Modul O-1 Unitatea O1-2 Primul Ajutor ROM

Ministerul EducaŃiei şi Tineretului al Republicii Moldova
Proiectul de asistenŃă tehnică “PerfecŃionarea Sistemului de Instruire şi

Formare Profesională din Moldova”, implementat de Hifab InternaŃional
cu suportul financiar al AgenŃiei Suedeze pentru Dezvoltare InternaŃională
SIDA/Asdi
Tencuitor
categoria IV
Curriculum modular
Chişinău 2009
Modul O-1—Primul ajutor şi securitatea
antiincendiară
Unitatea O 1-2- Primul ajutor
Autori: Carsten Huttemeier

Ghidul elevului
Primul ajutor
1 Principiile acordării primului ajutor
Acest capitol explică lucrurile principale pe care trebuie să le cunoască orice persoană, ce
acordă primul ajutor într-o situaŃia de urgenŃă.
Capitolul descrie cum poate fi abordat fiecare aspect al unui incident, începînd cu
importanŃa asigurării propriei securităŃi şi a securităŃii altor persoane pînă la identificarea
celor mai bune bandaje sau banduliere în caz de leziuni.
Capitolul conŃine instrucŃiuni clare privind acŃiunile ce trebuie întreprinse în caz de orice fel
de situaŃii de urgenŃă, de la salvarea unei persoane de la înec la acŃiunile în caz de
incidente majore cu multiple victime.
Schemele şi instrucŃiunile detaliate, uşor de urmat explică cum se evaluează starea unei
victime, cum se solicită ajutorul necesar şi cum se supraveghează victima pînă la sosirea
ajutorului solicitat.
UtilizaŃi chestionarul de la pagina xx pentru a testa gradul de înŃelegere a rolului vostru în

calitate de persoană care acordă primul ajutor, precum şi cunoştinŃele privind materialele
neceasre pentru acordarea primului ajutor.
Principiile acordării primului aju- Ce trebuie să faceŃi
tor—AcŃiunile în caz de incident 1. AsiguraŃi securitatea

zonei
Apropiindu-vă, fiŃi prudenŃi la
pericole.
În caz de incident, în primul rănd, asiguraŃi securitatea
Dacă nu este periculos de a o
zonei, apoi evaluaŃi victimele; după aceasta, decideŃi
face, evaluaŃi victimele. Dacă
ce acŃiuni sunt necesare. Indiferent de situaŃie, păs-
există unele pericole sau dacă
traŃi-vă calmul şi fiŃi încrezuŃi în sine pentru a tranchi-
s-a produs un incident major,
liza victimele. Dacă sunteŃi siguri că zona incidentului
cum ar fi un accident ruiter
este neprimejdioasă, încercaŃi să localizaŃi victimele;
multiplu sau un incendiu, su-
unele dintre ele ar putea fi aruncate la o anumită dis-
naŃi la serviciile de urgenŃă.
tanŃă sau ar putea fi rătăcite. Dacă există mai mult
decît o victimă, stabiliŃi care dintre ele se află într-o
2. EvaluaŃi victimele
stare mai gravă (Vezi la pagina xx AcŃiunile în caz de
DeterminaŃi cîte victime sunt.
incidente cu multimple victime) şi acordaŃi-i primul
EvaluaŃi care victimă se află în
ajutor. RugaŃi trecătorii să se ocupe de victimele în
stare mai gravă - apropiaŃi-vă
stare mai puŃin gravă.
mai întîi de victimele care tac,
deoarece ele ar putea fi fără
RecurgeŃi la ajutorul trecăto- AscultaŃi victima
rilor cunoştinŃă.(Vezi pagina xx)
CereŃi intervenŃia altor persoane, în Victima ar putea să vă
special pentru a chema ajutor şi a spună ce s-a întîmplat şi Dacă vreo victimă este fără
se ocupa de victimele cu răni mai cum se simte cunoştinŃă, fiŃi gata de a începe
uşoare
resuscitarea.
3. SolicitaŃi ajutor
Dacă vreo victimă are leziuni
grave, chemaŃi ambulanŃa —
SolicitaŃi ajutor comunicaŃi-I operatorului cîte
SunaŃi la serviciile de urgenŃă. victime sunt. Dacă este posibil,
În mod ideal, rugaŃi trecătorii
să facă acest lucru.
rugaŃi un trecător să facă ape-
lul.
4. SupravegheaŃi vic-
timele
SupravegheaŃi victimele şi no-
taŃi semnele vitale, reacŃiile,
pulsul şi răsuflarea.
TransmiteŃi notiŃele serviciilor
de urgenŃă.
5. AcordaŃi primul ajutor

ÎngrijiŃi victimele cu răni peri-
culoase pentru viaŃă, cum ar fi
hemoragiile grave, înainte de
AsiguraŃi securitatea zonei ÎngrijiŃi victimele în locul
În caz de accident rutier, pla- unde se află cele cu răni uşoare, cum ar fi
saŃi în toate direcŃiile triunghi- Nu deplasaŃi victimele, decît în luxaŃiile.
uri de avertizare la o distanŃă caz de pericol ulterior. Acor-
de 45 m de la locul accidentu- daŃi-le primul ajutor în locul,
lui unde le găsiŃi
AVERTISMENT
• AsiguraŃi-vă că nu vă expuneŃi nici unui pericol cînd vă apropiaŃi de locul

incidentului. Dacă au fost implicate vehicole, fiŃi atenŃi la fum, foc şi chimi-
cale periculoase. (Vezi pagina XX)
• Dacă sunt victime fără cunoştinŃă, fiŃi gata de a începe resuscitarea, în caz
de necessitate (Vezi pagina xx)
Principiile acordării primului ajutor—Evaluarea peri-
colelor
În caz de urgenŃă, trebuie să vă asiguraŃi că, apropiindu-vă de locul unui incident sau de
o victimă, nu vă expuneŃi propria viaŃă unui risc. PăstraŃi-vă calmul, raŃiunea, luaŃi
măsuri de evitare a unei infecŃii şi, pentru a le acorda victimelor un ajutor eficient, urmaŃi
un anumit plan.
AcŃiunile în caz de accident rutier

În toate cazurile de accident rutier, înainte de acordarea primului ajutor, trebuie să vă asiguraŃi că
zona este nepericuloasă. AsiguraŃi-vă că, apropiindu-vă de victimă, nu vă expuneŃi nici unui pericol.
Trebuie să vă protejaŃi pe sine, pe victime şi pe alŃi participanŃi la trafic.
1 ApelaŃi la serviciile de urgenŃă 3 IdentificaŃi riscurile

ParcaŃi vehiculul dumneavoastră, aprindeŃi IdentificaŃi orice risc posibil, cum ar fi ve-
luminile de semnalizare, şi alertaŃi serviciile hiculele cu panele de avertizare. StabilizaŃi
de urgenŃă. toate vehiculele, deconectînd combustia şi
activînd frîna de mînă.
2 AvertizaŃi alte persoane 4 CăutaŃi victimele

Dacă este posibil, instalaŃi triunghiuri de CăutaŃi victimele, care ar putea fi aruncate
avertizare. PlasaŃi-le pe drum, în toate di- la o anumită distanŃă de la maşină sau ar
recŃiile, la o distanŃă de cel puŃin 45m de la putea fi rătăcite din cauza şocului.
locul accidentului.
TrimiteŃi ajutorii pe care-I aveŃi să aver-
tizeze alŃi şoferi.
Salvarea unei victime din apă
În incidentele legate de apă deseori sunt implicate personae, care au căzut sau care au înotat în apă
rece sau în curente puternice. Apa rece poate provoca dificultăŃi la înot sau poate duce la înghiŃirea
apei. Nu vă expuneŃi pe sine pericolului, încercînd să salvaŃi pe altcineva.
1 Salvarea de pe maluri ale 3 łineŃi victima la cald

apelor ÎncercaŃi să apăraŃi corpul victimei de vînt
CulcaŃi-vă pe malul apei pentru a nu fi traşi pentru a evita răcirea.
în apă. AruncaŃi-i victimei o funie sau o În caz de necessitate, trataŃi victima de hi-
plută sau ajungeŃi-o cu un băŃ sau cu o cre- potermie (p.xx).
angă şi scoateŃi-o din apă. DuceŃi sau trimiteŃi victima la spital, chiar
dacă vi se pare că şi-a revenit.
Dacă sunteŃi alarmaŃi, chemaŃi ambulanŃa.
2 Cînd trebuie să intraŃi în apă

Pentru a vă asigura securitatea, mergeŃi prin
apă, nu înotaŃi şi nu vă duceŃi la o adîncime
ce depăşeşte înălŃimea voastră.
RidicaŃi cu prudenŃă victima din apă.
IMPORTANT
• Dacă victima este inconştinetă, scoateŃi-o din apă şi transportaŃi-o

menŃinîndu-I capul la un nivel mai jos decît pieptul, fapt care va împiedica
pătrunderea lichidului în căile respiratorii.
Principiile acordării primului ajutor
Leziunile prin electrocutare

Leziunile cauzate de electricitate se produc de cele mai multe ori în condiŃii de casă în rezultatul con-
tactului cu curentul electric de tensiune joasă, de regulă ca urmare a conexiunilor incorecte sau a
utilizării aparatelor defectuoase. Contacul cu electricitatea poate cauza leziuni grave sau chiar
moartea, deoarece, traversînd corpul, curentul cauzează arsuri, iar uneori chiar stopează pulsaŃiile
inimii. Contactul cu electricitatea de tensiune înaltă (vezi mai jos) este de obicei fatal.
1 DeconectaŃi curentul electric AVERTISMENT

ÎntrerupeŃi contactul cu electricitatea, de-
conectînd curentul. Dacă victima este inconştientă, eliberaŃi-I
căile respiratorii şi verificaŃi răsuflarea. FiŃi
Important gata de a începe resuscitarea, în caz de
Nu vă atingeŃi de victimă, dacă aceasta necesitate (Vezi pagina xx)
mai este încă în contact cu electricitatea.
2 SeparaŃi victima de sursa 3 ÎngrijiŃi arsurile

electrică Dacă victima este conştientă, verificaŃi ar-
Dacă nu puteŃi deconecta curentul, staŃi pe surile şi îngrijiŃi-le corespunzător (Vezi
un material electric izolant uscat, cum ar fi o pagina xx)
bucată de plastic, un ziar împăturit sau o
carte, de exemplu, o carte de telefoane.
Utilizînd un obiect din lemn, îndepărtaŃi vic-

tima de la sursa de electricitate sau îndepăr-
taŃi sursa de victimă. Nu utilizaŃi obiecte
metalice.
Dacă totuşi nu este posibil de a separa vic-

tima de sursa electrică, înfăşuraŃi-I gleznele
cu o frînghie şi trageŃi-o de la sursa elec-
trică.
StaŃi pe o carte pentru

a vă izola pe sine de
curentul electric.
Electricitatea de tensiune înaltă

Acest tip de current se află în liniile electrice aeriene şi în cablul de tensiune înaltă.
Persoanele care supravieŃuesc unui contact cu curentul electric de tensiune înaltă vor
suferi arsuri grave.
ApelaŃi serviciile de urgenŃă.
- SolicitaŃi ajutorul inginerilor electrici pentru a deconecta electricitatea.
- Nu vă apropiaŃi şi nu permiteŃi altor persoane să se apropie de victimă pînă cînd vă veŃi
asigura că curentul a fost intrerupt şi izolat. StaŃi la o distanŃă de cel puŃin 18 m de la
locul incidentului, deoarece electricitatea de înaltă tensiune poate “sări” o asemenea dis-
tanŃă.
- Cînd este neprimejdios de a o face, evaluaŃi victima.
- FiŃi gata de a începe resuscitarea, în caz de necesitate (vezi pp.xx).
AcŃiunile în caz de incendiu

Dacă alarma anti-incendiară semnalează existenŃa fumului sau a focului, evacuaŃi urgent persoanele
din clădire. Dacă a izbucnit un incendiu, trebuie să luaŃi decizii prompte şi clare, deoarece flăcările şi
fumul se pot răspîăndi rapid. AlertaŃi serviciile de urgenŃă şi avertizaŃi toate persoanele expuse peri-
colului.
1 SunaŃi alarma AVERTISMENT

Într-o clădire publică, activaŃi cea mai ap- În nici un caz, nu utilizaŃi ascensoarele.
ropiată alarmă anti-incendiară şi avertizaŃi Nu deschideŃi uşa fără a atinge mai întîi
persoanele expuse riscului. uşa sau mînerul cu spatele palmei pentru a
vedea dacă nu este fierbinte. Dacă uşa
ApelaŃi la serviciile de urgneŃă. este caldă, înseamnă că focul a ajuns pînă
la ea, deaceea utilizaŃi o altă cale de ieşire.
2 EvaluaŃi pericolul 3 MergeŃi într-un loc sigur

Dacă focul se extinde, nu încercaŃi să-l Dacă vă aflaŃi într-o clădire mare, urmaŃi
stingeŃi de unul singur. rutele de salvare recomandate şi ajutaŃi-le
Dacă focul este mic, l-aŃi descoperit la faza altor persoane, în special celor vulnerabile,
sa iniŃială şi dispuneŃi de o pătură sau de un cum ar fi copiii şi bătrînii.
extinctor, încercaŃi să reduceŃi flăcările.
Dacă nu reuşiŃi sî stingeŃi focul timp de 30 ÎnchideŃi toate uşile în urma voastră.
secunde, părăsiŃi clădirea.
MergeŃi repede şi calm - nu alergaŃi.
Nu intraŃi într-o sală plină cu fum.

Important
Dacă sunteŃi prins de foc, mergeŃi într-o Dacă trebuie să traversaŃi o zonă cu fum,
odaie cu fereastră şi închideŃi uşa. Deschi- străduiŃi-vă să staŃi cît mai aproape de po-
deŃi fereastra şi cereŃi ajutor. Dacă vreŃi să dea, unde aerul va fi mai curat.
ieşiŃi prin fereastră, scoateŃi mai întîi pi-
cioarele. łineŃi-vă cu mîinle, înainte de a
vă da drumul pe pămînt.
ConduceŃi copiii la un
loc fără pericol
Dacă hainele unei victime sunt în flăcări

OpriŃi victima din mişcare.
CulcaŃi-o la podea.
ÎnfăşuraŃi-o într-o Ńesătură aspră, cum ar fi o pătură de lână sau de bumbac.
RostogoliŃi cu atenŃie victima pe podea pînă la stingerea flăcărilor.
Nu utilizaŃi nimic sintetic pentru a stinge focul.
Evitarea unei infecŃii contagioase

Dacă este posibilă o infecŃie cu anumiŃi viruşi, aşa ca HIV (virusul imunodeficienŃei umane)
şi hepatita B sau C, prin contact cu sîngele sau cu alte lichide ale corupului, menŃineŃi
lichidele persoanei infectate într-o stare cît mai igiencă pentru a reduce la minimum riscul
infectării. Pentru a evita transmiterea microbilor în procesul respiraŃiei artificiale, utilizaŃi o
bucată de plastic în calitate de filtru.
SPĂLAłI MÎINILE PURTAłI MĂNUŞI ACOPERIłI RANA

Cînd este posibil, spălaŃi-vă Cînd este posibil, utilizaŃi Cînd aplicaŃi pansament pe o
bine mîinile înainte şi după mănuşi de unică folosinŃă. rană, nu atingeŃi partea ster-
îngrijirea victimei. AsiguraŃi- Dacă nu dispuneŃi de ilă a acestuia. Dacă este
vă că aŃi spălat partea din mănuşi, vă puteŃi proteja posibil, cînd aplicaŃi pans-
dos şi cea din faŃă a mîinilor. mîinle cu ajutorul unor pungi amentul, purtaŃi mănuşi de
curate din plastic. unică folosinŃă.
IMPORTANT
Chiar dacă nu dispuneŃi de mănuşi, trebuie să-I acordaŃi vicitimei o îngrijire neprimejdioasă. Dacă
ochii, nasul, gura voastră sau vreo rană de pe pielea voastră sunt stropite cu sîngele victimei,
spălaŃi-vă bine cu apă imediat şi consultaŃi medical îndată ce veŃi avea posibilitatea.
ÎnlăturaŃi deşeurile
După ce aŃi terminat îngrijirea, strîngeŃi cu atenŃie toate deşeurile pentru a preveni propa-
garea unei infecŃii. UtilizaŃi pungi din plastic sau, dacă sunt disponibile, pungi galbene spe-
ciale pentru agenŃii nocivi. Pentru obiectele ascuŃite, utilizaŃi nişte containere galbene spe-
ciale, destinate colectării deşeurilor de obiecte ascuŃite, în caz contrar, utilizaŃi containere
din plastic. Asemenea containere sunt destinate pentru colectarea seringelor şi a altor
obiecte ascuŃite. Ele trebuie colectate şi prelucrate de colectorii de deşeuri, care dispun de
autorizaŃia respectivă.
Pungile speciale pentru agenŃii nocivi sunt destinate pentru pansamentele murdare şi alte
deşeuri. Dacă nu dispuneŃi de asemenea pungi speciale, utilizaŃi pungi din plastic, care vor
fi bine sigilate şi incinerate.
Cînd strîngeŃi deşeurile, ŃineŃi mănuşile pe mîini, apoi aruncaŃi-le în
punga pentru deşeuri.
Container pentru obiecte

asuŃite
Pungă pentru agenŃi

nocivi
Gestionarea unui incident

La locul unui incident grav, este vital de a adopta o abordare sistemică pentru a evita panica şi de-
zordinea. AsiguraŃi-vă că v-aŃi determinat cu claritate cum veŃi acŃiona în raport cu victimele multi-
ple, cum veŃi solicita ajutorul trecătorilor şi cum veŃi contacta serviciile de urgenŃă.
AcŃiunile în caz de incident cu multiple victime

În aşa situaŃii ca accidentele rutiere, ar putea fi necesar să vă ocupaŃi de cîteva victime în acelaşi
timp. Indiferent de faptul dacă lucraŃi singur sau dacă mai este cineva, este important de a fi calmi.
1 EvaluaŃi victimele 2 ApropiaŃi-vă de victimele incon-

EfectuaŃi o examinare primară (p.xx) pentru a
identifica victimele cu leziuni periculoase pentru ştiente
viaŃă. AcordaŃi prioritate îngrijirii victimelor incon-
VerificaŃi mai întîi victimele tăcute; ele ar putea fi ştiente.
inconştiente.
SolicitaŃi ajutor pentru a deplasa rapid de la locul
incidentului victimele cu leziuni neînsemnate, fapt
care ar facilita accesul spre victimele mai grave.
3 ÎngrijiŃi victimele con-

ştiente
ÎngrijiŃi victimele cu leziuni grave.ÎngrijiŃi victimele
cu leziuni minore.
Transportarea unei victime

• Nu transportaŃi victimele în vederea acordării • Ar putea fi necesar să transportaŃi victima
primului ajutor, decît în cazul cînd victima se dacă: se află în pericol de înec, este su-
află în apropiere imediată de un pericol, cînd nu pusă riscului unui incendiu, fumului, al
este periculos pentru voi să vă apropiaŃi, aŃi unei bombe sau al focului de arme; dacă
beneficiat de instruirea respectivă şi sunteŃi
se află într-o sau lîngă o clădire pe cale de
echipaŃi adecvat.
prăbuşire.
Solicitarea ajutorului din partea altor persoane

La locul incidentului, aŃi putea fi necesar să realizaŃi cîteva sarcini, cum ar fi asigurarea securităŃii,
solicitarea ajutorului, începerea acordării primului ajutor. Trecătorii ar putea să vă acorde asistenŃă.
1 FormulaŃi instrucŃiuni clare 2 UrmaŃi instrucŃiunile

întocmai
• Nu transportaŃi victimele în vederea
acordării primului ajutor, decît în cazul • Dacă îl trimiteŃi pe un trecător să sune
cînd victima se află în apropierea ime- pentru a cere ajutor, cereŃi să se întoarcă
diată de un pericol, cînd nu este peri- pentru a vă confirma că a efectuat apelul.
culos pentru voi să vă apropiaŃi, aŃi
beneficiat de instruirea respectivă şi • Dacă vin şi alte personae pentru a acorda
sunteŃi echipaŃi adecvat. primul ajutor, acordaŃi-le cît mai multe
informaŃii posibile. Persoana cea mai în
vîrstă trebuie să-şi asume conducerea
echipei.
• La sosirea serviciilor de urgenŃă, agentul

Solicitarea ajutorului necesar

Într-o situaŃie de urgenŃă, puteŃi beneficia de ajutor din următoarele surse :
Serviciile de urgenŃă:
PoliŃia, pompierii şi ambulanŃa, precum şi echipele de salvare în mine, munŃi, peştere şi

paza de coastă. În Ńările Uniunii Europene, formaŃi gratuit numărul de urgenŃă 112 de la
orice telefon.
Serviciile medicale:
Doctor, asistentă medicală, moaşă, dentist,
Servicii publice:
Gaz, electricitate şi apă.
Această carte conŃine recomandări privind tipurile de ajutor medical ce trebuie solicitat.
Există trei aspecte principale, după cum urmează:
SOLICITAłI AJUTOR MEDICAL
cînd sunt necesare sfaturi privind îngrijirea.
DUCEłI SAU TRIMITEłI VICTIMA LA SPITAL
cînd tratamentul spitalicesc este esenŃial. AŃi putea transporta victima voi înşivă.
CHEMAłI AMBULANłA
cînd este necesar tratament medical urgent.
Apelarea serviciilor de urgenŃă

Cînd formaŃi 112, veŃi fi întrebaŃi de ce servicii aveŃi nevoie. Dacă există victime, solicitaŃi
o ambulanŃă. FurnizaŃi-i operatorului următoarele detalii:
• Numărul vostru de telefon.
• Locul incidentului.
• Tipul şi gravitatea incidentului, de exemplu "O maşină răsturnată, două victime blo-
cate".
• Numărul victimelor şi detalii privind leziunile, de exemplu "Un bărbat cu dificultăŃi de

respiraŃie”.
• Detalii privind riscurile, cum ar fi substanŃe chimice.

