teoria deplasarii la virful
fisurii a lui Dungale §i Conttrell. In cadrul acestei teorii s-a stabilit criteriul de extindere a
fisurii prin intermediul deplasarii la varful fisurii, pentru cazul ruperii materialelor elastico-
plastice. Acest criteriu, numit criteriul COD (creek opening displacement) consta in
masurarea deplasarii critice la varfiil fisurii §i totodata releva dependenta de geometria piesei
studiate ?i de natura materialului, a lungimii fisurii, a deschiderii acesteia §i a numarului de
evenimente de emisie acustica, atunci eSnd o structura este supravegheata contunuu prin
emisie acustica. Conform acestei teorii expuse pe scurt, se va trata in continuare propagarea
fisurii ca sursa de emisie acustica.
Fenomenele emisiei acustice s-au folosit pentru studiul comportamentului mecanic §i
pentru punerea in eviden|a a modificarilor proprietalilor fizice §i structurale ale metalelor sub
acliunea unor parametrii de stare ca; tensiunea interna, presiunea §i temperatura. S-a impus
necesitatea determinarii dependentei emisiei acustice de parametrii ce caracterizeaza starea
de efort la varful fisurii. Ace§ti parametrii sunt: lungimea fisurii, factorul de intensitate a
tensiunii k, tensiunea de rupere la varful fisurii in zona plastica in fata fisurii.
Tinand cont de considerafiile facute mai sus s-a considerat necesar a se realiza un
model pentru evaluarea structurilor metalice pentru cazul deformarilor plastice. In literatura
de specialitate [9,10,20] se fac referiri asupra existentei unui model de analiza a stmeturii
metalice precizandu-se ca numarul de semnale de emisie acustica rezultate din mi§carea de
dislocare in zona plastica din apropierea varfului fisurii este corelat cu factorul de intensitate
a fisurii printr-o rela^ie de forma:
Factorul kc este o funefie complicata de temperatura, de rata de tensiune aplicata §i de
nivelul rezistentei de curgere a materialului analizat.
Pe baza referinfelor [13, 19, 51] ?i a cercetarilor de laborator s-a creat un model
analitic de prognozare al numarului de semnale de emisie acustica in functie de rata de
propagare a fisurii, factorul de intensitate a tensiunii, geometria studiat^ rezisten{a la rupere,
sarcina aplicata §i proprietafile fizice ale materialului. Prognozarea acestui num^ |i a ratei de
aparitie a emisiei acustice este deosebit de important deoarece ele sunt asociate cu detectarea
fisurilor §i cu estimarea momentului de aparitie a defectului iminent.
In cele ce urmeaza se dezvolta modelul teoretic de estimare al numarului de semnale
de emisie acustica N, in timpul incercarilor de oboseala in functie de numarul de cicluri de
oboseala "n" la un efort de lucru cjutii, de viteza de propagare a fisurii (da/dn) §i de factorul
kic.
Presupunem ca structura fisurata ce urmeaza a fi analizata prin evaluarea emisiei
acustice este o placa infinita in care s-a practicat o fisura centrala, patrunsa, de lungime 2a
pentru care factorul de intensitate a tensiunii este dat de relafia [2]
k = a-s/ita
(52)
iar viteza de propagare a fisurii (da/dn) create odata cu cre§terea factorului de intensitate a
tensiunii, conform relatiei [2, 10, 49]
dn (53)
unde a - lungimea fisurii;
n - numarul de cicluri de oboseala;
- Constanta determinata numeric;
C - exponent ce se determina din evaluari numerice; pentru o placa de
q otel are
valoareaq = 4 ; valoare regasita in studiile de specialitate [10].

Pentru a estima marimea propagarii fisurii care se produce in placa in timpul

N^Ak" solicitarii inlocuim relafia (52) in (53), obtinindu-se:

k= - reprezinta factorul de intensitate a tensiunii;

a - efortul aplicat; (54)
N - reprezinta numarul de semnale de emisie acustica;
a - lungimea fisurii; Marimea propagarii fisurii care se produce in timpul a " n " cicluri de sarcina se
A,m - constante de material. ob[ine prin integrare:

Ecualia (51) arata ca fisurile instabile ce apar la materialele policristaline supuse

solicitarilor mecanice provoaca o emisie acustica proportionals cu factorul de intensitate a fj—ij (55)
tensiunii k, care la atingerea valorii critice in momentul propag^i fisurii, este egal cu kilo
duritatea kc a materialului. Se observa ca factorul k cre?te cu efortul c aplicat ?i cu lungimea unde ao - lungimea fisurii initiale;
fisurii "a". a - lungimea fisurii finale.

62 63
 -■ lungimea fisuni;

ca ^ CD o-
- distanfa de la centrul orificiului de prindere la marginea epruvetei;
Prelucrand relatia (55) rezulta relafia pentru lungimea finala a fisurii: - grosimea epruvetei;
' sarcina aplicata in notatiile din mecanica ruperii.

a= Substituind ultima expresie pentru factorul K (57) cu relafia (52) §i notand cu a — a /

1 - Ccj^^TT^nao (56) \\ se obtine:

In practica s-a observat ca valorile lui m §i q sint adesea diferite de 4, iar relafia dintre da \JVJ „.da ,g ^ KicUc^^G
factorul de intensitate a tensiimiii k §i lungimea fisurii ” a " este mai complicata decit a fost — = W—;— = = =C W
dn dn dn (58)
exprimata in ecuajia (51). Pentru determinarea acestei relatii se va considera in continuare BW
cazul special al unei epruvete cu fisura amorsata (WOL = wedge opening load) in care se vor
considera exponentii m §i q arbitrari, iar prelucrarea se va face in condifiile in care se
considera ca exemplul este tipic [24].
Prelucrand relafia (100) rezulta:
In iiteratura se precizeaza dimensiunile epruvetei, acestea fiind cele din figura 36 [2, 52].

1
■4-4-1
p p
c a^G{cc)

Cu ^
I •' dclic ^ cicUc
1 w 1
BW^ w^1 IwJ “

Separand variabilele §i integrand oblinem:

"L.'ij
r
P dn (60)

A
tI
(61)

II
Fig.36. Epruveta cu fisura amorsata [2]

Ecuatia pentru factorul de intensitate a tensiunii pentru o epruveta cu fisura amorsata unde:
este data de relatia:

ctn = —
k= BW
■iw\0,296-1,855(^) .6.557(^)^-mi(g
(57)
“W
Defmind aceasta integrals ca:

dx (62)
unde:
Z^G{z)
a
G\ - factor ce reprezinta dependenta de dimensiunile probei;
W.

64
ecua|ia devine: kP
_ IL. _ '‘^ciclic
7?(«)
K«)=f (63) (65)
f 9
p unde; kjj - factorul de mtensitate a tensiunii pentru modul I de propagare a
c ctclic
> fisurii, cand se reia expunerea la cicluri de oboseala;
w 1

^BW^)
2) A doua metoda de estimare a duratei de via^a rSmase (restante) poate fi oblinuta
prin extrapolarea curbei k=f(n) §i N = f (da / dn).

Este interesant de calculat diferentiala armatoare;

dN,^dN, dk„,^ da A- a G(«)
max 1
■CkL„. =
dn dk^ da da dn da W
BW~^da
-\/n+ii+)
(64)
10 f
a^G(ar)
mAC dG(a)
G[a) + 2a 3-
2W ^ ^ /»+? da
BW>- a 8~

Ecua^ia 64 arata ca emisia acusdca depinde de urmatom parametrii; factorul de

mtensitate a teasiunii kmax la valoarea maximS, lungimea fisurii, dimensimiile probei,

o
C
r
numarul de cicluri de oboseala ?i sarcina maxima. Pe baza acestei relatiei 64 se poate estima
numarul de semnale de emisie acustica.

'i ... 7'

Verificaj-ea modelului teoretic a fost facuta in timpul supravegherii prin emisie
acustica a incercarilor la oboseala a unor epruvete cu fisura amorsata (WOL) din otel TCZ.
Epruvetele au fost supuse unor mcercari pe cicluri ?i in timpul fiecarui test s-au masuraJ
lungimea fisurii §i emisia acustica. Pentru fiecare epruveta in parte s-a calculat factorul de

T
intensitate a tensiunii k s-au trasat graficele:

a) Suma emisiilor acustice in funclie de sarcina;

b) Numarul semnalelor de emisie acustica in functie de factorul k;
c) Viteza de propagare a fisurii in funcjie de factorul k.
d) Numarul de semnale de emisie acustica in ftinclie de viteza de propagare a fisurii.

O
Rezultateie experimentale sunt prezentate in figurile 52 fi 53 ?! pot fi folosite la
stabilirea relatiei dintre k §i N (aceasta relajie fiind N = Ak™) folosind metode de evaiua

numerice.
In graficele din figurile 37 §i 38 se obsetva ca valoarea mare a emisiei acustice i
obtine atunci cand este atinsa sarcina maxima §i cand defectul probabil este iminent, i;
structura trebuie scoasa din func^ixme.
x-
Fig.37. Suma emisiei acustice pentru 4 epruvete din ofel cu fisurd practicatd
artificial, in timpul inceredriipe cicluri de oboseala [20,21,22,35]

Durata de viafa se poate estima in acest caz, pe doua cai:

1) Prima metoda plecand de la ipoteza ca factorul de mtensitate a tensiunii la sarcina

de lucru an corespunde lui kj^ (factorul de intensitate a tensiunii pentru modul I de
propagare a fisurii), iar durata de viafa maxima restanta poate fi estimata folosind rezultateie
lui Tiffany §i Masters [51];

66
67
 I
dW dU
da da (66)

de W - lucrul mecanic;
U - energia inmagazinata;
dW / da - reprezinta lucrul mecanic total efectuat la extinderea unitara §i include atat
cfiergia necesara pentru crearea noilor suprafeje, cat §i energia absorbita prin deformarea
• istica in zona adiacenta firontului fisurii.

fO^- ficrrt/o' -
s itand dW / da = G;

uiide G - reprezinta forta pentru extinderea fisurii;

dA - reprezinta aria suprafefei;
..J Q
0 jczulta: dW = G dl dx = G dA.

oj b) Extinderea fisurii se produce atunci cand se atinge pragul de stabilitate energetic,

Fig.38. a) EA Juncfie defactorul de intensitate a tensiunii.
b) Viteza de propagare a fisurii func^ie de factorul de intensitate a tensiunii [35]
Pentru verificarea perfec|ionarea metodelor de estimare a duratei de via^a Masters
§i Tiffany au propus o metoda experimentala, respectiv evaluarea emisiei acustice in vederea
determinarii a duratei de viata. Cercetatorii au verificat daca modelul teoretic se aplica la o
gama larga de materiale, precum §i pentru intervale diferite intre cicluri, cu punerea in
evidenta a unor fenomene mai des intalnite in practica.
In capitolul IV se prezinta medodele experimentale, iar intr-un capitol separat se face
discufia ampla asupra rezultatelor experimentale obfinute in timpul supravegherii prin analiza
emisiei acustice a vaselor sub presiune supuse solicitarilor mecanice.
;st lucru considerandu-se valid §i in cazul cand extinderea deformatiei plastice este la
liniita la o zona redusa la varful fisurii, negiljabila ca dimensiune in comparalie cu lungimea
irii. La atingerea pragului de stabilitate a fisurii marimea G adica lucrul mecanic pentru
extinderea unitara a fisurii are o valoare critica Gc, caracteristica fiec^i material in parte.
poate interpreta ca propagarea instabila a fisurii este declan§ata cand rata de eliberare a
cncrgiei elastice inmagazinata in corp sub acjiunea solicit&ilor exteme atinge o valoare
critica.
Dupa unii autori, printre care ii citam pe Irwin §i Paris
1-1^
E Kl
(67)

sste echivalent cu a spune ca inifierea propagarii fisurii instabile survine cand factorul de
2.3. CRITERIILE DE EVALUARE AINTEGRITATU STRUCTURALE A intensitate a tensiunii K atinge valoarea critica. Cum am aratat anterior, acest factor depinde
MATERIALELOR CE PREZINTA DISCONTINUITATI EVOLUTIVE de geometria corpului, de emisia acustica §i este o caracteristica de material. Se poate
!N STRUCTURA :oncluziona ca pentru aceasta situajie se poate scrie urmatorul criteriu:

In literatui-e de specialitate s-au elaborat criteriile in baza carora sa se faca evaluarea

integritatii structurale a materialele [8, 21, 33], aceste criteria se vor prezentain continuare. N, = CK'"
Pentru stabilirea criteriilor de evaluare a integritalii structurale s-a pornit de la
criteriile materialelor elastice din mecanica ruperii asociate cu parametrii specific! emisiei
dn
acustice. Astfel, numarul total de evenimente de emisie acustica este corelat cu deplasarea
critica la varM fisurii DCVF, cu factorul de intensitate al tensiunii, Klc, care este o N,=fA
caracteristica de material ?i cu integrala J. dn (68)

2.3.1. Criteriul de evaluare a integritatii structurale a materialelor cu defecte evolutive

Prin m^uratori experimentale s-a aratat ca intre viteza de propagare a fisurii, sarcina
Conditiile generale de echilibru a unei fisuri intr-im mediu elastic sunt date de relatia le lucru, Klc, lungimea fisurii ?! numarul de evenimente (sau rata lor) exista o interdepenta,
urmatoare; ■elaliile de mai sus fiind acoperitoare pentru aceasta tratare, eJe reprezentand o evaluarea
lantitativa a emisiei acustice in funtie de tenacitatea materialelor.

68 69
I
2.3.2. Criteriul cantitativ empiric al evaluarii structurilor metalicc prin emise acustica 2.3.3. Criteriul de evaluare a integritatii structurale stabilit cu integraia J

Considerand ca factorul de intensitate al tensiimii defme^te univoc cmnpul de Criteriul J - integral se aplica in cazul materialelor in care este dominanta starea de
tensiune §i defomialie din zona varfului fisurii s-a constatat experimental ca exista o relatie tensiune elastica pana in stadiul ruperii.
exponenfiala intre geometria corpului, viteza de propagate a fisurii factorul de intensitate: Criteriul folosit anterior, cel pentru Klc este aplicabil materialelor in care curgerea
plastica in zona adiacenta varfului fisurii precede ruperea. Deoarece in practica este dificila
da deiimitarea certa a doraeniilor de aplicafie s-a pus problema unei abordari unice care sa
dn
= C(AA:)"
(69) permita cuprinderea tuturor condifiilor. Aceasta abordare este posibila prin utilizarea
jntegralei J.
unde C=AB-'" Integraia J este definita ca fiind integraia de contur numeric egala cu rata de
m=2-6 descre§tere a energiei poteniiale de deformatie U a unui corp solid, raportata la imitatea de
m = 4 ( pentru o valoare medie) grosime. Practic integraia J se determina experimental din incercari de complianfa ( ea fiind
da/dn e(10 ; 10 ) rcgasita sub numele de rezilienfa, avand unitatea de masura J/m) §i se poate calcula pentru
B = 80 d^ / mm stadiul inilierii fisurii cu formula:
A = 0,8-10 daN/mm pentru ofeluri
B = 280 daN/mm ” 2CT^A^ (72)
A = 0,63 daN / mm pentru aluminiu
!gC = 0,0483 a-12,432 Integraia J asociata cu tehnica emisiei acustice ofera posibilitatea decelarii initierii
fisurii. Corelate aceste doua tehnici ofera un model superior lui Klc §i DCVF, prin
Relafia (69) prezinta limitari deoarece; posibilitatea decelarii stadiului critic a fisurii in starea incipienta dezvoltarii.
Tehnica emisiei acustice irapreuna cu integraia J ofera posibilitatea detectarii fisurii in
1) relatia se bazeaza pe solutia elastica a campului de tensiune; stadiul initierii fisurii, stadiu ce corespunde pentru o valoare critica infiala a integralei J (
2) relatia presupune propagarea la orice variafie a lui AK; notata cu J1(EA). Aceasta valoare este urmata de o valoare intermediara corespunzatoare
3) dupa urui autori, cum ar fi J. Klesnil s-a stabilit in baza teoriei mecanicii ruperii extinderii fisurii, ajungand la valoarea critica atunci cand ruperea este iminenta. Asupra
acestui model se revine in capitolul metodelor experimentale, unde se prezinta pe larg
ca: intreaga metoda de detemiinare a numarului de evenimente de emisie acustica prin
intermediul integralei J.
dn Prin masuratori experimentale, in timpul testelor de emisie acustica, s-a demonstrat
(70) existenta unei legaturi intre semnalele de emisie acustica §i integraia J. Dificultatea acestor
determinari consta in prinderea momentelor §i a vaiorilor pentru Klc §i Jlc, pentru cele trei
unde K pentru domeniul elastic reprezinta limita inferioara a variatiei factorului de stadii ale imei incercari de oboseala pentru epruvete compacte cu fisura amorsata, anume
intensitate sub care fisura se poate men|ine stabila (este practic stabilizata, adica nu se mai plastificare, saturare, mifierea fisurii. Fiecarui stadiu ii corespunde o valoare minima §i
propaga). maxima pentru Klc, Jlc §i Nf (EA).
4) dupa H. Dunegan , A. Tetelraan §i D. Harris relatia (70), este valida pentru Cercetatorii H. Dunegan , A. Tetelman ?! D. Harris atrag atenfia asupra cazurilor
detectarea propagarii fisurilor de oboseala prin tehnica emisiei acustice §i au aratat ca: abordate, respective:
a) cazul corpuriior liniar elastice ?i al corpurilor cu deformatii plastice limitate la varful
dn fisurii, integraia J, apare egala cu forta pentru extinderea fisurii G, situajie valabila
pentru stadiul critic.
(71) b) cazul corpurile plastice integraia J nu mai poate fi interpretata ca forta pentru
extinderea fisurii, in acest caz determinandu-se numai din masuratori experimentale
integraia J.
c) cazul corpurilor elastoplastice integraia J este o masura a intensita|ii campului de
tensiune §i deformafie plastica din zona adiacenta varfului fisurii, aceasta abordare
Relafiile de mai sus au fost verificate §i pe modelele experimentale realizate pentru fiind echivalenta cumatoda Klc.
testele de emisie acustica efectuate in condijii de laborator pe o serie de oteluri de mare
importanta in industria energetica. Criteriul J este superior celorlalte criterii prin posibilitatile de determinare directa din
incercarile de complianfa. Cunoscand ca:

70 71

I
 ’^tearelic
E CAPITOLUL 3
(73)
ECfflPAMENTUL DE EMISIE ACUSTICA

!n lume sunt cunoscute mai multe firme producatoare de echipamente specializate

Rezulta ca numarul de evenimente de emisie acustica estimat pentru o structura ce pentru analiza semnalelor de emisie acustica, printre care menjionam Bniel & Kjaer,
prezinta discontinuita|i structurale este dat de relafia: Diinegan & Trodine, Namicon. In Romania este cunoscut un echipament portabil cu un canal
f3rue] & Kjaer de genaratia anilor 1970, destinat analizei emisiei acustice, la care pentru
JEC limiuuea benzii de freevenja a semnalelor recepfionate se folosesc filtre incorporate in
{Nr^) leorelic
(1-^) (74) preamplificatori, pentru condilionarea semnalelor se folosesc amplificatoare de condifionare
de banda larga separate pentru fiecare traductor in parte, iar pentru analiza semnalelor
In cadrul cercetarilor intreprinse s-au detenninat §i verificat aceste criterii pentru conclilionate se folose§te un analizor cu 4 canale §i trei moduri de lucru :
prima data in tara noastra, ele fund experimentate pe materiale policristaline. - modul de lucru pentru urmarirea simultana a numarului sau ratei oscilaiiilor de
emisie acustica;
- modul de lucru ponderat, pentru urmarirea pe un singur canal a distributiei in
amplitudine a oscilaliilor de emisie acustica pe 4 canale;
- modul de lucru localizare, pentru inregistrarea timpilor relativi de sosire a
semnalelor la 3 dintre traductoare, fa^a de un al patrulea traductor condiderat a fi situat cel
mai aproape de sursa semnalului de emisie acustica.
Acest echipament are o serie de dezavantaje printre care menfionam : schimbarea
greoaie a filtrelor de freevenfa, necesitatea unor cabluri de legatura intre fiecare ampliflcator
dc coiidifionare a semnalelor §i analizorul propiu-zis, oferirea unui numar restrans de
parainetrii pentru caracterizarea activitalii de emisie acustica, necesitatea schimbarii §i
concclarii cablurilor provenite de la diferite canale la mufa corespunzatoare modului de lucru
ponderat a analizorului, ceea ce conduce la intreruperea supravegherii, dificultatea preluarii
timpilor relativi la modul de lucru localizare in cazul unor evenimemte cu succesiune rapida,
dificulEate carepoate fi depa§ita numai prin conectarea analizorului la un calculator electronic
^i care nu este realizabila cu acest echipament.
De asemenea, in tara, este cunoscut un echipament destinat analizei emisiei acustice
cle tip Trodyne, caracterizat prin aceea ca asigura o analiza complexa, asistata de calculator, a
semnalelor de emisie acustica provenind de la un numar mare de traductoare, inclusiv
iocaii/area surselor de emisie acustica, el este stationar, de generajia anilor 1970 §i are un
gabarit mare. Amplificatorul pentru condi|ionarea semnalelor prelucreaza numai oscilaliile a
caror amphtudine depa§e§te un prag fix de 0,1 V. Acest echipament, adeevat pentru
supravegherea continua in functionare a unor utilaje de o deosebita importanta ( de exemplu,
circLiilele primare din centralele nucleare - electrice ), este impropiu pentru test^ea periodica
a unor diferite utOaje, atat datorita faptului ca este netransportabil, cat §i datorita faptului ca
nil se pot utiliza toate facilitajile pe care le ofera metoda emisiei acustice.
Un alt echipamnet de emisie acustica monocanal al firmei americane Physical
Acoustics Corporation este folosit la experimente de laborator in cadrul UPB.
Pomind de la aceste consideratii, in tara s-a realizat ^i brevetat un echipament
computerizat de analiza emisiei acustice [21]. Scopul inventiei a fost acela de a asigura
cfccluarea testelor in condi^ii industriale, prin supravegherea subansamblelor din instalatii
energetice, in conditiile obtinerii unui volum sporit de informalii rezultate din prelucrarea
semnalelor de emisie acustica.
Echipamentele pentru analiza §i localizarea surselor de emisie acustica se clasifica
a,sttci:
Echipamente portabile pentru analiza §i localizarea surselor de emisie acustica
care au patru traductoare;

