TEMA 2

POTENłIALUL HIDROENERGETIC. CADASTRUL HIDROENERGETIC

Scopul lucrării este studiul unui râu din punctul de vedere hidroenergetic. Se propune reprezentarea sinoptică a
potenŃialului liniar specific şi reprezentarea grafică a profilului hidroenergetic.
Se consideră râul din fig. 1, pentru care s-au notat limitele amonte cu 1 cea aval, iar 2 ...6 sunt secŃiuni intermediare.
În fiecare din secŃiunile caracteristice 1, 2, ...7 se cunosc debitele medii multianuale Q, cotele Z faŃă de nivelul Mării
Negre şi lungimile L măsurate pe traseul râului faŃă de secŃiunea 7 (aval), valori care sunt prezentate în tabelul 1.
Capetele sectoarelor se reperează prin kilometrajul a cărui origine se consideră secŃiunea 7.
Tabelul 1. Date privind secŃiunile caracteristice
1
SecŃiune 1 2 3 4 5 6 7
2
Q* [mc/s] 2 2,6/2,8 3,2 4,4/5,6 6 7/8,6 9,4
3
Z* [mdM] 1130 1100 1000 900 850 820 790
4 L* [km] 25 21,5 17,2 12 7,8 4 0
5
6
Variantele se diferenŃiază astfel:
7
Q = Q*+0,2 N
Fig. 1. Schema sectorului de râu analizat.
Se cere: H = H*+10 N
1. Să se calculeze mărimile hidroenergetice pe sectoare L = L*+0,1 N rezultă pentru fiecare variantă Tabelul 1.
(tab. 2 si tab. 3.). 6 puncte
2. Să se reprezinte grafic cadastrul hidroenergetic, fig. 3
4 puncte
Rezolvare:
1. Calculul mărimilor hidroenergetice se realizează pe fiecare sector în parte, unde i este indicele acestuia, i = 1, ...6.
Tabelul 2. Tabel de calcule şi rezultate. Tabelul 3. Puterea teoretică corespunzătoare fiecărei limite de sector în parte

Sector/ 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 SecŃiu 1 2 3 4 5 6 7

Mărimea ne
∆Z [m] Σ∆P [kW]
Q [mc/s]

∆P [kW]

∆E [GWh]

∆L [km]

pP [kW/km]

pE [GWh/km]

Cu valorile din tabelele 2 şi 3 se reprezintă cadastrul hidroenergetic, fig. 2.

RelaŃii de calcul:
a) căderea hidroenergetică: ∆ Z i = Z i − Z i + 1 ;
b) debitul mediu: Q i + Q i+1 ;
Qi =
2
c) puterea teoretică: ∆ Pi = γ Q i ∆ Z i , unde
γ este greutatea specifică a apei;
d) energia teoretică: ∆ E i = T ∆ Pi , unde T
este numărul de ore dintr-un an;
e) lungimea: ∆ Li = Li − Li +1 ;
f) potenŃialul teoretic liniar specific:
în funcŃie de putere p = ∆Pi ,
Pi
∆Li
în funcŃie de energie p = ∆ E i ,.
Ei
∆ Li

Figura 2: pe un format A4 de hârtie milimetrică (de preferat) se reprezintă în abscisă lungimea desfăşurată a râului, L, şi se pun în
evidenŃă limitele sectoarelor; iar în ordonată se reprezintă:
1. profilul în lung al râului, Z;
2. debitele măsurate în secŃiunile caracteristice, Q;
3. potenŃialul teoretic liniar specific în funcŃie de putere, p P , având valori constante pe sectoare;
4. puterea teoretică corespunzătoare fiecărei limite de sector în parte, ca sumă a puterilor teoretice ale sectoarelor cuprinse între
limita respectivă şi limita amonte a râului. Astfel, curba porneşte din zero în secŃiunea 7 şi se termină în secŃiunea 1 la valoarea egală
cu puterea teoretică a râului.