Înfruntarea stresului
O situaŃie de urgenŃă poate fi foarte stresantă pentru toate persoanle implicate. Pentru a
vă păzi pe sine şi a fi eficienŃi ca persoane care acordă primul ajutor, admiteŃi faptul că
stresul este o stare emotivă normală.
1 FiŃi gata de a reacŃiona 2 ExaminaŃi simptomele

• ConştientizaŃi că este natural să vă
simŃiŃi stresaŃi în situaŃiile cînd • Stresul se poate manifesta prin oricare
acordaŃi primul ajutor şi să fiŃi dintre următoarele simptome: tremurat
emoŃionaŃi după ce-aŃi terminat de mîini şi fiori în stomac; transpiraŃie ex-
îngrijirea unei victime. cesivă; amintiri cu scene ale incidentului;
coşmaruri sau somn tulburat; tristeŃe; în-
• AŃi putea să vă simŃiŃi mulŃumiŃi că cordare şi iritabilitate; sau o stare de re-
aŃi făcut un lucru bun, confuzi tragere şi izolare.
privind faptul dacă aŃi făcut
"lucrurile corecte" sau supăraŃi şi
întristaŃi, dacă rezultatele inciden-
tului sunt deprimante.
3 VorbiŃi despre ceea ce

simŃiŃi
IMPORTANT
• Pentru a face mai uşor faŃă emo- Dacă manifestaŃi simptome ale stresului şi
Ńiilor, vorbiŃi cu un prieten sau cu ele nu trec cu timpul sau dacă vă simŃiŃi
un coleg despre ceea ce simŃiŃi. Cu neliniştiŃi, adresaŃi-vă unui medic.
cît mai curînd vă veŃi uşura emo-
Ńional după evenimentul produs, cu
atît mai uşor veŃi putea face faŃă
situaŃiei.
Evaluarea iniŃială a unei victime

Atunci cînd vă apropiaŃi de o victimă, este prioritar de a-i evalua starea sa din punct de
vedere al pericolelor pentru viaŃă, aşa cum ar fi lipsa respiraŃiei, care necesită urgent
acordarea primului ajutor. EfectuaŃi o evaluare mai detaliată, doar după ce stabiliŃi dacă
victima respiră normal.
Examinarea primară
Această evaluare iniŃială implică depistarea eventualelor pericole pentru sine şi pentru vitcimă, veri-
ficînd dacă victima este conştientă şi dacă respiră (şi începînd resuscitarea cardiopulmonară - RCP -
în caz de necesitate). Pentru instrucŃiuni detaliate privind acŃiunile de salvare a vieŃii adulŃilor,
copiilor şi sugacilor, vezi paginile xx.
EVALUAłI SITUAłIA • Mai întîi, asiguraŃi-vă propria securi-

• SunteŃi voi sau victima în pericol tate şi securitatea zonei incidentului
Da
• Cînd nu este pericol
Nu
EVALUAłI VICTIMA
• VerificaŃi dacă este conştientă:
strigaŃi şi scuturaŃi-o (adulŃi)
sau bateŃi-o pe umăr (copii);
strigaŃi şi loviŃi-o la tălpi
(sugari) • EfectuaŃi o evaluare mai
Da detaliată a victimei
• ÎngrijiŃi rănile şi
Nu + CHEMAłI AMBU-
LANłA
în caz de necesitate
• StrigaŃi pentru a cere ajutor
• EliberaŃi căile respiratorii
• VerificaŃi respiraŃia • VerificaŃi dacă nu sunt leziuni
periculoase pentru viaŃă
• Respiră victima normal? Da • PlasaŃi-o în poziŃie de recuperare
• + CHEMAłI AMBU-
LANłA
Nu Dacă este posibil, solicitaŃi aju-
+ CHEMAłI AMBULANłA IMPORTANT

RugaŃi o persoană sa facă acest lucru şi Dacă victima este un copil, cea
cereŃi-I să aducă un defibrilator mai posibilă cauză a pierderii
cunoştinŃei este o problemă de
respiraŃie. Înainte de a începe
compresiunile pieptului, faceŃi
ÎNCEPEłI RCP (resuscitarea car- 5 respiraŃii artificiale. (pp.xx)
diopulmonară)
Dacă sunteŃi de unul singur şi
• FaceŃi imediat 30 de compresi- pierderea cunoştinŃei a
uni ale pieptului survenit din cauza înecului sau
• FaceŃi două respiraŃii articifiale dacă victima este un copil, fa-
ceŃi RCP timp de o minută îna-
inte de a chema ambulanŃa.
ContinuaŃi RCP Dacă nu puteŃi sau nu doriŃi să
• FaceŃi 30 de compresiuni ale faceŃi respiraŃie artificială,
pieptului + 2 respiraŃii puteŃi face doar compresiuni
ale pieptului. FaceŃi 100 com-
• ContinuaŃi pînă se produce re-
presiuni pe minută.
suscitarea
Evaluarea detaliată a victimei

Cînd victima nu se mai află în pericol, după Scopurile voastre
ce aŃi efectuat examinarea sa iniŃială şi nu • ObŃinerea unei descrieri complete a inci-
mai sunt necesare acŃiuni de salvare a dentului adresînd întrebări victimei sau
vieŃii, efectuaŃi o evaluare detaliată a vic- martorilor oculari.
timei, numită evaluare secundară, pentru • Aflarea detaliilor despre circumstanŃele
a afla mai multe despre starea victimei. în care s-a produs leziunea şi forŃele
Dacă victima semnalează o anumită prob- implicate - acest lucru este cunoscut
lemă, ocupaŃi-vă imediat de problema sub denumirea de mecanica leziuni.
dată. De asemenea, este necesar de a • Evaluarea semnelor şi simptomelor gen-
monitoriza semnele vitale ale victimei - erale - stabiliŃi cum se simte victima şi
cît de gravă este starea sa.
nivelul de reacŃie, pulsul şi respiraŃia
(pp.xx). • Examinarea minuŃioasă a victimei—
atargeŃi atenŃie detaliilor stării victimei
în baza văzului, simŃurilor, auzului sau
mirosului vostru.
Reconstituirea scenei incidentului
ÎncercaŃi să vă formaŃi un tablou complet al situaŃiei, punînd următoarele întrebări:

• Ce s-a întîmplat?
• Cum a apărut problema? A avut victima o asemenea problemă şi mai înainte? Sunt
anumiŃi factori care atenuează sau agravează problema?
• Cînd s-a întîmpalt totul?
• La ce oră a început problema? Făcea victima ceva în acel moment?
• Unde s-a întîmplat totul?
• Se afla victima într-un anumit mediu, cînd a început problema? Au fost anumite ris-
curi în zonă?
• De ce s-a întîmplat aceasta?
• Ştie victima de ce s-a întîmplat aceasta? Erau în zonă anumiŃi factori care au putut
cauza problema?
• Cît a durat problema sau boala?
• A început chiar acum sau durează deja de ceva timp? S-au produs ceva schimbări?
• CalmaŃi victima în timp ce-i vorbiŃi.
Determinarea modului în care s-a produs incidentul
AŃi putea depista mai mulŃi indici privind potenŃialele leziuni dacă aŃi stabili cum s-a pro-
dus incidentul. De exemplu:
• Dacă victima a căzut de la o înălŃime de peste 2 m, ar putea avea leziuni grave, aşa
ca fracturi pelviene, răni spinale şi traume ale organelor interne.
• Într-un accident rutier, o victimă lovită dintr-o parte ar putea avea mai multe lezi-
uni grave, decît o victimă lovită din faŃă, deoarece părŃile laterale ale maşinii
asigură mai puŃină protecŃie.
• Dacă vehiculul unui şofer cu centura de siguranŃă cuplată este lovit din faŃă sau din
spate, această lovitură poate cauza o fractură a gîtului, cu întinderea muşchilor şi
luxaŃia ligamentelor de la gît. De-asemenea, o aşa lovitură poate cauza o contuzie
din cauza reŃinerii din partea centurii de siguranŃă.
• Dacă victima s-a aruncat la capătul puŃin adînc al unei piscine şi şi-a lovit capul, e
posibil să aibă o leziune a gîtului.
• Dacă victima a fost aruncată de pe un cal în plină viteză şi şi-a lovit capul, ar putea
de-asemenea avea o leziune a gîtului.
Principii de acordare a primului ajutor
Efectuarea unei examinări minuŃioase a victimei

Este important de a examina victima din cap pînă la picioare pentru a evalua gravitatea
leziunilor sale. Semnele şi simptomele se pot schimba în timpul îngrijirii victimei. Plus la
aceasta, monitorizaŃi cu regularitate semnele vitale ale victimei—nivelul de reacŃie, pulsul
şi respiraŃia (pagina xx). OrientaŃi-vă la anumiŃi indici, ascultaŃi ce spune, palpaŃi tot ce
este anormal şi mirosiŃi tot ce vă pare neobişnuit. ExaminaŃi minuŃios tot corpul şi încer-
caŃi să calmaŃi victima. PuneŃi-I diverse întrebări care pot fi relevante pentru starea sa.
1 Căutarea semnelor şi a simptomelor

• ÎntrebaŃi victima dacă simte vreo • VerificaŃi respiraŃia sa - ar putea fi rapidă,
durere, dacă da—unde. lentă, superficială sau dificilă.
• PalpaŃi pielea sa - ar putea fi rece, • PalpaŃi-i pulsul - ar putea fi rapid, lent,
lipicioasă, caldă sau transpirată. slab sau neregulat.
• DeterminaŃi dacă nu sunt vînătăi • ExaminaŃi nivelul de reacŃie al victimei -
(cianoze), în special în jurul ar putea fi somnolentă, confuză sau nelin-
buzelor. iştită.
2 ExaminaŃi capul şi gîtul

• TreceŃi atent cu mîna peste capul vic- • ExaminaŃi dacă pupilele victimei sunt egale ca
timei. Dacă suspectaŃi o leziune a gîtu- dimensiuni şi se contractă ca reacŃie la lumină.
lui, aveŃi grijă să nu mişcaŃi capul. Ex- Dacă nu au dimensiuni egale, acesta ar putea
aminaŃi dacă nu sunt semne de sînge, fi un semn de compresie cerebrală.
inflamaŃii sau depresiuni în craniu - • FiŃi atenŃi la hemoragii, vînătăi sau inflamaŃii în
toate acestea sunt semne ale unei jurul gurii.
fracturi a craniului. • DetectaŃi orice mirosuri neplăcute în respiraŃie,
• VorbiŃi clar la fiecare ureche a victimei mirosind apropae de gura victimei.
şi cereŃi un răspuns. • DesfaceŃi hainele din jurul gîtului şi examinaŃi
• FiŃi atenŃi la orice scurgeri de sînge sau dacă nu este vreo gaură (stomă) în trahee
de un lichid gălbui din ureche sau din rămasă după o intervenŃie chirurgicală sau
nas - acestea sunt semne ale unei vreun colier medical de avertizare.
fracturi a craniului. • ÎntrebaŃi victima dacă nu are dureri la gît. Pal-
• FiŃi atenŃi la hemoragii, vînătăi, in- paŃi clavicula pentru a depista eventuale defor-
flamaŃii sau obiecte străine în ochi. mări.
ÎntrebaŃi victima dacă poate vedea
clar.
Depistarea indicilor externi

Dacă victima este incapabilă de a coop- • Un auto-injector care ar putea sugera ris-
era, depistaŃi următorii indici: cul unui şoc anafilactic.
• Obiectele care ar fi putut cauza • O brăŃară de avertizare care ar conŃine un
leziunea. număr de telefon, la care se pot solicita
• Obiectele care ar putea indica informaŃii despre istoria medicală a vic-
problema, aşa ca ace şi seringi, timei.
sticle de alcool sau cutii cu clei. • Un card care indică istoria unei alergii,
• Medicamentele care ar putea in- diabet sau epilepsii.
dica starea medicală a victimei. • O brăŃară, un colier un card sau un
• Un inhalator care ar putea sugera medalion special care conŃine informaŃie
o astmă. medicală.
3 ExaminaŃi toracele şi abdomenul

• VerificaŃi dacă nu sunt răni ale • ExaminaŃi hainele, pentru a vedea dacă nu sunt
toracelui sau mişcări anormale. semne de incontinenŃă sau de hemoragie din orificii.
• CereŃi-i victimei să facă o respi- • PalpaŃi bazinul pentru a verifica, dacă nu sunt defor-
mări.
raŃie profundă şi urmăriŃi dacă
pieptul său se extinde în mod uni-
form şi egal în ambele părŃi –dacă
nu, ar putea exista o leziune a
toracelui.
• AscultaŃi atent tusea sau gîfîiala,
care ar putea fi un indice al ast-
mei.
• VerificaŃi dacă nu sunt inflamaŃii,
deformări sau afecŃiuni ale cutiei
toracice.
• VerificaŃi dacă nu sunt răni, vînătăi
sau inflamaŃii pe abdomen.
• VerificaŃi dacă nu sunt afecŃiuni
sau rigidităŃi ale muşchilor - semne
ale unei leziuni interne.
4 StabiliŃi dacă victima acuză dureri de spate
• Dacă victima semnalează o durere • ÎntrebaŃi victima dacă nu are amorŃeli sau
acută în spate sau dificultatea de a Ńiuituri.
mişca membrele, ar putea exista • Dacă victima nu prezintă semne de lezi-
o leziune a spatelui, deaceea nu uni, întrebaŃi-o dacă nu a avut mai înainte
mişcaŃi victima. dureri în spate.
5 ExaminaŃi mîinile şi braŃele
• VerificaŃi dacă nu sunt hemoragii,
vînătăi, inflamaŃii sau deformări.
• CereŃi-i victimei să facă mişcări ale
braŃului la diferite încheieturi.
SusŃineŃi braŃul în
• ExaminaŃi dacă nu sunt urme de cu- timpul verificării
sături sau vreun mecanism de averti-
zare medicală.
• ExaminaŃi culoarea degetelor - dacă
ele sunt vînăte, acesta ar putea fi un
indice al unei probleme de circulaŃie
sangvină sau al unei leziuni cauzate de
frig.
6 ExaminaŃi picioarele şi tălpile
• VerificaŃi dacă nu sunt hemoragii, • ExaminaŃi culoarea tălpilor şi a degetelor
vînătăi, inflamaŃii sau deformări . de la picioare - dacă sunt vînăte, acesta ar
• CereŃi-I victimei să facă mişcări ale putea fi un indice al unei probleme de cir-
picioarelor la diferite încheieturi. culaŃie sangvină sau al unei leziuni
Monitorizarea semnelor vitale

În timp ce aşteptaŃi ambulanŃa, este important de a monitoriza nivelul de reacŃie, pulsul
şi respiraŃia victimei. Aceste semne vitale vă vor ajuta să stabiliŃi dacă starea victimei
este stabilă, se agravează sau se îmbunătăŃeşte, sau dacă apar anumite probleme. De-
asemenea, ar putea fi necesar de a măsura temperatura corupului victimei. FaceŃi notiŃe
despre asemenea date şi indicaŃi intervalele de timp dintre evaluări, iar la sosirea ambu-
lanŃei, transmiteŃi aceste date personalului medical.
Verificarea nivelului de reacŃie

Pentru a evalua în ce măsură este victima • V - ReacŃionează victima la Vocea
conştientă, utilizaŃi codul AVDP. voastră, răspunde la întrebări simple
UrmaŃi acest cod la intervale regulate de şi se supune poruncilor simple?
timp, pentru a putea stabili dacă starea • D - reacŃionează victima la Durere?
victimei se îmbunătăŃeşte sau se • P - Este victima Pasivă faŃă de orice?
agravează. Aceasta înseamnă că este incon-
• A - este victima Alertă şi are o reac- ştientă. FiŃi gata de a începe resusci-
Ńie normală? Aceasta înseamnă că tarea, în caz de necesitate (pp.xx).
este completamente conştientă.
Verificarea pulsului
• La adulŃi, rata normală a pulsului • Pentru a verifica pulsul unei victime,
este de 60-80 bătăi pe minut. La folosiŃi degetele voastre (în afară de cel
tineri în stare fizică foarte bună, mare, care are propriul său puls) şi
pulsul este mai redus, iar la copii - apăsaŃi uşurel în jos pentru a simŃi
mult mai rapid - pînă la 140 bătăi bătăile.
pe minut.
• FolosiŃi un ceas, monitorizaŃi şi notaŃi ur-
• VerificaŃi pulsul victimei la gît mătoarele date: rata (numărul de bătăi pe
(pulsul carotid) sau la încheietura minut); intensitatea (este pulsul puternic
mîinii (pulsul radial). La sugari, se sau slab); ritmul (este pulsul regulat sau
stabileşte cel mai uşor pulsul bra- neregulat).
hial pe partea de sus a braŃului.
Pulsul radial Pulsul carotid Pulsul brahial

PuneŃi două sau trei degete PuneŃi două degete într-o PuneŃi două degete pe
exact mai jos de cuta de la parte a gîtului victimei, în partea internă a braŃului
încheietura mîinii, la baza adîncitura dintre coardele copilului, la jumătate de
degetului mare. Pentru a vocale şi muşchiul mare al distanŃă dintre cot şi umăr.
avea o sensibilitate sporită, gîtului. Pentru a avea o sensibili-
utilizaŃi pernuŃele degete- tate sporită, utilizaŃi per-
lor. nuŃele degetelor.
Verificarea nivelului respiraŃiei

• La adulŃi, rata normală a respiraŃiei este de 12-
16 respiraŃii pe minut, iar la copii—de 20-30
respiraŃii pe minut.
• AscultaŃi respiraŃia victimei, priviŃi cum se
ridică şi se lasă pieptul său şi număraŃi numă-
rul de respiraŃii timp de 1 minut.
• La copiii mici, puneŃi mina pe piept pentru a
simŃi respiraŃia.
• AscultaŃi cu atenŃie pentru a depista orice difi-
cultate în respiraŃie sau zgomote neobişnuite.
• Utilizînd un ceas, monitorizaŃi şi notaŃi urmă-
toarele date: rata (numărul de respiraŃii pe
minut); profunzimea (respiraŃie adîncă sau
superficială); calitatea (respiraŃie uşoară, difi-
cilă sau dureroasă); zgomotul (respiraŃie liniş-
tită sau zgomotoasă).
PuneŃi mîna pe piept şi gură

pentru a simŃi respiraŃia
Măsurarea temperaturii
• Temperatura normală a corupului este • Termometrul digital poate fi utilizat sub
în jur de 37°C (98.6°F). Temperatura limbă sau subsuoară. EfectuaŃi măsurarea
înaltă este de regulă cauzată de o in- în jur de 30 secunde, pînă începe a face
fecŃie; temperatura joasă (vezi la p. 86 "bipuri"; apoi citiŃi datele.
Hipotermia) poate fi rezultatul ex-
• Termometrul pentru frunte este util pen-
punerii la frig şi/sau la condiŃii umede.
tru măsurarea temperaturii la copiii mici.
• Pentru a măsura cu exactitate tem-
AplicaŃi panglica senzitivă pe frunte pentru
peratura, utilizaŃi un termometru.
aproximativ 30 secunde şi culoarea
• Există cîteva tipuri de termometre,
acesteia se va schimba, indicînd tempera-
inclusive termometre de sticlă cu mer-
cur, digitale, pentru frunte şi auditive. tura.
Indiferent de tipul de termometru de • Senzorul de ureche sau termometrul audi-
care dispuneŃi, asiguraŃi-vă că ştiŃi a-l tiv este util pentru un copil bolnav. PuneŃi
utiliza. vîrful său în interiorul urechii pentru 1
• Termometrul de sticlă cu mercur poate secundă.
fi utilizat pentru măsurarea tempera- AVERTISMENT
turii sub limbă sau subsuoară. Înainte
Nu puneŃi niciodată un termomentru
de utilizare, verificaŃi dacă nivelul mer-
curului este mai jos de 37°C (98.6°F) digital sau cu mercur în gura unui
şi efectuaŃi măsurarea timp de 2-3 copil cu vîrsta de pînă la 7 ani. Ex-
minute. istă riscul de a-l muşca şi a-l strica.
Termometru digital Termometru de frunte Termometru auditiv

Materiale pentru acordarea primului ajutor

PăstraŃi acasă o trusă uşor identificabilă de prim ajutor într-un loc sigur şi accesibil. Dacă aveŃi
maşină, păstraŃi o trusă în ea. PuneŃi-o sub un scaun sau în portbagaj, dar n-o puneŃi niciodată pe
poliŃa din spate, deoarece la o frînare bruscă ar putea zbura de acolo, cauzîndu-vă leziuni. PuteŃi
cumpăra o trusă de prim ajutor sau puteŃi asambla voi înşivă elementele acesteia, care pot fi păs-
trate într-un container curat şi impermeabil. Pansamentele şi bandajele formează baza unei truse
de prim ajutor de acasă, dar sunt şi alte articole utile. VerificaŃi cu regularitate articolele disponibile
şi înlocuiŃi articolele utilizate sau învechite.
Bandajele
Bandajele mici din crep şi ru- Rulourile de bandaje din pînză şi

lourile de bandaje bandajele triunghiulare
Aceste bandaje sunt utilizate pentru fixarea Făcute din pînză sau din hîrtie dură, aceste ban-
pansamentelor şi susŃinerea membrelor daje se utilizează pentru fixarea pansamentelor
(p.xx) şi în calitate de banduliere de susŃinere
(p.xx).
PernuŃele din tifon steril Panglici, fixatoare şi ace

PernuŃele din tifon steril sunt elastice Panglicile adezive, fixatoarele de ban-
şi pot fi folosite ca pansamente, sub daje şi acele de siguranŃă pot servi la
bandaje sau pentru a curăŃi rănile. fixarea capetelor bandajelor. Unele
seturi de bandaje conŃin un fixator.
Legarea unui nod plat