72 73
 - Echipamente multicanal pentru supravegherea on-line a emisiei acustice, dedicate oblinut trace printr-un repetor pe emitor §i actioneaza simultan un amplificator de adaptare
pe tip de subansamblu industrial. pentru a putea fi vizualizat semnalul pe un osciloscop. In componenfa, echipamentul are un
In tara, in anu! 1990 s-a realizat §i brevetat primul echipament portabil cu patru canale detector de nivel de zgomot urmat de un amplificator de adaptare ce determina o tensiune
dedicat analizei semnalelor de emisie acustica. Echipamentul este destinat anallzarii continua dependenta de nivelul zgomotului ce insofe§te semnalele de emisie acustica, care
semnaielor electrice ob|inute de la traductoare piezoelectrice, excitate de vibra|iile de jinpreuna cu o tensiune fixa §i cu una reglabila genereaza tensiunea de referinIa.proporlionale
frecventa ultrasonora ( emisie acustica ) provenite de la propagarea unor defecte sau de la lininr sau logaritmic cu numarul de evenimente, numarul de oscilatii sau cu numarul de
deformarea structurii cristaline in materialul pieselor aflat sub acjiunea solicitarilor mecanice, impulsuri proportional cu aria de sub curba de emisie acustica, intr-un bloc de ie§iri
in vederea locaiizarii defectelor §i a stabilirii gradului de pericuiozitate pentru siguranta in iinulogice, in vederea inregistrarii pe inregistratoare sau in memoria calculatorului pentru
functionare a pieselor respective. Echipamentul este specializat examinarii profilactice a unor prelucrari complexe de date [20,21, 36,37].
subansambluri de importanta deosebita, din centralele electrice sau alte instalatii industriale,
prin analiza emisiei acustice, fie in flinclionare, fie cu ocazia opririlor planificate pentru
reparatii ?i cu simularea sarcinii stimulatoare de emisii acustice.
3.1, TRADUCTOARELE DE EMISIE ACUSTICA
Prin aceasta solutie, s-a realizarea unui echipament compact, transportabil,
computerizat, cu 4 canale, care asigurS atat localizarea surselor de emisie acustica, cat §i
Pentru analiza semnalelor de emisie acustica, in vederea stabilirii intensitajii
analiza semnalelor de emisie acustica de la toate cele patru canale simultan, acest echipament
Ibnomenelor in materiale sau a locaiizarii surselor de emisie acustica se foJosesc traductoare
avand o mare elasticitate in stabilirea conditiilor de testare.
piezoelectrice care transforma in semnal electric unda mecanica rezultata ca urmare a
Echipamentul de analiza semnalelor de emisie acustica, elimina dezavantajele
propagarii fisurilor sau a defectelor din materialul expus solicitarilor mecanice.
mentionate celorlalte echipamente existente folosind un preamplificator de banda larga cu
Traductoarele permit ob|inerea unei unde electrice de forma unei unde sinusoidale de
amphficare fixa, adaptat cu traductoarele piezoelectrice, urmat de un amplificator de
ainortizare, amplitudinea sinusoidelor flind corelata cu amplitudinea undei elastice, iar
condilionare a semnalelor care cuprinde in afara et^elor de adaptare la intrare §i intre
(recven{a semnalelor fiind determinata de frecven{a de rezonanta a ansamblului traductor -
circuitele cu functiuni diferite, un amplificator selectiv a carui banda de trecere poate fi aleasa
aterial. Traductorul piezoelectric are o impedanta echivalenta permanent realizata printr-o
de la panoul frontal al aparatului printr-un comutator electronic, ce are rolul de a limita banda
capacitate de cSteva sute de pF §i o rezistenla de valoare mare.
de trecere pentru seninalele provenite de la traductoarele ce au caracteristici de frecvenja
Traductoarele de emisie acustica (TEA) au urmatoarele caracteristici tehnice
diferite. Totodata sunt folosite ?i pentru a atenua cat mai mult semnalele parazite, ce se pot 136,37,38] :
induce din mediul ambiant.
In scopul cre?terii eficacitatii controlului §i supravegherii prin emisie acustica a unor
structuri metalice, pentru stabilirea intensitatii fenomenelor de emisie acustica §i pentru
localizarea surselor de emisie acustica, echipamentul are in structura traductoare Nr Caracteristica Unitatea de Tipul TEA
piezoelectrice pentru transformarea undei mecanice in semnal electric, amplificatoare de traductorului masura traductorului
conditionare a semnalului de emisie acustica care asigura o amplificare reglabila ?i selectiva TEA in functie de frecventa
pentru adaptare la diferite traductoare §i nivele ale semnalelor de emisie acustica. Aceste 200 KHz 800 KHz
amplificatoare genereaza totodata tensiunile analogice §i sub forma de impulsuri ce 1 Diametrul mm 18 18
caracterizeaza semnalele de emisie acustica ^i le receptioneaza intr-un bloc de analiza a Inaltimea mm 16 16
intensitajii fenomenelor de emisie acustica, oferind posibilitatea inregistrarii urmatoarelor
Greutatea g 15 14
caracteristici: numarul de evenimente, num^l de oscilatii, un numar de impulsuri
Frecventa de rezonenta KHz 200 +15% 800 +8%
proportionale cu aria de sub curba de emisie acustica §i amplitudinea primei oscilatii pentru
obfinerea informatiiior necesare stabilirii intensitatii fenomenelor de emisie acustica, urmand > Tensiunea de ie§ire mV min. 40 min. 40
ca rezultatele obtinute sa fie afi^ate pe un panou frontal pentru comenzi ?i afijare sau prin Rezistenta de izolatie ohm 10 7
intermeduil unui bloc pentru ie§iri analogice, sa ofere o tensiune de ie§:ire proportionala cu 7 Temperatura de Jucru oc - 33 250
num^l de evenimente, numarul de oscilatiiii sau aria de sub curba de emisie acustica la
scara liniara sau logaritmica pentru inregistrare.
Pentru localizarea surselor de evenimente de emisie acustica se foIose§te un bloc de Traductoarele folosite in testele de emisie acustica sunt de doua tipuri de 200 KHz §i
determinarea diferentelor de timp de propagare, bloc care asigura afi§area pe panoul frontal de 800 KHz , ele fiind realizate in Romania de catre ICPE in colaborare cu ICEMENERG
al aparatului a diferentelor de timp de propagare relative la primul sosit.. Cu ajutorul acestor Rucure§ti [36, 37, 38].
inregistrari se poate determina pozifia surselor de emisie acustica intr-o structura data. Frecvenla de rezonanta a acestor traductoare a fost determinata §i comparata cu cea a
Una din problemele importante pe care le rezolva un astfel de echipament este aceea Imductoarelor realizate de firma Trodyne.
ca are in structura filtre selective de banda foarte larga, banda larga si banda ingusta, ce
prelucreazS semnalele de la traductoare, amplificate intr-un preamplificator de banda larga Frecventa de rezonanta pentru cele doua tipuri de traductoare este data in tabelul de
ale carui ie§iri, selectionate de la panoul frontal se aplica la intrarea unui sumator, urmate de mai jos:
un atenuator reglabil de la panoul de afi?are, urmate de un amplificator, dupa care semnalul

74
75
 Traductorul Seria Frecvenla de Uies(V) C(pF) R(0)
TEA rezonanla
(KHz)
TEAl 1 216 108,4 514 10 '
2 214,3 99.5 520 10 '
3 217,6 106 538 10 ^
4 215,1 103 430 10 '
TEA 2 5 782 98.5 540 10 '
6 773,3 100,4 550 10 '
7 783,3 100,6 528 10 '
8 782,5 100,3 534 10 '

Fig.39 Schema bloc a echipamentului de prelucrare a semnalelor de emisie acustica [21]

Traductoarele au capsula confectionata din o^el C 120 ( conform STAS 3583-80),
discul piezoceramic este realizat din material PZTM, capacui traductorului este confectionat
din otel C 120, talpa este construita din sticlotratitex placat cu in strat subtire cu cupru, iar
mufa de ie§ire este argintata.

3.2. PREAMPLIFICATORUL PENTRU PRELUCRAREA SEMNALELOR

Preamplificatorul are rolul de a asigura adaptarea cu impedanja traductorului,

amplificarea de tensiune de 40 dB, adaptarea cu impedanja cablului coaxial cu care se face
legatura cu amplificatorul , cablu ce poate avea lungimi diferite si banda de trecere cat mai
iarga pentru a se putea folosi cu ambele tipuri de traductoare. Preamplificatorul de semnal
este realizat sub forma de casete separate prevazute cu doua mufe pentru conectare.

3.3. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI PENTRU ANALIZA

SEMNALELOR DE EMISIE ACUSTICA

Echipamentul de analiza semnalelor de emisie acustica realizeaza doua functiuni principale:

a) Analiza intensitafii fenomenelor de emisie acustica realizata prin masurarea
numarului de evenimente de emisie acustica ?i prin masurarea unor parametrii caracteristici
acestor evenimente, cum ar fi numarul de oscilatii, aria de sub curba de emisie acustica,
amplitudinea maxima a oscilatiilor. M^imile masurate, cu exceplia tensiunii de varf, date in
volti, pot fi date atat sub forma de rata de aparilie pe intervale de timp bine determinate,
selectabile de la panoul frontal, cSt §i sub forma cumulata;
b) Localizarea m plan a surselor de emisie acustica prin masurarea timpilor relativi
de propagare prin excitarea a patru traductoare dispose intr-o geometric cunoscuta pe corpul
metalic testat.
Analiza semnalelor de emisie acustica se poate face pentru oricare traductor prin
selectare de la panoul aparatului. Cand echipamentul lucreazS in modul de lucru localizare
diferenlele de timp de propagare sunt afi§ate in ordinea sosirii undei la traductoare (primul
traductor care receptioneaza unda va fi considerat traductorul de timp zero). Datele introduse
in memorie pot fi prelucrate atat in paralel cu achizilionarea datelor prin dialog cu
calcuJatorul, cat ulterior dupa efectuarea masuratorilor.
In forma realizata, echipamentul serve^te la cercetarea fenomenelor de emisie acustica
in materiale §i la stabilirea criteriilor optime de evaluai'e a integritatii materialelor. Schema
bloc a echipamentului este prezentata in figura 39.
76
77
 3.3.1. PANOUL FRONTAL AL ANALIZORULUIDE EMISIE ACUSTICA
Pe panoiil frontal sunt reali2ate comenzile necesare pentru alegerea regimurilor de
funcfionare, a modului de lucru cu memoria, a amplificarii §i a modului de prelucrare
condi^ionala a semnalelor de emisie acustica.
Amplificarea de tensiune poate fi reglata de la panou in limitele 0-50 dB, banda de
trecere a amplificatorului se poate alege cu im comutator avand la dispozitie urmatoarele
posibilitafi;
- banda ingusta (realizata de un filtru acordat pe o fi-ecvenfa de circa 230 KHz §i cu o
largime de banda de 3 dB corespunzatoare la 30 KHz; filtrul acesta fiind recomaudat sa se
foloseasca atunci cdnd mediul este foarte zgomotos);
- banda larga ( presupune mentinerea Constanta a amplificarii in domeniul de 100 -
800 KHz);
- banda foarte larga ( 50 KHz - 2 MHz); aceasta banda fiind recomandata pentru
localizarea surselor de emisie acustica).
Tensiunea de prag pentru punerea in evidenta a oscilaliilor ce caracterizeaza
evenimentuJ de emisie acustica se poate alege de la un comutator pentru urmatoarele situafji;
- prag fix (de circa IV);
- prag reglabil (0 - 3V);
- prag stabilit in mod automat in fimcp’e de niveJul zgomotelor captate de aniplificator.
Urmarirea evolutiei tensiunii de prag pe modul automat permite obfinerea unor
informalii asupra zgomotelor captate din mediul ambiant.
Modul de funcjionare cu echipamentul se alege prin intermediul unui comutator aflat
tot pe panou, existand doua posibilitaji de alegere:
a) modul de lucru analizd, inregistreaza numarul de oscilatii, numarul de evenimente
de emisie acustica, numarul de impulsuri proporfional cu aria de sub curba de emisie acustca
(aria),tensiunea de varf. Toate aceste marimi pot fi date sub forma cuinulata sau sub forma de
rate de aparitie.
In cazul acumuiarii, la fiecare eveniment , numarul ini'egistrat pentru evenimente
create cu o unitate, numarul inregistrat la oscilafii create cu numarul de oscilatii caracteristic
evenimentului (dependent §i de banda amplificatorului, de amplificare ^i de tensiunea prag),
iar numarul inregistrat la arie create cu un num^ de impulsuri proportional cu aria de sub
curba infa?uratoare a e\'enimentului de emisie acustica dependenta de banda de trecere a
amplificatorului, de amplificare ?i de tensiunea prag.
In cazul in care se lucreaza pe rata de aparitie se afi§eaza numarul de impulsuri
inregistrat in intervalul de timp anterior preselectat. Atunci c^d numarul de evenimente este
prea mare se poate introduce un factor de amplificare de I02, 10^, 10^. Analiza semnalelor se
face pentru fiecare canal in parte, existand posibilitatea selectarii numarului de canal;
b) modul de lucru localizare (se selecteaza de la comutator), inregistreaza timpii
de
propagate ai undei §i prin intermediul lui se pot deterraina coordonatele sursei de emisie
acustica;
c) modul de lucru local are prioritate fata de celelalte moduri de lucru §i are
rolul de a
bloca afi§ajul in vederea cercetarii continutului memoriei. La fiecare actionare a butonului
pentru contorul aparatului se afi§eaza con|inutul memoriei la adresa respectiva sub forma de
diferente de timp de programare;
d) modul de lucru pentru calculator este realizat atat in dialog direct operator -
78
calculator, sub controlul operatorului, fie independent de operator. In cazul in care
calculatorul soHcita date din memoria analizontlui se blocbeza celelalte moduri de lucru pana
]., tjpiiizarea cererilor calculatorului. Calculatorul poate solicita, la cerere citirea confinutului
iriei cu §tergerea contorului §v f^a resetarea contorului . Selectarea raarimilor se
eaza prin intermediul unui selector existand posibilitatea inregistrarii datelor, fie la scara
logaritmica, fie la scara liniara
3.3.2. AMPLIFICATORUL
Rolul amplificatorului este de a a asigura prelucrarea condilionala a semnalelor,
selectiva a semnalelor ?! ob|inerea semnaleolor analogice §i logice necesare
prclucrarii ulterioare a semnalului. Semnaiele ob^inute de la preampiificator se aplica unui
repcior pe emitor. le^irea repetorului constituie simultan §i ie§irea circuitului numit banda
I'oiirie largS. Din acest punct semnalele sunt aplicate unui filtru cu banda larga, de la i6?irea
rcpeiorului, semnalele sunt aplicate succesiv unui atenuator reglabil de pSna la 50 dB, apoi
unui atenuator de 9 dB, realizandu-se astfel reglajul de amplificare de 59 dB. Selectaiea
fimplificarii se face de la panou! frontal al aparatului. De la amplificatoarele selective ?!
atcuviatoare, printr-un repetor, oscilatiile liniare sunt oferite spre vizualizare pe un osciioscop.
Simultan semnalele se aplica unui alt repetor pe emitor cu ajutorul caniia se realizeaza:
- circuite pentru formarea semnalelor logice;
- circuite pentru detectarea anvelopei semnalelor generate la ie§irea detectorului;
- circuite pentru detectarea tensiunii de varf, urmate de un amplificator adaptor care
asigura, la bomele unei capacitap, inregistrarea valorii de varf a semnalelor de emisie
n^ii.iiica. Aceasta tensiune de ie§ire disponibila este masurata printr-un convertor analog
numeric. Pe aceea§i placS de circiut imprimat sunt realizate $i stabilizatoareie de +12 V §i - 6
V necesare comparatoarele. Tensiunile de alimentare primite, cu filtrele corespunzatoare,
—ie +5 V §1 - 15 V. Comsumurile totale pentru amplificatorul unui canal sunt de circa
) 00 inA penfi-u 5 V ?i de circa 500 mA pentru + 15 V §i - 15 V.
Comenzile pe care amplificatorul le prime§te de la panoul firontal sunt urmatoarele:
TCgiaj amplificare intre 40 dB §i 100 dB; selectare a selectivitafii amplificatorului (banda
larga. banda foarte larga, banda ingusta); selectare tensiune ( care poate fi prag fix de IV;
prag reglabil in jurul valorii de 1 V; autoreglabil, respectiv automat in flinctie de nivelul
/.goiiiotului).
La panoul frontal al aparatului amplificatorul trimite semnalele pentru indicarea
activitatii de emisie acustica, semnalul de saturare a amplificatorului §i tensiunea de prag in
veocrea masui^rii. La panoul frontal se afi§eaza oscilafii liniare, oscillafii TTL, anveliopa
TTI..
3.3.3. BLOCUL PENTRU MASURAREA TIMPILOR DE PROPAGARE
Acest bloc este foiosit la localizarea surselor de emisie acustica. El primeste
infoi-malii de la cele patru traductoare §1 asigura semnalele necesare inregistrarii corecte a
tin'ipilor de propagate lelativi. In cazul in care inregistrarea acestora se face numm prin
afi^arca lor pe panoul frontal al aparatului, acest bloc asigura inregistrarea la traductorul
cxciliU mai intai §i genereaza semnalele necesare inregistrarii diferenfelor de timp de
are panS la excitarea celorlalte traductogue, masurate in msecunde. In cazul in care nu
sunt cxcitate traductoarele, dupa un anurait timp prestabilit se anuleaza masuratoarea,
a§tept;jndu-se un alt eveniment. Cand diferentele de timp de propagare se inregistreaza ?i in
meniorie blocul pentru masurarea timpilor de propagare relativi genereaza §i semnalele
fiecc.sare inregistrarii in memorie.
79
 Automatul pentru localizare testeaza daca s-au scurs 5 ms de la ultima oscilatie
primita pe oricare intrare §i in caz contrar reintra in bucla. In acest fel se garanteaza luarea in
consideratie a uuui eveniment incepand cu momentul de timp in care nu mai exista oscilafii
provenite de la un canal. Aceasta conditionare limiteazS la 200 num^I de evenimente luate
in consideratie ( daca evenimentele apar mai repede de 5 ms imul faja de altul atiinci sunt
analizate partial ). Pentru situatia in care nu au sosit oscilatii, semnalele de emisie acustica nu
s-au propagat la unul din traductoare, automatul revine in starea initiala. Daca nu apar
anomaiii automatul va da comanda de "transfer paralel de date", iar impulsurile de comanda
generate vor fi multiplexate.
3.3.4. BLOCUL PENTRU ANALIZA SEMNALELOR DE EMISIE ACUSTICA
BlocuJ acesta are roiui de a pune in evidenfa num^I evenimentelor inregistrate,
numarul de oscilafii corespunzatoare acestor evenimente, precum §i un numar de impulsuri
proportional cu aria de sub curba de emisie acustica. De asemenea cu ajutorul acestui bloc se
masoara §i amplitudinea maxima a oscilatiilor tensiunea de varf data la o secunda, Numarul
de evenimente, oscilatii §i impulsuri de arie se afi§aza cu patru cifre §i se dau fie sub forma
cumulata ( numarul total obtinut de la inceperea masuratorilor), fie sub forma de rata de
aparifie. Se afi^eaza numarul total de impulsuri obtinut intr-o secunda, in 10 secunde sau in
100 secunde, aceste moduri de afi§are sunt utile in regim de supraveghere, ele fiind
selectabile de la panoul frontal. De asemenea sunt prevazuti coeficientii de multiplicare cu
100 pentru evenimente, respectiv cu 1000 §i 10000 pentru oscilatii ?i arie care pot fi selectati
tot de la panou. Prin intermediul acestui bloc poate fi analizat oricare din cele patru canale,
seleclia reaUzandu-se prin intermediul unui multiplexor analogic ?i logic. Numarul canalului
pe care se achizitioneaza este afi§at pe panou.
3.3.5. BLOCUL PENTRU MASURAREA TENSIUNII DE VARF
Blocul de masurare a tensiunii de varf este un voltmetru numeric realizat cu rampa
liniara. Intrucat inregistrarea tensiunii de v&rf se face numai la panoul frontal al aparatului ?i
are semnificalie numai pentru un anume eveniment, masurarea acestei marimi se face la circa
1 secunda. De asemenea masurarea tensiunii de varf incepe numai daca a aparut §i semnalul
anvelopa TTL, avand in vedere faptul ca de obicei nu prima oscilatie are valoarea maxima a
amplitudinii, realizandu-se astfel §i o oarecare protecpe la zgomote.
Generatorul de 1 MHz este realizat cu unul din comparatoarele circuitului BX 339,
urmat de un separator comparator §i un etaj pentru interfatare TTL. Impulsurile de 1 MHz
sunt reaiizate cu ajutorul generatoralui cu cuart intr-un oscilator cu porfi. Cristalul fiind de 5
MHz, urmeaza o divizare cu 5 in circuitul numarator decadic 25- 490 . Impulsurile de 1 MHz
sunt disponibile §i la ie§ire.
Tensiunea de v^rf masurata poate aparline oricaruia dintre cele patru amplificatoare.
Selectarea se face printr-un multiplexor analogic comandat de la panoul de comanda. In mod
corespunzator se multiplexeaza §i semnalul anvelopei ?i se trimite spre exterior.
80
3.3.6. BLOCUL PENTRU MASURAREA ARIEI DE SUB CURBA DE EMISIE
ACUSTICA
Acest bloc are rolul de a genera la o ie?ire un numar de impulsuri proportionale cu
aria de sub curba de emisie acustica. O buna aproxima^ie se poate obtine daca se masoara aria
dc sub curba anvelopei (liniara) objinuta de la amplificatorul de prelucrare condifionala.
Blocul cuprinde un etaj separator inversor cu amplificatorul, patru comparatoare care
.i^«.ritin aceluia§i circuit integrat BM 339, repetoarele reaiizate cu tranzistoare bifilare §i
• Eea logica conditional^ realizata cu porti. Aria de sub curba de emisie acustica se masoara
Iblosind cele patru comparatoare cu pragurile de valori crescatoare (0,25 V; 0,5 V; 1V; 2V)
cu frecvetelede baza de 1;2;4;8 Mliz. Frecvenfele necesare sunt obtinute de la un generator
de baza multiplicandu-le cu un circuit divizor de frecvenja. Impulsurile obtinute la ie?irea
acestui bloc sunt trimise mai departe spre circuitul de comanda a sistemului de afi§are.
3.3.7. BLOCUL PENTRU MASURARE SI AFISARE
Blocul de masurare §i de afi§iare mdepline§te urmStoarele functiuni;
a) pe modul de lucru localizare asigurd inregistrarea canalului pe care au sosit mai
muii impulsurile §i apoi afi§eaza diferentele de timp de propagate, in ps pentru celelalte
canale. Afi§ai'ea se face pentru fiecare eveniment ce a declan§at fronturile de unda ^i care se
propaga pana la toate cele patni traductoare; in caz contrar, dupa circa 5 ms de Ja sosirea
primului impuls, aparatul se reseteaza §i a§teapta alt eveniment;
b) pe modul de lucru localizare cu inregistrare in memorie, asigura ca diferenfele de
timp de propagare sa fie trimise blocului de memorare, totdeauna in ordinea de la 1 la 4 ,
nentru primul canal excitat, inregistrSndu-se valoarea 000;
c) pe modul de lucru localizare(local) datele imcrise in memorie pot fi afi§ate pe
pttnoul aparatului prin citirea lor incrementata de la panou;
d) pe modul de lucru analizd, se inregistreaza numarul de evenimente, numarul de
oscilatii ?! numarul de impulsuri proportionale cu aria de sub curba de emisie acustica,
marimi masurate sub forma cumulata sau sub forma de rata de aparijie, dupa cum se
. cteaza de la panou. De asemenea, se masoara tensiunea de vdrf generata in convertor,
odata la fiecare secunda fiind afi§ata in volti. Pentru numarul de evenimente se poate
■ )duce un factor de scala de 10^ , iar pentru numarul de oscilatii ?i pentru numarul de
impulsuri ce reprezinta aria, se pot introduce factori de scala de 10^ sau de 10“^ .
Deoarece s-a urmarit evitarea transmiterii paralele a informatiei s-a realizat un bloc de
comanda pentru transmiterea seriala a dateior spre calculator.
Afi^area propriu-zisa se realizeaza cu ajutorul unor afi§oare cu 7 segmente comandate
dc decodificatorul de tip 447. La inregistrai'e se aplica impulsuri de deplasare generate in
blocul de comanda cu frecventa de 1 MHz. Pentru fiecare canal de afi§are sunt prevazute
nuniaratoare decadice de tip 490 ede caror ie§iri sunt conectate la intrarile unor registre de
deplasare de tip 495. Num^atoarea incepe prin aparitia impulsurilor de masurare. In urma
81
comenzii de transfer paralel informa|ia trece in registre §i apoi in urma unei comenzi de
transfer serie trece in registre de afl§are.
In cazul in care se face inscrierea in memorie se vor genera 64 impulsuri de transfer
care asigura atat transferul in registrele de afi§are, cat §i transferul in registrele memoriei.
3.3.8. BLOCUL DE lESIRI
Acest bloc are rolul de a fiimiza la o boma de ie§ire o tensiune continua ( sau cu
variatii lente ) dependenta de numanil de impulsuri sosite la intrarea sa. Aceasta dependenta
poate fi liniara sau logaritmica, prin selectarea de pe panoul frontal, iar impulsurile ce
urmeaza a fi convertite corespund numarului de evenimente ini’egistrate, numarului de
oscilaiii sau ariei de sub curba de emisie acustica.
Unitatea de ie§ire liniara asigura proporfionalitatea intre valoarea numerica afi§ata pe
panoul aparatuiui tensiunea de ie§ire , adic& pentru numarul 9999 se genereaza 10 V, iar
pentru 0000 se genereaza 0 V.
Unitatea de ie§ire logaritmica are rolul de a asigura punerea in eviden^a a unui numar
mic de evenimente (osciiafii sau impulsuri de arie) §i aceasta unitate funcfioneaza in a§a fel
incat la ie^ire se vor objine urmatoarele valori de tensiune: pentru 1 impuls o tensiune de 0 V;
pentru 10 impulsuri o tensiune de 2,5 V, iar pentru 9999 impulsuri o tensiune de 10 V §1 o
variafie logaritmica intre aceste valori.
3.3.9. BLOClfL DE MEMORIE
Blocul de memorie are rolul de a permite inregistrarea timpilor de propagare relativi
pentru un numar de 256 evenimente. Capacitatea memoriei este de 16K, pentru fiecare
eveniment fiind necesari 4 (timpi) x 4 (cifre) x 4 (bi^i) = 64 biti. Memoria este prevazuta cu o
unitate de comanda care asigura generarea semnalelor de ie§ire §i de citire, precum §i de
control asupra contonilui. ContinutuI memoriei poate fi citit automat, prin intermediul unei
interfete seriale, sau local, prin resetarea contorului §i apoi incrementarea conlinutului
acesteia. In acest caz cei patru timpi relativi sunt afi§ati pe panoul frontal al aparatuiui.
Inscrierea datelor in memorie se face automat pe modul de lucru localizare, daca mai
este loc in memorie §i daca aceasta nu se afla in dialog cu calculatorul. Daca se inscriu 256
evenimente, atunci se depa§e?te capacitatea memoriei §i analizorul avertizeaza depa§irea
memoriei.
3.3.10. INTERFATA SERIALA PENTRU CALCULATOR
Interfata seriaJa cupleaza echipamentui la un calculator IBM PC 286 in scopul citirii
continutului memoriei, pentru determinarea pozitiei sursei de emisie acustica in raport cu
pozi|iile prestabilite ale celor patru traductoare §i pentru supravegherea continua a
structurilor supuse solicitarilor, prin evaluarea parametrilor emisiei acustice.
In cazul in care calculatorul iaitiaza un dialog cu echipamentui, interfata genereaza un
semnal care inhiba restul funcliunilor. Dialogul cu calculatorul este realizat de catre un
automat ce functioneaza daca este pe modul automat. Cand modul de recepjie a recepfionat
un cod de comanda, se emite un semnal "start dialog" care este sesizat de automatul de
dialog. In flmclie de comanda primita se reseteaza adresa; se cite§te contorul; se da comanda
"citire contor + memorie; citire contor + memorie + resete adresa " §i automatul efectuaeza
operatiile necesare. El starteaza automatul de "emisie date", de cate ori este necesar pentru a
82
nite date catre calculator. Tot de aici se comanda incarcarea registrului de deplasare de la
emisie. El se incarca, fie in paralel cu adresa registrului de memorie, fie serial cu cei 8 bifi din
.morie. Confinutul memoriei este transmis serial catre calculator incepand de la adresa 0
pana la adresa curenta din registrul de adrese ai memoriei. Dupa terminarea unei astfel de
operalii se revine in starea ini{iala de a?teptare §i se reia un non dialog.
3.3.11. AUTOMATUL GENERAL SI TRANSFERUL DE DATE
Lucrul cu memoria este condifionat de fimctionarea unor automate ce comanda
sccventele de lucru pentru fiecare acfiune in parte. Coordonarea funcfionarii acestor automate
; facuta de catre un automat general ce starteaza dupa caz cate un automat particular. In
tiinpul cat automatul particular termina operatia ce o avea de facut, se emite un semnal ce
sesizat de catre automatul general care apoi comanda controlul unui alt automat pentru
liucare mod de lucru in parte.
Transferul de date in memorie se face cu ajutorul unui automat ce este pomit de catre
seinnalul ” pentru transfer " emis de catre automatul general. Acest transfer are loc in
urmatoarele conditii: cand aparatul este pe modul de lucru automat; cand nu se lucreaza
direct cu calculatorul de catre operator; c&id memoria este plina; cand a avut loc o cerere de
isfer de date. In urma indeplinirii acestor condijii automatul general emite semnalul pentru
iransferul de date, ce este sesizat de catre modulul pentru transferul datelor in memorie,
tTiodul care transfera datele serial in memoria calculatorului.
3.3.12. DIVIZORUL DE FRECVENTA
Divizorul de frecvent§ este folosit de catre modulele de emisie §i receptie pentru
ogul cu calculatorul. In felul acesta pomind de la ceasul general al aparatuiui de 1 MHz,
obtin frecvenfele standard pentru comunicajiie seriala. Divizarea se face cu ajutorul
uitelor de tip 7493 care sunt numaratoare binare.
3.3.13. BLOCUL DE EMISIE
Cu ajutorul acestui bloc se emite catre calculator un grup de 8 bi|i ce pot reprezenta o
sS sau date din memorie. Automatul de emisie este startat de catre modulul de dialog cu
Lilatorul printr-un semnal "start emisie". Deplasarea datelor se face cu ajutorul a doua
>tre de deplasare, ele fiind incarcate cu datele ce provin din memorie. Modulul de emisie
activat de fiecare data pentru emiterea a 8 bi^i. Terminarea opera|iei de emisie a datelor
narcheaza prin emiterea catre modulul de dialog a unei comenzi "ready" care are
. Eiificalia ca modulul este gata pentru o noua operafie de transfer.
3.3.14. BLOCUL DE RECEPTIE
Acest bloc este automat el fimefioneaza cu un semnal de tact cu o freevenfa de patru
aai mare decat freeventa aleasa de lucru. Pentru aceasta se cupleazS intrarea de ceas la
po/.i tia de divizare corespunzatoare din divizorul de freevenfa.
83
 3.3.15. DIALOGUL CU CALCULATORUL
Dialogul CU calcuiatorul este realizat de catre un automat ce functioneaza daca
aparatul este pe moduf de lucru automat ?i cand modulul de recepfie a receprionat un cod de
comanda. In acest caz se emite un semnal "start dialog" care este sesizat de automatul de
dialog. In fimctie de comanda primita de la calculator (citire contor, citire adresa, citire
memorie) automatul realizeaza operatiile necesare. Exista posibilitatea de a purta un dialog
direct operator - calculator prin intermediul careia se pot da comenzile necesare unei zinalize
directe a parametrilor specifici emisiei acustice, in vederea realizarii unei diagnosticari a
structurii supravegheate, chiar in timpul testuiui.
3.4. METODE DE CALIBRARE ALE ECHIPAMENTULUI DE EMISIE
ACUSTICA
Inainte de efectuarea fiecarui test de emisie acustica este necesar a se realiza
calibrarea intregului echipament. Pentru calibrare se folose§te un semnal simulat, obtinut pe
raai inulte cai:
1) electronic, folosind un circuit electronic cu ajutorul caruia sunt obtinute semnale
electrice de aceea?i frecventa cu cea data de semnalele de emisie acustica;
2) semnal simulat obtinut prin descSrcare electrica;
3) semnal obtinut prin ruperea unei mine de grafit pe o placa plana pe care au fost
montate in prealabil 4 traductoare de emisie acustica.
Cea mai comoda metoda de calibrare este cea in care se foIose§te semnalul ob|mut
prin ruperea unei mine de grafit de diametrul ^ = 0,5 mm, aflata in contact cu o suprafata
metalica, (o placS plana fara defecte, sursa de emisie acustica fiind considerata a fi situatS in
punctul in care se rupe mina) pe care au fost in prealabil montate traductoarele de emisie
acustica impreuna cu tot lantul de masura. Acest procedeu de simulare este unanim acceptat
pe plan intemalional, intrucat asigura un semnal perfect reproductibil, similar In ffecventa §i
ca amplitudine cu semnalele de emisie acustica. Standardul international pentru calibrarea
echipamentului este ASTM E 583.
Procedeul de calibrare consta din urmatoarele operalii;
a) sursa de emisie acustica este considerata in locul in care se rupe mina de grafit;
b) mina se rupe pe o placa metalicS din otel STAL 20 fara defecte, pe care au fost in
prealabil montate traductoarele de emisie acustica intr-o geometric dreptunghiulara;
c) analizorul este cuplat pe modul de lucru localizare, inregistrand timpii de parcurs ai
ffontului de unda rezultant, generat prin ruperea ininei; daca analizorul este pe modul de
lucru analiza atunci se vor inregistra parametrii emisiei acustice ( evenimentele, oscilatiile,
aria de sub curba de emisie acustica, tensiunea);
d) rezultatele obtinute pentru modul de lucru analiza trebuie sS fie intr-o ordine
crescatoare (sub forma de piramida);
e) analizorul se regleaza astfel incat sa se obtina pentru timpi rezultatele urmatoare: 0;
58; 84; 115 ps pentru o viteza a undelor prin placa de o|el marca 15120 egala cu 3250 m/s;
f) dupS calibrare se monteaza traductoarele pe suprafafa de controlat ?i se efectuaeza
testul de emisie acustica.
84
3.5. STANDARDE SI REGLEMENTARI
Pe plan international aceasta metoda este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai
(jigure metode nedistructive pentru supravegherea on-line a imor zone intinse de material
aJlate sub diverse solicitari. In tara prin STAS 1256; 1985 s-a introdus terminologia emisiei
acustice, urmand sa se introduca §i procedura de testare. Medoda in sine este acceptata ca
metoda industriala, ea fiind pusa in eviden|a prin primele teste efectuate in |ara in centralele
tennoelectrice.. De asemenea, prin realizarea echipamentului §i prin primele cercetari
intreprinse in acest domeniu, s-au pus bazele implementarii la scara industrials a acestei
metode.
In continuare vom cita cateva din standardele intemationale in baza carora s-au
eicctuat incercarile de emisie acustica:
j 11 Standardul international care a adoptat terminologia emisiei acustice este ASTM E 610 -
82 "Standard Definitions of Terms Relating to Acoustic Emission"; acest standard este sub
jurisdic|ia comitetului intemafional pentru teste nedistructive;
[2] Standardul pentru monitorizarea structiirilor: ASTM E 569 - 85 " Standard Practice for
Acoustic Emission Monitoring of Structure During Controlled Stimulation";
[3J Standardul pentru traductoarele de emisie acustica; ASTM E 650 - 85 "Standard Guide
for Mounting Piezoelecttic Acoustic Emission Senzors";
[4] Standardul ASTM E750 - 80 " Standard Practice for Measuring the Operating
Cliaracteristics of Acoustic Emission Instrumentation"
(5| Standardul ASTM E 976 - 84 " Standard Guide for Determining the Reproducibiliity of
Acoustic Emission Senzor Response "
[6J Standardul ASTM E 749 - 80 " Standard Practice for Acoustic Emission Monitoring
During Continuous Welding";
[7] Standardul ASTM E 1118 - 86 " Standard Practice for Acoustic Emission Examination of
Reinforced Thermosetting Resin Pipe ";
[81 Standardul ASTM E 1139 - 87 " Standard Practice for Continuous Monitoring of
Acoustic Emission from Metal Pressure Boundaries ";
191 Standardul ASTME 1211 - 87 " Standard Practice for Leak Detection and Location Using
Surface - Munted Acoustic Emission Sensors ".
Standardele au fost elaborate de catre cercetatorii care au pus in eviden[a emisia
acustica, printre care ii mentionam pe H. Dunegan, P. Paris, A. Tetelman.
3. (1. DESCRIEREA ECfflPAMENTULUI MULTICANAL PENTRU
ANALIZA
SEMNALELOR DE EMISIE ACUSTICA
In lame firmele producatoare de echipamente multicanal pentru analiza semnalelor de
emisie acustica sunt: Physical Acoustics Corporation USA §i firma Vallen Systeme GmbH
din Germania.
In Romania s-a realizat §i im echipament de emisie acustica multicanal, destinat
supravegherii, prelucrarii semnalelor §i localizarii surselor de emisie acustica, pachetul de
programme avand o baza de date pe tip de subansamblu industrial. In figura 40, se prezinta
lereastra pentru setarea parametrilor necesari localizarii sursei de emisie acustica;
85
 Emisic AcustlcS 3.7. SIMULAREA SURSELOR DE EMISIE ACUSTICA IN VEDEREA
Setari CALIBRARII ECHIPAMENTULUI DE EMISIE ACUSTICA
tHianir data valdalaj

Fiflaf nhrM dale .

Una din problemele pe care le rezolva metoda emisiei acustice prin supravegherea in
li|L0000073.LOC ‘ limpul func|ionarii a subansamblelor industriale solicitate mecanic este aceea a localizarii
zonelor ce prezinta defecte evolutive de material. Analizorul de emisie acustica se calibreaza
reciere viteza j'le folosind metoda “ruperii minei cu diametrul de 0,5 mm, fie folosind un programde
13643 01 : :'[T .ACCTPT j;il imulare.
:Y»; [328 \»U
4
In vederea calibrarii s-a realizat programul de simulare in 3D pentru localizarea sursei
V : j3S84.06 {3580.55 -j BUHA^^ ««
de emisie acstica §i determinai'ea coordonatelor discontinuitatilor de material.
Xia: 436
REPETX; N
Yai: |4S4
LiSraaB m
- Programul de simulare este dedicat pentru acoperirea urmatoarelor cerinje:
:.;Nr^-
iiSbuiKed leUtai 'ii^» CaMi ra>d • Detenninarea drumurilor minime, dintre doua puncte oarecare de pe suprafata
. 1I 2 obiectului de simuiat.
teijlfjTi • Evaluarea timpilor de propagare a semnalului de la sursa de semnal pana la traductori.
““
Viteae laiidtui • Reprezentarea grafica in trei dimensiuni a geometriei de achizilie cu diferite facilitari
|:j3584.06 de vizualizare.
..
. • Reprezentarea grafica 3D a drumurilor minime de pe suprafata obiectului investigat
r£':Dnpe( dintie suisa de semnal §i traductori.
*ia'. • Fumizeaza setul primar de date pentra dezvoltarea algoritmilor de reconstmclie
Vizulalizare Localizare EA 1-1^'
gglere Set8ri acti yizuallzare

PROGRAMUL DE SIMULARE A FENOMENULUI DE EMISIE ACUSTICA

In continuare sunt prezentate simularile realizate pentru diferite structure, pozi|ii ale
sursei de emisie acustica ?i pentru diferite pozitii ale traductoarelor de emisie acustica.
Aceasta varianta a programului de simulare reprezinta o versiune de evalmre a posibilitdiilor
pentru o geometric simpld (container de forma cilindrica), versiune ce este deschisa
dezvoltarii pentru cazuri concrete de diferite forme ji geometrii [39].

in cadrul acestui program se pot vizualiza urmatoarele zone:

• Zona de introducere a parametrilor simularii;

• Zona de vizualizare 3D a geometriei sau drumurilor optime dintre smsa EA §i
traductorii plasafi pe suprafata containerului investigat;
• Zona de comenzi ^i afi^aje a mesajelor.

Fig. 40 Setarea parametrilor pentru “modul localizare ”cu echipamentul romanesc[25,39]

87
86

i
 Cazul 2
( ;i/ul 1: Sursa dispusa simctric intre Cazui 2: Sursa dispusa intre doua
(I:i«Iuctoare - Dispunerea simetrica a sursei traductoare - Dispunerea sursei pe linia
iniic traductoare [25,39] determinatS de traductoarele 1 §i 2 [25,39]

. s ------------ ____________________________________ i illHitimCil

• 'laincr 1 1(1 : 3000
. ! ( n:.hi
^ ■ iii Snj3 JiiicraJa /j- fo
inlai'ziere re(.
[Inphi I’lt/ilic ))(■ /. Desl. de surs 1
(Jiraclc) (Hi) (m)
1 fiuhictiir ! 0 S 91
Fereastra principala a programului de simulare [25,39] 11 2 0 !•' 9 3!
11'iiitiicl'ir 3 9(1 0
1 tuct(ir4 90
\< 9.31 0
Sistemul a fast proiectat pentru un numar de 4 traductoare independente care pot fi Dupa cum se poate observa, toate distanjele sunt egale §i dec! toate semnalele ajung
plasate oriunde pe suprafa^a laterals a containerului. Parametrii de pozi^ionare sunt identic! cu simultan la traductoare, deci mtarzierile relative sunt nule (pentru cazul ideal, matematic).
cei specificafi in cadrul sursei de setnnaJ pe suprafap laterals a cilindrului. Reconstrucfia 3D
este dezvoltata pentru vizualizarea geometriei introduse de utilizator, pentru verificarea
vizuala a drumurilor pe care le parcurge semnalul emis pentru a ajunge la traductoare.
-------~ i i ifiaitimea
(.(iiUamcr |1 |o ,
Facilitdple oferite de program sunt urmdtoarele: .5000
11
Mirsa 1 Sup. laicrala io
• Rotirea obiectuui in orice pozitie cu determinarea unghiurilor; 10

• Inaltimea cilindrului; raza containerului; viteza undelor pe suprafafa materialului [Injihi i*«/i|te |)e ’/. Dis(. lie Mif.s 1 IriSar/.iere rel,
(Rfiidc) (m) (m)
containerului; 1 caduetor 1 0 > 5.00 0
• Afi^area informatiilor despre corpurile supravegheate; :0 13 .5.00
• Localizarea fisurillor din structura containerului §i o localizare a traductoarelor. 1 caduclcir 3 90 5 16 48
1 raduefor 4 90 O': )6.48 2297

Analizand datele se observa ca distan|6ie calculate dintre sursa traductoarele 1 respectir

REZULTATE EXPERIMENTALE OBTINUTE PRIN SIMULARE
Testarea s-a efectuat in mai multe etape, pe geometrii particulare care pot fi u§or
verificate, testele realizandu-se cu sursa pe suprafata laterals. In continuare, vom prezenta
rezultatele reprezentative obtinute in timpul testelor siniulate in laborator pe diferite
geometrii [25,39].
2 sunt egale. Timpii de propagare fata de ace§tia sunt cei mai mici §i deci ei dau startul pentri
cronometrarea intarzierilor semnalelor provenite de la ceilalte traductoare. Acest caz reprezinta c
•neralizare, fund cazul fara nici un fel de simetrie §i se regase5te in practica diagnosticarii prin
etoda emisiei acustice, Imaginea ob|inutS prin simulare este prezentatS in figura de mai jos, iai
rezultatele §i setariie, m tabeiul de mai jos.

88
89

Cazul 3: Sursa dispusa in afara zonei
determinate de traductoare, situata
asimetric [25,39]
Cazul3
Acest caz este unul uzual in care toti cei trei timpi sunt diferiti, localizarea sursei de
emisie acustica se realizeaza cu ajutorul modelului matematic prezentat in paragraful 2.1.1.
[25,38],
CONCLUZII
Trasatura unica a testelor de emisie acustica este aceea ca asigura un mijloc de evaluare a
integritalii structurale prin detectarea discontinuitafilor evolutive (active) care pot cauza
modificari in structura.
Modelul prezentat ajuta la limitarea zonelor de material investigate ce prezmta defecte
evolutive, simplificand identificarea discontinuita|ilor specLfice dintr-o zona anume, prin
localizare surselor de emisie acustica in diferite geometrii.
CAPITOLUL 4
METODE EXPERIMENTALE ALE ANALIZEI NEDISTRUCTIVE A
STRUCTURILOR METALICE
in acest capitol sunt descrise metodele propuse pentru detecterea §1 evaluarea emisiei
acustice in timpul incercarilor tenacitatii dupa metodele DCVF, integrala J. Motivarea
efectu^ii studiului din acest capitol s-a datorat faptului ca estimarile teoretice nu pennit o
evaluare care sa conduca la o diagnosticate in timpul ftmclionarii a unor structuri similare
celor analizate in laborator.
In capitolul 1 s-a demonstrat ca emisia acustica este o tehnica ce permite detectarea
inilierii fisurii a debutului zonei de curgere a materialui analizat, a§a incdt apare ca ralional
ca metodele experimentale ce se vor prezenta in continuare sa se refere la testele de emisie
acustica pentru evidentierea caracteristicilor la ini[ierea §i extinderea fisurii asociate cu
criteriile K] ^ , DCVF , Jj ^ ?i cn nivelul maxim de evenimente de emisie acustica.
In practica s-au dezvoltat teste de emisie acustica in Hmctie de incercarile mecanice,
teste care au pus in evidenfa parametrii emisiei acustice, adapta[i unor aplicatii specifice
industriale cu o baza conceptuala bine definita.
In capitolul II sunt prezentate modelele matematice ale analizei emisiei acustice
corelate cu parametrii caracteristici ruperii. Deoarece calculele teoretice sunt insuficient
dezvoltate pentru a permite calcularea caracteristicilor de rezistenla in fimctie de parametrii
emisiei acustice, s-a determinat pe cale experimentala dependenta parametrilor emisiei
acustice de parametrii ruperii.
Daca un material manifesta o suficienta rezistenta pentru a opri propagarea fisurii,
atunci pentru procesul ruperii corespund trei faze: initierea fisurii, propagarea §i inhibarea
propagarii fisurii, ruperea. La unele materiale, spre exemplu cele fragile, inhibarea propagarii
fisurii nu este posibila in condifiile date de solicitare gi de temperatura, propagarea odata
inifiata, continua pana la separarea finala. Intrucat, in capitolul I am demonstrat ca emisia
acustica este o tehnica ce permite detectarea initierii fisurii §i a debutului zonei de curgere a
materialui analizat, apare ca rajional ca metodele experimentale ce se vor prezenta in
continuare sa se refere la testele de emisie acustica pentru evidentierea caracteristicilor la
initierea (extinderea) fisurii asociate cu criteriile K]c , DCVF , .Tjc §i cu nivelul maxim de
evenimente de emisie acustica.
Se impune a se remarca ca in practica s-au dezvoltat teste de emisie acustica in
func[ie de incercarile mecanice, teste care au pus in evidenta parametrii emisiei acustice,
adaptafi unor aplicatii specifice din industria energetica. Toate incercarile care se prezinta in
acest capitol au fost realizate in cadrul contractelor de cercetare [37, 38, 39, 40] derulate la
Institutul de Cercetari §i Modemiza Energetice Bucure§ti.
In cadrul acestui capitol se vor prezenta metodele experimentale pentru testele de
emisie acustica folosind criteriile K.\Q , DCVF , integrala J. De asemenea se vor prezenta
rezultatele experimentale, validarea acestor rezultate fiind facuta prin compararea datelor
obfinute, cu rezultatele prezentate in literatura de specialitate de catre Naomi Otsuka in
articolul "Acoustic Emission Monitoring During Rupture Test".
9f
 4.1. METODA EXPERIMENTALA DE DETECT ARE A EMISIEIACUSTICE
IN TIMPULINCERCARILOR TENACITATII DUPA METODA Klc Lungimea calibrata ini|iala a extensoraetrului trebuie s& asigure tensionarea astfel ca
la deschiderea fisurii, extensometrul sa permita cursa pe cel putin 2,5 mm, precizia de
masurare, fiind de 3 x 10 mm pentru deplasari pana la 0,5 mm.
Testul s-a executat la temperatura mediului ambiant. Aplicarea sarcinii s-a ^ut lent,
Metoda pentru determinarea tenacitatii prin parametrul respectiv factorul critic
continuu, progresiv §i fara §ocuri, astfel incat sa fie indeplinita condifia ca variafia factorului
de intensitate al tensiimii, in condifile starii plane de defonnafie, se bazeaza pe interpretarea
de intensitate sa fie cuprinsa intre (2 -10 ) daN mm'^^^/ s.
diagramei inregistr5rii forfa - deplasare; calcnlarea vaiorii tenacitatii Kjc cu ajutorul relatiilor
ob^inute din solu|ia elastica, pentru forma geometrica a epruvetei §i a incarcarii aplicate; pe
interpretarea diagramei semnaielor de emisie acustica obfinute in timpul supravegherii prin
emisie acustica a epruvetelor soUcitate mecanic [8, 22]. Deoarece interpretarea rezultatelor se
bazeaza pe solutia elastica aplicata in cazul starii plane de deformalie, in timpul testelor
trebuie indepiinite urmatoarele condilii;

- utilizarea unei forme de epruvete cu dispuneri de fisuri §1 incarcari pentru care se

cunosc solujiile elastice cat mai exacte. In practica actuala, conform STAS 9760 §i ASTM E
1118 - 86 se folosesc epruvete compacte de tractiune cu fisura amorsata (figura 55); epruvete
plate pentru incovoiere prezentate in figura 56 §i epruvete plate cu crestatura;

- dimensiunile epruvetei se impun a fi suficient de maii astfel incat contractia

transversals la nivelul frontului fisurii sa fie minima pentru a se realiza starea plana de
deformafie. In ASTM E 399-72 s-a stabilit ca starea plana de deformalie se realizeaza cu o L-o-F
buna aproxima|ie, atunci cand lungimea fisurii "a" §i grosimea "b" a epruvetei sunt limitate F QOSey soa
de valoarea [2,5(Klc)];

- deoarece starea plana de deformafie este dependents de extinderea enclavei plastice

in direcfia propagarii fisurii s-au prevazut condifii limitative pentru extinderea deformafiei
plastice, condifii observabile pe diagrama forta - deplasare;

- acuitatea fisurii practicate in epniveta trebuie sa fie apropiata de cea a fisurii

naturale studiate in condi|ii reale de lucru. In acest scop inaintea testului propriu-zis
epruvetele care au concentratori de tensiune sunt supuse Ja solicitari variabile in urma carora
nucleaza §i se propaga o fisura de oboseala pe o distanta controlata. Practic acuitatea fisurii
obfinuta prin acest procedeu este maxima.