FaceŃi întotdeauana un nod plat pentru a fixa un bandaj sau o bandulieră, pentru ca
acestea să nu lunece şi pentru a le putea desface uşor. Un asemenea nod nu deranjează
victima. UrmaŃi instrucŃiunile de mai jos pentru a lega un nod plat:
1. ApucaŃi cite un 2. TreceŃi capătul 3. PuneŃi capătul

capăt al banda- care este acuma care este acuma
jului cu ambele stîng pe desubt drept peste cel
mîini. PuneŃi şi strîngeŃi stîng. TreceŃi-l
capătul drept gaura. prin gaură şi
peste cel stîng. strîngeŃi nodul
pentru a-l fixa.
Pansamentele
Pansamentele sterile pentru Diverse leucoplasturi

răni Aceste leucoplasturi confecŃionate din
Asemenea pansamente sunt sigilate pînză sau plastic impermeabial se
utilizezaă pentru a acoperi tăieturile mici
şi conŃin un bandaj, avînd diverse
şi zgîrieturile. Persoanele care lucrează
dimensiuni. Ele se aplică pe răni cu produse alimentare trebuie să poarte
pentru a opri hemoragiile şi a pre-
leucoplasturi albastre.
veni infectarea.
Suplimente utile pentru o trusă de prim ajutor
Pentru protecŃie
Mănuşile de unică folosinŃă trebuie utilizate la fiecare contact cu lichide ale corpului, cum ar fi
sîngele. Pentru a vă proteja pe sine şi pe victimă de infecŃiie, puneŃi pe gura victimei o mască de
protecŃie cînd faceŃi respiraŃie artificială. FolosiŃi şerveŃele pentru curăŃirea rănilor pentru a curăŃi
pielea din jurul rănilor şi pentru a vă curăŃi mîinile, dacă nu dispuneŃi de săpun şi apă.
Foarfece şi pensetă
Fiind utile la acordarea primului ajutor, se poate de păstrat în trusa de prim ajutor unele articole de
menaj, cum sunt foarfecele, penseta, un carnet de note şi un stilou.
Cînd suntem afară

O trusă de prim ajutor pentru camping sau pentru maşină ar putea include o pătură şi un
sac de bivuac. De-asemenea, puteŃi pune în portbagajul maşinii şi un triunghi de averti-
zare, care ar putea fi instalat pe drum la locul unui accident rutier .
Pansamentele sterile pentru răni

Acestea perne absorbante din tifon au fost sterilizate şi sigilate în mod individual într-un
ambalaj de protecŃie. După înlăturarea ambalajului de protecŃie, pansamentul nu mai este
steril. VerificaŃi dacă pansamentul este suficient de lat pentru a se extinde pînă la mar-
ginile rănii. Dacă observaŃi pete de sînge după fixarea pansamentului, nu înlăturaŃi ban-
dajul, ci plasaŃi de asupra acestuia alt bandaj. Dacă sîngele pătrunde şi prin al doilea ban-
daj, înlăturaŃi-le pe ambele şi luaŃi-o de la început. Dacă pansamentul nu include un ban-
daj, puneŃi pernuŃa pe rană şi fixaŃi-o cu ajutorul altui bandaj.
1 DesfaceŃi pansamentul 2 AplicaŃi bandaj peste pernuŃă

• Dacă sunt disponibile, îmbrăcaŃi
mănuşile de unică folosinŃă.
• łineŃi perna sterilă pe rană şi fixaŃi-o cu
• DespachetaŃi pansamentul şi des- ajutorul capătului lung al pansamentului,
faceŃi capătul scurt al bandajului care se răsuceşte pe partea afectată a
pînă se va vedea marginea per- corpului.
nuŃei de pansament .
• VerificaŃi dacă bandajul acoperă perna în
• łineŃi bandajul, deschideŃi pernuŃa întregime.
lîngă rană şi aplicaŃi-o pe rană.
IMPORTANT
3 FixaŃi bandajul
• Nu lăsaŃi perna să lunece spre • LegaŃi capetele bandajului cu un nod plat
rană. PlasaŃi-o cu atenŃie de asu- (p.22) de asupra pernei.
pra rănii. • VerificaŃi circulaŃia sîngelui în mînii (p.xx).
• Nu atingeŃi partea cu tifon a per- Dacă bandajul este prea strîs, slăbiŃi-l şi
nuŃei. reaplicaŃi-l.
Leucoplastele
Leucoplastele sunt folosite pentru acoperirea tăieturilor mici şi a zgîrîieturilor. Înainte de aplicarea acestora, în-
trebaŃi victima dacă nu este alergică la leucoplaste. În caz de răspuns afirmativ, utilizaŃi un pansament steril în
loc de leucoplast.
1 DeschideŃi pachetul cu leuco- 2 AplicaŃi leucoplastul pe rană

plast
• Avînd grijă să nu atingeŃi centrul pernei,
• SpălaŃi mîinele, apoi deschideŃi scoateŃi atent învelişul de plastic pînă se
pachetul steril. va vedea perna de pansament.
• PlasaŃi perna pe rană şi continuaŃi să tra-
geŃi învelişul din plastic pînă la fixarea
Pansamentele de urgenŃă leucoplastului.
• Dacă nu dispuneŃi de pansamente

sterile sau de leucoplaste, puteŃi
folosi orice bucată de stofă curată,
ne-pufoasă, cum ar fi o băsmăluŃă.
• SpălaŃi mîinile, apucaŃi stofa de
capete şi lăsaŃi-o să cadă.
• ÎndoiŃi stofa conform dimensiunilor
necesare astfel, încît suprafaŃa
care a fost în interior şi, probabil, e
mai curată, să fie acum în exterior.
• łinînd stofa de margine, aplicaŃi-o
pe rană şi fixaŃi-o cu un bandaj, o
panglică sau o eşarfă.
• Dacă nu dispuneŃi nici de pans-
amente, nici de stofă, acoperiŃi
rana cu o pungă curată din poli-
etilenă sau cu orice articol curat de
la bucătărie, cum ar fi un rulou de
bucătărie sau o fîşie de polietilenă.
Compresele reci
Asemenea comprese se utilizează pentru a reduce vînătăile sau inflamaŃiile şi pentru a
reduce durerile. AplicaŃi-le pentru 10 minute, apoi reevaluaŃi leziunea. Compresele reci se
aplica cu un interval de 10 minute timp de 30 minute, în caz de necesitate.
1 Stofa umedă 2 AplicaŃi-o peste leziune

• UmeziŃi cu apă rece o bucată de • ÎndoiŃi stofa conform dimensiunilor nece-
stofă, un şervet de faŃă sau alt sare şi aplicaŃi-o peste leziune. Dacă este
material similar, apoi stoarceŃi-l posibil, schimbaŃi-o la fiecare 10 minute
bine pînă nu se va mai scurge apă. sau răciŃi-o cu apă rece.
Utilizarea unei pungi cu

ghiaŃă
Este vorba de o pungă cu cuburi
de ghiaŃă. UmpleŃi o pungă din
plastic pe jumătate sau la două
treimi din volum cu cuburi din
ghiaŃă. StrîngeŃi punga pentru
a scoate aerul din ea şi sigilaŃi-
o.
ÎnveliŃi punga cu un şervet sub-
Ńire şi aplicaŃi-o pe rana vic-
timei.
Rulourile de bandaje
Rulourile de bandaje se utilizează pentru a susŃine muşchii sau leziunile încheieturilor, pentru a fixa
pansamentele sau pentru a face presiune în vederea stopării hemoragiilor. După fixarea bandajului,
verificaŃi circulaŃia în degetele de la mîini sau picioare, care nu sunt bandajate, apăsînd pielea pînă
devine palidă. Apoi, examinaŃi-i culoarea la revenire. Dacă culoarea nu-şi revine, slăbiŃi bandajul.
1 Bandajarea mem- 2 Lucrul cu membrele 3 Fixarea bandajului

brelor • Lucrînd cu membrele, • TerminaŃi înfăşurarea cu o
faceŃi o serie de rotiri rotire rectilinie.
• AplicaŃi capătul banda-
jului pe membru şi fa- pe spirală, astfel încît • FixaŃi capătul cu un ac de
la fiecare rotire succe- siguranŃă, cu o agrafă
ceŃi o rotire fermă şi
sivă să se acopere pentru bandaje sau cu o
rectilinie pentru a-l panglică. Dacă nu dis-
fixa. Între timp, susŃi- două treimi din stratul
puneŃi de aşa ceva, îndoiŃi
neŃi partea lezată. anterior.
spre interior partea
rămasă a bandajului.
Înfăşurarea bandajului
Bandajarea gleznei sau a mînii

Pentru a susŃine o leziune a gleznei sau a mîinii, trebuie să adaptaŃi tehnica de bandajare. ExtindeŃi
bine bandajul dincolo de marginile leziunii, astfel încît să se facă presiune pe întreaga porŃiune
lezată. La bandajarea mîinii, începeŃi de la încheietură şi lăsaŃi degetul mare liber.
1 Bandajarea gleznei 2 Bandajarea tălpii 3 Fixarea bandajului

• RotiŃi bandajul în jurul • TreceŃi bandajul spre • ContinuaŃi rotirile în
gleznei şi treceŃi-l pe vîrful tălpii victimei şi forma cifrei 8 în jurul
diagonală în jurul tălpii. înapoi în jurul gleznei. tălpii şi a gleznei pînă
• AduceŃi bandajul pe • FaceŃi o altă rotire rec- la acoperirea lor.
sub tars spre baza de- tilinie în jurul gleznei. • FaceŃi o rotire finală în
getului mare. jurul gleznei şi fixaŃi
bandajul la gleznă,
după cum se indică mai
jos.
RidicaŃi şi susŃineŃi talpa. TreceŃi bandajul de-a lungul LăsaŃi călcîiul nebandajat.
tălpii.
Bandajele triunghiu- Bandaje de acoperire

lare Bandajul triunghiular mai poate fi folosit pentru a
menŃine un pansament subŃine, în special pe mîni sau pe
Bandajele triunghiulare se utilizează
în calitate de banduliere şi pentru tălpi - dar nu este bun pentru stoparea hemoragiilor.
susŃinerea membrelor lezate. Ele se
confecŃionează de obicei din pînză
nealbită, însă puteŃi face şi voi un
asemenea bandaj din material similar 1 Îndoirea bandajului peste mînă
de aproximativ 1 metru pătrat, tăiat • PuneŃi mîna victimei peste bandaj.
în jumătate pe diagonală. Bandajul
poate fi îndoit în două feluri: larg- • AduceŃi vîrful bandajului peste mînă spre antebraŃ.
îndoit şi îngust-îndoit. Bandajul larg-
îndoit se utilizează în deosebi pentru
imobilizarea şi susŃinerea unui mem-
bru; bandajul îngust-îndoit se folose-
şte în special la imobilizarea tălpilor şi
a gleznelor.
2 Înfăşurarea bandajului peste mînă

• TreceŃi ambele capete ale bandajului triunghiular
în jurul încheieturii, traversînd mîna în direcŃii
opuse.
1 Bandajul larg-
îndoit
• ÎntindeŃi bandajul pe o
suprafaŃă netedă, curată
şi îndoiŃi vîrful bandajului
triunghiular spre bază. 3 LegaŃi şi fixaŃi capetele
• ÎndoiŃi bandajul încă o • LegaŃie ambele capete cu un nod plat (p.22)
dată pe jumătate. deasupra vîrfului bandajului.
• ÎmpingeŃi cu atenŃie vîrful bandajului desubt pen-
tru a fixa bandajul peste pansament.
• RidicaŃi vîrful bandajului peste nodul plat. StrîngeŃi
vîrful sau fixaŃi-l peste nodul plat cu un ac de sigu-
ranŃă.
2 Bandajul îngust-
îndoit
• ÎndoiŃi un bandaj larg-
îndoit în jumătate de-a
lungul.
Bandulierele pentru susŃinerea braŃului

Bandulierele se folosesc pentru a susŃine partea de sus a unui braŃ, antebraŃ sau a unei încheieturi lezate şi pen-
tru a imobiliza braŃul în caz de leziune a pieptului. La fel ca banduliera de ridicare (vezi pagina următoare), ban-
duliera pentru braŃ trebuie utilizată doar în cazul, cînd victima îşi poate îndoi cotul.
VeŃi avea nevoie de IMPORTANT

• Bandaj triunghiular • SusŃineŃi braŃul lezat pînă cînd ban-
• Ac de siguranŃă duliera este fixată şi poate susŃine
bine braŃul.
1 SusŃineŃi braŃul lezat 3 FixaŃi bandajul la cot

• AşezaŃi victima şi rugaŃi-o să-şi • ÎndoiŃi partea rămasă a bandajului sub cot
susŃină braŃul cu celălalt braŃ al şi fixaŃi vîrful cu un ac de siguranŃă (vezi
său. mai jos) sau printr-o răsucire (pagina ur-
• TreceŃi un capăt al bandajului tri- mătoarea).
unghiular prin adîncitura de la cot.
• TrageŃi capătul de sus pînă va
ajunge la claviculă din partea lezi-
unii.
2 FixaŃi banduliera Improvizarea unei bandiliere

• AduceŃi capătul de jos al bandaju- pentru braŃ
lui spre antebraŃ astfel, încît să • Dacă victima poartă o jachetă cu fer-
susŃină braŃul lezat. moar, întoarceŃi jacheta descheiată
• LegaŃi un nod plat (p.22) în adînci-
tura de asupra claviculei din partea
lezată.
• ÎndoiŃi capetele bandajului sub
nodul plat.
peste braŃ şi fixaŃi-o cu un ac de sigu-

ranŃă de partea de sus a jachetei.
Banduliera de ridicare
Un asemenea tip de bandulieră se foloseşte pentru a susŃine braŃul într-o poziŃie ridicată în cazurile,
cînd este lezată mîna sau antebraŃul şi este necesar de a stopa hemoragia, de a susŃine o mînă
ruptă, de a reduce inflamaŃia şi de a susŃine braŃul în caz de fracturi ale claviculei sau ale coastelor.
VeŃi avea nevoie de IMPORTANT

• Bandaj triunghiular • SusŃineŃi braŃul lezat pînă cînd
• Ac de siguranŃă bandiliera este fixată şi poate
susŃine bine braŃul.
1 SusŃineŃi braŃul lezat 3 ÎndoiŃi bandajul

• AşezaŃi victima şi rugaŃi-o să-şi • ÎndoiŃi baza bandajului sub antebraŃul şi
susŃină braŃul la piept astfel, încît cotul victimei.
degetele să atingă umărul opus. • DuceŃi capătul de jos al bandajului spre
spatele victimei, apoi în sus, spre celălat
umăr.
2 PoziŃionaŃi bandajul 4 FixaŃi banduliera

• AplicaŃi peste braŃ un bandaj tri- • LegaŃi ambele capete ale bandajului în
unghiular cu un capăt spre umăr adîncitura de asupra clavicului, făcînd un
astfel, încît vîrful acestuia să nod plat (p.xx).
treacă peste umăr. • FixaŃi vîrful bandajului cu un ac de sigu-
ranŃă (vezi alături). Dacă nu dispuneŃi de
ac, răsuciŃi vîrful bandajului şi îndoiŃi-l în
AplicaŃi banda-
interior, mai sus de cot (vezi mai jos).
jul peste braŃ • VerificaŃi circulaŃia în degetul mare (p.xx)
Auto-testare
După ce aŃi citit şi studiat capitolul despre principiile acordării primului ajutor, verificaŃi
dacă puteŃi răspunde la întrebările de mai jos.
1 Ce trebuie să faceŃi în primul rînd, cînd 9 Care din articolele de mai jos sunt esen-
sosiŃi la locul unui accident? Ńiale pentru o trusă de prim ajutor?
A. Pansamente sterile
B. Plapumă
C. Bandaj triunghiular
D. Leucoplaste
E. Foarfece
F. Ace de siguranŃă
2 Ce trebuie să faceŃi în caz de un inci- 10 De ce nodul plat este o metodă bună de

dent major, cum este incendiul? fixare a bandajului?
3 Cînd există cîteva victime grave, de care 11 De ce ghiaŃa nu se aplică direct pe

dintre ele trebuie să vă apropiaŃi în pri- piele?
mul rînd?
4 Ce trebuie să purtaŃi cînd există prob- 12 Cum veŃi verifica dacă bandajul de pe
abilitatea de intra în contact cu lichidele mînă sau picior nu este prea strîns?
corpului uman, aşa ca single?
5 Ce este containerul pentru obiecte ascu- 13 Pentru ce veŃi folosi banduliera pentru
Ńite? braŃ şi banduliera de ridicare?
Banduliera de ridicare
6 Cum veŃi contacta serviciile de ur-

genŃă?
7 Ce înseamnă literele codului AVDP utilizat

la verificarea nivelului reacŃiei?
A
V
D
P
8 În ce locuri ale corpului puteŃi simŃi pul-

sul?
2 Tehnici de salvare a vieŃii
Pentru a rămîne viu, corpul necesită alimentare continuă cu oxigen. Prezentul capitol vă va
explica cum să menŃineŃi alimentarea cu oxigen a victimei care nu respiră. De-asemenea,
capitolul include un ghid actualizat privind tehnicile de salvare a vieŃii, în caz de îngrijire a
unei victime inconştiente sau în stare de sufocare.
InformaŃia anatomică accesibilă explică cum funcŃionează sistemul respirator şi de circu-

laŃie sangvină pentru a vă ajuta să înŃelegeŃi de ce sunt eficiente tehnicile de resuscitare.
Metodele utilizate vor fi diferite, în dependenŃă de faptul dacă victimele sunt adulŃi, copii
sau sugari, deoarece pentru fiecare categorie există instrucŃiuni speciale privind tehnicile
de salvare.
Acest capitol conŃine de-asemenea instrucŃiuni privind utilizarea unui defibrilator automat
extern (cunoscut de-asemenea ca AED sau defibrilator), care este un mecanism ce
serveşte la îngrijirea unei victime, a cărei inimă a încetat sa bată.
După studierea acestui capitol, utilizaŃi chestionarul de la pagina 56 pentru a vă testa

cunoştinŃele şi gradul de înŃelegere a procedurilor descrise în capitol.
Tehnici de salvare a vieŃii
AcŃiunile de îngrijire a unei victime în stare inconştientă

Dacă victima este inconştientă, căile sale respiratorii se pot bloca şi victima ar putea
înceta să respire. În asemenea cazuri, este prioritar de a deschide sale căile respiratorii
pentru ca aerul să ajungă la plămînii săi şi, prin urmare, oxigenul să ajungă la creier şi la
alte organe vitale. Pentru a funcŃiona şi a rămîne vii, toate părŃile corpului, în special
creierul, necesită oxigen. Cînd aerul este respirat şi ajunge la plămîni, oxigenul din aer
trece în sînge şi este transmis la toate părŃile corpului (p.xx). Dacă victima nu respiră şi
inima sa nu bate (stop cardiac), trebuie să–I faceŃi resuscitare cardiopulmonară (RCP) - o
combinaŃie a compresiunilor pieptului cu respiraŃia artificială. AcŃiunile RCP pentru adulŃi,
copii şi sugari sunt prezentate la paginile xx.
CereŃi ajutor
StrigaŃi pentru a cere aju-
tor, ar putea fi cineva care
vă poate ajuta
VerificaŃi reacŃia
EvaluaŃi dacă victima este
conştientă sau incon-
ştientă, scuturînd-o atent
de umăr şi vorbindu-i
EliberaŃi căile respiratorii

AsiguraŃi-vă că căile respiratorii
ale victimei sunt deschise pen-
tru a nu împiedica trecerea
aerului spre plămîni
VerificaŃi respiraŃia
PriviŃi, ascultaŃi şi simŃiŃi
respiraŃia pînă la 10
IMPORTANT AVERTISMENT secunde. Dacă nu respiră
Pentru a încerca a repune în normal, începeŃi compresi-
funcŃiune inima unui adult sau Cînd vă apropiaŃi de locul unile pieptului.
a unui copil care nu respiră, se incidentului, asigraŃi-vă
poate utiliza un mecanism nu-
că nu există vreun pericol
mit defibrilator automat extern
sau defibrilator. RugaŃi-l pe un
pentru voi sau pentru vic-
trecător să facă rost de un ase- timă.
menea mecanism, dacă este
posibil.
Ce trebuie să faceŃi
Scopurile voastre IMPORTANT
• Verificarea reacŃiei victimei. MenŃinerea Dacă dispuneŃi de un defibrila-
căilor respiratorii deschise. tor, aduceŃi-l la locul incidentu-
• Verificarea respiraŃiei şi efectuarea RCP lui. AplicaŃi-l imediat şi urmaŃi
- compresiuni ale pieptului urmate de instrucŃiunile (pp.xx).
respiraŃie artificială, în caz de necesi-
tate.
1 VerificaŃi reacŃia 4 ChemaŃi ambulanŃa

• VorbiŃi-i victimei tare şi clar. • Dacă victima nu respiră, ar fi ideal să
• ScuturaŃi atent victima de umăr. trimiteŃi pe cineva să sune la ambu-
• Dacă nu-i nici o reacŃie, strigaŃi pentru lanŃă şi să aducă un defibrilator.
a cere ajutor.
2 DeschideŃi căile respiratorii 5 ÎncepeŃi compresiunile piep-

• PuneŃi-i o mînă pe frunte şi înclinaŃi-I tului
capul. • FaceŃi 30 compresiuni ale pieptului.
• PuneŃi-i cealaltă mînă pe vîrful bărbiei • UrmaŃi cu două respiraŃii artificiale.
şi ridicaŃi bărbia victimei.
3 VerificaŃi respiraŃia 6 ContinuaŃi RCP

• PriviŃi, ascltaŃi şi simŃiŃi respiraŃia timp • ContinuaŃi, alternînd 30 compresiuni cu
de 10 secunde. două respiraŃii artificiale.
• ContinuaŃi RCP pînă va sosi ajutorul şi va
prelua victima, pînă cînd victima începe a
respire normal sau pînă veŃi obosi prea
tare pentru a continua.
7 AşezaŃi victima în poziŃie de

recuperare
• Dacă victima respiră sau îşi recapătă respi-
raŃia normală, aşezaŃi-o în poziŃie de recu-
perare.
VerificaŃi respiraŃia
PoziŃia de recuperare
RespiraŃia şi circulaŃia sangvină