Pentru epruvetele standardizate ilustrate in figura 55 lungimea fisurii este cuprinsa

intre a e (0,45 b - 0,55 b). In figurile 55b §i 55d este prezentata forma crestaturii prelucrate
mecanic pentru inifierea fisurii prin oboseala [24, 32, 33, 56].

Principiul incercarii consta in tractionarea (figura 55c) sau incovoierea epruvetelor

preflsurate prin oboseala [37,38,39]. In timpul acestor teste, prin intermediul traductoarelor
pentru deplasare §i forta, s-a inregistrat forta ?i deplasarea la deschiderea fisurii.
Traductoarele de forfa functioneaza pe principiile capacitive inductive. Precizia
traductoarelor de forta permite o inregistrare cu o precizie de + 1 %. Traductorul de c/J
deplasare sau extensometrul de deplasare se construie^te astfel incat sa permita determinarea Fig, 55. Epruveta compacta cu fisura amorsata pentru masurarea
§i inregistrarea deplasarii !a deschiderea fisurii In figura 55d se prezinta schema pentru deplasarii dupd metoda Kic[39]
extensometrul de deplasare pentru incercarea tenacitafii kjc- Extensometrul se monteaza in
degajarile special prelucrate in epruveta din figura 55d sau se mai poate prinde cu ajutorul
unor piese de prindere.

92
93
 c^cyo =/,tX? ao'rcrc:/cy^'-s-
//'ch
''Jc>^/rcr//c<y

F(/yj
f(n)
Xf ^ 0,Q5 >^5.

Op)/a-S<y/'C <r(mrn j ---------- —- d'^^/osc/rcr <S(^-)rr>)

aj. ^)-

Epuuch p/ah a/ or-shh/a /h I/.

plaEt cu /rnhrnaai^ si/c/o'/d.

Fig. 57. Diagrama forfa-deplasare[39]

Fig. 56. Epruvete plate pentru inconvoiere[39]

In timpul testului, pentru epruvetele plate s-a mregistrat diagrama forja - deplasare.
Din teorie se cunoa§te diagrama pentru forfa - deplasare ca fiind cea din figura 57. Simultan
cu diagrama pentru forja se inregistreaza urmatoarele diagrame:
- diagrama pentru numarul de evenimente de emisie acustica in funcfie de solicitarea
tplicata;

94 95
 - diagrama ratei numarului de eveniraente de emisie acustica in fimc^e de solicitarea
'entru acest caz numarul total de evenimente de emisie acustica este dat de relafia;
aplicata;
- diagrama ratei oscilatiilor emisiei acustice in functie de solicitarea aplicata.
^ = C'(Khj (78)
Scopul acestor teste este de a corela nivelul emisiei acustice pentru un anumit
material supus unei solicitari in condijii de lucru de laborator cu parametrii caracteristici CAZUL III epruveta platd cu fisurd marginald mcovoiatdprin mcdrcare tn treipuncte (E6)
mecanicii ruperii, in vederea determinarii momentului cedarii materialului. si in patru puncte (E7)

PRINCIPIILE DETERMINARII CARACTERISTICII Kjc

+ + (79)
Inregistrarea forta - deplasare din figura 57a ?i 57b este liniara pana in punctul Fj, o boo
pimct in care incepe extinderea fisurii [8]. Dupa acest punct fisura se propaga stabil sau cu
intermiten|e pana in punctul reprezentativ , dupa care incepe procesul propagarii instabile I’entru acest caz numarul total de evenimente de emisie acustica este dat de reia|ia:
§i apoi intervine ruperea in. punctul F^.
In cazul unui material elastic deplasarea este proporjionala cu sarcina, atunci cand (80)
lungimea fisurii este mentinuta constanta. La diferite extinderi de fisuri pe portiunea F j - Fj^
ade
rela^ia dintre deplasare §i forla, in condi^iile elastics, este de forma:
AO AI A2 A3 A4
1,96 -2,75 13,66 -23,98 25,22
E6
1,93 -3,07 14,53 -25,11 25,80
(75) E7 1,99 -2,47 12,97 -23,17 24,80

unde ao,ai - constante experimentale; Pentru trasarea secantei din figura 57 este necesara cunoa^erea parametrilor ao §i aj
ao - lungimea initiala a fisurii; care depind de geometria epruvetei ^i de modul de incarcare [8]. Pe baza rezultatelor obfinute
a - lungimea fmala a fisurii. in timpul incercarilor de calibrare pe epruvetele de tip compact §i de incovoiere s-a stabilit ca
extinderea fisurii de aproximativ 2 % corespunde unei pante a secantei OF5 5! ea este cu 5 %
Relatia 5 =f (F) reprezinta o familie de drepte a caror interseclie cu diagrama forta - rnai mic3 decat panta corespmaatoare domeniului elastic OFi. Deformatia plastica la vdrfui
deplasare marcheaza extinderea fisurii (a / ao). fisurii este suficient de mica la materialele reale. Din aceasta cauza relalia forta - deplasare
In metodologia standardizata de determinare a caracteristicii K[c, calculul expresie. nu este strict liniara, ea este patratica, ceea ce face ca extinderea fisurii sa fie mica (sub 2 %)
factorului de intensitate a tensiunii se face cu relafiile urmatoare; pentru secanta F5 din figura 57b. In acest caz, viteza de extindere a fisurii este mare
comparativ cu viteza de extindere a dimensiunii enclavei piastice, vndepiinindu-se condiliile
CAZUL I epruveta compactd pentru incercarea tenacitdfii la trac^une * conform
pentru detemiinarea valida a caracteristicii Kj^. Aceasta condifie se verifica prin trasarea
ASTU E 399 70 T.f STAS 9760 - 74 ""or linii orizontale pe diagrama forta - deplasare la nivelul F5 §i apoi la nivelul 0,8F5,
niasurandu-se pe cele doua orizontale distan)ele X5 si Xj (figura 57b). In literatura [2, 40] s-
K, =-^[29,6(-)" -185,5(-)' +655,7(-)^'' -1017C-)’'" + 638,9(-)"'"] (76) aratat ca daca Xi< 0,25 X5, atunci este tndeplinita condifia de mai sus. Daca este
-4b b b b b b indeplinita aceasta condi|ie se determina forja FQ care se folose^te la calcularea primei
aproximafii a tenacitatii KQ , astfel:
Pentru acest caz numarul total de evenimente de emisie acustica este dat de relafia:

N = CiKZ), (77) - daca F < F5 atunci FQ = p5 (figura 57c (a))

> daca F ^^ax ^ atunci FQ = F^g^ (figura 57c (b))
CAZUL 11 epruveta compactd pentru incercarea tenacitatii la incovoiere KQ ■, KQ
- daca grosimea epruvetei t > 2,5(——) §i marimea fisurii a > 2,5(—=^) , atunci KQ
^0,2 ^02
l,5F ■4b- ,,, [l,93(~)’''-3,07(-)'''+14,53(-)=''-25,ll(V'+25,80{f)''^] (77’)
o Lb b b b b b reprezinta limita tehnica de curgere la o deformafie permanenta de 0,2 % (conform STAS
K,=~ ® 200'75 ) §i in acest caz KQ = (figura 57c). DacS. conditia nu este indeplinita, atunci
trcliuie utilizata o epruveta de dimensiuni mai mari.

96
97
 In testele de emisie acustica de laborator efectuate s-au considerat cunoscute
- deplasarea cre§te la sarcini descrescatoare sau constante; in acest caz se atesta ca s-a
caracteristicile de material cy^ ,E , KQ , F|, F5 §i diraensiunile epruvetei. Paralel cu produs o propagare a fisurii (inifiata in FQ );
mregistrarile pentru diagrama forja - depiasare §i pentru deplasarea crltica la v&'ful fisurii, s-
- urmata de o deschidere pana la atingerea lui Fj^^x » dupa care urmeaza propagarea
au inregistrat §i diagramele pentru determinarea parametrilor specifici emisiei acustice
instabila pSna la rupere.
anume :
- numarul total de evenimente de emisie acustica in func|ie de depiasare;
- numarul total de evenimente de emisie acustica in funcjie de sarcina aplicata;
- numarul de evenimente de emisie acustica in fimcfie de deplasarea critica la varful
fisurii;
- numarul de evenimente de emisie acustica in functie de timp.

Principiul metodei de supraveghere prin emisie acustica a epruvetelor solicitate la

tracliune sau incovoiere consta in evaluarea emisiei acustice in timpul incercarilor de
oboseala a epruvetelor cu fisura amorsata [24, 33].
Pentru acest tip de experimente s-a folosit montajul experimental din figura 58 in care s-au
folosit doua traductoare de 800 KHz §i echipamentui prezentat in capitolul III. Traductoarele
de emisie acustica s-au montat pe grosimea epruvetei, cu ajutorul unui sistem de prindere
magnetic, iar prin intermediul traductoarelor s-au transmis semnalele provenite de la sursele
de emisie acustica la analizor §i la un inregistrator Xt. Cu ajutorul inregistratorului s-au trasat
diagramele Rgy = f (t), Ntgv ^ ^ paralel s-a supravegheat continuu structura metalica cu
echipamentui de analiza a semnalelor de emisie acusticS cuplat la un calculator. De asemenea
s-au inregistrat deplasarile la varftil fisurii ?i s-a determinat numarul de total de evenimente
de emisie acustica in fimcfie de Ki §i Kic-
Prin intermediul acestei metode s-au putut surprinde atdt momentul inij:ierii fisurii, cat
§i cel al ruperii, determinandu-se nivelul maxim admis al semnalelor de emisie acustica in Fig. 58. Montaj experimental[39]
timpul lucrului pentru o structura data.

4.2. METODA EXPERIMENTALA DE DETECTARE A EMISIEI ACUSTICE
IN TIMPUL INCERCARILOR TENACITATU DUPA METODA DCVF
Testul de emisie acustica corelat cu determinarea deplasarii critice la varful fisurii
DCVF este justificat in cazul materialelor ce au capacitate mare de deformare, adica in cazul
cand enclava plastica care se formeaza la varful fisurii in stadiul premergaior propagarii este
suficient de extinsa pentru a invalida condi[iile pentru incercarea Kjc-
Tehnica experimentala folosita pentru determinarea tenacitatii la rupere Kic a fost
aplicata §i pentru determinarea caracteristicii DCVF.
Epruvetele folosite in astfel de teste sunt acelea?i ca §i la Kic. Se remarca ca aceasta
incercare aplicmdu-se materialelor cu o capacitate mare de deformare in stadiul premergator
ruperii, fisura are deschiderea mare, ceea ce face ca alura diagramei sa fie continua, monoton
crescatoare pana la o forja maxima care marcheaza aparifia curgerii instabile in enclava
deformata plastic din varful fisurii.
Spre deosebire de Kic evaluarea rezultatelor se face pe baza parametrului depiasare.
Exists trei situatii posibile pentru trasarea diagramei forla - depiasare (figura 59):
- inregistrarea monoton crescatoare pana la Fj;nax survine brusc instabil ruperea
(figura 59), ceea ce inseamna ca fisura s-a deschis continuu sub sarcina pana la aparitia
brusca a ruperii §i in acest caz deplasarea se considers critica ( SQ ) pentru Fjj;jax •
De remarcat este faptul ca experimental s-a constatat ca prima extensie stabila a fisurii
n Fc se asociaza cu o emisie acustica uneori in domeniul audibil sau cu modificari sensibile
lie potenfialului electric. In British Standard DD19-72 s-a recomandat ca variafia
50ten|ialului electric sa se inregistreze cu ajutorul unor placi de cupru ata§ate epruvetei in
vecinatatea varfiilui fisurii. Modificarea potenjialului electric este in funcfie de lungimea
fisurii. Faza incipienta de extindere a fisurii este marcata de 0 discontinuitate in inregistrarea
potenfialului electric in funcfie de depiasare. Tehnicile emisiei acustice au permis detectarea
;emnalelor corespunzatoare primei extensii a fisurii, in acest caz deplasarea critica masurata
!e asociaza cu prima extensie a fisurii marcata de punctul F^ (figura 59).
Deplasarea se masoara cu ajutorul extensometmlui folosind acela§i principiu ca 51 la
Kic-
Problema care se pune este aceea a convertirii deplasarii critice in deplasarea critica la
varful fisurii. Deoarece nu se dispune de o solufie elastoplastica exacta, convertirea se
bazeaza pe solufii aproximative sau pe relafii empirice, acest aspect invalidand acuratefea
determinarii. Aproximajia adoptata presupune ca deformafia pl^ca a epruvetei sa se faca
)rin rotirea in junil unui nucleu plastic la o distanta A sub varful fisurii.
In literatura de specialitate, dupa cercetatorul Tetelman, deplasarea critica este data de
brmula urmatoare:
<3C (81)
a+z
1+n
b-a

98
99
unde n - este im factor ce se determina din etalonari pe materiale, similare cu materialul
supus testelor pentru masurarea deplasarii; In bibiiografia de specialitate s-a gasit ca factorul (1/n) €( 0,4 - 0,45 ) pentru
N- numarul de evenimente de emisie acustica (pentru aceasta situafie) este dat de deplasari critice la varful fisurii a caror valoare este DCVF > 0,3 mm, aceasta valoare s-a
formula urmatoare; preluat §i pentru experimentele efectuate in laborator.

^= cu 5^=DVF (82) Principiul metodei de supraveghere prin emisie acustica a epruvetelor solicitate la
trac|iune pentru determinarea parametrului in functie de numarul de evenimente de emisie
acustica DCVF - f( Ngy ) este acela§i ca §i la metoda precedenta pentru Kje- Experimentele
efectuate au fost realizate pe acela§i tip de epruvete confeclionate din acelea§i oteluri.
Metoda experimentala pentru determinarea parametrului DCVF asociata cu
determinarea numarului total de evenimente de emisie acustica este suficient de dezvoltata
pentru a stabili momentul germinarii fisurii §i a extinderii ei.
Unii autori [36, 37] remarca unele carente ale acestei metode, caren^e care au fost

f(rrj
observate §ii in experimentele realizate, printre care mentionam:
- incertitudinea sesizarii univoce pe cale experimentala a momentului critic marcat de
incipienta extinderii fisurii. Se remarca ca metoda DCVF asociata cu tehnica emisiei acustice
diminueaza mult incertitudinea , deoarece se stabile§te nivelul maxim admis de evenimente
de emisie acustica corespunzator extinderii fisurii in faza incipienta, prin inregistrari
experimentale;
cTr (^c - metoda DCVF este invalidata de caracterul aproximativ al rela^iei pentru
CIA determinarea lui ?i DCVF.
Deplasarea critica la varful fisurii masurata este o suma dintre deplasarea dg rezultata
de^/o'j'a/~c^ cP (nTf- la deformafii elastice §i deplasarea 8p rezultata la deformatii plastice. Deci se poate scrie ca
deplasarea este data de relatia:
T)).
^,=S,+S, (83)

^/b«/T3’/T>o' y^'o/Ttr - c/eyi/cfs^/'^ yLi^/^ra Avantajele metodei DCVF asociata cu emisia acustica, apar atunci cand este folosita
pentru epruvete cu fisura in condijii speciale de mediu (spre exemplu: coroziunea fisuranta
sub tensiune). Acest tip de test este prezentat in cadrul paragrafului 4.4., iar rezultatele
obtinute pentru prima data in |ara pentru punerea in evidenta a fenomenului de fisurare
coroziva sub tensiune prin emisie acustica sunt prezentate in paragrafiil 5.3 al acestei lucrari.
Ca dezavantaje se atrage atenfia asupra dificultajilor de a realiza o incarcare simetrica
pe fisura, ceea ce poate conduce la propagarea mai multor fisuri simultan.

4.3. METODA EXPERIMENTALA DE DETECTARE A EMISIEI ACUSTICE

IN TIMPULINCERCARILOR TENACITATU DUPA METODA
INTEGRALEIJ

In cadrul acestui paragraf este prezentata in rezumat una din metodele cele mai
complexe pentru detectarea stadiului critic al fisurii. Precizam ca metoda se bazeaza pe
determinari experimentale ale caror rezultate sunt date in capitolul consacrat acestora.
Integrala J este definita ca fiind integrala de contur numeric egala cu rata de
descre?tare a energiei potenfiale de deforma|ie U a unei structuri plane raportata la unitatea
^e-scA/c/e-rco cr/A/co a v/r^o/u/ ^fsurr'/ ^f^/rxj c-^ruvc^/cy
de grosime:
cvr<’>^c:fc/<j CO /^/socd amor^c/Za.

Fig. 59. Deschiderea criticd a vdrjuluifisurii[39] J = j(wdy-p—dS) (84)

/ 3c
unde D - vectorul deplasarii pe conturul 1;

100
101
 p - vectorul tracfiunilor;
ds - element de arc de-a Iimgul conturului 1;
w - deplasarea.
Integrala J mai poate fi scrisS. ?i sub forma:
, d\J dW
Primele incercari experimentale pentru determinarea integralei J au fost facute de
catre Begley 51 Landes in 1972 au constat in determinarea experimental^ a relatiei (84).
Experimental s-a evaluat panta intr-o reprezentare a energiei U, raportata la unitatea de
grosime in functie de extinderea fisurii. Astfel, autorii au inregistrat diagrama forta -
deplasare la nivelul punctului de aplicaj:ie al forlei (figura 61).
f(h)
c/c-6 /(yscy/'-c^ dl/Tvn)
Fig. 61. Diagrama forfa-deplasare pentru determinarea integralei J
in cazul epruvetei compactd cu fisurd amorsatd realizata de Begley Landes
102
C/(n->ai)
C6) (cj
Fig. 62.Familia de caracteristici de complianfd pentru incercarea J-integral(Begley ^i
Landes)
Epruvetele utilizate pastreaza forma §i dimensiunile epruvetelor de la Kjg §i DCVF
cu mentiunea ca in acest test se incearca mai multe epruvete identic prefisurate prin oboseala,
dar cu lungimi de fisuri diferite. Se objine astfel o familie de curbe, numite caracteristici de
complianta, diferen^iate dupa lungimea fisurii aj (figura 62). Aria de sub curba de
complianla la o anumita delasare Aj, reprezinta energia absorbita U intre punctele de aplicare
... fortei. Autorii metodei precizeaza ca nu se pot folosi curbele forfa - deplasare .
In conditiile utilizarii unei epruvete plane cu fisura amorsata, energia U este
determinata corespunzator unita|ii de grosime a epruvetei [8]. Reprezentarea variatiei
energiei U in raport cu lungimea fisurii "a" pentru deplasari constante, permite evaluarea
integralei J prin negativul pantei curbelor U = f (a). Se trece astfel la reprezentarea J = f (A),
unde A reprezinta deplasarea pentru diferite lungimi ale fisurii aj.
Valoarea critica se determine la nivelul deplasarii A la care a inceput propagarea
instabila a fisurii A - A^ stadiu care se observa pe inregistrarea F - A printr-o scadere a
fortei.
O alta metoda de determinare a integralei J este cea aparjinand lui Rice (1973) care a
determinat integrala J fara explicitarea analitica a curbelor F - A . Rice a considerat o placa de
latime bj supusa la o forta F pe unitatea de grosime. Intr-o sectiune, placa are o fisura de
lungime "a", astfel ca for^a se transmite in aceasta sectiune. Deplasarea totala A^ot
pimctele de aplicare a forjei este suma deplasarUor §i anume A^^ =Ap-i-Ay- . Folosind
teorema lui Castigliano referioare la integrala J, pentru integrala J se poate scrie:
J-- ^ dF
-l^dL,
i di (86)
A... =-
51 considerand apoi 0 placa cu fisura supusa la incovoiere, se poate scrie urmatoarea formula
a T*
103
 J = ~\— (87) Incercarea s-a executat pe o ma§ina de tractiune obi^nuitfi inregistr^du-se in
i^ coordonatele XY forja F §i deplasarea A pentru punctele de aplicare a forjiei, folosindu-se
acela§i montaj experimental (figura 58) ca cel utilizat pentru incercarea K2c[39]
unde = OQ + Of - reprezinta variatia imghiulara datorata introducerii fisurii; Etapele testelor sunt urmatoarele;
M - reprezinta momentul de incovoiere. a) se incarca fiecare epruveta la diferite valori ale deplasarii. Se recomanda a se
2 incarca o epruveta pana intr-un punct in care nu s-a produs extinderea fisurii, pentru a se
J = b~ 0iFdAf verifica ulterior dacS acest punct cade pe dreapta J = 2a^Aa . Pentru aceasta, epruvetele se
(88) vor mcerca pe rand ?i se vor examina metalografic suprafefele rupte inainte de a trece la
2A
J= incercarea urmatoare;
t-b
b) se descarca fiecare epruveta §i se masoara extinderea fisurii la nivelul cel mai
avansat al frontului fisurii (figura 63c);
unde F - reprezinta forja care solicita epruveta compacta c) se calculeaza integrala J, cu relatia J = 2A / tb, considerand §i aria descarcarii
t - unitatea de grosime a epruvetei elastice (zona ha§urata din figura 63c)
A - aria de sub curba forta - deplasare
d) se reprezinta curba J - Aa §i la interseclia acesteia cu dreapta J = 2 cr^Aa se
PreiuSud rela|iile (87), Landes §i Begley au conceput metoda pentru determinarea stabile§te valoarea JQ. Pentru valori neinfluentate de geometria piesei, Landes a propus
integralei J pe baza unei singure inregistrari for^a - deplasare, dezvoltate mai t^rziu de catre respectarea conditiei a, t, b > a Jc / , cu a e (25; 50).
cercatatorul de Ostensonn (1974). Se impune a se preciza limitarile integralei printre care cea mai importanta este
Metodele experimentale de determinare a integralei J se lovesc de dificultatea cea rezultata din caracterul bidimensional al expresiei integralei J, o alta limitare apare din
decelarii propagarii fisurii, insa poate marcha inijierea fisurii. Metoda asociata cu tehnica faptui ca procedeul este inadaptabil cazurilor care implica descarcari in domeniul plastic (
eraisiei acustice s-a dovedit a fi superioara metodelor §i DCVF prin posibilitatile de propagarea fisurii implica o descarcare in enclava plastica pe masura ce fisurase dezvolta).
determinare directa din incercari de complianja. Din aceste motive s-a ajuns la concluzia ca
metoda integralei J asociata cu tehnica emisiei acustice ( tehnica ce ofera posibilitatea
decelarii initierii fisurii ) este o metoda experimentala superioara lui K]c §1 DCVF.
Pentru deceiarea stadiului critic J - Jc trebuie mai intai menlionat ca se disting doua
faze la extinderea unei fisuri:
- deschiderea fisurii;
- separarea propriu-zisa.
La inilierea extinderii fisurii exista relajia data de Ostensonn:

= 2<T^Aa (89)

relatie care reprezinta grafic o dreapta (figura 63a)

c/j 6^/crf>->,ncyroxt fbwnoAy/ui cr^’^'c
unde CTc = 0,5 (a + o^) o/
/h/fyc-r/ rxjpc-''// c/ufio mo/oc/cy ^ C-
Oc - limita de curgere;

--- ^
aj- - rezistenla la rupere.
zor>^
Stiind ca se afla pe dreapta J = 2<7^Aa, rezulta ca punctul pentru stadiul critic al initierii fi'stj/y/.

ruperii se gase§te la intersec|ia dreptei J = 2o-^Aa cu J = /(Aa), curba objinuta evaluand

ZOTCr
integrala J din relatia J = 2 A /1 b pentru diferite extinderi A a. A/ywiz/l
ok-
PROCEDURADEOBTINEREACURBEI J = ^ f ( A a )
o^Sccr/o
Pentru aceasta incercare se pregatesc epruvete identice de tip compact sau de 6). D'cr^rcrn-io ff Cj ticircaroo .Oono/ ck-/>cri~/iy
zcno /
incovoiere cu fisura de oboseala amorsata oblinuta in condifiile specificate pentru metoda mai rrnil/e cctii^c ocv>/<-L/
crcsi'c/A/
I'dm . ph
•J-. fh
'X).
Kic»astfel ca fisura sa fie suficient de adanca (a / bl > 0,6). -,/u/

Fig. 63. Determinarea lui Jc dupd metoda integralei J[39]

104
105

Se poate concluziona cS. integrala J este un criteriu pertinent pentru determinarea
stadiului limita care marcheaza inifierea propagarii fisurii. Folosirea acestei metode
impreuna cu tehnica emisiei acustice s-a dovedit a fi cea mai adecvata pentru corelarea
caracteristicilor emisiei acustice cu parametrii specifici mecanicii ruperii.
4.4. METODE EXPERIMENT ALE PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A
FENOMENULUIDE COROZIUNE FISURANTA SUB TENSIUNE PRIN
ANALIZA EMSIEI ACUSTICE
(1) sub actiunea mediului activ, filmul protector se reface pe suprafefele metalice nou
formate pe flanciirile fisurii (figura 64c);
(2) la varful fisurii filmul superficial este nipt in permanenfa, datoritS formarii
continue a dislocafiilor din enclava plastica (figura 64d). Aceste procese se succed pSna cand
ijjngimea fisurii atinge valoarea critics pentru tensiimea aplicata. Suprafafa rupta prezinta
striafii ce au fost observate prin microscopic electronics.
In cazul otelurilor inoxidabile imersate in solujii de Mg C 12, caz in care nu se
formeazS pelicule protectoare, fenomenul este controlat de neomogenitSfile induse in zonele
deformate, spre exemplu migrarea atomilor sau a impuritSfilor in zonele cu densitate mare de
dislocatii [8].

In scopul punerii m evidenta a fenomenului de fisurare coroziva sub tensiune a fost

conceput §i realizat un experiment prin care s-au pus in evidenta pentru prima data flsuri de
coroziune prin evaluarea emisiei acustice.
Studiul propagarii fisurilor in condi|iiie mediilor corozive sub sarcina constanta
folosind metoda emisiei acustice pentru supravegherea structurii este important pentru
practica in contextui conceptiei noi de a realiza sigurania in exploatare, dupa care un
material, in conditiile initierii unei fisuri trebuie sa aiba o rezistenja suficienta la propagarea
fisurii pana la terminarea sarcinii sau pana la prima inspecfie de serviciu.
Prin fisurarea coroziva sub tensiune FCT se infelege activitatea iniperii §i propagarii

U
/r>c<//
fisurii datorita mediilor corozive in asociafie cu staxea de tensiune mecanica aplicata sau

oc/iV
preexistenta. FCT se manifests intr-o varietate de forme ca: diminuarea capacitSfii de

u
defomiare plastica reflectata prin pierderea ductilitafii 51 promovarea ^agilitafil intr-o
incercare de tracfiune; inifierea ^i propagarea in timp a fisurilor la nivele la care, in conditii
de medii neagresive procesele nu sunt decl^§ate.
FCT apare la o categorie larga de materiale, in lucrarea de fafa au fost aiese pentru
studiu acelea§i tipuri de materiale metalice ca §i in cazul » J , DVF, materiale deosebit
de importante pentru industria energetics.

La nivel microstructural FCT este provocatS de doi factori principal!:

a) existenfa unui traiect structural pe care sensitivitatea chimica este mai ridicata
comparativ cu matricea retelei;
b) existenfa unui mecanism de concentrare a tensiunii normale de-a lungul tiaiectului
cu reactivitate chiniicS ridicata.
Datorita acestor mecanisme, punenerea in evidenfa a acestui fenomen in timpui
solicitarilor raecanice, este posibilS numai prin supravegherea on-line cu emisie acusticS a
structurilor metalice. Fig. 64. Mecanismulfisurarii corozive transgranulara[8]
Factorii enuntati mai sus, sunt promovati de diferite mecanisme dupS cum se propagS
FCT. Se disting douS feluri de FCT, pe care le vom prezenta in contirvuare care au fost
puse in evidenfS prin emisie acusticS. Al|i factori care determinS propagarea transgranulara FCT sunt:
- concentrarea tensiunii indusS de golurile formate prin coroziune;
FISURAREA COROZIVA SUB TENSIUNE FCT TRANSGRANULAR - diminuarea energiei de legatura de la varful fisurii prin absorbfia de anumiti ioni
brmafi prin reactia cu mediul agresiv.
- este asociata cu ruperea filmului superficial protector ca urmare a emergenfei la
suprafafS a dislocatiiior care se mi§cS sub acfimiea campului de tensiune aplicat (figura 64a). FISURAREA COROZIVA SUB TENSIUNE FCT INTRAGRANULARA
Zonele in care filmul superficial este nipt constituie benzi intinse de alunecare in care
se inifiazS fisura (figura 64b). Odata varful fisurii inifiat, propagarea continuS transgranulara ixista douS stadii caracteristice pentru FCT:
este urmarea a doua procese:
- atac chimic de-a lungul suprafefei limits a graunfilor ceea ce reduce semnificativ
ezistenta la rupere in planele care marcheazS limita graunfilor;
- concentrarea tensiunii normale pe planele de alunecare;
106
107
m

- concentrarea numarului de dislocatii blocate la marginea graunfelui influen^&id

concentrarea tensiunii.
FCT intragranulara este favorizata de:
- defoimafii, deoarece neomogenitatea chimica m granule este nula 51 atacul este
provocat la marginea graunfilor;
- numarul mare de dislocatii cu energie de impachetare mare la limita graun^ilor,
concentreaza tensiunea pentru dezvoltarea fisurii. Mecanismul acestui fenomen este prezentat
infigura 65.

[c/cf /V
Fig. 66. Determinarea K/c subcritic func(iei de timp pentru
o epruveta din otel[8]

Pentru propagarea fisurii se disting trei stadii (figura 67):

Studiul propagarii fisuriior in condi^iile mediilor corozive sub sarcina constants,

folosind metoda emisiei acustice pentru supravegherea structurii este important pentru
practica in contextul conceptiei noi de a realiza siguranta in exploatare, dupS care un
material, in conditiile iniiierii unei fisuri trebuie sa aiba o rezistenia suficienta la propagarea
fisurii pana la terminarea sarcinii.

In mediile corozive propagarea jfisurilor se produce sub [8]. Factorui Kjc sub
valoarea critica este dependent de viteza de propagare a fisurii.

Experimentele atesta ca la nivel macroscopic factorui de intensitate al tensiunii

este parametrul care descrie cantitativ propagarea fisuriior in mediile active.

Experimentele atesta ca la nivel macroscopic factorui de intensitate al tensiunii

este parametrul care descrie cantitativ propagarea fisuriior in mediile active. In mediile
corozive propagarea fisuriior se produce sub [8], iar acesta sub valoarea critica (figura
66) este dependent de viteza de propagare a fisurii conform relaliei 90.

Kfc klc
~ = A ( K - ^ K , (90) S<y6crr//c .. ___
at

~= (91) Fig. 67. Stadiile de propagare a fisurii sub sarcina in medii corozive[8J
at
STADIUL I reprezinta stadiul in care viteza de variafie a fisurii in fiinclie de timp
este dependents de Ki^ dupa 0 lege exponenfiala:

108
109
 dt
unde A, B - constante ce se determina experimental; (92)
^Ic ^ K.lsubcritic §i ^Ic reprezinta tenacitatea limita (sub valoarea Ki
subcritic propagarea nu se mai produce ).
STADIUL II reprezinta stadiul in care viteza de variajie a fisurii in funclie de timp
este Constanta (in acest caz propagarea fisurii este controlata):
- ^ const. (93)
dt
STADIUL III reprezinta stadiul in care K = Kic( acest caz seevidenjiazagreu
experimental).
Metoda experiraentala folosita pentru punerea in evidenia a fenomenului de coroziune
prill inregistrarea ratei emisiei acustice consta in pretensionarea cu ^urub a unei epruvete
plate tip DBG (coiifonn STAS 223 -74 ) in mediul coroziv HCl inregistrarea semnalelor
de emisie acustica [20,22], rezultatele experimentale sunt prezentate in paragraful 5.2.
Cu ajutorul unui ghid de unde s-au montat traductoarele de emisie acustica la
capeteie §uruburilor de tensionaie. Prin intermediul analizorului de emisie acustica s-au
inregistrat, diagramele urmatoare:
- rata evenimentelor de emisie acustica in functie de timp;
- rata oscUatiior de emisie acustica in functie de timp;
- numarul total de emisie acustica funcfie de timp.
IncercarUe la care au fost supuse epruvetele s-au efectuat la sarcina constanta.
Epruvetele au fost confeclionate din acela§i o^el ( o^el TCZ ) cu cel al tamburului de la
termocentrala de la Giurgiu,
Epruvetele au fostde urmatoarele tipuri:
-epruvete plate sudate confectionate din material nou, ofel TCZ, acela§i cu cel al
vasului sub presiune; sudura realizata este de tip “cap la cap V”;
- epruvete plate sudate cap la cap in “V” confectionate din materialul vasului sub
presiune; prelevat din zona cordonului de sudura; material imbatranit in timpul a 5000 de ore
de func|ionare.
Structurile metalice au fost supravegheate on-line prin emisie acustica de la inceputul
experimentului p^a in momentul fisurarii fiecarei epruvete, punandu-se pentru prima data in
evidenta apari|ia fisurii de coroziune prin evaluarea emisiei acustice.
110
CAPITOLUL V
EXPERIMENTE DE EMISIE ACUSTICA
Capitolul acesta este legat de prezentarea unor experimente efectuate in cadrul
contractelor de cercetare §i a rezultatelor obtinute atat in laboratoarele Institutului de
Cercetari §i Modemizari Energtice, cat §i in conditii reale de lucru in centralele electrice din
sistemul energetic national. Modul de abordare clasic a evaluarii integritatii structurale nu
ofera posibilitatea detectarii in timpul fimctionarii a defectelor evolutive de material.
Experimentele realizate au drept scop supravegherea on-line, detectarea §i localizarea unor
defecte tipice de material prin evaluarea emisiei acustice.
Cercetarile intreprinse au dus la concluzia ca pentru evaluarea emisiei acustice pentru
materiale metalice supuse solicitarilor este necesar a se corela nivelul maxim al semnalelor
emise de sursele de emisie acustica, atat cu proprietatile fizice §i mecanice, cat §i cu tipul de
defect §i natura materialului.
Din multitudinea de fenomene §i discontinuitati cimoscute §i prezentate m capitolul I,
ca surse generatoare de semnale de emisie acustica s-au ales pentru studiu §i cercetare
urmatoarele fenomene:
- propagarea dendritica a fisurilor §i evolutia catre rupere;
- ruptura;
- studiul fisurilor din suduri;
- studiul fenomenului de coroziune fisuranta sub tensiune;
- transformarile de faza.
Pentru studiul fisurilor au fost alese urmatoarele tipuri de discontinuitati;
- fisura in din|i de fierastrau;
- fisura amorsata;
- fisura in cordonul de sudura;
- incluziune de zgura;
- fisura de coroziune fisuranta.
Pentru stabilirea §i recunoa§terea niveluiui maxim al emisiei acustice in funcfie de
tipul de defect a fost necesar a se realiza urmatoarele incercari de laborator :
a) teste de emisie acustica de laborator realizate pe epruvete in care s-au amorsat
fisuri; testele au fost corelate cu:
- incercari de tracjiune;
- incercari de oboseala pe cicluri;
- incercari de tracfiune cu deplasarea controlata;
- incercari de tractiune cu sarcina controlata;
- incercari de compresiune 51 incovoiere.
b) teste de emisie acustica in conditii reale de lucru (in situ), realizate pe vase sub
presiune §i coturi de conducts, care au prezentat fisurile de tipul celor simulate §i studiate in
laborator [20, 36,37,38].
In timpul testelor s-a urmarit inregistrarea niveluiui emisiei acustice in ftmcfie de
parametrii din mecanica ruperii (Kj^» DCVF, integrala J) §i tipul de discontinuitate.
Metodele experimentale folosite au fost cele descrise in capitolul IV §i au fost
realizate conform standardelor in vigoare (STAS - Incercari de rezistentS vol 11/1984; ASTM
E 399-78).
1)1
 5.1. EV ALU AREA NIVELULUI TOTAL AL EMISIEIACUSTICE PENTRU PROCEDURA DE TEST ARE
TESTE DE LABORATOR FOLOSIND METODELE EXPERIMENTALE
Kjc, DCVF , INTEGRALA J Pentru efectuarea testelor de emisie acustica s-a elaborat urmatoarea procedura:

Incercarile de laborator s-au realizat simuland fenomele ce apar m timpul soUcitarilor
structurilor metalice, in condi^ii reale de lucru, prin incercari de oboseala [20, 36,37,38].
Pentru studiu s-au ales urmatoarele tipuri de materiale policristaline;
- o|elul TCZ (Romania), otel laminat folosit pentru constmcfia vaselor de presiune;
- otel AMO 65 (Franja), ojel folosit pentru constructia cazanelor, similar in
compozitia chimica cu o|elul TCZ;
- otelul Stal 20, otel folosit pentru constructia vaselor de presiune;
- otel 15111, otel folosit pentru constructia coturilor de conducta;
- otel RV 52, otel ductil.
1. Determinarea caracteristicile fundamentale ale emisiei acustice cauzate de
curgerea materialului
Acest tip de test s-a realizat pe epruveta rotunda (lisa) necrestata §i pe epruveta
rotunda crestata ?i care a fost supusa incercarii de tractiune; epruveta a fost confectionata din
otel TCZ.
Caracteristicile mecanicegi compozifia chimica [20, 36,37,38]
Tabelul 6

Epmvetele folosite pentru testele de laborator provin din : •///rzo ^ jtV/eyXy/V rrxyx/incr S')
a) ofelul TCZ - materialul vaselor sub presiune:
- material prelevat din cordoanele transversale de sudura ale tamburului cazanului
ro/ui'io'o
nr. 1 din tremocentrala de la Giurgiu;
- material prelevat din cordonul longitudinal de sudura, de pe generatoarea tamburului h h o'n 1/3 1 So Ca 4. Lo % 0,0} i330 aA6> QS}
3? \m
din centrala electrica de la Giurgiu §i anume tamburul al cazanului nr.2 din termocentrala; SO 7 5 3 m I3,(< ISA 9.A
b) otel TCZ, material nou neimbatranit §i fara a prezenta defecte de fabricatie, pus la 9 7 3 tS,5 37/9 t3.3 ^.9 9?
dispozitie de catre Combinatul Siderurgic Galati.
c) ofei AMO 65 otel frantuzesc similar cu otelul romdnesc TCZ, folosit pentru eo 3^ 0) W\3>^S 10 3! 3/0 3.S S4 '.9

constructia cazanelor, prelevat din peretele mantalei tamburului cazanului nr.2 din
termocentrala Giurgiu;
! ‘5-/ Mo ’ fy/
d) otel Stal 20 prelevat din zona cu fisuri a preancalzitorului de la termocentrala C Ho {/ Cr Cu 3 P.
leraut; ar? /?,/ 1 0,3S 93 0,PS QOS
e) otel RV52, otel ductil;
f) otel I5III prelevat din zona cu fisuri de coroziune a cotului de conducta de la
termocentrala lemut;
/iA/oo/rcc/
g) ofel Cr Mo V 15128, otel fara defecte. ! Ayn / Srx/sMo/c} ^M/xj ccrKx/ y
^'1-' .W3T
60-IP /n*j /no 33 /»/> 3} 1
Pentru incercmile realizate s-au confectionat urmatoarele tipuri de epruvete:
- epruvete rotunde (lisa) folosite pentru a determina caracteristicile fundamentale ale
emisiei acustice cauzate de curgerea materialului, epruvetele au fost supuse la incercari de
tractiune (conform STAS 200-75); In timpul testului s-a supravegheat structura metalica inregistrandu-se numarul total al
- epruvete plate folosite pentru incercarea de tractiune in vederea determinarii semnalelor de emisie acustica in functie de timp corelat cu tipul de fisura ?i cu aspectele
debutului zonei de curgere prin evaluarea emisiei acustice; metalografice ale structurii solicitate.
- epruvete cu fisura amosata folosite pentru determinarea rezistentei la oboseala In urraa analizei s-a constatat ca la epruvetele nr.l ?i 5 ruptura are un aspect ductil,
(conform ASTM E399-74); fisura produsa la tractionarea epruvetelor fiind o fisura care s-a propagat cu ramificatii,
- epruvete plate cu crestatura (conform ASTM E 399-74); observandu-se ca unei astfel de fisuri i s-a asociat un nivel al evenimentelor de emisie
- epruvete plate cu fisura marginala cu incarcare in trei puncte; acustica in valoare de 32-103 evenimente [20, 22, 24, 37]. Aceasta valoare se poate observa
- epruvete plate pentru incercarea la compresiune (conform STAS 1552-78); pe graficul din figura 5a (prezentata §i in capitolul I al lucrarii), iar in fotografia alaturata
- epruvete plate pentru incercarea la incovoiere pentru imbinarile sudate; diagramei se poate vedea aspectul suprafetelor rupturii. Dupa incercarea a 10 epruvete de
- epruvete plate inc^cate in trei puncte imersate in mediu coroziv, folosite penti’u acest tip, s-a observat ca ruperea s-a propagat prin extinderea fisurii ramificate, careia i s-a
studiul fenomenului de coroziune sub tensiune. asociat un numar mediu de evenimente de emisie acustica de 30-10^ evenimemte.
Dimensiunile echivalente ale epruvetelor folosite, viteza de solicitare §i Pentru determinarea debutului zonei de curgere s-au supravegheat prin emisie
caracteristicile mecanice corespunzatoare pentru otelul TCZ sunt date in tabelul 6 [22, 40, acustica in timpul incercarilor de tractiune, epruvetele plate din otel Cr Mo V 15128 §i otel
44]. TCZ. Pentru acest tip de materiale s-a observat ca zona de curgere apare la o rata a emisiei
acustice R = 2540 oscilatii/s.
112 113
 2. Dcterminarea nivelului emisiei acustice ID functie de caracteristicile mecanicii
ruperii
Testele realizate pentru aceste determinari experimentale s-au efectuat pe urmatoarele
tipuri de epruvete:
- epruvete plate cu fisura marginals incarcate in trei puncte;
- epruvete plate crestate;
- epruvete plate sudate folosite pentru incercarea imbinarilor sudate.
Aceste epruvete au fost confectionate din materialul prelevat din peretele vaselor sub
presiune de la Giurgiu (otel AMO 65) §1 din material nou (otel TCZ similar cu o|elul AMO
65). Epruvetele au fost supuse incercarii de tractiune pana la o sarcina care sa simuleze
condifiile de efort din vasul sub presiune.
3. Investigarea comportamentului emisiei acustice din punct de vedere a!
mecanicii ruperii pentru studiui fisurarii inaintc de atingerea stadiului de
oboseala al materialului
Testele s-au realizat pe epruvete plate crestate §i pe epruvete cu fisura amorsata
(confectionate din ofel TCZ), supuse la incercari de oboseala cu deplasarea controlata,
efectuate la temperatura mediului ambiant.
Semnalele de emisie acustica au fost urmarite cu echipamentul descris in capitolul HI.
Kie.)=C<DCVr (95)
REZUTATELE EXPERIMENTALE ALE TESTELORDE EMISIE
ACUSTICA
Rezultatele experimentale pentru supravegberea prin emisie acustica a epruvetelor
pentru urmatoarele tipuri de incercari;
- incerc§ri de tractiune;
- incercSrilor de oboseala;
- incercSri de trac|iune cu sarcina controlata;
- incercSri de tracliune cu deplasarea controlata.
Scopul acestor teste a fost acela de a corela parametrii DVF, DCVF, Kj, Kjc >
integrala J cu nivelul maxim admis al evenimentelor de emisie acustica pentru o structura
metalica solicitata in vederea determinarii momentului cedarii materialul.
In figurile 68 ?i 69 s-au trasat curbele corespunzatoare numarului total de emisie
acustica in functie de timp pentru epruvetele studiate [20].

! cbnA/frTa •'orCoo'cr Af'-'o pisurti

Traductoarele de emisie acustica de frecvenfa de 800 KHz au fost fixate pe epruveta in zona
opusa celei cu fisura, iar doua traductoare au fost montate in zona cu fisura. Amplificarea
folosita a fost de 30 dB.

^
Diagrama pentru numarul total de evenimente de emisie acustica in funcfie de timp a
fost inregistrata cu un inregistrator Xt cu o viteza de 3 mm/s. In paralel cu supravegberea prin
emisie acustica a epruvetei supusa solicitarii, s-a inregisti’at §i deplasarea flancului fisurii la

^
varful fisurii prin intermediul unei sonde special montata pe epruveta pentru masurarea
deplasarii.
Deplasarea critica la varful fisurii s-a calculat cu relafia [37,52]:
iO -
0,45/“

o.
DVF^E
{DCVF) ep pialaicresi) (94)
-]
0,45M' +0,55a 4/(j^/(l - K^) 0 J
unde deplasarea la varful fisurii este data de relafia:

;rc7 Fig. 68. Testul de emisie acustica in timpul incercarii de oboseala

(1 + sin
4«7^a 2cr„ cu deplasarea controlata o{el TCZ [20,37,38]
DVF = in[ --------- (94’)
TTE
(1-sin 7i:< Pentru inceput s-a determinat numarul seranalelor pentru o structura supusa unei
j
incercari de tractiune in vederea determinarii numarului maxim de evenimente corespunzator
2cr, debutului zonei de curgere.
unde C7c - efort la curgere;
E - modulul de elasticitate La testul cu epruveta plata s-a observat un numar mare de semnale de emisie acustica
u - raport Poison in jurul punctului de curgere §i un numar mic de emisii acustice in zona de debutului fisurii,
t - lafimea epruvetei ceea ce a demonstrat ca materialul are o activitate acustica prin curgere [20].
7=1,72
Numarul total de evenimente de emisie acustica este dat de relajia:

il4 115
 Raspunsurile emisiei acustice pentru epruvetele rotunde crestate ?i epruvetele cu
fisura marginala sunt prezentate in figura 70.

/■.■'.c/v;/'
)
2

/yz ^
0_0

Fig. 70. Testul de emisie acusticd pentru epruvetd rotundd cu crestdturd pentru determinarea
rezistenfei la oboseald (folosind criteriiile J^i DCVF[20,37,38]

In timpul testelor, emisia acustica provenita de la fisurile in dezvoltare din epruvetele

cu fisura marginala a fost mai intensa decat la epruvetele rotunde crestate. De asemenea se
0 20 40 60 'SO fOO prezinta §i deplasarile (deschiderile) la v^ftil fisurii in fimctie de emisia acustica.

Cu ajutorul datelor ob|inute in timpul incercarilor de oboseala pe epruvete cu fisura

Fig. 69. Testul de emisie acusticd in timpul incercdrii de oboseald amorsata confectionate din otel TCZ, s-a putut determina §i integrala J. Curbele trasate pentru
cu sarcind controlatd [20,37,38] integrala J au fost determinate dupa metoda experimentala prezentata in capitolul IV.
Calculul teoretic al integralei J s-a facut dupa formula indicata in literatura de specialitate, de
catre Naotake Ohtsuka [21]. Integrala J s-a determinat pentru zona de curgere la o deplasare
Un alt tip de incercare a fost cel realizat pentru determinarea deplasarii la varful de 0,3 mm cu formula urmatoare:
fisurii in functie de numaml de evenimente de emisie acustica. Aceasta incercare s-a efectuat 7
in doua moduri: (96)
a) incercarea cu sarcina controlata;
b) incercare cu deplasarea controlata.
In cazul testelor in care s-a meniinut controlul deplasarii (figura 68) curbele unde PI, P2 - reprezinta energiile potenjiale;
corespunzatoare pentru numarul total al evenimentelor de emisie acustica pentru epruvetele at =30 mm;
plate crestate §i pentru epruvetele cu defect de sudura, au fost obtinute rezultate diferite de a2 = 31 mm.
cele obtinute in conditii reale de lucru pe vasul sub presiune, iar in cazul incercarii cu sarcina
controlata s-au objinut rezultate similare cu cele obtinute in timpul incercarilor din situ (fig Integrala J deterrainata experimental are valoarea Jg^p = 7,31 KJ/m^.
68).
Din analiza diagramelor prezentate in figura (69) rezulta ca in zona de efort din jurul
fisurii cu aspect in dinti de fierastrau §i al fisurii in sudura, activitatea de emisie acustica a Pentru domeniul elastic J s-a calculat cu formula:
crescut considerabil.