Oxigenul este esenŃial pentru viaŃă - fiecare celulă a corpului necesită oxigen pentru a putea func-
Ńiona. Fiind lipsite de oxigen pentru o anumită durată de timp, celulele mor - celulele creierului su-
pravieŃuiesc doar cîteva minute fără oxigen. Oxigenul pătrunde în corp atunci, cînd respirăm prin
intermediul căilor respiratorii şi a plămînilor (sistemul respirator). Apoi, este transportat în tot cor-
pul cu ajutorul inimii şi a vaselor sangvine (sistemul circulator).
Cum primeşte organismul oxigen

În timp ce inspirăm, muşchii pieptului şi diafragma se contractează, cavitatea pieptului se
extinde şi aerul care conŃine oxigen intră în corp prin gură şi nas şi trece în trahee sau
căile respiratorii. Căile respiratorii se impart în două tuburi mici (bronhii), cîte una pentru
fiecare plămîn. În plămîni, bronhii se ramifică în tuburi mai mici numite bronhiole, care au
la capete nişte saci microscopici cu aer (alveole). Oxigenul din aerul pe care-l inspirăm
trece prin pereŃii acestor saci spre nişte vase sangvine mici (capilare), de unde este pre-
luat de către sînge. Apoi, sîngele bogat în oxigen este transportat spre inimă şi pompat în
tot corpul. Cînd expirăm, muşchii pieptului şi diafragma se relaxează, cavitatea pieptului
se contractează şi plămînii se strîng, expediind aerul utilizat în sus, prin căile respiratorii,
pentru a fi eliminat din corp.
Alimentarea corpului cu
oxigen
Aerul pătrunde în Aerul intră în gură şi nas,
plămîni prin căile apoi trece spre plămîni.
respiratorii
Inima pompează sîngele
bogat în oxigen din
plămîni în vasele sangvine
Fluxul de bioxid
(artere) şi îl transmite ce-
Fluxul de
de carbon
oxigen lulelor.
La întoarcerea sîngelui din
Arterele transmit Ńesuturi, el curge prin
sîngele din plămîni vene spre inimă.
Apoi, inima îl pompează
Sac cu aer Venele înapoi în plămîni pentru ca
Capilar transmit deşeurile produse sub
sîngele
de la
formă de bioxid de carbon
inimă să fie expirate.
Plămînul inspiră şi elimină

aerul, permiŃîndu-I oxigenului Inima pompează
să pătrundă în sînge
sîngele bogat în oxi-
gen spre tot corpul
La inspiraŃie, dia-
fragma se coboară
Cutia toracică
Cum funcŃionează resuscitarea

La o victimă în stare de inconştienŃă, respiraŃia şi circulaŃia ar putea să nu funcŃioneze normal, iar
celulele să ducă lipsă de oxigen. Posibilitatea de recuperare se reduce rapid, timp de cîteva minute.
Cu ajutorul resuscitării cardioplumonare (RCP), care implică deschiderea căilor respiratorii, efectu-
area compresiunilor pieptului pentru a menŃine circulaŃia sîngelui şi respiraŃie artificială, care imită
respiraŃia, îi puteŃi furniza victimei oxigen pînă la sosirea ambulanŃei. Pentru a repune în funcŃiune
inima, se poate utiliza un mecanism numit defibrilator (p.xx).
RespiraŃia de agonie intervine în primele cîteva minute după oprirea inimii (stop cardiac). Deseori,
se manifestă prin răsuflări întretăiate, scurte, nefrecvente. Asemenea respiraŃie nu trebuie confun-
dată cu respiraŃia normală şi, în acest caz, trebuie de început imediat RCP.
DeschideŃi căile respiratorii

Lipsa controlului muscular la o victimă
inconştientă poate cauza înghiŃirea limbii
şi blocarea căilor respiratorii. Cînd se
întîmplă aceasta, repiraŃia devine dificilă
şi zgomotoasă sau chiar imposibilă. Pen-
tru a ridica limba victimei şi a-I permite
să respire, înclinaŃi-i capul înapoi şi ridi-
caŃi-I bărbia.
MenŃineŃi circulaŃia sîngelui RespiraŃi pentru victimă

Dacă inima încetează să bată, sîngele cu oxi- Aerul pe care îl expirăm conŃine în jur de
gen nu circulă prin corp, iar oxigenul nu 16% de oxigen, cu 5% mai puŃin, decît
poate ajunge la organele vitale, cum este în aerul pe care îl inspirăm. Efectuînd
creierul. Compresiunile pieptului func-
respiraŃia artificială, puteŃi forŃa aerul să
Ńionează ca un ajutor mecanic, care permite
pătrundă în căile respiratorii ale victimei.
circulaŃia unui anumit flux de sînge prin corp.
Apăsările verticale în jos pe centrul pieptului Acest aer ajunge în sacii pentru aer ai
exercită presiune asupra pieptului şi inimii şi plămînilor (alveole), iar oxigenul este
forŃează circulaŃia sîngelui prin corp. Cînd nu apoi transmis spre vasele sangvine mici
se exercită presiune, pieptul se ridică, fapt din plămîni.
care permite unui nou flux de sînge să
pătrundă în piept.
Apăsînd în jos pe piept, folosind o RespiraŃia artificială forŃează pătrun-

tehnică corectă, puteŃi menŃine circu- derea aerului în plămînii victimei
laŃia sangvină
Tehnici de resuscitare
Această secŃiune descrie acŃiunile de salvare, necesare în vederea alimentării adecvate cu
oxigen a organelor vitale ale unei victime inconştiente, cum sunt creierul, inima şi rinichii.
SecŃiunea se împarte în trei părŃi principale: acŃiuni pentru adulŃi, pentru copii cu vîrsta
de la un an pînă la pubertate şi pentru sugari (copii cu vîrsta de pînă la un an). Fiecare
parte evidenŃiază verificările iniŃiale, poziŃia de recuperare, apoi descrie tehnicile—
compresiunile pieptului şi respiraŃia artificială (resuscitarea cardiopulmonară sau RCP) -
care sunt necesare pentru a restabili şi menŃine respiraŃia şi circulaŃia sangvină la victimă.
Planul de resuscitare
Acest plan este un sumar al tuturor etapelor necesare pentru a resuscita un adult, un co-
pil sau un sugar în stare de inconştiinŃă. Toate etapele procesului de resuscitare pot fi re-
alizate îngenunchind lîngă capul sau pieptul victimei.
VERIFICAłI REACłIA • AdulŃi şi copii: lăsaŃi-I în poziŃia

• StrigaŃi şi scuturaŃi (adulŃi) sau Da în care i-aŃi găsit şi solicitaŃi
ajutor medical, în caz de necesi-
atingeŃi uşurel pe umăr (copii)
tate
• Sugari: strigaŃi şi loviŃi la talpă • Sugari: luaŃi-I cu voi şi mergeŃi
• Este vreo reacŃie din partea după ajutor, în caz de necesitate
victimei? • ÎngrijiŃi toate leziunile
Nu
• VerificaŃi dacă nu sunt

VERIFICAłI RESPIRAłIA
leziuni periculoase pentru
• ÎnclinaŃi capul înapoi
viaŃă
• RidicaŃi bărbia pentru a menŃine
deschise căile respiratorii Da • AşezaŃi victima în poziŃie
• PriviŃi, ascultaŃi şi simŃiŃi respiraŃia de recuperare
timp de pînă la 10 secunde • SolicitaŃi ajutor medical
• Respiră victima?
Nu
AVERTISMENT
Dacă sunteŃi singur şi victima nu
• TrimiteŃi un ajutor să respiră, chemaŃi imediat ambu-
+ CHEME AMBULANłA lanŃa, cu excepŃia cazurilor cînd
ştiŃi că starea de inconştiinŃă a
• RugaŃi ajutorul să aducă un de- survenit în urma înecului sau dacă
fibrilator victima este un copil. În aceste
situaŃii, faceŃi mai întîi RCP timp
de 1 minut, apoi chemaŃi ambu-
ÎNCEPEłI RCP lanŃa.
(Resuscitarea cardiopulmonară)
• Pentru un adult, faceŃi 30 compre-
siuni ale pieptului urmate de două IMPORTANT
respiraŃii artificiale
Dacă nu puteŃi sau nu doriŃi să
• Pentru copii şi sugari, faceŃi CINCI
faceŃi respiraŃie artificială, fa-
respiraŃii artificiale. Apoi, faceŃi 30
compresiuni ale pieptului urmate
ceŃi doar compresiuni ale piep-
de două respiraŃii artificiale. tului cu rata de 100 pe minut.
Dacă cunoaşteŃi doar cum se
face RCP la adulŃi, utilizaŃi
aceleaşi tehnici şi la copii.
CONTINUAłI RCP
Pînă la sosirea echipei de salvare
Tehnici de salvare a vieŃii adulŃilor
VerificaŃi reacŃia VerificaŃi reacŃia (AdulŃi)

Dacă descoperiŃi o victimă care a căzut, trebuie să stabiliŃi dacă
e conştientă sau inconştientă. Dacă victima este un adult, ur-
maŃi instrucŃiunile de mai jos.
Dacă victima nu reac-
Ńionează, VerificaŃi dacă este în stare conştientă
verificaŃi respiraŃia
• ScuturaŃi atent victima de umăr şi întrebaŃi "Ce s-a întîm-
plat?" sau daŃi-I un ordin de tipul "Deschide ochii". Dacă
victima reacŃionează,
• LăsaŃi-o în poziŃia în care aŃi găsit-o şi acordaŃi-i ajutor, în
Dacă victima respiră caz de necesitate. ÎngrijiŃi orice leziune.
normal, aşezaŃi-o în Dacă victima nu reacŃionează,
poziŃie de recu- • StrigaŃi pentru a cere ajutor. Dacă puteŃi, lăsaŃi-o în
perare poziŃia în care aŃi găsit-o, eliberaŃi-i căile respiratorii şi
SAU verificaŃi-i respiraŃia (vezi mai jos).
Dacă victima nu res-
piră sau are respi- VerificaŃi respiraŃia
raŃie de agonie Dacă victima este inconştientă, trebuie să-I eliberaŃi căile respi-
ratorii şi să-I verificaŃi respiraŃia.
1 EliberaŃi căile respiratorii

• PuneŃi o mînă pe fruntea victimei şi înclinaŃi-I uşurel capul
spre spate.
• RidicaŃi-I bărbia cu degetul arătător şi cel mijlociu al
+ CHEMAłI AM-
celeilalte mîini.
BULANłA
ÎncepeŃi compresi-
unile pieptului
ÎncepeŃi respiraŃia artifi-
ContinuaŃi compresi-
unaile pieptului şi
respiraŃia artificială 2 PriviŃi, ascultaŃi şi simŃiŃi respiraŃia
PrivinŃi mişcările pieptului, ascultaŃi respiraŃia şi simŃiŃi-I respi-
raŃia cu obrazul vostru timp de 10 secunde.
Dacă victima respiră,
• VerificaŃi dacă sunt leziuni periculoase pentru viaŃă.
• AşezaŃi-o în poziŃie de recuperare (vezi pe verso).
Dacă victima nu respiră sau are respiraŃie de agonie,
• trimiteŃi un ajutor, dacă este disponibil, să
+CHEME AMBULANłA
• începeŃi compresiunile pieptului.
VerificaŃi reacŃia PoziŃia de recuperare (AdulŃi) Dacă victima este incon-

ştientă, dar respiră normal, aşezaŃi-o în poziŃie de recuperare.
Dacă victima stă pe spate, urmaŃi instrucŃiunile de mai jos.
Dacă deja stă pe o parte, nu urmaŃi întreaga secvenŃă, dar
Dacă victima nu re- asiguraŃi-vă că stă într-o poziŃie stabilă şi că nu se poate
acŃionează, verifi- rostogoli pe spate.
caŃi-i respiraŃia
1 ScoateŃi ochelarii şi obiectele voluminoase din
buzunare
Dacă victima respiră • ÎndreptaŃi picioarele victimei.
normal, plasaŃi-o în • Dacă poartă ochelari, înlăturaŃi-I şi scoateŃi din buzunare
poziŃie de recu- orice obiecte voluminoase, cum ar fi telefonul mobil, de
perare exemplu.
SAU
Dacă victima nu res-
2 MişcaŃi braŃul spre voi
• PuneŃi braŃul de lîngă voi al victimei sub un unghi drept
piră sau are respi-
faŃă de corpul său
raŃie de agonie
cu faŃa palmei
în sus.
+ CHEMAłI AM-
BULANłA
unile pieptului
ÎncepeŃi respiraŃia arti-

3 MişcaŃi spre voi celălalt braŃ
• AduceŃi braŃul mai depărtat de voi spre pieptul victimei şi
ŃineŃi-I mîna, cu palma în afară, pe obrazul mai apropiat
de voi.
unile pieptului şi
• Cu cealaltă mînă a voastră, apucaŃi genunchiul mai înde-
respiraŃia artificială
părtat al victimei şi trageŃi piciorul în sus, pînă cînd talpa
va fi lipită de
podea.
VerificaŃi reacŃia 4 TrageŃi genunchii victimei spre voi

• Cu o mînă, ŃineŃi mîna victimei apăsată pe obrazul său
pentru a susŃine capul.
• Cu cealaltă mînă a voastră, trageŃi genunchii spre voi,
Dacă victima nu re- rostogolind victima pe o parte.
acŃionează, verifi-
caŃi-i respiraŃia
Dacă victima respiră

normal, aşezaŃi-o în
poziŃie de recu-
perare
SAU
dacă victima nu res-
raŃie de agonie
5 AşezaŃi piciorul sub un unghi drept

• TrageŃi piciorul de sus al victimei pînă va forma un unghi drept faŃă de
corp, astfel încît atît şoldul, cît şi genunchiul să fie înclinate sub un unghi
+ CHEMAłI AM- drept.
BULANłA
unile pieptului
6
ÎncepeŃi respiraŃia
MenŃineŃi căile respiratorii deschise

• VerificaŃi dacă căile respiratorii ale victimei rămîn deschise.
• Dacă mina de sub obraz s-a mişcat, puneŃi-o în aceeaşi poziŃie pentru a
unile pieptului şi
menŃine capul înclinat.
În caz că se suspectează o leziune spinală

Dacă suspectaŃi că victima are o leziune spinală, plasaŃi-o în poziŃie de recuperare dacă
nu-i puteŃi menŃine căile sale respiratorii deschise, folosind metoda împingerii maxilaru-
lui (p.] 11), sau dacă sunteŃi singur şi trebuie să mergeŃi după ajutor. În timp ce-o
aşezaŃi în poziŃie de recuperare, este important de a-I menŃine gîtul şi spatele cît mai
drepte posibil. Acest lucru se face mai uşor, dacă aveŃi unul sau cîŃiva ajutori.
• Dacă nu-I nimeni să vă ajute, urmaŃi instrucŃiunile de pe aceste două pagini.
• Dacă este un ajutor, o persoană va Ńine capul nemişcat, în timp ce cealaltă per-
soană va întoarce victima.
• Dacă sunt disponibili doi ajutori, o persoană Ńine capul victimei nemişcat, una o în-
toarce, iar a treia - va Ńine spatele victimei drept în timp ce aceasta este întoarsă.
VerificaŃi reacŃia Compresiunile pieptului (AdulŃi)

Dacă victima nu respiră sau are respiraŃie de agonie, pentru a-i
stimula circulaŃia sîngelui şi respiraŃia, trebuie să începeŃi resus-
citarea cardiopulmonară (RCP), care constituie o combinaŃie a
Dacă victima nu re- compresiunilor pieptului şi a respiraŃiei artificiale.
caŃi-i respiraŃia
1 PuneŃi mîna pe centrul pieptului
PuneŃi baza unei palme a voastre pe centrul pieptului victimei.
Acesta este punctul pe care veŃi aplica presiune. PuteŃi face
acest lucru peste haină.

normal, plasaŃi-o în
poziŃie de recu-
perare
SAU
raŃie de agonie
2 AcoperiŃi mîna
• AcoperiŃi prima mîna cu cealalată mînă a voastră şi încleş-
taŃi degetele.
+ CHEMAłI AM- • VerificaŃi dacă degetele dedesubt ale ambelor mîini se
BULANłA ridică bine de pe pieptul victimei.
• VerificaŃi dacă nu apăsaŃi pe coaste, pe capătul de jos al
sternului sau pe partea moale, de sus, a abdomenului.
unile pieptului
unile pieptului şi
.
PoziŃia mîinilor pe
3 FaceŃi compresiuni ale pieptu- piept
lui
• ÎngenunchiaŃi cu umerii spre stern
şi braŃele drepte.
• ApăsaŃi în jos 4-5 cm.
• EliberaŃi pieptul de sub presiune,
lăsîndu-l să revină înapoi, fără a lua
mîinile.
• FaceŃi 30 de compresiuni ale piep-
tului cu o rată de 100 pe minut.

Dacă o victimă adultă nu respiră normal, va trebui să-i faceŃi
compresiuni ale pieptului, urmate de respiraŃii artificiale.
Dacă victima nu re-

1 MenŃineŃi căile respiratorii deschise
caŃi-i respiraŃia • VerificaŃi dacă capul victimei stă înclinat spre spate, Ńinînd
o mînă pe fruntea sa şi susŃinîndu-i bărbia cu degetul
arătător şi mijlociu al celeilalte mîini.

normal, aşezaŃi-o în
poziŃie de recu-
perare
SAU
raŃie de agonie
2 ÎncepeŃi respiraŃia artificială

• StrîngeŃi nasul victimei.
+ CHEMAłI AM-
• FaceŃi o respiraŃie adîncă, apoi acoperiŃi gura victimei cu
BULANłA
buzele voastre.
• SuflaŃi ferm şi constant în gura sa timp de 1 secundă şi
priviŃi cum se ridică pieptul.
ÎncepeŃi compresi- • Dacă nu puteŃi sufla în gură, închideŃi-o şi acoperiŃi nasul
unile pieptului victimei cu buzele voastre. După fiecare respiraŃie, deschi-
deŃi gura sa, lăsînd aerul să iasă din plămîni.
artificială Utilizarea unei măşti
pentru faŃă
O mască din plastic pentru faŃă va
ContinuaŃi compresi- reduce riscul infecŃiei în timpul
unile pieptului şi efectuării respiraŃiei artificiale.
respiraŃia artificială • AplicaŃi masca pe faŃa vic-
timei cu filtrul de asupra
gurii.
• StrîngeŃi nasul său şi efec-
tuaŃi respiraŃii prin filtru.

Dacă o victimă adultă nu respiră normal, va trebui să-I faceŃi
compresiuni ale pieptului, urmate de respiraŃie artificială.
Dacă victima nu re-

3 RepetaŃi respiraŃiile
caŃi-i respiraŃia • RidicaŃi gura de la gura victimei şi priviŃi-i pieptul său.
Dacă pieptul se ridică în timp ce suflaŃi şi se lasă cînd luaŃi
gura, înseamnă că aŃi făcut o respiraŃie artificială.
• FaceŃi o a doua respiraŃie artificială.
• Dacă pieptul nu se ridică, verificaŃi dacă capul său este
Dacă victima respiră destul de înclinat spre spate şi că i-aŃi strîns nasul. Verifi-
normal, aşezaŃi-o în caŃi gura şi înlăturaŃi orice obstacol posibil.
poziŃie de recu- • FaceŃi cel mult două încercări de respiraŃie artificială, îna-
perare inte de a reveni la compresiunile pieptului.
SAU
raŃie de agonie
+ CHEMAłI AM-
BULANłA
unile pieptului
4 RepetaŃi compresiunile pieptului
• FaceŃi încă 30 compresiuni ale pieptului.
• ContinuaŃi să alternaŃi cîte 30 compresiuni ale pieptului cu
două respiraŃii artificiale pînă la sosirea ambulanŃei, pînă
ÎncepeŃi respiraŃia cînd victima începe a respira normal sau pînă cînd sunteŃi
artificială prea obosiŃi pentru a continua.
unile pieptului şi
4 AşezaŃi-o în poziŃie de recuperare

• Dacă victima începe a respira normal, aşezaŃi-o în poziŃie
de recuperare.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele sale vitale
pînă la sosirea ajutoru-
lui.
Utilizarea defibrilatorului
Cînd o victimă a suportat un stop cardiac, inima sa încetează să bată, deci nu mai se mai produce
circulaŃia sîngelui. Stopul cardiac poate surveni ca urmare a unui atac de cord în urma căruia este
perturbat ritmul normal al inimii, cauzînd o stare cunoscută sub numele de fibrilare ventriculară.
Pentru a încerca de a restabili ritmul normal al inimii şi a repune inima în funcŃiune se poate utiliza
un aparat numit defibrilator automat extern (DAE) sau defibrilator. Defibrilatoarele pot fi găsite în
multe locuri publice, inclusive în aeroporturi, gări, centre comerciale şi birouri, unde personalul a
fost instruit cum să le utilizeze. Pentru a utiliza un defibrilator trebuie să fiŃi bine instruit şi să fiŃi
capabil de a face resuscitarea cardiopulmonară (RCP). În majoritatea cazurilor, cînd solicitaŃi un
defibrilator, trebuie deja să începeŃi RCP, să continuaŃi RCP în timp ce se pregăteşte defibrilatorul,
apoi să urmăriŃi semnalele aparatului.
AVERTISMENT
1 PregătiŃi defibrilatorul • Dacă la un anumit moment victima
• ConectaŃi defibrilatorul şi scoateŃi per- începe a respira normal, aşezaŃi-o în
nuŃele. poziŃie de recuperare, lăsînd defibri-
latorul ataşat.
• Nu utilzaŃi defibrilatorul la copii cu
vîrsta de pînă la un an.
2 ScoateŃi hainele victimei
ScoateŃi sau tăiaŃi hainele ce acoperă
•
pieptul şi ştergeŃi transpiraŃia cu o 4
UrmăriŃi indicaŃiile defibrila-
pînză uscată. torului
• TundeŃi părul de pe piept doar dacă UrmaŃi comenzile sonore sau scrise ale
este într-atît de des, că împiedică ata- aparatului. Ele vă vor spune cînd va fi nece-
şarea pernuŃelor de piele. sar un şoc sau cînd va trebui să faceŃi RCP.
Dacă este necesară descărcarea unui şoc,
aveŃi grijă ca nimeni să nu se atingă de vic-
timă.
• ContinuaŃi să urmaŃi comenzile pînă la
sosirea ambulanŃei şi preluarea vic-
timei.
• Nu mişcaŃi pernuŃele şi nu deconectaŃi
defibrilatorul, chiar dacă vi se pare că
victima şi-a revenit.
3 AplicaŃi pernuŃele pe piele