116 117
 (1- ^^)Kl
E (97)
unde K] - reprezinta factorul de intensitate al tensiunii
„_YP^ (98)
unde t - grosimea epravetei
a - lungimea fisurii
Y= 18

s
Integrala J calculata cu formula de mai sus are valoarea Jcalc “ ^31 KJ/ni^.

0 \L ____________ ^ ___________ U
Propagarea fisurii a fost pusa in evidenla in timpul incercarilor de tractiune pe ^ i 9
epruvete prefisurate. In timpul solicitarii s-a observant ca propagarea fisurii este precedata de /■y&un/ ------- *—
extinderea fisurii, din acest motiv, suma evenimentelor de emisie acustica inregistrata 6cf (mmj.
reprezinta o suma dintre evenimentele date de fisurare ?i evenimentele date de extinderea Fig. 71. Determinarea lui J mfuncpe de extinderea fisurii, pentru epruvetele cilindrice cu
fisurii. Comparand valorile oblinute pentru integral J, se constata o diferenfa de valoare intre crestaturd[18,19]
Jexp Jcalc datoreaza aprecierilor analitice.
In timpul testului de emisie acustica pentru incercarea pe cicluri de oboseala pe
Valoarea critica a integralei Jjc pentru modul I de propagare al fisurii a fost calculata
epruvete cu fisura amorsata s-a observat experimental ca emisia acustica depinde de viteza de
din curba integralei J pentru momentul cmid a fost detectat primul semnal de emisie acustica propagare a fisurii. ___________________________________________________
corespunzator pentru debutui fisurarii.

Din figura 71 s-a determinat valoarea critica a lui Jjc. Aceasta valoare a fost ob|inuta
din intersecfia dreptei J = §i curba J = f ( A a ) pentru o deplasare DCVF €(0,3 -
0,45) mm.

Emisia acustica este data de toate semnalele de emisie acustica provenite de la fisura
care a determinat activitatea de emisie acustica, deci sursa de emisie acustica este o suma
rezultanta. Acest rezultat se explica astfel: fisura se propaga pe mai multe direclii, la
traductorul cel mai apropiat de sursa ajunge unda rezultanta, deci traductoarele de emisie
acustica detecteaza un front de unda rezultant.

(ev.)
/Vf
Fig. 72. Numarul total de evenimente de emisie acustica in Juncfie de deplasarea critica la
vdrful fisurii [20, 22]

118 119
 In figura 73 sunt prezentate rezultatele din timpul incercarilor pe cicluri de oboseala,
observandu-se dependenta sumei emisiilor acustice in flmcfie de sarcina aplicata pentru
diferite lungimi ale fisurilor iniiiale.
2(59mrr>.
In figura 75 sunt reprezentate:
- dependenfa numarului de evenimente de emisie acustica in ftmcfie de factorul de
intensitate a tensiunii;
- variafia vitezei de propagare a fisurii in funcfie factorul de intensitate, de unde se
poate concluziona ca intre acejti trei parametrii exista o corelafie §i anume N , = f (—) [39].
dn

= f9,&f mm.
= fZ7(9rrm
'5 =f&,5f
mm.

(jic/c/c/o).
a //r/f?rr)rr)
ty -^12,95mm.
~ ff, 93 mfo
yg 0,92 mm.

5^
^^^^^

55
55
^ 9/^ 0 f9 P f/f fS P 20 ^ ^ ^

Fx r)2 //V)
Fig. 73. Suma emisiei acustice pentru 9 epruvete din ofel cufisurd practicatd artificial fOifi ^/Q) K (/iA}7n-) ^3/2 j
(tip WOL) cu dieferite lungimi ale fisurii, in timpul incercarii pe cicluri de oboseala[39]
Fig. 75. Dependenfa numdrului de evenimente de emisie acusticd tnfuncfie de factorul
de intensitate a tensiunii $i variafia vitezei de propagare a fisurii in funcpe factorul de
intensitate[S9]

Dependenta emisiei acustice in funcfie de numarul de cicluri de oboseala este redata

in figura 77, de unde se vede ca pentru ojelul TCZ dupa circa 33-lO^ cicluri de oboseala
numarul de evenimente de emisie acutica este de aproximativ 27-10^ evenimente. Pentru
aceea§i epruveta este data §i dependen{a factorului de intensitate a tensiunii in fimc^ie de
numarul ciclurilor de oboseala [39]

Discujii cu privire la rezultatele experimentelor prezentate

In reprezentarea din figura 72 se pot compara rezultatele obfinute pentru determinarea
numarului evenimentelor de emisie acustica in functie de deplasarea la varftil fisurii (DVF)
pentru epruvete plate crestate, epruvete plate sudate §i epruvete rotunde crestate. Variafia
aproximativ liniara pe scara logaritmica pentru DVF > 0,02 mm, indica o rela|ie de forma :

N,=C(DVFy (99)
Fig. 74. Integrald J exp. ob(muta de 1. Dmegan, pentru epruvetd compactd
CM fi’surd amorsatd otel unde C , n - reprezinta constante ce se determina experimental pentru fiecare material.

121
120
 Comparand curbele obfinute pentru deplasarea calculata in cele doua moduri
(deplasarea pentru incercarile cu sarcina controlata ou deplasarea calculata pentru fncercmile
cu deplasarea controlata), se observa ca deplasarile au valori apropiate, de unde se poate
spune ca n = 1 [37].

Numarul total de evenimente de emisie acustica, , este direct proporfional cu DVF.

Lu^d in considera[ie detectarea numarului mare de semnale de emisie acustica inainte de
detectarea debutului fenomenului de curgere generala §i analizand modificarea de structura
din FOTO ( 3) pentru sudura, s-a concluzionat ca emisia acustica a fost determinata de
fisurile microuice care s-au propagat in timpul solicitarii.

Comparand numarul total de evenimente de emisie acustica Nj din figura 72 se

observa ca pentru epruveta crestata §i pentru o fisura asemSnatoare de la vasul sub presiune

^^^^^
prezentat in paragraful (5.4), difera, de unde s-a demonstrat ca in relatia N, = C(DVFy
coeficienfii C §i n sunt diferiti (N^ difera pentru cele doua cazuri, DVF = constant, rezulta ca
C §i n difera pentru cele doua cazuri). In acest caz emisia acustica a fost generata de curgere.
Analizand punctul critic la care a avut loc propagarea inifiala lenta a fisurii pentru
epruvetele rotunda crestata §i epruveta plata crestatd, se observa ca acest punct s-a stabilit
pentru DVF € (0,3 - 0,45 ) mm §i o deplasare A € (1,6 - 2,2 ) mm.

Din experimentele preliminarii prezentate in primul capitol al lucrarii, s-a observat ca

semnalele de emisie acustica cauzate de curgere pentru un oiel carbon sunt caracterizate de o Fig. 77. Numarul total de evenimente de emisie acustica tnfunc^ie
amplitudine scazuta, cvasicontinua, urmate de o explozie de amplitudine mare de cicluri de oboseald[39]
corespunzatoare pentru emisia acustica generata de propagarea fisurii.

Din valorile ob[inute s-au observat valori diferite ale amplitudinii emisiei acustice in
diferite condifii de incercari, pentru acela§i tip de material §i acela§i tip de defect se
recomanda sa se acorde atenfie efectului produs de diferenfa dintre parametrii de sarcina,
pentru corelarea datelor obtinute prin incercari de laborator cu cele efectuate in condiiiireale
de lucru.

Pentru curbele J trasate, se observa o buna aproximare a metodei experimentale.

Momentul fisurarii, dupa modul I de extindere a fisurii, asociat cu valoarea critica a integralei

N (H/mm ^ }■
J §i cu numarul de evenimente conduce la estimarea valorii parametrilor Nt^ev) ^t(osc)
emisiei acustice pentru diferite materiale corespunzator momentului cedarii lor. Din
rezultatele prezentate se observa ca J^xp > J teoretic > (figmdle 73 §1 74) difereniele
datorandu-se nuraai relajiei de calcul.

^^^^^^^
I................................................
Fig. 78. Factorul de intensitate a tensiunii pentru o probd cu fisurd amorsatd (tip WOL)
pentru o place infinitd infuncfie de numarul de cicluri de oboseald pentru olel[39]
123
122
 (/f
5.2. REZULTATELE TESTELOR DE LABORATOR PENTRU PUNEREA !N
EVIDENTA A FENOMENULUI DE FISURARE COROZIVA SUB TENSIUNE
PRIN EVALUAREA EMISIEIACUSTICE

In laborator, pentru punerea in evidenfa a fenomenului de fisurare corozivS sub

tensiime (FCT), s-au realizat mai raulte tipuri de incercari pe trei tipuri de epruvete:
1) epruvete prelevate din sudurile cordoanelor de sudura ale tamburului;
2) epruvete confec|ionate din material nou, acela§i cu cel al tamburului, supuse
incercarilor de FCT, imersate in mediu coroziv;
3) epruvete confectionate din acela§i oiel cu cel al tamburului din GET Giurgiu,
confectionate din doua bucali de material sudate cap la cap ?i supuse tratamentelor termice
pentru simuiarea condi|iilor reale de lucru, supuse incercSrilor fisurare coroziva sub tensiune
imersate in mediu coroziv.
Materialul din care au fost confecfionate epruvetele a fost pus la dispozi^ie de catre
Combinatul Siderurgic de la Galati, fabricantul materialului, iar executarea epruvetelor §i a
operatiilor de sudare a fost facuta de catre fabricantul cazanelor Intreprinderea Vulcan.
Epruvetele au fost prelevate din material, atat in direcfia longitudinals, cat §i transversals
fa^a de direclia de laminare a table!. S-au ales cele douS direc|ii de laminare deoarece acest
lucru este important pentru observarea modului in care se deformeazS grauntii in timpul Fig. 79. Dispozitiv de tensionare a epruvetelor[35J
solicitSrilor mecanice.

Prin tehnica emisiei acustice s-a pus in evidenta rata emisiei acustice in functie de Placa de baza s-a executat din olel carbon cu minim 0,35 % Carbon, §uruburile de prindere,
dimensiunea grSuniilor deformati, determinandu-se empiric o relajie intre dimensiunea piulitele §i §aibele s-au executat din ojel inoxidabil.
grSunfilor deformali §i rata emisiei acustice. Epruvetele s-au tensionat prin aplicarea unei forte in dispozitivul de tensionare, prin
strangerea concomitentS a §uruburilor. Dupa tensionare, §uruburile nu s-au mai detensionat in
Principiul metodei consta in determinarea susceptibilitSJii la coroziune fisuranta sub timpul testului. Dispozitivele au fost introduse in vase de sticla cu im volum de 51 cm^. In
tensiune §i presupune tensionarea elasto - plastica la rece a unei epruvete §i imersarea ei in aceste vase au fost prevazute orificii etan§ie pentru termometrul cu precizie de masurare de 1
timpul solicitarii intr- o solutie corozivS de acetat de calciu cu o densitate de 1,6 g/cm la 20° % ; un refrigerent de reflux cu bule pentru a asigura o verificare continua a temperaturii
C ?i o concentrafie de 60 % , apa distilatS avand o densitate de 40%, ambele solutii fiind solu|iei; un orificiu pentin gfaid de unde pentru montarea traductomlui de emisie acusticS a
preparate la temperatura de 118°C. card bands de frecvenlS este de 800 KHz. Pentru experimente au fost pregStite trei vase,
pentru fiecare tip de epruvetS, astfel s-au putut inregistra simultan diagramele rate! emisiei
Epruvetele au fost solicitate pe o duratS de timp necesarS fisurarii, in tot acest timp acustice in functie de timp. La fiecare tip de experiment au fost efectuate cate cinci
inregistrandu-se diagramele emisiei acustice in funcjie de timp in scopul determinarii probe.Dintre rezultatele obtinute se vor prezenta cele semnificative.
momentului fisurSrii. Rezultatele testelor de emisie acusticS au fost corelate cu: analizele metalografice §i
cbimice de laborator, in vederea determinarii relatiei de legaturS dintre ele.
In timpul testului de emisie acusticS traductoarele de emisie acusticS au fost cuplate in
ANALIZA CHIMICA
dreptul §urubuiiIor de prindere, iar semnalele de emisie acusticS au fost captate prin
Otelul din care s-au confectionat epruvetele este un o|el rpmanesc (TCZ), similar cu
intermediul unui ghid de undS de catre traductoarele piezoelectrice care au transmis mai
cel din care este confectionat tamburul (otel frantuzesc AMO 65), a card corapozitie
departe spre analizor semnalele [20].
cbimica este prezentatS in tabelul de mai jos:
Dispozitivul de tensionare prin incovoiere este format dintr-o placa de baza §i douS
§uruburi de strangere avand forma §i dimensiimile din figura 79. Elementul C Mn Si Ni Cr S Cu V P
Procente 0,14 1,32 0,26 0,83 0,51 0,012 0,12 0,07 0,11

ANALIZA METALOGRAFICA
In urma analizelor metalografice pentru epruvetele sudate confectionate din otel TCZ
(material ce a fost imbatranit in urma tratamentdui termic) s-a observat cS la limita
grauntilor au migrat carburile de fier §1 crom, carburi care au precipitat sub formS de lanturi.

124 125
 EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA
Pentru punerea in evidenfa a fisurilor de coroziune s-a efectuat examinarea
nedistructiva cu pulberi magnetice, punindu-se astfel in existen|a fisurile produse de
coroziune.
Totodata s-au confirmat §i rezultatele testelor de emisie acustica cu privire la
recunoa^terea tipului de fisura de coroziune.
REZULTATELE TESTELOR DE EMISIE ACUSTICA
In timpul testelor de emisie acustica efectuate in laborator pe epruvete s-au pus in
evidenja fisuri de coroziime tenso - fisuranta. Timpul dupa care au fisurat epruvetele a fost
diferit observandu-se ca epruvetele confectionate din materialul nou §i imbatranit au fisurat
dupa 168 - 192 de ore, iar epruvetele confectionate din materialul tamburului (material
imbatranit fizic datorita unui numar mare de fimclionare §i datorita coroziunii) au cedat dupa
120 - 144 ore. Rezultatele incercarilor sunt urmatoarele:
1) Epruvetele confectionate din materialul nou au fost supuse tratamentului termic
dupa doua tehnologii: (1) tehnologia proprie §i (2) tehnologia proiectantului (figura 80) [35].
In timpul incercarilor s-a observat ca din cele 8 epruvete sudate §i tratate termic (dupa
tehnologia proprie au fisurat 4 epruvete dupa cum urmeaza:
-1 epruveta cu sudura longitudinala automata;
-1 epruveta cu sudura transversala automata;
-1 epruveta cu sudura longitudinala manuala;
- 1 epruveta cu sudura transversala manuala;
2) Epruvetele confec|ionate din materialul nou, supuse tratamentului termic (dupa
tehnologia proiectantului). Precizam ca sudurile s-au realizat longitudinal in direcjia de
126
laminare §i transversal pe direclia de laminare. Dupa cea de a doua tehnologie epruvetele au
lisurat astfel ;
- 2 epruvete cu sudura longitudinals automata;
- 1 epruveta cu sudura longitudinals manuala;
- I epmveta cu sudura transversala manuala.
Discufii cu privire la rezultatele testelor de emisie acustica:
Proba I ( epruvete confec|ionate din material prelevat din zona cordonului de sudura
de la tamburul din termocentrala, tensionate la sarcinS constants §i knersate in mediul
coroziv).
Se vor prezenta rezultatele testelor pentru doua epruvete confectionate din materialul
tamburului din zona cordonului, supuse unor tensiuni la sarcina constants §i knersate in
mediu coroziv. In tot timpul incercarii structura metalicS a fost supravegheata prin emisie
acustica, observandu-se ca aceste epruvete au fisurat dupa circa 122 ore. Analiza
metalografica din figura 83 reprezinta fisura strapunsa §i aspectul capatului de fisura.
Nivelul maxim al evenimentelor de emisie acustica corespuzatoare acestui tip de
fisura are valoarea de 31,5-10^ evenimente ceeace se poate vedea §i din figura 81,
J _____________ L
/Y[ev J
^^
/■(•sj
Fig. 81. Numarul de evenimente de emisie acusticd pentru fenomenul FCT[35J
Se remarca ca la otelurile aliate ce au un conjinut de carbon de 0,04 % - 0,08 % , la
temperaturi ridicate cuprinse intre 400 - 800° C se formeaza o faza constituita din carburi
complexe de fier - crom care au precipitat sub formS de lanturi la limita gra\m|ilor. Aceasta
fazS cu o grosime cuprinsa intre (1 - 3) pm, confine mai pujin crom decat grauntele §i este
mult mai sensibila la coroziune datorita poten|ialului anodic mare.
127
 Prin acest experiment s-a stabilit valoarea emisiei acustice corespxinzatoare atat
pentru fisura de coroziune, cat §i pentru transformarea de faza constituita din carburi
complexe.
in prezenfa agentului coroziv s-a observat o rata a evenimemtelor de emisie acustica
mare. Aceasta rata corespunde unei rate ridicate de apari^ie a fisurilor de coroziune fisuranta
sub tensiune. In figura 82 §i 83 este prezentata fisura aparuta la granifa dintre zona de
influenza tennica §i materialul de baza, fisxira prezentata este de tip intergranular ?i a fost
pusa in evidenta prin evaluarea emisiei acustice , remarcandu-se atat fenomenul FCT
intergranular §i cat fisura corespunzatoare acestui fenomen printr-o suma a evenimentelor de
emisie acustica de 32-lo3 evenimente.
Aparifia acestui fenomen explica sensibilitatea marita a o|;elului la coroziune, ceea ce
contribuie la mic§orarea rezistenjei la solicitarile la care este supus .
Proba 2 ( epruveta confecfionata din materialul nou imbatranit, tensionata la sarcina
Constanta §i imersata in mediul coroziv).
Se vor prezenta rezultatele testelor de emisie acustica pentru epruveta sudata
longitudinal careia i s-a aplicat tratamentul termic dupa tehnologia proprie [36]. Pentru
aceasta incercare s-a observat ca epruveta supusa la solicitare constata §i imersata in mediul
coroziv a fisurat dupa 149 ore, iar fisura a aparut in zona sudata §i este o fisura strapunsa.
Caracterul ruperii este fragil, ruperea propagdndu-se intergranular (figura 84). In tot timpul
incercarii structura metalica a fost supravegheata prin emisie acustica, inregistr^du-se
nivelul total al evenimentelor de emisie acustica, observandu-se ca valoarea numarului de
evenimente de emisie acustica este apropiat de cel obtinut in testul anterior, ceea ce este redat
in graficul din figura 82, [20].
S / Y x / O ^ (c vj -
^^^^
Fig. 82. Suma semnalelor de emisie acusticd corespunzdtoare
fenomenului FCT [20,35]
!28
Diferen|a s-a datorat, pe de o parte tratamentului termic aplicat, tratament care a
contribuit la o detensionare raai buna a materialului, dupa efectuarea sudurii, iar pe de alta
parte, s-a datorat modului de actiune a mediului coroziv asupra zonei sudate ?i a materialului
de baza folosit.
Suma semnalelor de emisie acustica pentru aceasta proba are o valoare de 33-10^
evenimente.
Proba 3 ( epruveta confec[ionata din materialul nou, imbatr^t, tensionata la sarcina
Constanta §i imersata in mediul coroziv ).
Epruvetelor pentru aceste teste li s-a aplicat tratamentul termic dupa tehnologia
producatorului, acestea au fost supuse aceluia§i tip de incercare de coroziime fisuranta, ca §i
pentru probele anterioare. Aceste epruvete au cedat dupa 139 de ore §i au fost supravegheate
in timpul incercarii prin emisie acustica.
Fisurile care au aparut, au fost fisuri de suprafaja, la capatul fisurii remarcandu-se
ramifica|ii ale fisurii, propagarea fisurii fiind de tip intergranular. Diagrama num^lui
evenimentelor de emisie acustica in fimcfie de timp este prezentata in figura 82, maximul
amplitudinii emisiei acustice fiind apropiat in valoare de cel ob[inut in testele anteriore.
Aspectul fisurii este de tip FCT intragranular (figura 85), acestei fisuri ii corespunde un
numar de evenimente de emisie acustica de 33-lO^ evenimente.
Proba 4 ( epruveta confectionata din materialul nou, imbatranit, sudata, tensionata la
sarcina constanta §i imersata in mediul coroziv )[20,39].
Aceasta epruveta a fost sudata automat longitudinal, i s-a aplicat tratamentul termic
dupa sudare §i a fost imersata in acetat de calciu. Epruveta a fisurat dupa 142 de ore. In
timpul incercarii epruveta a fost supravegheata prin emisie acustica, observandu-se un nivel
al semnalelor de emisie acustica de 36-10^ evenimente (figura 83). Fisura produsa este de tip
"fisura in sudura" la capatul fisurii observandu-se ramifiafii, care s-au propagat §i care au
produs un nivel mai ridicat al emisiei acustice. O fisura in sudura asemanatoare celei studiate
in laborator s-a detectat la tamburul de la termocentrala de la Giurgiu. In paragrafiil 5.4.2 se
prezinta testul de emisie acustica §i rezultatele experimentale pentru supravegherea
imbinarilor sudate care au prezentat fisuri in sudura.
Prin testele de laborator efectuate pentru punerea in evidenfa a fenomenului de
coroziune tenso-fisuranta s-a stabilit nivelul total al evenimentelor de emisie acustica
corespunzator acestui fenomen §i transformarii de faza, constituita din carburi complexe de
fier -crom care auprecipitat la limita grauntilor [20].
Pentru ofelul TCZ, s-a estimat ca rata evenimentelor de emisie ecustica
corespunzatoare fenomenului de FCT §i tipului de fisura de coroziune este de 3010^
evenimente, iar pentru o[elul marca 15112 de la cotul de conducts s-a estimat o ratS de emisie
acustica de 120-103 corespimzatoare unei solicitari datorate unei presiuni de 480 bar.
In continuare sunt prezentate epruvetele plate cu sudura cap la cap confecjionate din
o[el TCZ §i otel AMO 65, ofeluri speciale pentru recipiente sub presiune de tip tambur.
129
 Piaura in sec^iune

Fisura an sec^iune

Fisura In sudura
TIP FCT
Structura material de baza
INTERGRANULAR
Cx5oo)

■ * rf

Structure material de baza Structura sudura

(x5oo) (i5oo)
5?5T?4,^St5'
Structura 3Udura.(x5oo)

Epruveta nr. 2 conl'ectionata din material prelevat

Epruvata nr. 1 sudata longitudinal manual confecl^ionata din zonn cordonului de audura de la GET Giurgiu
din material prelevat din tamburul de la GET Qiurgiu

Fig. 64
Fig. 83
Fig.84. Epruvete plate sudata din otel AMO 65[20,39]
Fig.83. Epruvete plate sudate cap la cap din of el AMO 65 [20,39]

130 131
 Fi a u r a d e s u p r a f a t a

Fi a u r a i n a e c - t i u n e

Structura material (x5oo)

A o p e c t f i a u r a FC T
int ragranula r

Epruveta nr.3 audata longitudinal

Fig, 85 Bpraveta nr.4 audata longitudinal automat

Fig.85. Epruvete plate sudate din ofel TCZ[20,39J Fig. 86

Fig.86. Epruvete plate sudate din o(el TCZ[20,39]

132 133

fe

5.3. REZIILTATE EXPERIMENTALE ALE MCERCARILOR PENTRU
PUNEREA
m EVIDENTA A FENOMENULUIDE FISURARE COROZIVA SUB TENSIUNE
PRIN EV ALU AREA EMISIEIACUSTICE EV CONDITII REALE DE LUCRU
1) Supravegherea on -line prin emisie acusticS a unor zone intinse ale tamburului, in
timpul testelor de presiune hidrostatica, pentru evaluarea ratei evenimentelor de emisie
acustica §i a nivelui global al emisiei acustice;
2) Supravegherea on- line numai a zonelor ce prezinta fisurile de coroziune, pentru
punerea in eviden[a a fenomenului FCT.