• AplicaŃi pernuŃele. PuneŃi o pernuŃă
sus, pe partea dreaptă a pieptului vic-
timei, iar celalată— pe partea stîngă a
pieptului, astfel încît axa sa mai lungă
să fie verticală.
• EliberaŃi spaŃiul din jur şi aveŃi grijă că
nimeni nu va atinge victima, asigurînd
astefl efectuarea unei analize exacte
de către aparat.
InstrucŃiuni privind utilizarea defibrilatorului

Cînd utilizaŃi un defibrilator, acesta vă va da un şir de comenzi sonore şi scrise (acestea
diferă de la un aparat la altul). După aplicarea pernuŃelor pe pieptul victimei, defibrilatorul
va analiza ritumul inimii sale şi va semnala dacă este sau nu necesar un şoc. Schema de
mai jos conŃine instrucŃiuni privind utilizarea acestui aparat şi acŃiunile necesare.
• PregătiŃi aparatul
• AplicaŃi pernuŃele pe pieptul victimei
• UrmaŃi comenzile maşinii

• AveŃi grijă să eliberaŃi spaŃiul din jurul victimei şi
ca nimeni să nu se atingă de aceasta
• Defibrilatorul va analiza ritmul inimii victimei
• Defibrilatorul va indica dacă este necesar un şoc
SE RECOMANDĂ UN ŞOC NU SE RECOMANDĂ UN ŞOC

• EliberaŃi spaŃiul • Defibrilatorul vă va cere să faceŃi
• AveŃi grijă ca nimeni să nu atingă compresiuni ale pieptului şi res-
victima piraŃie artificială (RCP) timp de 2
• ApăsaŃi butonul pentru a descărca minute.
şocul • Defibrilatorul vă va acorda 2
minute pentru a face RCP, apoi
va reanaliza ritmul inimii.
• După descărcarea şoclui, de- • Defibrilatorul va analiza din

fibrilatorul vă va cere să fa- nou rimtul inimii.
ceŃi compresiuni ale pieptului • UrmaŃi comenzile.
şi respiraŃie artificială (RCP).
• Defibrilatorul vă va acorda 2
minute pentru a face RCP, IMPORTANT
apoi va reanaliza ritmul in- Cînd efectuaŃi RCP, opriŃi-vă doar
imii. dacă:
• Soseşte ambulanŃa şi preia vic-
tima.
• Victima începe a respira normal.
• Defibrilatorul va analiza din
• SunteŃi prea extenuat pentru a
nou rimtul inimii. continua.
• UrmaŃi comenzile.
Defibrilatoarele de uz pediatric
Defibrilatoarele standard pot fi utilizate la copiii
cu vîrsta de peste opt ani. La copiii cu vîrsta de
la unu la şapte ani pot fi utilizate defibrila-
toarele pediatrice sau, dacă este posibil, per-
nuŃele pediatrice şi aparat standard. Dacă
acestea nu sunt disponibile, utilizaŃi un aparat
standard. Nu utilizaŃi defibrilatorul la un copil
cu vîrsta de pînă la un an.
ACłIUNI DE SALVARE VerificaŃi reacŃia (Copil)

A VIEłII COPIILOR Dacă un copil a căzut, verificaŃi dacă este conştient şi dacă res-
piră. Pentru copii cu vîrsta de la un an la pubertate, urmaŃi in-
strucŃiunile de mai jos.
VerificaŃi dacă este
conştient AVERTISMENT
StrigaŃi copilul pe nume sau Niciodată nu-l scuturaŃi pe un copil
Dacă copilul nu reac- pentru a vedea dacă este conştient
Ńionează,
daŃi-I o comandă de tipul
VerificaŃi-i respiraŃia "Deschide ochii" pentru a
încerca să provocaŃi o reacŃie.
BateŃi-l uşurel pe umăr.
Dacă copilul reacŃionează,
• LăsaŃi-l în poziŃia în care l-aŃi găsit şi cereŃi ajutor, în caz
Dacă copilul respiră, de necesitate. ÎngrijiŃi orice leziune.
aşezaŃi-l în poziŃie Dacă copilul nu reacŃionează,
de recuperare • StrigaŃi pentru a cere ajutor.
SAU
Dacă copilul nu res-
piră VerificaŃi respiraŃia (Copil)
Dacă copilul este inconştient, eliberaŃi-I căile respiratorii şi veri-
ficaŃi dacă respiră normal.

PuneŃi o mînă pe fruntea copilului
CereŃi altei persoane să şi înclinaŃi-I uşor capul spre spate.
• RidicaŃi-I bărbia cu degetul
+ CHEME AMBU-
arătător şi cu cel mijlociu al
LANłA celeilalte mîini.
• Nu apăsaŃi pe partea moale
a bărbiei pentru a nu bloca
aerul.
FaceŃi cinci respiraŃii
artificiale
2 PriviŃi, ascultaŃi şi simŃiŃi respiraŃia

PriviŃi mişcările pieptului, ascultaŃi respiraŃia şi simŃiŃi-I cu obra-
zul vostru respiraŃia timp de 10 secunde.
unile pieptului cu
Dacă copilul respiră normal,
• VerificaŃi dacă n-are leziuni periculoase pentru viaŃă.
(RCP)
• PlasaŃi-l în poziŃie de recuperare (vezi pagina următoare).
Dacă copilul nu respiră,
• TrimiteŃi o persoană, dacă este disponibilă, pentru a
RepetaŃi-le timp de
un minut şi
+ CHEMA AMBULANłA
• ÎncepeŃi respiraŃia artificială.
+ CHEMAłI AM-
BULANłA
Dacă nu a fost deja
chemată
ContinuaŃi RCP
ACłIUNI DE SALVARE PoziŃia de recuperare (Copil)

A VIEłII COPIILOR Dacă un copil cu vîrsta de la un an la pubertate este inconştient
şi respiră, aşezaŃi-l în poziŃie de recuperare. Dacă deja stă cul-
cat pe o parte, asiguraŃi-vă că nu se poate rostogoli pe spate,
VerificaŃi reacŃia deoarece aceasta ar putea afecta respiraŃia sa.
Dacă copilul nu re-

1 ÎndreptaŃi-I picioarele şi aşezaŃi-I mîinile
• ÎngenunchiaŃi alături de co-
pil.
caŃi-i respiraŃia
• ÎndreptaŃi-I picioarele.
• ScoateŃi ochelarii şi orice
obiecte voluminoase din bu-
zunare.
Dacă copilul respiră, • AranjaŃi mîna apropiată de
aşezaŃi-l în poziŃie voi sub un unghi drept faŃă
de recuperare de corpul copilului.
SAU
piră 2 MişcaŃi-I cealaltă mînă
şi ridicaŃi-I piciorul
• AduceŃi mînă mai depărtată
de voi pe pieptul sau.
• łineŃi-I mîna cu palma în
RugaŃi o persoană să afară pe obrazul său mai
apropiat.
+ CHEME AMBU-
• Cu cealaltă mînă a voastră, apucaŃi-I genunchiul mai înde-
LANłA
părtat de voi şi trageŃi-i piciorul pînă cînd talpa va sta pe
podea.
FaceŃi cinci respiraŃii 3 RostogoliŃi copilul spre

artificiale voi
• Cu o mînă, ŃineŃi mîna co-
pilului pe obraz pentru a-i
ÎncepeŃi compresi- susŃine capul.
unile pieptului cu • Cu cealaltă mînă, trageŃi-I
respiraŃii artificiale piciorul mai îndepărtat spre
(RCP) voi, rostoloindu-l pe o parte.
• AranjaŃi-I piciorul care-I de asupra astfel, încît atît şoldul,
cît şi genunchii să fie îndoiŃi sub unghiuri drepte.
• ÎnclinaŃi-I capul spre spate pentru a-i menŃine libere căile
RepetaŃi-le timp de respiratorii.
un minut şi
+ CHEMAłI AMBULANłA IMPORTANT
+ CHEMAłI AM- Dacă presupuneŃi că copilul ar
putea avea gîtul sau coloana
BULANłA
Dacă nu a fost deja 4 MonitorizaŃi copilul vertebrală fracturate, urmaŃi
instrucŃiunile de pe paginile
chemată MonitorizaŃi şi notaŃi toate precedente privind aşezarea în
semnele vitale ale copilului - nive- poziŃie de recuperare a per-
lul reacŃiei, pulsul şi respiraŃia. soanelor, la care este suspec-
tată o fractură a coloanei ver-
ContinuaŃi RCP tebrale.
ACłIUNI DE SALVARE RespiraŃiile artificiale (Copil)

A VIEłII COPIILOR Dacă un copil cu vîrsta de la un an la pubertate nu respiră nor-
mal, trebuie să-I faceŃi respiraŃie artificială.
1 EliberaŃi-I căile respiratorii
• AveŃi grijă ca capul copilului să fie înclinat spre spate,
Ńinînd o mînă pe fruntea sa, şi ca bărbia să fie ridicată,
Dacă copilul nu re- Ńinînd degetul arătător şi cel mijlociu ale celeilalte mîini a
acŃionează verificaŃi- voastre pe vîrful bărbiei sale.
i respiraŃia
2 ÎnlăturaŃi obstrucŃiile din gură
• PriviŃi în gura copilului pentru a ve-
dea dacă nu sunt obstrucŃii evidente.
• ScoateŃi tot ce vedeŃi cu degetul
Dacă copilul respiră, mare şi cel arătător.
aşezaŃi-l în poziŃie • Nu faceŃi o măturare cu degetul prin
de recuperare gura sa.
SAU
piră 3 FaceŃi respiraŃii artificiale
• StrîngeŃi nasul copilului. FaceŃi o
respiraŃie adîncă, deschideŃi gura şi apucaŃi cu buzele gura
copilului.
• SuflaŃi-i puternic şi constant în gură timp de o secundă,
privind dacă se ridică pieptul său.
RugaŃi o persoană să • FaceŃi CINCI respiraŃii artificiale.
+ CHEME AMBU- • Dacă toracele nu se ridică, verificaŃi dacă capul său este
LANłA destul de înclinat spre spate şi dacă i-aŃi închis completa-
mente nasul.
• După cinci respiraŃii (sau încercări de respiraŃii) începeŃi
compresiile toracelui, care sunt descrise la pagina urmă-
toare.
FaceŃi cinci respi-
raŃii artificiale
unile pieptului cu
(RCP)
un minut şi
+ CHEMAłI AM-
BULANłA
chemată
ContinuaŃi RCP
ACłIUNI DE SALVARE Compersiunea pieptului (Copil)

A VIEłII COPIILOR Dacă copilul nu respiră normal, începeŃi RCP - o combinare a compresi-
unilor pieptului (vezi mai jos) şi a respiraŃiilor artificiale (vezi sfîrşitul
paginii). Dacă sunteŃi singur, înainte de a chema ambulanŃa, faceŃi RCP
timp de 1 minut.
1 PoziŃionaŃi mîna pe piept
• PlasaŃi palma unei mîini pe centrul
pieptului copilului. Acesta este punctul
Dacă copilul nu re- prin care veŃi face compresiuni asupra
acŃionează verificaŃi pieptului.
respiraŃia • AveŃi grijă să nu apăsaŃi pe coaste, pe
vîrful de jos al sternului sau pe partea
moale, de sus abdomenului.
Dacă copilul respiră, 2 FaceŃi compresiuni ale piep-

aşezaŃi-l în poziŃie tului
de recuperare • ÎnclinaŃi-vă spre copil, Ńinînd mînile drepte, iar degetele ridicate
SAU astfel, încît să nu apăsaŃi pe coaste.
Dacă copilul nu res- • ApăsaŃi cu palma mîinii vertical, în jos pe stern, pînă ajungeŃi la
piră o treime din adîncimea toracelui copilului.
• EliberaŃi pieptul de sub presiune pentru a-l lăsa să revină, dar nu
ridicaŃi mîinile. LăsaŃi pieptul să se ridice.
• RepetaŃi aceasta de 30 de ori cu o rată de 100 compresiuni pe
minut .
RugaŃi o persoană 3 FaceŃi două respiraŃii artifi-

să ciale
+ CHEME AMBU- • După ce aŃi făcut 30 compresiuni ale
pieptului, înclinaŃi spre spate capul
copilului, ridicaŃi-I bărbia şi faceŃi-I
DOUĂ respiraŃii artificiale (vezi mai
jos).
FaceŃi cinci respi-
raŃii artificiale 4 AlternaŃi compresiunile cu
• ContinuaŃi timp de un minut să efectuaŃi cicluri din 30 compresi-
uni ale pieptului şi două respiraŃii artificiale, menŃinînd rata de
ÎncepeŃi compre-
100 compresiuni pe minut.
siunile pieptului cu
+ CHEMAłI AMBULANłA
respiraŃii artificiale ContinuaŃi pînă la sosirea ambulanŃei şi preluarea bolnavului, pînă cînd
(RCP) copilul începe a respira sau pînă cînd sunteŃi prea extenuaŃi pentru a
continua.
Cînd copilul este mare sau persoana care acordă ajutor

RepetaŃi-le timp de este mică
un minut şi Dacă sunteŃi mic sau dacă copilul este mare, faceŃi compresiunile cu ambele
+ CHEMAłI AM- mîini, ca pentru un adult.
• PuneŃi o mînă pe centrul pieptului copilului.
BULANłA
• AcoperiŃi-o cu cealaltă mînă şi împletiŃi degetele, menŃinîndu-le ridicate.
chemată
IMPORTANT
Dacă copilul începe a respira normal, plasaŃi-l în poziŃie de re-
ContinuaŃi RCP cuperare.
ACłIUNI DE SAL-
VARE A VIEłII
VerificaŃi reacŃia (Sugari)
SUGARILOR Aceste acŃiuni sunt recomandate pentru copiii cu vîrsta de pînă
la un an. Pentru a îngriji mai uşor un sugar, aşezaŃi-l pe spate
pe o suprafaŃă plană tare, la înălŃimea taliei voastre.
VerificaŃi dacă este con-
ştient AVERTISMENT
• LoviŃi copilul la talpă şi Niciodată nu scuturaŃi un sugar pen-
tru a verifica dacă este conştient.
chemaŃi-l pe nume, dacă
Dacă copilul nu re-
i-l cunoaşteŃi.
Dacă sugarul reacŃionează,
caŃi-i respiraŃia
• LuaŃi-l cu sine pentru a-I acorda ajutor medical, în caz de
necesitate. ÎngrijiŃi orice leziune.
Dacă sugarul nu reacŃionează,
• StrigaŃi după ajutor.
Dacă copilul respiră,
aşezaŃi-l în poziŃie VerificaŃi respiraŃia (Sugar)
de recuperare Dacă sugarul este inconştient, eliberaŃi-I căile respiratorii şi
SAU verificaŃi dacă respiră normal.
piră
• PuneŃi o mînă pe fruntea suga-
rului şi înclinaŃi-I uşor capul
spre spate.
• Cu un deget al celeilalte mîni,
RugaŃi o persoană să ridicaŃi bărbia copilului.
+ CHEME AMBU- • Nu apăsaŃi pe partea moale a
LANłA bărbiei pentru a nu bloca căile
respiratorii.
FaceŃi cinci respi- 2 PriviŃi, ascultaŃi şi simŃiŃi

raŃii artificiale respiraŃia
• PriviŃi mişcările pieptului, ascultaŃi respiraŃia şi simŃiŃi-I
respiraŃia cu obrazul vostru timp de 10 secunde. Dacă
sugarul respiră normal, verificaŃi dacă n-a suferit leziuni
ÎncepeŃi compresi- periculoase pentru viaŃă.
unile pieptului cu • łineŃi-l în poziŃie de recuperare. Dacă sugarul nu respiră,
respiraŃii artificiale trimiteŃi o persoană să
(RCP)
+ CHEME AMBULANłA
• ÎncepeŃi respiraŃia artificială (vezi pagina următoare).
un minut şi
+ CHEMAłI AM-
BULANłA
chemată
ContinuaŃi RCP
ACłIUNI DE SAL- PoziŃia de recuperare pentru sugari

VARE A VIEłII Dacă un sugar inconştient respiră normal, ŃineŃi-l în poziŃie de
SUGARILOR
recuperare, cu capul la un nivel mai jos decît corpul. Acesta va
permite să-I menŃineŃi deschise căile respiratorii, făcînd ca
voma sau lichidele să se scurgă din gura sa, şi
să-I menŃineŃi gîtul şi coloana vertebrală la un
nivel şi nemişcate.
1 MenŃineŃi deschise căile respiratorii

Dacă copilul nu re- • LegănaŃi copilul în braŃele voastre,
acŃionează, verifi- Ńinîndu-I capul la un nivel mai jos decît
caŃi-i respiraŃia corpul, pentru a evita înghiŃirea limbii sau
a vomei.
2 MonitorizaŃi sugarul
aşezaŃi-l în poziŃie • MonitorizaŃi şi notaŃi semnele vitale ale
de recuperare sugarului, nivelul reacŃiei, pulsul şi respi-
SAU raŃia pînă la sosirea ajutorului.
piră RespiraŃia artificială (sugari)
Dacă un sugar inconştient nu respiră normal, va trebui să-I fa-
ceŃi respiraŃie artificială pentru a-I transmite oxigen în plămîni.
1 MenŃineŃi deschise căile respiratorii

• AveŃi grijă ca capul sugarului să stea înclinat spre spate,
RugaŃi o persoană să iar bărbia să-I fie ridicată.
+ CHEME AMBU- 2 ÎnlăturaŃi obstrucŃiunile
LANłA
• ScoateŃi din gura sa cu degetul mare şi cel arătător orice
obstrucŃiune evidentă.
• Nu faceŃi o măturare cu degetul prin gura sa.
FaceŃi cinci respi- 3 FaceŃi-i respiraŃie artificială

raŃii artificiale • RespiraŃi, apoi puneŃi buzele voastre în jurul gurii şi nasu-
lui sugarului pentru a le închide ermetic.
• SuflaŃi puternic şi constant timp de o secundă, pînă se va
ridica pieptul său.
ÎncepeŃi compresi- • RidicaŃi gura de pe faŃa sugarului şi vedeŃi dacă pieptul
unile pieptului cu său coboară. FaceŃi cinci respiraŃii artificiale.
(RCP)
un minut şi
+ CHEMAłI AM-
BULANłA
Dacă nu a fost deja 4 Înce- peŃi compre-
chemată
siunile pieptului
După cinci respiraŃii artificiale (sau încercări de respiraŃii), înce-
peŃi compresiunile pieptului.
ContinuaŃi RCP
ACłIUNI DE SAL- Compersiunile pieptului la sugari

VARE A VIEłII Dacă sugarul nu respiră normal, începeŃi RCP - o combinaŃie a
SUGARILOR
compersiunilor pieptului (vezi mai jos) şi a respiraŃiei artificiale
(vezi partea opusă). Dacă sunteŃi singur, faceŃi mai întîi RCP
timp de un minut, apoi chemaŃi ambulanŃa.
1 FaceŃi compresiuni ale pieptului
• CulcaŃi sugarul pe o suprafaŃă plană, tare, situată sau pe
la înălŃimea taliei voastre sau pe podea.
Dacă copilul nu re- • PuneŃi vîrfurile degetului arătător şi ale celui mijlociu pe
acŃionează, verifi- centrul pieptului său.
caŃi-i respiraŃia • ApăsaŃi pieptul pînă la o treime din adîncimea sa. EliberaŃi
pieptul de sub presiune, fără a pierde contactul dintre de-
gete şi stern. LăsaŃi pieptul să revină.
• ApăsaŃi pe piept de 30 de ori, cu rata de 100 compresiuni
pe minut.
aşezaŃi-l în poziŃie
de recuperare
SAU
piră
RugaŃi o persoană să
+ CHEME AMBU-
LANłA
FaceŃi cinci respiraŃii

artificiale
ÎncepeŃi compresi- • 2 FaceŃi respiraŃii artificiale

unile pieptului cu • După ce-aŃi făcut 30 compresiuni ale pieptului, înclinaŃi
respiraŃii artificiale spre spate capul copilului, ridicaŃi-I bărbia şi faceŃi-i încă
(RCP) două respiraŃii artificiale prin gură şi nas.
3 AlternaŃi compresiunile pieptului cu respiraŃia

RepetaŃi-le timp de artificială
un minut şi • ContinuaŃi ciclul de 30 compresiuni şi două respiraŃii artifi-
ciale pînă la sosirea ambulanŃei şi preluarea copilului, pînă
+ CHEMAłI AM-
sugarul începe a respira normal sau pînă cînd deveniŃi
BULANłA
prea extenuaŃi pentru a putea continua.
chemată IMPORTANT
Dacă sunteŃi singur şi sugarul nu respiră, faceŃi-i mai întîi RCP
timp de un minut, apoi luaŃi-l şi mergeŃi să chemaŃi ambu-
ContinuaŃi RCP lanŃa.
Sufocarea (AdulŃi)
Un obiect, cum ar fi o bucată de mîncare lipită de gît, ar putea bloca traheea şi cauza o
sufocare. Dacă blocajul persistă, victima îşi poate pierde cunoştinŃa, deaceea acordarea
promptă a primului ajutor are o importanŃă vitală. Pentru adulŃi şi tineri după vîrsta de
pubertate urmaŃi paşii de mai jos; pentru copii mai mici şi sugari, vezi paginile urmă-
toare.
Scopul vostru Semne şi simptome
• Înlăturarea obstrucŃiunilor din gît • Sufocare uşoară: faŃă înroşită şi
• Transportarea victimei la spital, în caz de necesi- tuse.
• ObstrucŃie severă: incapacitate de a
vorbi, tuşi sau respira.
1 FaceŃi-i victimei lovituri la spate

• Dacă s-a produs o sufocare uşoară şi
victima tuşeşte, încurajaŃi-o să continue.
• Dacă obstrucŃia este severă şi victima a
încetat să respire, aplecaŃi-o. StaŃi în
spatele său şi daŃi-I o lovitură tăioasă
între omoplaŃi. RepetaŃi loviturile în
spate pînă la cinci ori.
• VerificaŃi în gură, dacă obiectul nu s-a
mişcat din loc. ÎnlăturaŃi obiectul.
2 PregătiŃi-vă pentru apăsări ab-

dominale
Dacă loviturile în spate nu dau nimic, staŃi în spatele
victimei şi puneŃi pumnul strîns, cu degetul mare
înăuntru, pe partea de sus a abdomenului său, ime-
diat sub coaste.
3 FaceŃi apăsări abdominale

• StrîngeŃi pumnul şi apăsaŃi spre interior
şi în sus pînă la cinci ori.
• VerificaŃi în gură, dacă obiectul nu s-a
mişcat din loc. ÎnlăturaŃi obiectul.
2 RepetaŃi paşii de la 1 la 3
• Dacă după trei cicluri de lovituri în spate
şi apăsări intestinale victima încă se su-
focă,
• ContinuaŃi să alternaŃi loviturile în spate
şi apăsările pînă la sosirea ajutorului.
ATENłIE!
Dacă victima îşi pierde cunoştinŃa, eliberaŃi-I căile respiratorii, verificaŃi respiraŃia şi fa-
ceŃi compresiuni ale pieptului pentru a încerca să mişcaŃi din loc obiectul. CHEMAłI
AMBULANłA
Sufocarea (Copii)
Copiii mici se pot uşor sufoca cu mîncarea sau cu obiecte mici. În asemenea cazuri, este
prioritar de a înlătura obstrucŃiunea şi de a elibera căile respiratorii cît mai curînd posibil.
Pentru copiii cu vîrsta de la un an la pubertate, urmaŃi instrucŃiunile de mai jos.
Scopurile voastre Semne şi simptome

• Înlăturarea obstrucŃiunilor din gît • Sufocare uşoară: faŃă înroşită şi
• Transportarea copilului la spital, în caz de necesi- tuse.
• ObstrucŃie severă: incapacitate de a
vorbi, tuşi sau respira.
1 FaceŃi lovituri la sapte

• Dacă s-a produs o sufocare uşoară şi copilul tuşeşte, încura-
jaŃi-l să continue.
• Dacă obstrucŃia este severă şi copilul a încetat să tuşească
sau să respire, aplecaŃi-l.
• StaŃi sau îngenunchiaŃi în spatele său şi daŃi-I o lovitură tăio-
asă cu josul palmei între omoplaŃi (lovitură din spate).
RepetaŃi pînă la cinci ori.
• VerificaŃi gura copilului şi scoateŃi orice obstrucŃiuni vizibile.
2 FaceŃi apăsări abdominale

• Dacă loviturile în spate nu dau nimic, puneŃi un pumn pe ab-
domenul său. ApucaŃi-vă pumnul cu cealaltă mînă şi apăsaŃi
spre interior şi în sus. FaceŃi aceasta pînă la cinci ori.
• VerificaŃi gura şi scoateŃi orice obstrucŃiuni.
• Dacă după trei cicluri ale paşilor 1 şi 2 copilul încă se sufocă,
• ContinuaŃi paşii 1 şi 2 pînă la sosirea ajutorului.
AVERTISMENT
• Dacă copilul îşi pierde cunoştinŃa, eliberaŃi-I căile respira-
torii, verificaŃi-i respiraŃia şi, dacă nu respiră, faceŃi-I cinci
respiraŃii artificiale. Apoi, pentru a încerca să mişcaŃi din
loc obiectul, faceŃi compresiuni ale pieptului urmate de
• Copilul căruia i-au fost efectuate apăsări abdominale tre-

buie să fie examinat de către un medic.
.
Sufocarea (Sugari)
Dacă căile respiratorii ale unui sugar sunt parŃial blocate, el poate fi plîngăreŃ şi poate avea accese
de tuse. Dacă căile sunt completamente blocate, copilul va fi incapabil de a respria sau tuşi şi şi-ar
putea repede pierde cunoştinŃa. În cazul unui sugar care se sufocă, urmaŃi instrucŃiunile de mai jos.
Scopurile voastre Semne şi simptome

• ÎnlăturaŃi obstrucŃiunile din gît • Sufocare uşoară: Sugarul are faŃa
• În caz de necesitate, transportaŃi victima la spital roşie, poate plînge şi tuşi.
• ObstrucŃie severă: Sugarul plînge şi
produce alte sunete cu greu, nu
poate respira.
1 FaceŃi-I sugarului lovituri la spate

• Dacă sugarul nu poate tuşi sau plînge, cul-
caŃi-l cu faŃa în jos de-a lungul braŃului
vostru.
• FaceŃi-I sugarului pînă la cinci lovituri tăioase
în spate cu partea de jos a palmei.
2 ÎnlăturaŃi orice obstrucŃiuni

• VerificaŃi gura sugarului.
• Cu vîrful degetelor, înlăturaŃi orice obstrucŃi-
uni vizibile.
3 FaceŃi apăsări ale pieptului

• CulcaŃi sugarul cu faŃa în sus pe braŃul
vostru.
• FaceŃi-i pînă la cinci apăsări în jos pe piept.
• VerificaŃi-i gura şi înlăturaŃi orice obstrucŃiuni
posibile.
1. Dacă după trei ciculuri ale paşilor 1-3 ob-
strucŃiunea încă n-a fost înlăturată, ŃineŃi co-
pilul cu voi şi CHEMAłI AMBULANłA
• RepetaŃii paşii 1-3 pînă la sosirea ajutorului.
AVERTISMENT
Dacă copilul îşi pierde cunoştinŃa, elib-
eraŃi-I căile respiratorii, verificaŃi res-
IMPORTANT piraŃia şi, dacă nu respiră, faceŃi-I cinci
• Nu treceŃi cu degetele de-a lungul gîtu- respiraŃii artificiale. Apoi, pentru a
lui sugarului pentru a simŃi sau a încerca încerca să mişcaŃi din loc obiectul, fa-
să înlăturaŃi obstrucŃiunea. ceŃi compresiuni ale pieptului urmate
• Nu-i faceŃi unui sugar apăsări abdomi- de respiraŃii artificiale .
nale. CHEMAłI AMBULANłA
Auto-testare
AŃi citit deja şi aŃi studiat capitolul despre tehnicile de salvare a vieŃii, acum verificaŃi dacă
puteŃi răspunde la întrebările de mai jos.
1 Ce înseamnă ABC în formula ABC-ul re- 7 Care-I locul corect pentru a se apăsa
suscitării? cînd facem compresiuni ale pieptului?
A
B A Jumătatea de sus a pieptului
C B Jumătatea de jos a pieptului
C Centrul pieptului
2 Care organ pompează sîngele prin corp? 8 La începutul RCP, cîte compresiuni ale
pieptului şi cîte respiraŃii artificiale trebuie
3 Care este ordinea corectă de îngrijire a să facem şi în ce ordine. Care trebuie să fie
unei victime inconştiente? rata compresiunilor pieptului? SpecificaŃi
AşezaŃi-o în poziŃie de recuperare pentru fiecare tip de victimă - adult, copil,
EliberaŃi-I căile respiratorii sugar.
ChemaŃi ambulanŃa Adult
VerificaŃi-i respiraŃia
Copil
Sugar
4 Cît trebuie să dureze o respiraŃie artifi- 9 Ce este defibrilatorul?

cială?
O secundă
Două secunde
Trei secunde
5 Cînd şi de ce se recomandă utilizarea 10 Care dintre următoarele semne indică

unei măşti de protecŃie pentru faŃă? că victima ar putea suferi o sufocare?
FaŃă roşie
Mîini unflate
Gît blocat
Tuse
RespiraŃie rapidă pe gură
RespiraŃie dificilă
6 Ce semnifică RCP şi în ce constă aceasta? 11 Care din tehnicile de ma jos nu trebuie

aplicate la un sugar conştient, care se
sufocă?
Apăsări pe piept
Lovituri la spate
Apăsări abdominale
3 Răni şi hemoragii
Rana este o ruptură a stratului protector al corpului - pielea.

Această ruptură permite pătrunderea în corp a agenŃilor patogeni, cauzînd posibile infec-
Ńii, precum şi scurgerea sîngelui.
Pierderile considerabile de sînge sunt grave, deoarece oxigenul este transportat prin corp
de către sînge. Dacă se pierde prea mult sînge, atunci Ńesuturile primesc o cantitate in-
suficientă de oxigen, fapt care poate cauza o stare medicală periculoasă pentru viaŃă, nu-
mită şoc.
Pentru a vă ajuta să înŃelegeŃi de ce sunt eficiente îngrijirile de prim ajutor, se prezintă o

informaŃie accesibilă cu caracter anatomic, care explică ce se întîmplă cînd este lezat un
vas sangvin.
Prezentul capitol stabileşte explicit principiile generale de îngrijire a rănilor sau a
hemoragilor.
De asemenea, sunt prezentate unele instrucŃiuni generale privind adaptarea, în caz de
necesitate, a acestor tehnici la tăieturile şi zgîrieturile minore sau la rănile serioase, cum
este amputarea.
Răni şi hemoragii
AcŃiunile în caz de hemoragii severe

Pierderea sîngelui poate fi gravă şi trebuie stopată cît mai curînd posibil. Dacă o victimă
pierde mult sînge, poate surveni o stare numită şoc şi, eventual, victima îşi poate pierde
cunoştinŃa. Dacă hemoragia este externă, pe piele va fi o rană vizibilă prin care curge
sîngele. ApropiaŃi-vă de victimă doar dacă nu este periculos de a face acest lucru. EvaluaŃi
rana, verificaŃi dacă nu sunt obiecte străine şi întrebaŃi victima ce s-a întîmplat.
Hemoragiile severe pot fi deprimante, deaceea pentru a calma victima, explicaŃi-I ce –I
faceŃi. AveŃi grijă să nu împingeŃi vreun obiect străin în interiorul rănii.
Recunoaşterea şocului Aplicarea presiunii

VerificaŃi dacă nu sunt Cu mîna voastră sau a victimei,
semne ale şocului, aşa ca aplicaŃi presiune direct pe rană.
paloare şi transpiraŃie. Vic- Dacă este vreun obiect străin în
tima ar putea acuza greŃuri, rană, apăsaŃi pe una din părŃile
slăbiciuni şi ameŃeli. rănii.
Reconstituirea evenimentu-
lui
ÎntrebaŃi victima cum s-a pro-
Verificarea pericolului
VerificaŃi dacă cauza leziunii
nu mai prezintă încă un
pericol şi dacă nu există
vreun risc pentru voi sau
victimă.
Ridicarea braŃului
Dacă este posibil, pentru a
reduce hemoragia, ridicaŃi rana
mai sus de nivelul inimii.
Verificarea hemoragiei
VerificaŃi pe hainele victimei AşezaŃi victima într-o poziŃie
dacă nu sunt semne ale unei comfortabilă
pierderi externe severe de ÎncurajaŃi victima să se aşeze
sînge. într-o poziŃie confortabilă.
AVERTISMENT
Dacă victima îşi pierde cunoştinŃa,
fiŃi gata să începeŃi resuscitarea, în
caz de necesitate.
Răni şi hemoragii
• Stoparea hemoragiei • AveŃi grijî de igienă - purtaŃi mănuşi de
• Prevenirea infecŃiei unică folosinŃă, dacă sunt disponibile.
• Prevenirea şocului, dacă este posibil • Nu-I permiteŃi victimei să mănînce, să
bea sau să fumeze, Ńinînd cont de prob-
• Transportarea urgentă a victimei la abilitatea recurgerii la o anestezie gener-
spital ală la spital.
1 ExaminaŃi rana
• VerificaŃi rana pentru a stabili dacă nu sunt obiecte străine.
2 AplicaŃi presiune pe rană

• ApăsaŃi pe rană cu degetele sau palma voastră, în
mod ideal peste un bandaj steril sau un tampon cu-
rat. În timp ce îmbrăcaŃi mănuşile, o puteŃi ruga pe
victimă să facă acest lucru.
• Dacă există un obiect străin, apăsaŃi alături de acest
obiect.
3 RidicaŃi şi susŃineŃi braŃul

• Dacă victima sîngerează dintr-un braŃ, ridicaŃi-I şi
susŃineŃi-I acest braŃ mai sus de nivelul inimii.
4 AplicaŃi pansament pe rană

• FixaŃi pansamentul de asupra rănii cu un rulou de
bandaj.
• Dacă sîngele se prelinge prin acest pansament, apli-
caŃi un al doilea pansament.
• Dacă sîngele se prelinge prin al doilea pansament,
înlăturaŃi ambele pansamente şi reîncepeŃi, aplicînd
cu atenŃie presiune peste rană.
5 VerificaŃi şocul
• AjutaŃi-I victimei să se culce şi urmăriŃi semnele şocului (vezi
p.61).
• SunaŃi la ambulanŃă.
• MonitorizaŃi şi notaŃi semnele vitale - nivelul reacŃiei, pulsul şi res-
piraŃia regulată—pînă la sosirea ambulanŃei.
Răni şi hemoragii
Vasele sangvine şi
hemoragiile
În mediu, în corpul unui adult
sunt peste 6 litri de sînge, care
circulă prin corp, or în jur de un
litru de sînge la 13 kg de greu-
tate corporală. Componenta
principală a sîngelui este un
lichid numit plasmă. Acest
lichid conŃine celule sangvine
roşii şi albe, precum şi trombo-
cite, care ajută la coagularea
sîngelui. Sîngele este transpor-
tat prin corp de către vase nu- Arterele Capilarele Venele
mite artere, capilare şi vene Aceste vase sangvine Aceste vase micuŃe, Sîngele fără oxigen este
(vezi desenul din dreapta). au pereŃi musculari cu pereŃi subŃiri unesc adus înapoi la inimă prin
Dacă vasele sangvine sunt prin care sîngele cir- arterele cu venele. vene, care au pereŃi mai
culă cu o presiune PereŃii lor subŃiri per- subŃiri, mai puŃin mus-
lezate, ele se contractă la locul
înaltă. Arterele transmit trecerea oxigenu- culari, decît arterele.
leziunii şi începe procesul de portă sîngele de la lui şi substanŃelor nu-
coagulare a sîngelui (vezi mai inimă spre Ńesuturi. tritive spre Ńesutirile
jos). corpului şi eliminarea
reziduurilor, cum este
dioxidul de carbon.
Cum se coagulează sîngele

Coagularea sîngelui este solidificarea acestuia produsă într-un vas sangvin spontan sau în
rezultatul scurgerii din vas. În afara vasului sangvin, coagularea se produce de regulă ca
răspuns la lezarea vasului respectiv. De exemplu, la locul unei răni, sîngele curge din
piele, deoarece vasele de sub ea sunt lezate, apoi se solidifică şi formează o coagulare
(vezi mai jos). În acelaşi timp, vasele sangvine se contractă pentru a limita scurgerea
sîngelui spre rană
Fibrină Crustă Piele restabilită
Celulă roşie
Celulă albă łesut cicatrizat
Hemoragia dintr-o rană Formarea unei cruste protec-

Celulele sangvine mici numite toare
trombocite se adună la locul rănii. În cadrul unei plasei din fibrine, se
Apoi, trombocitele şi vasele sang- adună numeroase trombocite şi celule
vine lezate reacŃionează şi for- albe şi roşii. Apoi, firele de fibrină se
mează un produs chimic numit contractă şi se formează o coagulare.
Ulterior, coagularea se întăreşte şi la
trombină. La rîndul său, aceasta
locul tăieturii se formează o crustă
reacŃionează cu proteina sîngelui protectoare, care apoi se restabileşte
pentru a crea fire de fibrină, ce şi poate lăsa o cicatrice.
vor forma o plasă la locul rănii.
Răni şi hemoragii
Şocul SEMNE ŞI SIMPTOME

Starea periculoasă pentru viaŃă intervine cînd • Piele palidă, rece şi lipicioasă
circulaŃia sîngelui prin corp se reduce şi organ- • GreŃuri
ele vitale, cum sunt creierul şi inima, nu • Puls rapid, iar apoi slab
primesc suficient oxigen. Şocul este cel mai • RespiraŃie rapidă şi superficială
frecvent cauzat de pierderi considerabile de • AgitaŃie
sînge; de asemenea, mai poate fi cauzat de • Căscat şi oftat
pierderea lichidului din cauza arsurilor, vomei • Sete
sau diareei, precum şi de reacŃii alergice severe • Pierdere graduală a cunoştinŃei;
(vezi Şcoul anafilactic). În aşa cazuri, îngrijirea posibilă moarte, dacă tratamentul
medicală de urgenŃă este vitală. nu-I reuşit
Scopurile voastre VeŃi avea nevoie

• Îngrijirea cauzelor evi- de
dente ale şocului • Plapumă/înveliş
• ÎmbunătăŃirea circula-
• Foi pentru notiŃe
Ńiei Hemoragia internă
şi stilou
• Transportarea urgentă • Aceasta poate fi cauzată de leza-
a victimei la spital rea unui organ sau de o leziune
care cauzează fractura unui os
major, cum ar fi pelvisul sau fe-
murul; în ambele cazuri, se pot
1 ÎngrijiŃi leziunile produce hemoragii severe în inte-
riorul corpului.
• ÎngrijiŃi orice leziuni evidente, cum sunt • PuteŃi suspecta o hemoragie in-
hemoragiile, arsurile sau fracturi ale oa- ternă în caz că victima manifestă
selor. semne de şoc, dacă observaŃi
2 AjutaŃi-I victimei să se culce multe inflamaŃii în jurul locului
leziunii sau dacă victima mani-
• AjutaŃi-I victimei să se culce.
festă un grad sporit de sensibili-
• Dacă picioarele nu-I sunt lezate, ridicaŃii-
tate în jurul abdomenului.
le de asupra nivelululi inimii.
• LiniştiŃi victima.
3 łineŃi victima la cald

• ProtejaŃi victima de temperaturi extreme,
în caz de necesitate, înveliŃi-o cu o
plapumă sau haină.
• + CHEMAłI AMBULANłA
4 MonitorizaŃi victima
• MonitorizaŃi victima şi înregistraŃi cu regu-
lariatte semnele sale vitale—nivel de reac-
Ńie, puls şi respiraŃie—pînă la sosirea aju-
torului.
IMPORTANT
• Nu-I permiteŃi victimei să mînînce sau să
bea, Ńinînd cont că la spital ar putea ne-
cesita o anestezie generală.
Răni şi hemoragii
Tăieturile şi zgîrieturile
Tăieturile şi zgîrieturile mici vor înceta repede să sîngereze fără nici o îngrijire. Totuşi, orice ruptură a
pielii, chiar şi una mică, poate permite pătrunderea în corp a microbilor. Microbii sunt micro-organisme,
aşa ca bacteriile, care se transmit de muşte sau prin mîini murdare; dacă li se permite să se aşeze pe o
rană deschisă, ei pot cauza infectarea.
Scopurile voastre VeŃi avea nevoie IMPORTANT

• Prevenirea in- de • În timpul îngrijirii victimei, nu
fectării rănii • Mănuşi de unică atingeŃi cu degetele tăietura sau
• Stoparea folosinŃă zgîrietura.
hemoragiei • Tifon steril sau bu- • Nu încercaŃi să înlăturaŃi obiec-
căŃi de pînză an-
tele străine din rană; îngrijiŃi cum
ticeptică
• Leucoplast sau
se recomandă pe paginile ulte-
pansamente sterile rioare.
• Bandaje • Nu folosiŃi vată sau lînă pe sau
lîngă o rană deschisă, deoarece
fibrele s-ar putea prinde de rană.
1 SpălaŃi rana
• AjutaŃi-I victimei să se aşeze.
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă, dacă
sunt disponibile.
• RidicaŃi partea lezată.
• SpălaŃi rana cu apă rece curgătoare pen-
tru a înlătura murdăria.
2 CurăŃiŃi locul din jurul rănii

• SchimbaŃi după fiecare atingere tifonul
sau pînza, curăŃiŃi locul din jurul rănii,
spălînd de la marginea rănii în afară.
• ExtrageŃi cu atenŃie orice obiect străin, cum ar fi sticlă, metal sau nisip din interiorul
sau din jurul rănii.
3 ŞtergeŃi locul din jurul rănii

• Fără a deranja rana, ştergeŃi uşurel locul din jurul rănii cu o bucată de tifon.
4 AcoperiŃi rana
• Pentru o tăietură sau zgîrietură mică, apli- IMUNIZAREA ANTI-TETANOS
caŃi un leucoplast pe locul afectat; aveŃi Tetanosul este o infecŃie serioasă,
grijă să nu atingeŃi partea sterilă a leuco- cauzată de o bacterie ce trăieşte în sol.
plastului. Infectarea poate fi prevenită prin imu-
• Dacă tăietura sau zgîrietura este mai nizare. Întotdeauna întrebaŃi victima
mare decît un plaster, acoperiŃi-o cu un care are o tăietură sau zgîrietură, dacă
pans- a fost imunizată anti-tetanos.
ament SolicitaŃi recomandări medicale,dacă:
steril • Victima n-a primit nici o injecŃie
şi anti-tetanos.
fixaŃi-l • Victima nu ştie cînd a primit ul-
cu un tima injecŃie anti-tetanos sau cîte
ban- injecŃii a primit.
daj. • A primit ultima injecŃie anti-
tetanos cu mai mult de 10 ani în
urmă.
Răni şi hemoragii
Vînătăile Băşicile
Ele sunt o urmare a leziunilor şi sunt cauzate de scur- Ele sunt cauzate de fricŃiuni sau arsuri ale
gerea sîngelui în piele sau în Ńesuturile de sub piele.
fricŃiunilor, care se produc cînd pielea se
Locul aceasta poate deveni imediat albastru-întunecat
sau vînătaia poate apare peste cîteva zile. Vînătăile roade în mod repetat de către o suprafaŃă.
care apar rapid vor beneficia de prim ajutor. Per- Băşicile apar cînd lichidul din Ńesuturi se
soanelor în vîrstă şi celor cărora le sunt administrate scurge din locul lezat şi se adună sub stratul
medicamente anticoagulante le apar mai uşor vînătăile.
extern al pielii.
1 SusŃineŃi leziunea Scopurile voas- VeŃi necesita
• SusŃineŃi partea lezată în poziŃia cea tre • Săpun şi apă
• Alinarea durerii rece
Scopurile voastre VeŃi necesita
• Prevenirea in- • Tampoane cu-
• Reducerea in- • Comprese reci
flamaŃiei fecŃiei rate
• Leucoplast sau
pansamente
sterilAe
mai confortabilă pentru victimă.
• Leucoplast/
bandaj
2 AplicaŃi comprese reci
• PuneŃi o compresă rece pe locul învi-
neŃit pentru a reduce afluxul de sînge
spre leziune şi a uşura durerea.
1 CurăŃiŃi locul afectat
• SpălaŃi atent locul cu săpun şi apă rece
• ApăsaŃi bine pe compresă şi lăsaŃi-o
şi clătiŃi cu apă rece.
pentru cel puŃin 5 minute.
2 ŞtergeŃi locul afectat