Fenoraenul de coroziune fisuranta sub tensiuue a fost pus m evidenfa priu evaluarea Testul de emisie acustica efectuat in timpul incercarilor de presiune hidrostatica a pus
emisiei acustice in timpul mcercarilor, atdt in laborator, cSt §i in condi|ii reale de lucru. in evidenta defectele de material evolutive, de tipul celor prezentate in figura 87.
Testele au fost urmStoarele :

- teste de emisie acusticS efectuate in condifii reale de lucru pentru im vas sub tic^trc/cr/. do>To//r)co
Ac/z/'xr/inrtx dcrd/yrtc-a
presiune, respectiv tamburul de la cazanul de abur din termocentrala GET Giurgiu, Tamburul ^yr>->6o/u/ doca/yxrvo ^yy-cc/za Cf (/rvT>). C{/r\ynJ
prezenta fisuri strapunse in cordonul longitudinal de sudura plasat in spafiul de apa; /O
c/yh/d' ot 6F, crdyfyor cpda/ /S7 dd 3
- teste de emisie acustica efectuate in condijii reale de lucru efectuate pe un cot de dfc- c-x/^rt'or
conducta din termocentrala GET lernut, cotul de conducts avand o fisura de coroziune
cxdr/yor cxTtj/ar
fisuranta sub tensiune. £5 2

St/oiyrti /S7 30
Scopul efectuarii acestor teste este de a determina pentru anumit material nivelul focdus/oi'ic
6s _ _ axy'of 40
maxim admis al evenimentelor de emisie acustica in momentul apari|iei fenomenului de /> <ry/e-/7ty cfx/o/ Sy 49
coroziune fisurantS sub tensiune, respectiv asocierea cu tipul de fisura de coroziune. In d-y'st/rxy /ti — ... . . 30
S'C'oi/yX>. -. — -
timpul mcercarilor s-a urmarit oblinerea unei corelajii intre sarcina aplicata, dimensiunea •ddrrnjy'. O'xicy/ /!Sd 3?d 30
zonei fisurate ce prezinta modificari structurale §i rata evenimentalor de emisie acusticS [20]. - ------ ------- ^ ------ ...
------ L

5.3.1. TESTUL DE EMISIE ACUSTICA PENTRU SUPRAVEGHEREA ON-LINE
STRUCTURILOR METALICE PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A
FENOMENULUI DE FISURARE COROZIVA SUB TENSIUNE
Harta discontinuitafilor este prezentata in figura 88, iocalizarea zonelor cu defecte evolutive
a fost realizata foJosind modelul de localizare prezentat in capitolul II. Zona 5 cuprinde dona
defecte de tip "crapatura" §i "fisurS in cordonul de sudura", fiind considerata zona cu grad de
pericuJozitate ridicata.

Scopul acestui test a fost urmatorul:

1) punerea in evidenfa fenoraenul de coroziune prin evaluarea emisiei acustice;

2) determinarea numarului de evenimente de emisie acustica corespunzator unei fisuri
1 Ea 1
de coroziune;
3) stabilirea ratei emisiei acustice pentru interpretarea §i recunoa§tere a fenomenului
FGT in timpul supravegherii on-line a subansamblelor energetice.

Testul de emisie acustica in condifi reale de lucru pentru punerea in evidenta a 1 4 /^?. I® AF3
fenomenului FCT a fost realizat in termocentrala GET Giurgiu pentru tamburul cazanului de
la grupul nr.2 [20, 29, 32, 39]. ] Eza 1 1 1
In timpul testului de presiune hidrostatica s-au semnalat scurgeri la atingerea presiunii
de 90 bar. La examinarea suprafetei interioare a tamburului s-a constatat ca fisurile au aparut
---------------- 1 1 1
in cea mai mare parte la cordoanele de sudura transversale §i doar doua fisuri au ap^t in
\ EZZ3 [ 1 0 1
cordonul longitudinal (direcfie ce coincide cu direcjia de laminare a tablei din care a fost
confec^onat cazanul). Fisunle s-au datorat fenomenului de FGT a agentului coroziv (in \m 1 1
acest caz apa).
1 ^ 1 6S
Pentixi aceste teste s-au efectuat doua tipuri de incercari: 1(3) E2 Z3 i
------------ ------------------------------------------------------ (
Fig. 88. ffarta amplosdrii defectelor pentru vasul supus testului de presiune
134 hidrauVicd[34,39]
]35
Fisura din cordonul de sudura s-a datorat fenomenului de coroziune fisuranta sub tensiune
Indus de agentul coroziv (apa) ce a acfionat asupra codonului de sudura §i asupra peretelui
vasului. Numarul total de evenimente de emisie acustica in funcjie de presiunea maxima

Fig. 90. Test de emisie acustica in timpulflsurarii unui yas sui presiune snpus ineercdrii de presiune Mdrosiaiicd [34.39]
aplicata pentru testul de presiune hidrostatica este redat grafic in figura 90.

SJ
so

a)
m
S-a observat ca dupa 400 de minute araplitudinea maxima a ratei semnalelor de
emisie acustica este de 32-10^ evenimente/secund^ rata ce a corespuns momentului in care
defectul de tip "crapatura" a evoluat catre rupere. In acest moment presiunea s-a mentinut pe
un palier constant la valoarea de 150 bar, dupa care s-a crescut din nou presiunea pana la
valoarea nominala de lucru, inregistrSndu-se in continuare semnalele de emisie acustica. In
ultima parte a testului s-a observat o descre§tere a amplitudinii emisiei acustice, ceea ce a
demonstrat ca evolutia fisurii catre rupere a stagnat, intrand in domeniul de stabiiitate al
fisurii. Diagrama numarului evenimentelor de emisie acustica in flmctie de presiunea
aplicata, redat pentru fiecare zond indicata este data in figura 89.

m SCO iw SD a» m m sx) m
Vi
to
>V>
•—.
■i''
<&

o
DO ^
P(/1Poj. P(fiPd). —*
a.)
Fig. 89. Numarul total de evenimente de emisie acusticd injunctie de presiune:
a) pentruprimele 400 minute; b) pentru a douaparte a testului[34,39]

OOJ
Experimental s-a observat ca Nt pentru zonele 4 5 dupS o cre§tere spectaculoasa (3-10^
evenimente pentru zona 4 4-10^ evenimente pentru zona 5), corespunzatoare primei parti a
testului a scazut in ampUtudine pentru aceste zone. In zonele acestea fisurile au ajuns in
stadiul de stabiiitate, dupa circa 600 minute, lucru care a fost semnalat prin scaderea
amplitidinii emisiei acustice pana la o valoare de 13-10^ evenimente pentru zona 4, iar
pentru zona 5 numarul evenimentelor a scazut la o valoare de 0,8 evenimente.
Pentru punerea in evidenja a fisurii datorata fenomenului de FCT din cordonul de sudura
logitudinal de pe generatoarea tamburului, s-a reluat testul de presiune hidrostatica. S-a
observat ca nivelul emisiei acustice s-a mentinut la o valoare de 2845 evenimente, valoare
care este apropiata de valoarea obtinuta in conditii de laborator pentru fisura de tip FCT.

136
 5.3.2. SUPRAVEGHEREA ON - LINE PRIN EMISIE ACUSTICA A COTULUIDE
CONDUCTA CE PREZINTA FISURI DE COROZIUNE FISURANTA DE LA
TERMOCENRALA lERNUT
Un test de emisie acustica in care se pune in evidenia fenomenul de coroziune
fisuranta a fost realizat la termocentrala de la lemut, la un cot de conducts din o{el 15111,
prelevat de la cazanul nr.l al termocentralei. Cotul prezenta o fisura de corozixme fisuranta
indusa de solicitarile ciclice in zona fibre! neutre interioare, fisura ce a fost pusa in evidenta
§1 prin control cu ultrasunete [20,29].
In timpul testului de emisie acustica, cotul de conducts a fost supus unei incercari de
presiune hidrostaticS, schema bloc a acestui test fiind prezentatS in figura 91.
■Sc^e/va dbc o Tcsru/u/ EA /c on co/ <y&
cono'ucE v S i ' . X ' v S /o' a'-odo o'e- /i'drosrtyf'cd
/.o/er'Oard
Fig. 91 Test de emisie acustid la cotul de conduct cu fisura de coziune[34,4]
138
In timpul a 20 de ore s-a inregistrat diagrama semnalelor de emisie acusticS in funcfie
de timp ?i presiune (figura 92), observandu-se ca:
1) activitatea de emisie acustica relativ mare apare in stadiul propagarii fisurii;
2) detectarea evenimentelor de emisie acustica relativ mici in stadiul inijial incarcarii
este datorata fenomenului de coroziune fisuranta sub tensiune la nivel intergranular;
3) activitatea de emisie acusticS a crescut mult in momentul dezvoltSrii llsurii;
4) sursele secundare de emisie acustica au fost cauzate de scurgeri §i de manevrarea
pompei, contribuind la cre§terea emisiei acustice;
5) numarul evenimentelor de emisie acustica inregistrat a fost asociat cu tipul de
discontinuitate datorata fenomenului de coroziune fisurantS sub tensiune.
---
* s;
'
JSS-i
Jo5
—
:UOul': c’c r'PV U')? ' o'rcs
hic6 :iy cu’t'
c'O cu i’W'i—
^ ,?a'xr
^ipu/ (frubu^e-J.
Fig. 92. Test de amisie acustica la cotul de conductd cu fisura de coroziune[20,39]
Discufii cu privire la rezultatele testelor de emisie acustica [20]:
1. Activitafi de emisie acustica apar in stadiul ini|ial al mcarcarii, datorate deformSrii
plastice. In timpul inifierii FCT au putut fi detectate numeroase semnale acustice de
amplitudine relativ mica.
2. In stadiul extinderii FCT, pentru zona deteriorata prin FCT s-au observat semnale
de emisie acustica relativ mari. Semnalele s-au datorat mecanismelor surselor secimdare, spre
exemplu: fnc{iunea suprafefelor fisuiii §i fracturarea straturilor de oxid.
3. In stadiul finalal al dezvoltSrii FCT, activitSfile de emisie acustica cresc mult, pSnS
la o valoare maxima de 3 8 • 10^ evenimente.
139
 4. In timpul studiului FCT s-a observat o cre§tere treptata in amplitudine a semnalelor
de emisie acustica fapt ce a demonstrat ca se poate detecta progresiv deteriorarea prin
coroziiine a straturilor metalice.
5. La testul de emisie acustica pentreu vasul sub presiune ce prezenta fisuri de
coroziune in zona cordonului de sudura, rezultatele localizarii sursei generatoare de emisii
acustice, demonstreaza corespondenia dintre coordonatele sursei §i pozifia reala a
discontinuita^ilor din cordonul de sudura.
6. La testul de emisie acustica pentru cotui de conducta ce prezinta fisuri de coroziune
fisuranta evolutive s-a determinat nivelul maxim admis de emisie acustica pentru oielul
15111, corespunzator fisurii FCT, respectiv 120-10^ evenimente.
7. Determinarea nivelelor de emisie acustica corespunzatoare fenomenului FCT au
condus la diagnosticarea structurilor in timpul fimcfionarii.
Rezultatele de laborator prezentate pentru testele de emisie acustica pentru un tip de
defect, au demonstrat existen|a unor diferenje intre datele obfinute experimental in condi|ii
reale de lucru §i datele obj;inute din calcule teoretice, diferenlele s-au datorat formulelor de
calcul.
5.4. REZULTATELE EXPERIMENT ALE PENTRU EVALUAREA EMISIEI
ACUSTICE IN TIMPUL TESTELOR EFECTUATE IN CONDITD EXTREME
Prin experimentele ce vor fi prezentate in cadrul acestui paragraf se urmare§te
dezvoltarea metodei de utilizare a emlsiei acustice pentru supravegherea continua a
propagarii fisurii la limitele de presiune. Supravegherea prin emisie acustica a vibrafiilor
induse in interiorul materialelor s-a testat in conditiOe extreme intr-o centrala electrica, pe
vase sub presiune §i conducte. incercarile s-au efectuat in baza unui program de cercetare
[39] ce a avut ca scop:
1) testarea pe o structura;
2) experimentarea metodelor §i a modelelor fizice elaborate §i prezentate in capitolele
II §i IV al acestei lucrari;
3) dezvoltarea modelului de analizS structurala ?i a unei relafii pentru identificarea
semnalelor de emisie acustica produse de propagarea fisurilor;
4) detectarea §i localizarea discontinuitalilor prin emisie acustica;
5) folosirea datelor rezultate din analiza emisiei acustice pentru estimarea gradului de
deteriorare a structurilor metalice.
Utilizarea emisiei acustice pentru supravegherea vaselor sub presiune s-a dovedit a fi
deosebit de utila pentru localizarea unor zone intinse de material ce prezinta modificari
structurale, atunci cand aceste structuri sunt supuse solicitarilor, iar evaluarea emisiei acustice
este importanta pentru determinarea gradului de uzura §i imbatrinire a materialelor.
140
5.4.1. LOCALIZAREA ZONEI CU DISCONTINUITAJI LA MATERIALELE
METALICE ALE VASELOR SUB PRESIUNE IN TIMPUL INCERCARILOR
DE PRESIUNE HIDROSTATICA
Starea imui sistem termodinamic, deci a unui corp solid, metal sau nemetal, este
determinata de parametrii de stare ai sistemului, presiunea, temperatura §i volumul.
Sub influenta presiunii, elementele chimice suferS modificari ale proprietalilor fizice,
spre exemplu: elasticitatea, ductilitatea, rezistenta la rupere, coeficientul de dilatare, structura
cristalina etc.
Studiind comportarea solidelor supuse la presiuni inalte s-a constatat vanajia
integritalii structurale cu presiunea.
Localizarea discontinuitajilor la metale se realizeaza prin metode de localizare a
zonelor ce prezinta instabilitati structurale.
Pentru experimentul de localizare a sursei de emisie acustica s-a ales un vas de
presiune supus unui test de presiune hidrostatica, aflat intr-o centrala electrica [20, 29, 39].
Recipientul ales, este un subansamblu din centrala electrica de la lemut §i anume este
preincalzitorul de inalta presiune de la turboagregatul nr.6. Acesta funcfionind in conditiile de
inalta presiune (T=345® C) §i avand un numar mare de ore de fimc]ionare (tfunct = 128000 ore)
a suferit modificari in structura materialului in zona calotei superioare.
Discontinuitatile de material (otel Stal 20), au fost puse in evidenta initial printr-un
control prealabil cu ultrasunete prin metoda masurarii diferenjei de amplificare.
Dimensiunile corespunzatoare recipientului §i a zone! controlate, harta amplasarii
discontinuitafilor §i dimensiunea acestora sint prezentate in figurile 93,94, 95 ?i 96.
Cunoscand zona ce prezinta imperfecpuni, s-a studiat posibilitatea de aplicare a
supravegherii cu emisie acustica. Pentru recunoa^terea §i localizarea zonei ce prezinta
dfscontinuitati evolutive au fost efectuate mai multe incercari in termocentrala. Aceste
incercari au constat in:
1) incercare la modul de functionare normal pentru preancalzitorul imbatr^t datorita
numaruiui mare de ore de fimc[ionare;
2) incercare la modul de funcfionare simulat printr-un test de presiune hidrostatica.
In timpul acestor incercari s-a urmarit:
1) inregistrarea semnalelor de emisie acustica §i a ratei acestora in funclie de timp §i
presiune;
2) inregistrarea ffontului de unda provenit de la discontinuitafile existente;
3) localizarea discontinuitalilor cu ajutorul modelului prezentat in capitolul II,
Structura recipientului, realizata din otel avand perejii subfiri genereaza activitafi de
emisie acustica relativ intense in timpul stadiilor de modificare a sarcinii, atat in condi|iile
premergatoare flincjionarii, cat §i in condijiile simulate de testul de presiune hidrostatica.
Semnalele de emisie acustica au fost cauzate de evolufia surselor de emisie acustica,
adica de discontinuitajUe existente in calota superioara a preincalzitorului. Aparifia ?i evolu[ia
acestora a fost determinata de alungirea incluziunilor, de stratificarile existente in material §i
de deformarea locala datorata suprasarcinii.
Imperfec|iunile de material identificate sunt de tipul defectelor de laminare, materialul
analizat fiind un ofel laminat.
141
JS9
Fig. 94. Capac PIP 7 TA6 GET 1ERNUT[39J

Fig. 93. p/p 7 TA6 GET 1ERNUT[39]

Fig. 95. Ca^/ranw// P/P 7 TA6 GETIERNUT[39J

142 143
 Activitatea de emisie acustica relativ mare din timpul condi^iilor testului de presume In figura 97 este prezentata schema bloc a testului de emisie acustica in timpul probei
este rezultatul: de presiune hidraulica la preincalzitorul de inalta presiune. Presiunea hidraulica s-a realizat
cu ajutorul unei pompe cu piston, actionata de un motor electric.
1) solicitarii structurii materialului;
2) deformarii structurale prin suprasarcina;
3) evolu^iei discontinuitatilor existente;
4) prezen^ei mai multor discontinuitaji m zona controlata;
5) prezenta unor perturbajii din mediul ambiant.

Existenfa mai multor defecte senmificative apropiate intre ele, a general semnale de
emisie acustica cu mai multe tipuri de impulsuri propag^du-se cu viteze de grup diferite prin
material. Separarea acestor impulsuri provenite de la defecte diferite, este practic imposibil de
realizat in prezent, deoarece analizorul folosit este astfel conceput meat sa inregistreze
oscilatiile §i amplitudinile unui singur front de unda [20, 21, 23, 33], Din aceste motive
aplicarea modelului de deterrainare a coordonatelor §i de localizare conventionala a sursei
de emisie acustica este aproximativa.
Problemele ce apar sunt datorate existenjei mai multor discontinuitafi apropiate. Din
aceste motive modelul de localizare folosit ajuta la determinarea zonelor ce prezinta
imperfeejiuni structurale.
In timpul testului de localizare s-a determinat zona ce prezinta discontinuitafi -
figurile 94 si 95.

Fig. 97. Test de emisie acustica - PIP 7 TA6 CETlERNUT[29, 39]

700
In diagrama din figura 98 se observa;

1) primele semnale de emisie acustica au aparut la presiunea de 37 bar, presiune care

reprezinta presiunea nominala de lucru a recipientului;
2) rata oscilafiilor de emisie acustica a crescut odata cu ridicarea in continuare a
presiunii in recipient pana la presiunea maxima de proba admisa (54 bar);
3) nivelul maxim inregistrat al ratei oscilafiilor (1344 osc/sec) prezinta valori relativ
scazute fata de cele cunoscute in literatura de specialitate pentru situafia extrema a evolufiei
unei fisuri [20,21];
4) pe perioada menfinerii presiunii la vaioarea de 54 bar s-a inregistrat o reducere
accentuata a activitatii de emisie acustica;
5) pe perioada scaderii presiunii pana la 40 bar, menfinerii la aceasta presiune ?i
ridicarii din nou a presiunii pana la 54 bar, nu s-a inregistrat o activitate de emisie acustica;
6) in intervalul de cre^tere a presiunii intre 55 - 58 bar, s-au inregistrat semnale de
emisie acustica.
In figura 98 se poate observa ca in perioada de evolufie a deformarilor, amplitudinea
ratei oscilafiilor de emisie acustica create. Vaioarea cea mai mare a amplitudinii ratei
oscilafiilor de emisie acustica este de aproximativ 1280 oscilafii/secunda, rata
corespunzatoare zonei in care s-au localizat defectele.

Prin acest tip de experiment s-a demonstrat ca emisia acustica este singura metoda
adeevata pentru detectarea §i localizarea zonei cu fisuri evolutive la valorile limita ale
presiunii unui vas sub presiune [20, 37].

Fig.96. Cadran IV PIP 7 TA6 CET IERNUT[39J

144 145
 5.4.2. SUPRAVEGHEREA PRIN EMISIE ACUSTICA AIMBINARILOR SUDATE fN
TIMPUL INCERCARILOR DE PRESIUNE HIDROSTATICA

Fig. 98. Diagrama testului de emisie acusticd m timpul fisurdriipentru proba de presiune hidraulicd PJP7 TA6 CET JERNUT [29,39]
Prezenfa unei imperfecfiimi structurale, a fost identificata prin evaluarea emisiei

t(fr>in
acustice in zona suduiii in timpul supravegherii continue a vasului sub presiune dintr-o

O C <SZ a f - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 6 i SI Ai 31,
centrala electrica. S-a ales pentru acest experiment cazanul nr. 3 din termocenttala de la
Giurgiu la care in timpul unei revizii s-a constatat existenfa unor fisuri strapunse la imbinarile

j
circulare dintre virolele tamburilor. Inspectia ulterioara a pus in evidenla existenfa a
numeroase fisuri in zona imbinarii sudate longitudinale. Dupa efectuarea reparafiilor
necesare recipientului, a fost repus in funcfiune §i supus unei probe de presiune hidrostatica.
In timpul probei vasul a fost supravegheat prin emisie acustica [20].

In timpul acestor teste s-au constatat:

1) aparifia unor activitaji de emisie acustica intense in zona imbinarii sudate circulars
cuprinsa in zona delimitata de cele trei traductoare;
2) in timpul ridicarii presiunii pina la 130 bar nu s-a remarcat o cre§tere semnificativa
a emisiei acustice;
3) o data cu cre^terea presiunii §i men|inerii ei la o valoare constants a aparut o emisie
acustica explozivS;
4) dupa cre§terea in continuare a presiunii s-a observat o amplitudine mare a

S ' . M £i
semnalelor, de circa 4800 evenimente / secunda, ceea ce corespunde ca valoare cu datele
indicate in literatura de specialitate [15, 17,40], pentru propagarea fisurilor intr-o sudurS;
5) nivelul ridicat este datorat dezvoltarii unor discontinuitSti din materialul
recipientului, unor incluziuni nemetalice §i a golurilor din imbinarea sudata circulars;
6) deoarece semnalele provenite sint rezultatul propagSrii mai multor fisuri in
evolulie, s-a localizat §i delimitat zona cu imperfecfiuni structurale (figura 99,100).

Fig, 99. Test de emisie acusticd - Cazan nr. 3 CET GIURGIU [39]
-001

-06

146 147
 Numarul evenimentelor de emisie acustica a avut o distributie diferita in amplitudine, 5.4.3. SUPRAVEGHEREA ON - LINE PRIN EMISIE ACUSTICA
deoarece propagarea fisurilor s-a realizat diferit, producand variatii ale acesteia, de aceea se A
recomanda sa se acorde o atenfie deosebita efectului produs de dezivoltarea simuitana a COLECTORULUI NR. 2 DE LA CET VEST BUCURESTI IN
discontinuitajilor. TIMPUL PROBEIHIDROSTATICE
In timpul probelor de presiune hidrostatica de la colectorul nr. 2 din CET VEST
Concluziile acestor experimente sunt urmatoarele [20]; Bucure§ti s-au efectuat teste de emisie acustica, pentru punerea in evidenja a fisurilor din
cordoanele de sudura. Pentru acest experiment s-a folosit echipamentul romanesc compus din
a) In timpul experimentelor la vasele sub presiune s-a observat ca nu este posibil sa se analizorul §i traductoarele de emisie acustica. Traductoarele s-au montat in zona imbinarii
detecteze totdeauna tipul specific de discontinuitate. sudate la o distan[a de 500 mm unul fa^a de celalalt in varfurile unui patrat.
b) Analiza structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice nu indica dimensiunea
unei discontinuitati, dar ofera o masura a severita[ii structurale a discontinuita[ii.
c) Prin emisie acustica se detecteaza numai imperfec^iunile structurale evolutive cu o
sensibilitate mare care pot oferi informalii asupra cre§terii discontinuita|iIor.
d) Pentru o detectare §i o localizare cat mai buna a zonei ce prezinta discontmuita|i
trebuie acordata o atentie deosebita geometriei alese, folosirii ghidurilor de unda, culegerii
tuturor datelor §i a modului de prelucrare a datelor.