• Cu acŃiuni de atingere uşoară, ştergeŃi
locul şi pielea din jur cu o pernuŃă us-
cată.
3 ProtejaŃi băşica
• AcoperiŃi cu atenŃie băşica cu un leuco-
plast. AveŃi grijă ca acesta să fie mai
mare decît băşica.
• Dacă băşica este prea mare, folosiŃi un
pansament steril sau o bucată de pînză
ne-pufoasă, fixată cu un leucoplast sau
cu un bandaj.
AVERTISMENT
"Ochiul negru" este o vînătaie cauzată
de obicei de o lovitură la faŃă. Deoarece
poate cauza şi o leziune a ochiului sau a
IMPORTANT
craniului, solicitaŃi întotdeauna o consul-
• Nu spargeŃi niciodată băşica în mod deliberat.
taŃie a medicului.
Răni şi hemoragii
Leziunea prin strivire

O leziune prin strivire este de obicei rezultatul unui incident de construcŃii sau a unui accident
rutier. Leziunea poate include o fractură, precum şi hemoragii interne şi externe. Dacă victima a
fost strivită pe parcursul unei perioade mai îndelungate, Ńesuturile corpului, în special muşchii, vor fi
lezaŃi, iar cînd presiunea va fi înlăturată, vicitima va cădea în şoc. În Ńesuturile strivite se vor acu-
mula substanŃe chimice toxice şi, la degajare bruscă, vor nimeri în circuitul sangvin, fapt care poate
provoca o insuficienŃă renală. Dacă victima a fost blocată mai puŃin de 15 minute, urmaŃi instrucŃi-
unile de mai jos; dacă victima a stat blocată mai mult de 15 minute, urmaŃi instrucŃiunile din
chenarul din partea de jos a paginii.
Scopurile voas-
tre
VeŃi necesita
• Mănuşi de
2 ÎngrijiŃi leziunile
• PuneŃi pansamente sterile pe toate
• Deblocarea vic- unică folosinŃă
timei rănile şi apăsaŃi tare pentru a stopa
• Pansamente
• Îngrijirea leziunilor hemoragiile.
sterile/
• Transportarea ur- • ImobilizaŃi orice fractură.
tampoane cu-
gentă a victimei la • ÎngrijiŃi victima împotriva şocului.
rate
spital
• Foi şi sitlou + CHEMAłI AMBULANłA
1 ÎnlăturaŃi obiectul
• ÎmbrăcaŃi mănuşile de unică folosinŃă,
dacă sunt disponibile.
• ÎnlăturaŃi obiectul, cu condiŃia că vic-
tima n-a fos blocată mai mult de 15
minute.
SusŃineŃi leziunea
IMPORTANT
• Nu eliberaŃi victima, dacă a fost
ÎnlăturaŃi obiectul rapid
blocată timp de peste 15 minute.
Dacă victima a fost blocată mai mult de 15 minute

• AcŃionaŃi calm şi liniştiŃi victima.
• MonitorizaŃi şi înregistraŃi cu regularitate semnele vitale ale victimei - nivel de reac-
Ńie, puls şi respiraŃie— pînă la sosirea ajutorului.
Răni şi hemoragii
Amputarea
Ruperea completă sau parŃială a unui membru sau deget se numeşte amputare. Partea
amputată poate fi reataşată, în multe cazuri, prin intervenŃie microchirurgicală, deaceea
este important de a transporta la spital cît mai curînd posibil victima şi partea ruptă. Vic-
tima poate fi în şoc şi va necesita îngrijire corespunzătoare.

• Minimizarea pierderii • Mănuşi de unică folosinŃă
sîngelui • Pansament steril sau tampoane şi rulouri
• Îngrijirea contra şocului de bandaje
• Transportarea urgentă a • Foi şi stilou
victimei la spital Pentru partea amputată:
• Prevenirea deteriorării • Peliculă de bucătărie/pungă din plastic
părŃii amputate • Pînză moale
• GheaŃă
1 StopaŃi hemoragia
• Dacă sunt disponibile, îmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă.
• RidicaŃi partea lezată, apoi aplicaŃi un pansament steril sau un tampon curat pe rană
şi apăsaŃi-l tare pentru a stopa hemoragia.
• Dacă degetul sau membrul este rupt parŃial, apropiaŃi părŃile, înfăşuraŃi pansamen-
tul sau tamponul în jurul rănii, apoi aplicaŃi presiune pe rană.
• AşezaŃi victima în poziŃie confortabilă şi trataŃi-o
împotriva şocului, în caz de necesitate.
2 FixaŃi pansamentul
• FixaŃi pansamentul sau tamponul cu un rulou de
bandaj.
Îngrijirea părŃii amputate

• Nu spălaŃi partea amputată.
• ÎnfăşuraŃi partea amputată într-o
peliculă de bucătărie sau puneŃi-o
3 MonitorizaŃi victima •
într-o pungă din plastic.
ÎnfăşuraŃi pachetul cu o pînză moale
• MonitorizaŃi şi înregistraŃi regulat semnele şi puneŃi-o în gheaŃă, dar nu lăsaŃi să
vitale ale victimei– nivel de reacŃie, puls intre în contact direct cu gheaŃa.
şi respiraŃie—pînă la sosirea ajutorului. • PuneŃi pe pachet o etichetă cu nu-
mele victima şi ora producerii leziunii.
• TransmiteŃi-o personalului de la am-
bulanŃă.
IMPORTANT
• ComunicaŃi-I serviciului de urgenŃă că
victima a suferit o amputare.
AVERTISMENT
• Dacă a fost amputat un deget şi vic-
• Nu-I permiteŃi victimei să
tima nu este în şoc, puteŃi transporta
mănînce, să bea sau să fumeze;
voi singuri victima la spital.
orice intervenŃie microchirurgicală
necesită anestezie generală.
Răni şi hemoragii
Răni ale ochiului

Ochiul poate fi lezat din cauza loviturilor directe sau de către fragmente ascuŃite de piatră sau sticlă.
Chiar o leziune minoră a ochiului trebuie examinată prompt de către un medic pentru a preveni
pierderea văzului. Este important ca în timpul şi după îngrijire victima să stea calmă.
Scopurile voastre VeŃi necesita SEMNE ŞI SIMPTOME

• Acoperirea ochiului • Mănuşi de unică folos- • Durere intensă şi vibrarea
rănit inŃă pleoapelor
• Transportarea urgentă • Tampoane din tifon
• Rană evidentă la ochi sau ochi
a victimei la spital • Bandaje
înroşit
• Probleme de vedere
• Scurgere de sînge sau de alt
1 łineŃi victima nemişcată lichid din ochi
• AjutaŃi-I victimei să se culce pe
spate, cu capul pe genunchii voştri.
• SpuneŃi-I să nu mişte ochii, deoarece 2 AcoperiŃi ochiul
aceasta ar putea cauza noi leziuni. • ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă,
• CalmaŃi victima. dacă sunt disponibile.
• AcoperiŃi ochiul lezat cu un tampon
din tifon.
IMPORTANT
• Dacă ajutorul
• Nu înlăturaŃi un obiect străin din
medical
ochi.
întîrzie, fixaŃi
• În cazul arsurilor chimice la ochi,
pansamentul
vezi paginile despre arsuri chimice.
cu un bandaj.
Rănile la scalp
Scalpul, pielea care acoperă capul, are multe
vase sangvine care funcŃionează în apropierea
suprafeŃei sale. Din acest motiv, orice rană a
scalpului poate cauza hemoragii puternice, făcînd
leziunea mai gravă, decît este.

• Stoparea • Mănuşi de unică
hemoragiei folosinŃă
• Transportarea • Pansamente
victimei la spital sterile
• Rulou de bandaj
1 StopaŃi hemoragia 2 AjutaŃi-I victimei să se culce

• AjutaŃi-I victimei să se culce, avînd
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă, capul şi umerii uşor ridicaŃi.
dacă sunt disponibile. • DuceŃi sau trimiteŃi victima la spital.
• AplicaŃi atent pe rană un pansament
steril. AVERTISMENT
• ApăsaŃi pe tampon. Dacă rana a fost cauzată de o lovitură la cap,
• FixaŃi pansamentul cu un rulou de îngrijiŃi-o ca leziune a capului şi urmăriŃi
bandaj. schimbările în starea sa de cunoştinŃă.
• Dacă sîngele se scurge prin pans-
ament, aplicaŃi alt pansament de asu- • CHEMAłI AMBULANłA
pra.
MonitorizaŃi şi înregistraŃi regulat semnele sale
vitale pînă la sosirea ajutorului.
Răni şi hemoragii
Sîngerarea nasului
Scurgerea sîngelui din nas este de obicei provocată de o lovitură la nas, însă poate inter-
venei şi fără vreo cauză evidentă.

• Stoparea hemoragiei • O bucată de Ńe-
sătură
1 RugaŃi victima să se aşeze

• RugaŃi victima să se aşeze şi să aplece capul înainte.
• OferiŃi-I o bucată de pînză pentru a şterge sîngele.
• SlăbiŃi gulerul, dacă este prea strîns.
2 StrîngeŃi nasul cu degetele

• SpuneŃi-I să-şi strîngă cu degetele partea moasle a nasului timp de
10 minute şi să respire pe gură.
• Dacă sîngele continuă să curgă, strîngeŃi nasul din nou.
• În timp ce victima îşi Ńine nasul strîns, spuneŃi-I să scuipe sîngele
din gură.
• Cînd hemoragia încetează, spuneŃi-I victimei să nu-şi sufle nasul
timp de cîteva ore, doarece aceasta ar putea perturba coagularea.
IMPORTANT
• Dacă după aplicarea presiunii timp
de 30 minute nasul încă sîngerează,
RespiraŃi pe
• + CHEMAłI AMBULANłA gură
StrîngeŃi nările
Rănile la urechi
Cea mai frecventă cauză a scurgerii sîngelui din urechi este plesnirea timpanului, cauzată
de un obiect străin sau de o lovitură la cap.
Scopurile voastre
• Acoperirea rănii
VeŃi necesita
• Mănuşi de unică
1 AjutaŃi-I victimei să se culce
• AjutaŃi-I victimei să se culce, cu capul
• Transportarea urgentă a folosinŃă
victimei la spital şi umerii ridicaŃi.
• Pansamente
• Prevenirea sufocării
sterile 2 AcoperiŃi rana
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă,
dacă sunt disponibile.
• AplicaŃi pe ureche un pansament steril
şi fixaŃi-l uşurel cu un bandaj.
IMPORTANT
• Nu încercaŃi să astupaŃi urechea.
• Nu încercaŃi să înlăturaŃi obiectele
străine.
AVERTISMENT
Dacă după o lovitură la cap din nas şi/sau ureche curge un lichid gălbui
cu pete de sînge, acesta ar putea fi un semn al unei fracturi a craniului.
AjutaŃi-I, cît mai grijuliu posibil, victimei să se culce şi efectuaŃi acŃiunile
de prim ajutor recomandate pentru leziunile la cap.
Răni şi hemoragii
Răni ale gurii

Tăieturile la limbă şi buze sunt de obicei cauzate de dinŃii proprii ai victimei. Scurgerea
sîngelui din gură sau alveole mai poate interveni imediat după pierderea unui dinte sau la
ceva timp după extragerea unui dinte de către dentist.
Scopurile voastre VeŃi necesita IMPORTANT

• Stoparea hemoragiei • Mănuşi de unică • Dacă gura sîngerează timp de
• MenŃinerea căilor respi- folosinŃă peste 30 minute, cereŃi ajutor
ratorii libere • Tifon medical sau stomatologic şi înlo-
cuiŃi tampoanele îmbibate cu
sînge cu altele curate.
• SpuneŃi-I victimei să nu bea
1 MenŃineŃi libere căile respirato- nimic fierbinte timp de 12 ore
rii după stoparea hemoragiei.
• AplecaŃi-o cu partea lezată înainte pentru ca sîngele
să se scurgă şi să menŃineŃi căile respiratorii curate.
2 ApăsaŃi pe rană
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă, dacă sunt disponibile.
• AcoperiŃi rana cu un tampon din tifon.
• RugaŃi victima să apese tamponul pe rană timp de 10 minute.
Dacă sîngerează o alveolă

• AplicaŃi pe alveolă un tampon din tifon.
• Tamponul trebuie să fie suficient de
mare pentru a împiedica atingerea dinŃi-
lor de sus cu cei de jos.
• SpuneŃi-I victimei să muşte din tampon • SpuneŃi-I victimei să
timp de 10 minute. muşte din tampon

timp de 10 minute.
Rănile la gură Scopurile voastre VeŃi necesita

Dacă în urma unei lovituri dintele unui • Replantarea dintelui • Mănuşi de unică
adult a sărit din loc, acesta trebuie replan- • Prezentarea victimei folosinŃă
tat în alveola sa, cît mai curînd posibil. la dentist • Tifon
1 ReplantaŃi dintele
sunt disponibile.
• PlasaŃi dintele la locul său în alveolă.
• Pentru a menŃine dintele pe loc, aplicaŃi un
tampon din tifon între dinŃii de sus şi cei de
jos.
• Dacă dintele nu poate fi replantat, spuneŃi-I
victimei să-şi Ńină dintele după obraz sau
puneŃi-l în lapte ori apă.
2 DuceŃi victima la dentist

• DuceŃi sau trimiteŃi victima la dentist.
Răni şi hemoragii
Rănile la palmă
La acest tip de leziuni ar putea fi dificil să aplicaŃi presiune pe rană pentru a stopa
hemoragia. Dacă în rană nu-I vreun obiect străin, îngrijiŃi rana după cum este descris mai
jos. Dacă există vreun obiect străin, îngrijiŃi după cum se descrie la paginile următoare.

• Stoparea • Mănuşi de unică 3 VerificaŃi circulaŃia sîngelui
hemoragiei folosinŃă • VerificaŃi circulaŃia în degetul mare
• Transporatarea • Pansamente al mînii lezate.
victimei la spital sterile • Dacă circulaŃia este restrînsă,
• Bandaj triung- slăbiŃi bandajul şi verificaŃi din nou
hilar circulaŃia.
1 AplicaŃi presiune
sunt disponibile.
• VerificaŃi
dacă nu sunt
obiecte
străine în
•
rană.
AplicaŃi pre-
4 SusŃineŃi braŃul cu o ban-
siune direct dulieră
pe rană; • SusŃineŃi braŃul victimei cu o ban-
acest lucru dulieră de ridicare.
poate fi făcut • VerificaŃi din nou circulaŃia în de-
sau de voi,
sau de vic-
timă.
• RidicaŃi braŃul
mai sus de nive-
lul inimii.
2 AcoperiŃi
rana
• AplicaŃi un pans-
ament steril pe
rană. RugaŃi vic-
tima să-şi
strîngă pumnul peste tampon .
• ÎnfăşuraŃi bandajul peste pumnul strîns
pentru a fixa pansamentul, lăsînd degetul
mare liber.
• LegaŃi un nod plat de asupra degetelor.
getul mare al victimei.
5 DuceŃi victima la spital

• DuceŃi sau trimiteŃi victima la spi-
tal.
Răni şi hemoragii
Obiecte străine
Dacă un obiect străin a intrat sau este lipit de rană, nu încercaŃi niciodată să-l înlăturaŃi.
Motivul este faptul că acest obiect ar putea fi ca un tampon pentru rană, ceea ce previne
o hemoragie, dar şi faptul că, trăgîndu-l, aŃi putea provoca leziuni mai mari. În aşa cazuri,
protejaŃi locul cu un tifon şi aplicaŃi în jurul obiectului un pansament format din rulouri de
bandaje, fixate cu ajutorul altui bandaj. Aceasta va permite menŃinerea unei presiuni sufi-
ciente pentru a stopa hemoragia, fără a apăsa direct pe rană sau obiect.
Scopurile voastre VeŃi necesita AVERTISMENT

• Stoparea hemoragiei • Mănuşi de unică • Dacă obiectul este mare sau s-a
• Protejarea rănii de folosinŃă înfipt lîngă un organ vital sau un
infecŃie • BucăŃi de tifon ochi:
• Imobilizarea locului • Bandaje pentru
afectat
acoperirea rănii • + CHEMAłI AMBULANłA
• Transportarea vic-
timei la spital
1 StopaŃi hemoragia 2 AcoperiŃi rana

• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă, • Pentru a reduce riscul infecŃiei, în-
dacă sunt disponibile. veliŃi atent cu o bucată de tifon rana
• AjutaŃi-I victimei să se culce. şi obiectul străin.
• Pentru a stopa hemoragiile severe, • Dacă este posibil, ridicaŃi partea
strîngeŃi cu mîinile marginile rănii. lezată a corpului.
• Dacă este posibil, ridicaŃi şi susŃineŃi
partea lezată a corpului.
Răni şi hemoragii
3 AplicaŃi tampoane în jurul 4 AplicaŃi bandaj de asupra şi

obiectului sub obiect
• Pentru a proteja rana şi a stopa • AplicaŃi un capăt al bandajului pe
hemoragia, aplicaŃi, foarte grijuliu, tam- partea cu tampoane mai apropiată de
poane în jurul unui obiect care iese în voi.
afară. • RăsuciŃi strîns de două ori în jurul
• FaceŃi suficiente tampoane pentru a putea membrului victimei .
bandaja obiectul fără a apăsa pe el. • TreceŃi bandajul pe sub membru şi
• AveŃi grijă să nu apăsaŃi pe obiectul străin,
înfăşuraŃi-l spre cealaltă partea a tam-
cînd aplicaŃi tampoanele.
poanelor.
5 FixaŃi pansamentul
• ContinuaŃi răsucirile pe diagonală în
jurul leziunii pe toate părŃile cu tam-
poane pînă la fixarea pansamentului.
• FixaŃi bandajul.
• łineŃi partea lezată ridicată, dacă
puteŃi, şi cît mai nemişcată posibil.
• DuceŃi sau trimiteŃi victima la spital.
Dacă obiectul nu iese în afară

• AplicaŃi tampoane în jurul obiectului
şi înfăşuraŃi bandaj direct de asupra,
fără a apăsa pe obiect.
IMPORTANT
AflaŃi dacă victima a fost imunizată anti-tetanos. Dacă victima n-a fost niciodată imuni-
zată anti-tetanos, nu ştie cînd a fost imunizată ultima dată, nu ştie cîte injecŃii a primit
sau dacă după ultima injecŃie au trecut peste 10 ani, solicitaŃi consultaŃii medicale.
Răni şi hemoragii
Aşchii
BucăŃile mici sau aşchiile de lemn, sticlă sau metal care intră în piele de obicei nu sunt
curate şi pot provoca o infecŃie. Dacă o parte a aşchiei iese din piele, scoateŃi-o cu o pen-
setă, după cum se arată mai jos. Dacă capătul aşchiei nu este vizibil, solicitaŃi ajutor
medical, deoarece aşchia poate fi uşor împinsă mai adînc sub piele.

• Înlăturarea • Mănişi de unică • Durere în locul unde aşchia a in-
aşchiei din piele folosinŃă trat în piele
• Prevenirea in- • Apă rece • Cauza leziunii poate fi în aprop-
fectării rănii • Pensetă iere
• Chibrite sau brichetă • Aşchia este vizibilă în piele
1 CurăŃiŃi rana 3 ScoateŃi aşchia

• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă, • ApucaŃi aşchia cu penseta cît mai
dacă sunt disponibile. aproape de piele.
• ClătiŃi locul din jurul aşchiei cu apă • ScoateŃi cu atenŃie aşchia, avînd grijă
rece. s-o trageŃi sub unghiul care a intrat în
• AveŃi grijă să nu atingeŃi rana cu de- piele.
getele.
2 SterlizaŃi penseta IMPORTANT

• SterilizaŃi penseta Ńinînd-o sub flacăra • Niciodată nu săpaŃi sub piele pentru
unui chibrit sau a unei brichete. a înlătura o aşchie.
• LăsaŃi bricheta să se răcească. • Dacă aşchia se rupe, nu mai încercaŃi
• Nu ştergeŃi funiginea şi nu atingeŃi s-o scoateŃi.
capătul pensetei. • AflaŃi dacă victima a fost imunizată
anti-tetanos.
Răni şi hemoragii
Răni provocate de cîrligul undiŃei

Cînd un cîrlig de undiŃă pătrunde în piele, nu încercaŃi să-l înlăturaŃi, cu excepŃia cazului
că ajutorul medical nu-I disponibil. Înainte ca victima să primească ajutor medical, pur şi
simplu, bandajaŃi în jurul cîrligului. Cîrligele intrate în piele prezintă un risc de infecŃie.