'6
%

TESTDE EMISIE ACUSTICA LA COLECTORUL 2 CET VEST BUCURESTI [29]

De interes a fost localizarea surselor de emisie acustica, respectiv a fisurilor ?i

Fig. 100. Diagrama semnalelor de emisie acustica obpnutd in timpul fisurdrii
determinarea coordonatelor acestora. In foto de mai sus este prezentat modul de amplasare al
cordonului de sudurd (b) cazan nr.2 CRT Giurgiu[39]
traductoarelor.
In timpul testului s-au constatat:
1) aparijia unor activita]! de emisie acustica intense in zona imbinarii sudate;
2) in timpul ridicarii presiunii pana la 130 bar nu s-a remarcat o cre§tere semnificativa
a emisiei acustice;
3) cand s-a atins presiunea de 150 bar §i s-a mentinut pe palier la valoare constant, a
aparut o emisie acustica exploziva; ceea ce a condus la concluzia ca discontinuitajile de
material sunt evolutive cu tendinfe catre extindere.
4) localizarea s-a dovedit a fi utila deoarece determinarea coordonatelor zonei cu
fisuri s-a facut practice in timp real. In figurile de mai jos se pot vedea atechipamentul folosit
cat §i parametrii folosili la localizare.

148 149
 CONCLUZII

Prin investigarea sistematica a imperfec|iunilor structurale folosind tehnica de

supraveghere a structurilor prin evaluarea emisiei acustice s-au obtinut rezultate cu privire la:
- punerea in eviden|a, prin supravegherea unor structuri prin evaluarea emisiei
acustice, a fisurilor de coroziime fisuranta, a fisurilor din suduri, a anumitor transfomari de
faza constituite in raaterialul solicitat macanic;
- metodele experimentale §i a unor modele de evaluare a integritatii structurale a
materialelor metalice in vederea realizarii diagnosticarii lor in timpul funclionarii;
- masurarea a unor parametrii specific! emisiei acustice in funcfie de tipul de defect gi
de caracteristicile mecanice proprii fiecarui material in parte.
- elaborarea unei metode §i a unei tehnologii pentru supravegherea on - line a unor
subansamble industriale prin evaluarea emisiei acustice;
- elaborarea criteriilor ce stau la baza evaluarii integritatii structurale a materialelor
metalice in vederea realizarii unei cSt mai corecte diagnosticari in timpul flinctionarii.
- analizand §i comparand rezultatele experimentale pentru testele de emisie acustica
efectuate in condijii de laborator, cu cele realizate in conditii extreme, atat pentru vasul sub
presiune (tamburul cu fisuri in cordonul de sudura), cat §i pentru cotul de conduct, supuse
testului de presiune hidrostatica, se poate concluziona ca §tiind rata de emisie acustica
•jL0a0O073 lAC < determinate in laborator pentru un anumit tip de material se poate estima ce rata de emisie
acustica se poate obtine in condijiiile de lucru reale pentru aceJa?i tip de material;
itansg*! - s-a estimat ca pentru olelul TCZ rata de emisie ecustica corespunzatoare
{jsaass WBtt I fenomenului de FCT §i tipului de fisura de coroziune este de 30-103 evenimente/s, iar pentru
SWW.ei
BAT* I
ofelul 15111, de la cotul de conducts s-a estimat o rata de emisie acustica de 120-10^
la:
evenimente/s corespunzatoare imei solicitari datorate unei presiuni de 480 bar;
- MA^ctii^T UI - emisia acustica datorata fisurii din sudura a fost cauzata de fisurile micronice care
insumate au dat o singura sursa activa de emisie acustica;
lltr': - senmalul provenit din propagarea lenta a fisurii a fost depa§it de numarul mare de
semnale provenite de la curgere;
- deoarece s-au observat valori diferite ale amplitudinii emisiei acustice in diferite
condijii de incercari, pentru acela§i tip de material §i acela§i tip de defect se recomanda sa se
Mil acorde atenlie efectului produs de diferenja dintre parametrii de sarcina, pentru corelarea
datelor obfinute prin incercari de laborator cu cele efectuate in condilii de situ;
- un numar semnificativ de semnale de emisie acustica a fost inregistrat pentru
artificiale de tip fisura in sudura practicate in epruvetele solicitate mecanic;
numarul evenimentelor de emisie acustica este semnificativ, amplitudinea semnalelor
obtinute, atat in timpul testului de presiune hidrostatica al vasuiui sub presiune, cat §i in
testele de laboratror au valori apropiate;
- intre testele de laborator §i cele efectuate in situ exista diferenfe de comportament al
materialului;
- suma evenimentelor de emisia acustica inregistrata in momentul propagarii fisurii
din sudura a fost cauzata de dezvoltarea fisurilor micronice ale caror semnale de emisie
acustica insumate au dat o singura sursa activa de emisie acustica;
- semnalele de emisie acustica provenite de la propagarea lenta a fisurii au fost
depS§ite de numdrul mare de semnale de emisie acustica provenite de la curgere;
- rezultatele prezentate in paragraful 5.4 pentru testele de emisie acustica realizate in
conditii extreme de lucru, dovedesc ca tehnica emisiei acustice este adecvata supravegherii
Localizarea zonei cu fisuri din cordonul de sudurd Colectorul 2 din continue a structurilor metalice pentru detectarea debutului inifierii fisurii;
Termocentrala CET VEST Bucuresti [39]

150 151
 - experimentele prezentate au demonstrat ca se poate determina numarul total de
evenimente corespunzator momentului cedarii materialului pentru anumit material, ?nsa
recunoa§terea tipului de defect se poate estima cu o probabilitate mica;
- analiza structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice nu indica dimensiunea
unei discontinuitaii, dar ofera infoiToatii asupra zonei cu discontinuita^ii;
- sursele de emisie acusticS secundare, cum ar fi interfereii|ele undelor radio,
electromagnetice, zgomotul de fond, manevrari de exploatare, pot influenta datele de emisie
acustica;
- prin emisie acustica se detecteaza numai discontinuitad evolutive cu o sensibilitate
mare care pot oferi informatii asupra cre§terii discontinuitalilor;
- pentru o iocalizare cat mai buna a zonei ce prezinta discontinuitaji trebuie acordata o
atenjie deosebita geometriei alese, folosirii ghidurilor de unda, culegerii tuturor datelor §i a
modului de prelucrare a datelor;
- identificarea semnalului provenit de la sursa de emisie acustica este unul dintre
elementele de baza ale analizei §i trebuie facuta Jinand cont ji de atenuarea ffontului de unda
prin material;
- localizarea zonelor cu discontinuitati §i supravegherea on-line a acestor zone,
corelate cu testele de laborator au permis stabilirea unor criterii pentru evaluarea integrita|ii
stmcturale a materialului analizat ?! pentru stabilirea momentului cedarii materialului;
- emisia acustica. este singura metoda care permite supravegherea on-line cu
localizarea zonelor ce prezinta defecte evolutive pentru recipientele sub presiune.
Toate experimentele §i rezultatele prezentate ofera o paleta bogata a aplicatiilor
emisiei acustice. De?i calculele §i masuratoriie efectuate indica acorduri globaie bune intre
teorie §i experiment, studiile de detaliu pentru anumite fenomene ne arata cu claritate faptul
ca analiza nedistructiva a structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice este inca un
camp descliis cercetSrilor, atSt din punct de vedere fundamental, cSt §i a largirii gamei de
aplicajii.
152
BIBLIOGRAFIE
[1] M. Asty; "Acoustic Emission Source Location on a Spherical or Plane Surface; NDT
International 1978 / p. 223;
[2] R.G. Bradt;"Fracture Mecanics of Steels";
[3] Bniel & Kjaer; "Sensitivity Calibration of Acoustic Emission System", European
Groupen Acoustic Emission;
[4] Bruel & Kjaer; "Windows to FFT Analysis Acoustic Measurement System";
[5] Bruel&Kjaer; "Acoustic Emission Source Location in Theory and in Practic" Technical
Review No.4 ! 1987
[6] Gh. Constantinescu , Gh. Ciobanu; "Bazele fizicii solidului §i aplicalii", Editura tehnica
1980;
[7] D. M. Cracken, "Metode numerice"; Editura Tehnica Buc. 1977;
[8] 1. Cioclov; "Mecanica ruperii materialelor"; Editura Tehnica, 1979;
[9] H. 1. Dunegan, C. A. Tatro; "Acoustic Emission Generated during Phase Transformation
un Metals and Alloys"; UCRL - Livermore 1968;
[10] H. L. Dunegan, D. O. Harris; "Fracture Analysis by Acoustic Emission"; Journal of
Engineering Fracture Mecanics vol.1 /1968;
[11] D. S. Dugdale; "Journal of Mecanics Physisc Solid"; 1960;
[12] K. Fowler; "Observation and Analysis of Simulated Ultrasonic Acoustic
Emission Waves in Plates and Complex Structures"; ASTM 505 / 1972;
[13] J. Holr; "Methods of Measurement and Assesment of the Acoustic Emission
Activity from the Deformation of Low Alloy Steels";
[14] D. O. Harris, A. S. Teteknan; "Detection of Fiber Cracking by Acoustic
Emission";ASTM 1972;
[15] T. Ingham; "Acoustic Emission for Physical Examination of Metals"; International
Metals Review, vol. 2 No. 42 / 1980;
[16] Charles Kittel; "Introducere in fizica corpului solidului"; Editura Tehnica, 1971;
[17] J. Kawaguchi;"Acoustic Emission Diagnostics for Integrity of Cilindrical Storage Tank
Structures"; Editura Tehnica,1971;
[18] L Licea; "Fizica Metalelor"; Editura §timlifica §i enciclopedicS, Buc. 1986;
[19] Manfred Leistner; "Schallemission bei nieder Zyklischer Belastung von
Stahlprobe";1984;
[20] Mateia§i Gabriela, Teza de doctoral, “Contribu[ii la analiza nedistructiva a structurilor
metalice prin evaluarea emisiei de vibra|ii’, Universitatea Bucure§ti, Institutul de Fizica
Atomica, i^uarie 1995;
[21] Mateia§i Gabriela, Cupcea N., Zabunov A.; Brevet de invenlie Nr. 100688 / 22.03.1990,
"Echipament electronic pentru analiza semnalelor de emisie acustica"
[22] Mateia§i Gabriela; "Analiza nedistructiva a structurilor metalice prin evaluarea emisiei
acustice"; Ai n - aConferinlaNationalade ControlNedistructiv, I. P. B.; sept. 1991;
[23] Mateia§i Gabriela, Cupcea N., Zabunov A.; "Echipament portabil pentru controlul prin
analiza emisiei acustice a subansamblelor de importanta deosebita din instalaliile
energetice" Salonul Nalional de mven|ii, Arad 1990;
[24] Mateia?i Gabriela, "Utiiizarea analizei emisiei acustice pentru stabilirea influenfei
defectelor de material asupra sigurantei in funclionare a instalaliilor"; Revista energetica
nr. 1,1984;
[25] Mateia§i Gabriela; "Localizarea sursei de emisie acustica"; Sesiunea de comunicari
§tiintifice MEE - ICEMENERG, 1986;
153
[26] Mateia§i Gabriela, Zabunov A., "Installation fixe de vibrodiagnostic pour les
turboaltemateurs"; Conferinta Nalionala de Energetica, Neptun Romania, iuniel992, 90 -
93;
[27] Mateia§i Gabriela, Zabunov A., "Cre^terea sigurantei in funclionare a turboagregatelor
prin monitorizarea on - line a vibratiilor §i a parametrilor de functionare"; A XX-a
Confeiinfa Nafionala de Cre§terea sigurantei in functionare a instelatiilor
termoenergetice, Bra§ov, dec. 1993;
[28] Mateia§i Gabriela, "Instalajie de diagnoza prin vibratii pentru turbinele de 50 MW";
Conferinfa "Metode noi de abordare a analizei asistate de calculator privind functionarea
instalatiilor energetice" Arad, mai 1993;
[29] Mateia§i Gabriela, Cavaleru Al., "Acoustic Emission as a tool for Testing Vessel under
Hydrostatic Pressure"; The Annual Symposium of the Institute of Solid Mechanics;
Romanian Academy, nov. 1992;
[30] Mateia§i Gabriela, Cavaleru A., "The Continous Surveillance of the Turbines
Vibrations"; 10 th. International FASE Symposium 1993, Proceedings, Romanian
Academy Acoustical Commission, sept. 1993, 67 - 70;
[31] Mateia^i Gabriela, "Multichannel Equipment for Vibrodiagnosing of Turbines"; National
Energy Conferance "Towards a Sustainable Energie Efficiency", Proceedings, Neptun
Romanian, June 1994, 80 -86;
[32] Mateia§i Gabriela, "Acoustic Emission Diagnosis and Monitoring for PressureVesseJ";
National Energy Conferance "Towards a Sustainable Energy"; Proceedings, Neptun
Romanian, June 1994, P 9 - 15;
[33] Mateia?i Gabriela, lovea M., "Computerized System for Vibrations Monitoring";
Conferance Internationale sur les Machines Electriques; Gif - sur - Yvette france sept.
1994;
[34] Mateia§i Gabriela, Cavaleru Al., "Aplicarea tehnicii emisiei acustice pentru detectarea
discontinuitatilor vaselor sub presiune dintr-o centrala electrica"; Conferinta Najionala de
Fizica, Proceedings, sept. 1994, 38 - 39;
[35] Mateia^i Gabriela, Cavaleru Al., "Evaluarea integritalii structurale a materialelor
metalice prin emisie acusticS"; Sesiunea de Comunicari de Acustica, Academia Romana,
oct. 1994;
[36] Mateia§i Gabriela, Cavaleru Al., "Acoustic Emission Evaluation of Stress Corrosion
Cracking",The Annual Symposium of the Institute of Solid Mechanics Bucharest
Romanian Academy, december 15 -16 1994, 351 —356;
[37] Mateia§i Gabriela, “Studii privind realizarea unui echipament computerizat de emisie
acustica pentru analiza defectelor ce apar in timpul func^ionarii la subansamblele
energetice aflate sub presiune”, contract de cercetare Cod I..2.126/ 1991-1994;
[38] Mateia§i Gabriela, “Tehnici neconventionale de monitorizare ?i diagnozS prin emisie
acustica a defectelor din subansamblele industriale. Realizarea unui echipament de
raonitorizare prin emisie acustica; realizarea adaptarilor in centralele electiice privind
implementarea tehnicii de monitorizare prin emisie acustica”; contract de cercetare Cod
A.0.34/1991- 1996;
[39] Mateia§i Gabriela,“Tehnici neconventionale de monitorizare §i diagnoza prin emisie
acustica a defectelor din subansamblele utilizate in industria energetica. Implementarea
sistemului de monitorizare prin EA; contract de cercetare Cod A.0.34/1994- 1998;
[40] Mateia§i Gabriela, Cupcea N., Zabunov A., “Model experimental de echipament pentru
analiza semnalelor de emisie acustica. Teste de emisie acustica la centrala termoelectrica
de laParo?eni”; contract de cercetare finantat de MEE Termoelectrica, 1987- 1989;
[41] E. N^tase, T. Bohafiel; "Defectoscopie cu ultrasunete"; Editura Tehnica, 1980;
154
[42] H. Nakasa; "Applicability of Acoustic Emission Techniques to Detection and
Monitoring of Pipe Failure"; Proceedings of the Third International Symposium 1978;
[43] Naotake Ohtsuka, Nakano Masaaki; "Acoustic Emission Monitoring During Rupture
Test of Pressure Vassel and Laboratory Fracture Test"; ASTM 1979;
[44] M. Ohtsu; "A Generalized Theorie of Acoustic Emission and Green's Function in a Half
Space"; Journal of Acoustic Emission,vol. 3,No. 1 / 1985;
[45] A. Pollock; "Stress - wave Emission during Stress Corrosion Cracking of Titanium
Alloys" Boeing Scientitic Research Laboratories, oct. 1967;
[46] A. Pollock; "Acoustic Emission from Solids Undergoing Deformation"; England, 1970;
[47] H. Pedersen, C. Bailey; "Acoustic Emission Monitoring Fatigue Cracks in Aircraft
Structures"; Instrument Society of Amarica / 1976;
[48] 1.1. Sirotin; "Fizica cristalelor"; Editura §tiintifica §i enciclopedica, 1981;
[49] H. Schumman;"Metalurgie fizica"; Editura Tehnica, 1962;
[50] H.Trodyne; "Acoustic Emission"; 1977;
[51] C. A. Tatro; "On - line Safety Monitoring of a Large High Pressure High Temperature"
ASTM 1979;
[52] C. A. Tatro; "Fracture Analysis by Use of Acoustic Emission"; Engineering Fractures,
vol. 1 / 1978;
[53] A. S. Tobias; "Acoustic Emission Source Location in Two Dimensions by Array of
three Sensors" ; Non - Destructive Testing, fev. 1971;
[54] C. F. Tiffany, J. M. Masters; "Applied Fracture Mechanics Fractures Toughness Testing
and its Applications"; ASTM no. 381;
[55] A. S. Tetelman, H. L. Dunegan; "Detection of Fatigue Crack Growth by Acoustic
Emission Techniques"; 1983;
[56] K. Takashima; "Acoustic Emission during the Martensitic Transformation of Stainless
Steel" Proceedings of the Fifth Acoustic Emission Symposium 1980;
[57] Anual Book; "American Society for Testing Materials - Acoustic Emission Standards" E
07.04, vol. 3 / 1990;
[581 R. Wearver; "Diffuse Waves in Finit Plates"; Journal of Sound and Vibration, vol. 94 /
1984;
[59] R. Wearver; "On Diffuse Waves in Solid Media"; Journal of the Acoustical Society of
America, vol. 74 /1982;
[60] Nondestructive Testing; Handbook; Acoustic Emission Testing; 1990;
[61] Gh. Marinescu; "Analiza numerica"; Editura Academiei, 1974.
[62] H. Monney; "Some Numerical Solutions for Lamb's Problem"; 1974.
[63] M. Ursache; "Proprietaliie metalelor"; Editura didactica §i pedagogica, 1982;
[64] STAS 12306-85 “Emisie acustica, Terminologie;
[65] A. Mihai, G. Mateia^i, V. Popovici, S. Funar, D. Pau§an; “Ghid pentru proiectarea
inspectiei produsuiui”, Editura MAN-DELY, 2005, ISBN 973-7689-02-X;
[66] M. Voicu, A. Mihai, A.D. Rujinski, G. Mateia§i, C. Dumitra^cu, V. Popovici, S. Funar,
D. Pau§an; “Examinari nedistructive, Lucrari Practice de laborator, Indrumar de laborator;
2009; Editura Printech, 2009, Editura recunoscuta CNCSIS Cod CNCSIS-54, Bucuresti
2011; ISBN 978-606-521-254-1, ISSN 620.179;
[67] A. Mihai, M. Voicu, A.D. Rujinski, G. Mateiasi, S. Funar,C. Dumitrascu; “INSPECTIA
CALITATII, Metode nedistructive de examinare, Lucrari practice de laborator, Indrumar”
Editura Printech Bucuresti 2011; Editura recunoscuta CNCSIS; Cod CNCSIS-54, Bucuresti
2011; ISBN 978-606-521-651-8 ISSN 62.002.3.
 CUPREVS

Capitolul 1 Bazele teoretice 0 experimetale aie analizei nedistructive a structurilor

metalice prin evaluarea emisiei acustice
1.1. Emisia acustica
1.1.1 .Fenomenul emisiei acustice
1.1.2. Defmirea termenilor folosili in teoria emisiei acustice
1.2. Mecanismele emisiei acustice
1.2.1. Mecanismele macroscopic ale emisiei acustice
1.2.1.1. Deformarea plastic

OOO'J4^4^4^0
1.2.1.2. Propagarea fisurii ca sursa de emisie acustica
1.2.1.3. Modelul de deformare plastic
1.2.1.4. Ruptura ca sursa de emisie acustica
1.2.1.5. Modelul de ruptura elastic liniara
1.2.1.6. Emisia acustica produsa de oboseala

N
OOJ^W(>JO'
1.2.2. Mecanismele microscopic ale emisie acustice
1.2.2.1. Modelul de deformare micromecanica
1.2.2.2. Surse de disiocare microscopic generatoare de emisie acustica

Capitolul 2 Modele teoretice ale analizei structurilor metalice prm

evaluarea emisiei acustice 47
2.1. Modelul de localizare a discontinuitalilor de material prin metoda emisiei acustice 47
2.1.1. Localizarae sursei de emisie acustica. No|iuni generate 48
2.1.2. Modelul de localizare a sursei de emisie acustica 52
2.1.2.1. Localizarae sursei de emisie acustica in coordonate polare 57
2.1.2.2. Localizarea in plan a sursei de emisie acustica in coordinate carteziene 59
2.2. Modelul teoretic de evaluare a integritajii structurale prin analiza emisiei acustice
62
2.3. Criteriile de evaluare a integritajii structurale a materialelor ce prezinta discontinuitati
evolutive in structura 68
2.3.1. Criteriul de evaluare a integritalii structurale a materialelor cu defecte evolutive 68
2.3.2. Criteriul cantitativ empiric al evaluarii structurilor metalice prin emisie acustica 70
2.3.3. Criteriul de evaluare a integritalii structural stability cu integral J 71

Capitolul 3 Echipementul de emisie acustica 73

3.1. Traductoarele de emisie acustica 75
3.2. Preamplificatoarele pentru prelucrarea semnalelor 76
3.3. Descrierea echipamentului electronic pentru analiza semnalelor de emisie acustica 76
3.3.1. Panoul frontal al anaUzorului de emisie acustica 78
3.3.2. Amplificatorul 79
3.3.3. Blocul pentru masurarea timpilor de propagare 79
3.3.4. Blocul pentru analiza semnalelor de emisie acustica 80
3.3.5. Blocul pentru masurareatensiunii de virf 80
3.3.6. Blocul pentru masurarea ariei de sub curba de emisie acustica 81
3.3.7. Blocul de masurare 5i afi?are 81
3.3.8. Bloculde ie§iri 82
3.3.9. Blocul de memorie 82
3.3.10. Interfala serial pentru calculator 82
3.3.11. Automatul general §i transferul de date 83
3.3.12. Divizorul de frecven|a 83
3.3.13. Blocul de emisie 83
 3.3.14. Blocul de recep^ie

L/1 Ln 4i. 4^
C« 00 oo oo oc
3.3.15. Dialogul cu calculatorul
3.4. Metode de calibrare ale echipamentului de emisie acustica
3.5. Standarde reglementari
3.6. Descrierea echipamentului multicanal pentru analiza semnalelor de emisie acustica
3.7. Simularea surselor de emisie acustica m vederea calibrarii echipamentului de

OC
U>
<1
emisie
acustica
Capitoiul 4 Metode experimentale ale analizei nedistructive a structurilor metatice 91
4.1. Metoda experimental de detectare a emisiei acustice in timpul incercarilor tenacitatii
dupametodaKic 92
4.2. Metoda experimental de detectare a emisiei acustice in timpul incercarilor tenacitatii
dupa metoda DCVF 98
4.3. Metoda experimental de detectare a emisiei acustice in timpul incercarilor tenacitatii
dupa metoda integralei J 101
4.4. Metoda experimental pentru punerea in evidenja a fenomenului de fisurare coroziva
sub tensiune prin analiza emisiei acustice 106

Capitoiul 5 Experimente de emisie acustica 111

5.1. Evaluarea nivelului total al emisiei acustice pentru teste de laborator folosind medodele
experimentale Kic, DCVF, integral J 112
5.2. Rezultatele testelor de laborator pentru punerea in evidenia a fenomenului de fisurare
coroziva sub tensixme prin evaluarae emisiei acustice 124
5.3. Rezultatele experimentale ale incercarilor pentru punerea in evidenta a fenomenului de
Fisurare coroziva sub tensiune prin evaluarea emisiei acustice in condi|ii reale de lucru 134
5.3.1. Testul de emisie acustica pentru supravegherea on-line a structurilor metalice pentru
punerea in evidenta a fenomenului de fisurare coroziva sub tensiune 134
5.3.2. Supravegherea on-line prin emisie acustica a cotului de conducts ce prezinta fisuri de
coroziune fisuranta de la Termocentrala lemut 138
5.4. Rezultate experimentale pentru evaluarae emisiei acustice in timpul testelor effectuate
in condilii extreme 140
5.4.1. Localizarae zonei cu discontinuitaji la materialele metalice ale vaselor sub presiune
in timpul incercarilor de presiune hidrostatica 141
5.4.2. Supravegherea prin emisie acustica a imbinarilor sudate in timpul incercarilor de
presiune hidrastatica 147
5.4.3. Supravegherea on-line prin emisie acustica a colectorului nr.2 de la termocentrala
GET VEST Bucure§ti 149

Concluzii 151

Bibliografie 153

Cuprins 156

ISBN 978-606-23-0118-7