• Acordarea aju- • Mănuşi de unică 4 AplicaŃi bandaj de asupra
torului medical folosinŃă tampoanelor din tifon
• Prevenirea unei • Foarfece
• BandajaŃi de asupra cîrligului şi tam-
alte leziuni prin • Tampoane din tifon
poanelor, avînd grijă să nu apăsaŃi pe
aplicarea tam- • Bandaje
cîrlig.
poanelor în jurul • Dacă nu-I disponibil
• FixaŃi bandajul cu leucoplast.
ajutor medical, leu-
cîrligului intrat • DuceŃi sau trimiteŃi victima la spital.
coplat
în piele
• Foarfece de tăiat
• Înlăturarea cîr- sîrmă
ligului • Pansament steril
1 AjutaŃi-I victimei să se aşeze

• AjutaŃi–i victimei să se aşeze într-o
poziŃie confortabilă şi calmaŃi-o.
2 TăiaŃi undiŃa
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă,
dacă sunt disponibile. TăiaŃi undiŃa cît
mai aproape posibil de cîrlig.
3 FaceŃi tampoane din tifon

• AplicaŃi cu atenŃie tampoanele în jurul
cîrligului intrat în piele.
• FaceŃi suficiente tampoane pentru a
putea aplica de asupra lor un bandaj,
fără a împinge cîrligul mai adînc sub
piele. Dacă ajutorul medical nu-I
disponibil
ÎncercaŃi să scoateŃi din piele cîrligul de
undiŃă doar în cazurile, cînd nu-I dispon-
ibil ajutor medical.
• Dacă vîrful cîrligului nu-I vizibil,
apăsaŃi-l în piele pînă o va stră-
punge.
• TăiaŃi-i vîrful cu foarfecele pentru
sîrmă.
• Dacă nu puteŃi tăia vîrful, nu încer-
caŃi nicidecum să scoateŃi cîrligul,
deoarece ar putea leza Ńesuturile
interne.
• TrageŃi cîrligul de laŃul său (capătul
legat de undiŃă).
• CurăŃiŃi rana şi aplicaŃi pansament
steril şi bandaj.
• StabiliŃi dacă victima a fost imuni-
zată anti-tetanos.
Răni şi hemoragii
Auto-testare
Acum, după citirea şi studierea capitolului despre îngrijirile de prim ajutor în caz de răni şi
hemoragii, verificaŃi dacă puteŃi răspunde la întrebările de mai jos.
1. Care sunt cei trei paşi ,din lista de mai 7 De ce trebuie aplicate comprese
jos, care trebuie întreprinşi pentru a reci pe o vînătaie?
stopa o hemoragie?
A. Ridicarea rănii de asupra nivelului

inimii
B. Punerea unui înveliş pe piept
C. Aplicarea presiunii pe rană 8 Ce acŃiuni trebuie să-I cereŃi vic-
D. Răcorirea victimei cu un burete timei să facă în caz de scurgere
umed de sînge din nas pentru a stopa
Aplicarea unui pansament şi a unui hemoragia?
bandaj pe rană
1
2 Ce trebuie de făcut, dacă sîngele
se scurge prin pansament? 2
9 Ce trebuie să faceŃi, dacă nu

puteŃi replanta în aleveola sa un
dintre smuls?
3 Care sunt cele trei tipuri de vase
sanvine, care transportă sîngele A PuneŃi dintele sub obraz pînă la
prin corp? examinarea victimei de către un dentist.
1 B łineŃi dintele în lapte sau

apă pînă la examinarea victimei de un
2 dentist.
3 C AruncaŃi dintele.
4 Ce stare medicală va provoca 10 Dacă din urechea sau nasul vic-

pierderea unei cantităŃi mari de timei curge un lichid gălbui cu
sînge? pete de sînge, ce ar putea în-
semna aceasta?
5 Ce trebuie de făcut pentru a pre-

veni infectarea tifonului?
11 Cum putem stopa hemoragia în
caz de pătrundere în rană a unui
obiect străin?
6 Pe tabloul de alături, persoana

care acordă primul ajutor moni-
torizează o victimă în stare de şoc.
Care sunt trei lucruri pe care tre-
buie să le verifice?
1
2
4 Leziuni provocate de factori ai mediului ambiant
Acest capitol se axează pe problema îngrijirii leziunilor şi bolilor cauzate de factori ai

mediului, cum sunt căldura sau frigul extrem. Focul, electricitatea, lichidele fierbinŃi şi
produsele chimice pot arde pielea, care protejează corpul şi ajută la menŃinerea unei
temperaturi normale a corpului. Temperaturile extreme pot, de-asemenea, afecta pielea
şi ale funcŃii ale corpului, în special la copii şi persoanele în vîrstă.
Această secŃiune a cărŃii explică cum se îngrijesc diferite tipuri de arsuri şi stabileşte pri-
orităŃile la îngrijirea leziunilor localizate, aşa cum sunt arsurile de soare şi degerările,
precum şi în caz de stări generalizate, aşa ca deshidratarea şi insolaŃia.
UtilizaŃi chestionarul de la sfîrŃitul capitolului pentru a testa gradul de înŃelegere a proble-
mei acordării primului ajutor în caz de leziuni provocate de factori ai mediului ambiant.
Leziuni provocate de factori ai mediului ambiant
Îngrijirea arsurilor severe

Leziunile provocate de arsuri sau de opăriri pot provoca o infecŃie. Arsurile severe pot de-asemenea
cauza pierderea lichidului, fapt care cauzează şocul. Opăririle sunt arsuri cauzate de căldură umedă
extremă, aşa ca apa sau aburul în fierbere. La îngrijirea unei arsuri, trebuie să acŃionaŃi rapid pen-
tru a reduce efectul fierbinŃelei asupra pielii şi a preveni pătrunderea microbilor în locul ars şi propa-
garea unei infecŃii. Arsurile severe necesită tratament spitalicesc urgent în vederea minimizării ori-
cărei afecŃiuni ulterioare (vezi Cînd o victimă necesită ajutor medical).
AVERTISMENT RăcoriŃi arsura Piele cu băşici

• Orice leziune provocată TurnaŃi pe arsură Dacă sunt băşici, nu încercaŃi să
de o arsură însoŃită de apă rece. le spargeŃi, deoarece ele sunt un
fum poate provoca o in- obstacol pentru infecŃii.
halare cu fum şi iritarea
căilor respiratorii şi a
plămînilor, ceea ce poate
cauza dificultăŃi de respi-
raŃie.
• Dacă victima se con-
fruntă cu dificultăŃi de
respiraŃie, fiŃi gata de a
începe resuscitarea, în
caz de necesitate.
Îngrijirea împortiva şocului

ExaminaŃi orice semn al şocu-
lui, aşa ca paloarea şi transpi-
raŃia; nivelul şocului va de-
pinde de profunzimea şi exten-
siunea arsurii.
ReconstituiŃi evenimentul
ÎntrebaŃi victima ce a cauzat
arsura sau opărirea.
Durere acută RoşeaŃă în jurul lezi-
Victima va acuza dureri, dacă îi va fi unii
afectată suprafaŃa pielei, însă arsurile Suportînd o arsură, pielea se
profunde nu sunt dureroase, de va înroşi foarte repede.
EvaluaŃi pericolele regulă, deoarece terminaŃiile nervoase
ApropiaŃi-vă de victimă doar sunt distruse.
dacă nu este periculos de a o
face. VerificaŃi dacă ceea ce a Umflăturile în jurul
cauzat incidentul nu mai con- leziunii
stituie un pericol pentru cineva Acestea vor apare
dintre voi. foarte repede după
CalmaŃi victima orice arsură.
ExplicaŃi-I victimei ce faceŃi
pentru a o linişti şi a o
menŃine calmă.
• Răcorirea arsurii • Nu aplicaŃi creme, spray-uri,
• Prevenirea infecŃiei uleiuri sau panglici adezive.
• Îngrijirea împotriva şocului • Nu atingeŃi locul cu arsuri.
• Acordarea ajutorului medical • Nu suprarăciŃi, deoarece aceasta
poate duce la hipotermie.
• Nu înlăturaŃi hainele lipite de ar-
sură.
1 RăcoriŃi arsura
• TurnaŃi pe arsură cantităŃi mari de
apă rece pînă se uşurează senzaŃia
de fierbinŃeală.
2 AcoperiŃi arsura
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folos-
inŃă, dacă sunt disponibile.
• ÎnlăturaŃi orice haină arsă, dar nu
şi cele lipite de arsură.
• ÎnlăturaŃi orice obstacole, aşa ca
inele, brăŃări sau centuri, înainte
ca să se formeze umflături.
• AcoperiŃi locul ars cu un pans-
ament steril, o pînză curată, o
pungă din plastic sau o peliculă de
bucătărie pentru a preveni infec-
tarea.
3 ÎngrijiŃi şocul
• UrmăriŃi evoluŃia semnelor şocului
şi acordaŃi îngrijirea corespunză-
toare.
• LiniştiŃi victima în mod constant.
4 SolicitaŃi ajutor medical

• În caz de arsuri severe, cereŃi urgent ajutor medical.
• În caz de necessitate, sunaŃi la ambulanŃă sau recomandaŃi-I victimei
să meargă la medic.
• MonitorizaŃi cu regularitate semnele vitale ale victimei– nivel de reacŃie,
puls şi respiraŃie—pînă la sosirea ajutorului.
Tipuri de arsuri
Severitarea unei arsuri depinde de tipul arsurii şi de dimensiunile porŃiunii de piele afec-
tată. Există trei tipuri de arsuri: superficiale, de densitate parŃială şi de densitate com-
pletă (vezi mai jos). Victima cu arsură de densitate completă poate să nu simtă nici o dur-
ere, deoarece îi sunt afectaŃi nervii, fapt care vă poate face pe voi şi pe victimă să credeŃi
că arsura nu e chiar atît de gravă. Arsurile pot cauza pierderea lichidului şi provoca şocul;
cu cît mai extinsă este arsura, cu atît este mai mare riscul şocului. Vezi chenarul de mai
jos pentru instrucŃiuni detaliate privind necesitatea acordării ajutorului medical în caz de
arsuri. Totodată, dacă nu sunteŃi siguri de gravitatea arsurii, solicitaŃi întotdeauna ajutor
medical.
Cum afectează pielea arsurile
Pielea este formată din două straturi: stratul extern vizibil, numit epidermă, şi stratul intern -
derma. Pielea are multiple funcŃii, una dintre care este protecŃia corpului împotriva invaziei micro-
bilor. Arsura sau opărirea poate rupe această barieră de protecŃie, permiŃîndu-le microbilor să
pătrundă în corp şi să provoace o infecŃie.
Arsuri superfi- Arsuri de densi- Arsuri de densitate

ciale tate parŃială completă
Acest tip de arsuri Aceste arsuri mai Acest tip de arsuri
afectează doar epi- profunde distrug distruge epiderma şi
derma, cauzînd în-
epiderma. Pielea lezează derma. Ele
roşiri şi umflături.
devine roşie şi este afectează nervii,
Dacă nu acoperă o
suprafaŃă mare, ele acoperită cu băşici. Ńesuturile, muşchii şi
nu sunt grave. Dacă De obicei, acest tip vasele sangvine.
se acordă cu prompti- de arsuri se vin- Pielea devine palidă
tudine primul ajutor, decă bine. Totuşi, sau carbonizată. Ar-
o arsură superficială dacă acoperă o su- surile de densitate
se va vindeca în prafaŃă mare, pot fi completă necesită
cîteva zile. grave, chiar fatale. îngrijire medicală ur-
gentă.
Cînd o persoană necesită ajutor medical

Orice sugar sau copil cu arsuri necesită tratament spitalicesc urgent, indiferent de dimen-
siunile arsurii. Pentru adulŃi, solicitaŃi întotdeauna ajutor medical în una din următoarele
situaŃii:
• Arsuri de densitate completă.

• Arsuri pe faŃă, laba mîinii sau a piciorului, zonele genitale.
• Arsuri care se extend în jurul unui braŃ sau a unui picior.
• Arsuri de densitate parŃială, care acoperă o suprafaŃă aproximativ egală cu su-
prafaŃa palmei victimei.
• Arsuri superficiale, care acoperă o suprafaŃă echivalentă cu suprafaŃa a cinci palme
ale victimei.
• Arsuri de profunzime mixtă.
Arsuri şi opăreli minore

Majoritarea arsurilor şi a opărelelor mici sunt cauzate de arsuri la bucătărie. O arsură poate fi
cauzată de atingerea de un aragaz sau de un fier de călcat fierbinte, în timp ce opărirea poate fi
rezultatul vărsării pe piele a apei în fierbere sau a contactului cu aburii din ceainic.

• Răcorirea arsurii • Mănuşi de unică • Înroşirea pielii
• Reducerea dure- folosinŃă • Durere la locul arsurii
rii şi a in- • Apă rece • Băşici mai mici, decît palma vic-
flamaŃiei • Pansament steril timei
• Prevenirea in-
fectării arsurii
IMPORTANT
• Dacă severitatea arsurii vă
trezeşte unele bănuieli, asiguraŃi-
1 Răcorirea arsurii vă că victima va solicita ajutor
• TurnaŃi pe locul arsurii cantităŃi mari medical.
de apă rece timp de cel puŃin 10 min-
ute sau pînă ce va trece senzaŃia de
fierbinŃeală.
• Dacă nu dispuneŃi de apă, folosiŃi 3 AcoperiŃi arsura
orice alt lichid rece, aşa ca cutii cu • AcoperiŃi arsura cu un pansament
băuturi. steril sau cu un tampon curat, ne-
pufos pentru a minimiza riscul in-
fecŃiei. De-asemenea, puteŃi
acoperi arsura cu o pungă curată
din plastic, cu o cîrpă curată pen-
tru veselă, cu o bucată de pînză
curată sau cu peliculă pentru bu-
cătărie. DesfăşuraŃi mai întîi o bu-
cată de peliculă pentru a vă
asigura că pelicula ce va fi aplicată
pe rană este cît mai curată posibil.
2 Ridicarea membrului afectat

• ÎmbrăcaŃi mînuşile, dacă aveŃi.
• RidicaŃi membrul afectat pentru a reduce
inflamarea.
• ÎndepărtaŃi orice bijuterie sau haină îna-
inte ca locul să se inflameze.
AVERTISMENT
• Nu aplicaŃi nici o loŃiune, cremă, ulei sau spray pe arsură, deoarece prin ele s-ar
putea introduce o infecŃie.
• Nu aplicaŃi un pansament care s-ar putea lipi de locul cu arsură, deoarece va fi
dificil de a-l înlătura fără a cauza alte leziuni.
• Nu spargeŃi băşicile şi nu vă atingeŃi de locul cu arsura. De obicei, o băşică mică
nu necesită nici un tratament, însă dacă se sparge, aplicaŃi un pansament steril
ne-adeziv, care se extinde dincolo de marginile băşicii. łineŃi pansamentul pînă la
vindecarea băşicii.
• Pentru a fixa pansamentul, legaŃi-l

Arsurile pe faŃă şi cap

Arsurile de pe faŃă şi din gură sau gît sunt deosebit de grave, deoarece ele pot cauza foarte uşor
inflamarea căilor respiratorii ale victimei, provocînd dificultăŃi de respiraŃie. Dacă arsura s-a produs
în gură sau gît, de regulă pot fi văzute semne externe ale arsurii, aşa ca urme de arsură în jurul
gurii. În cazul unor asemenea arsuri, ajutorul medical de urgenŃă este vital.

• Transportarea urgentă • Mănuşi de unică • Dureri foarte puternice în gură,
a victimei la spital folosinŃă gît şi la cap
• Eliberarea căilor respi-
• Apă rece • RespiraŃie dificilă
ratorii
• Îngrjirea împotriva
• Şervet • Piele deteriorată şi/sau arsuri în
şocului, în caz de nece- • Pansament steril jurul gurii
sitate • Semne de apariŃie a stării de şoc
1 ChemaŃi amulanŃa AVERTISMENT

• TelefonaŃi imediat la ambulanŃă.
• Dacă victima este inconştientă,
• SpuneŃi-I medicului de serviciu că suspec-
eliberaŃi-I căile respiratorii şi veri-
taŃi arsuri ale căilor respiratorii şi că vic-
ficaŃi-I respiraŃia. Dacă respiră,
tima are dificultăŃi de respiraŃie.
aşezaŃi-o în poziŃie de recuperare.
2 ÎmbunătăŃiŃi alimentarea cu În caz de necesitate, fiŃi gata de a
începe resuscitarea.
aer
• ÎntreprindeŃi orice măsuri posibile pentru a
îmbunătăŃi alimentarea cu aer a victimei,
aşa ca slăbirea îmbrăcămintei strînse din
jurul gîtului.
• În caz de necesitate, îngrijiŃi victima îm-
DescheiaŃi nasturii de la gît pen-
potriva şocului.
tru a-I ajuta victimei să respire
Arsuri chimice
Multe produse chimice utilizate în casă, atelier sau în industrie pot cauza leziuni grave ale
pielii. AcŃionaŃi întotdeauna cu promptitudine pentru a spăla chimicatele şi a vă proteja pe
sine în timp ce îngrijiŃi victima. AveŃi grijă ca apa contaminată să se scurgă pe alături.

• Spălarea pro- • Mănuşi de unică • Produse chimice în apropierea vic-
duselor chimice folosinŃă timei
• Transportarea • Apă rece • Usturare
victimei la spital • Pansament steril • Decolorare, umflare şi băşicare a
pielei
1 SpălaŃi chimicatele de pe Arsuri la ochi

Dacă ochii victimei au fost stropiŃi cu
piele chimicate, ochiul său se va umezi, iar
• ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folosinŃă, zona din jurul ochiului se va inflama.
dacă sunt disponibile. De-asemenea, s-ar putea ca victima să
• łineŃi partea lezată sub apă rece cur- fie incapabilă de deschide ochiul. Ac-
gătoare timp de cel puŃin 20—60 min- ŃionaŃi rapid pentru a spăla chimicatele
ute pentru a spăla produsule chimice. de pe ochiul victimei.
• În timp ce turnaŃi apă pe partea con- • ÎmbrăcaŃi mănuşi de unică folos-
inŃă, dacă sunt disponibile.
• Aşezîndui-I capul astfel, încît apa
contaminată să nu I se scurgă pe
faŃă, ŃineŃi-I ochiul sub apă rece
curgătoare, de o presiune redusă,
timp de cel puŃin 10 minute.
• Dacă victima încă are dureri, con-
tinuaŃi să-I turnaŃi apă peste ochi.
• DuceŃi sau trimiteŃi victima la spi-
tal.
• După alinarea durerii, rugaŃi vic-
tima să Ńină uşurel peste ochi un
taminată, scoateŃi de pe victimă orice

haină contaminată.
2 AcoperiŃi rana
• După spălarea locului cu arsură,
acoperiŃi-l cu un pansament steril.
• În caz de necesitate, îngrijiŃi victima
împotriva şocului.
pansament steril.
Arsuri provocate de curentul electric

Asemenea arsuri pot fi provocate de trecerea curentului electric prin corp şi pot fi vizibile în punc-
tual unde electricitatea a intrat sau a ieşit din corp. Arsurile provocate acasă de curentul electric
sunt cauzate de electricitatea de tensiune joasă, deaceea nu este periculos de a deconecta curentul;
însă nu vă apropiaŃi de o persoană care a suferit arsuri din cauza curentului de tensiune înaltă.

• Îngrijirea arsurilor • Apă rece • Victima poate fi inconştientă
vizibile şi îm- • Pansament steril • Piele umflată, carbonizată la locul contac-
potriva şocului sau un material tului
• Transportarea curat, ne-pufos • Posibilă apariŃie a stării de şoc
urgentă a victimei • Foarfece • Arsura cu curent de tensiune înaltă poate
la spital lăsa pe piele un reziduu de culoare cafenie
1 DeconectaŃi electricitatea 3 AcoperiŃi arsura

• Dacă este posibil, deconectaŃi elec- • AplicaŃi cu atenŃie un pansament steril
tricitatea de la reŃea sau de la contor peste arsură.
pentru a întrerupe contactul victimei • Dacă nu dispuneŃi de pansament,
cu curentul electric. O alternativă ar fi puneŃi pe locul afectat o bucată de
deconectarea curentului de la priză. material curat, ne-pufos, aşa ca un
bandaj triunghiular sau o peliculă cu-
2 RăcoriŃi arsura rată pentru bucătărie, ori puneŃi peste
• TurnaŃi apă rece peste arsură timp de mîna sau piciorul ars o pungă curată
cel puŃin 10 minute sau pînă la trece- din plastic şi fixaŃi-o cu o panglică.
rea senzaŃiei de fierbinŃeală.
• TăiaŃi cu atenŃie orice haină din jurul
arsurii.
AVERTISMENT
• Dacă nu puteŃi întrerupe contactul cu
curentul electric, nu vă atingeŃi de vic- 4 CalmaŃi victima
timă, deoarece aŃi putea fi electrocutat. • CalmaŃi victima şi, în caz de necesi-
• O arsură provocată de electricitate poate tate, îngrijiŃi-o împotriva şocului.
cauza leziuni interne şi duce la starea de
inconştiinŃă. Dacă victima este incon- IMPORTANT
ştientă, eliberaŃi-I căile respiratorii şi • Dacă victima a suferit o arsură provo-
verificaŃi-I respiraŃia. Dacă respiră, cată de curent de tensiune înaltă, nu vă
aşezaŃi-o în poziŃie de recuperare. În caz apropiaŃi de ea pînă la deconectarea
de necesitate, fiŃi gata de a începe resus- oficială a curentului. StaŃi, de rînd cu
citarea. martorii, la o distanŃă neprimejdioasă
• + CHEMAłI AMBULANłA de 18 m de la sursa de electricitate.
Arusri provocate de soare

Expunerea excesivă la razele solare poate provoca arsuri. La altitudini mari, arsurile de soare sunt
posibile chiar şi cînd cerul este acoperit; reflectate de pe zăpadă, efectele luminii solare se intensi-
fică şi devin deosebit de periculoase. Utilizarea unei lămpi de soare poate, de-asemenea, cauza ar-
suri. Dacă victima a suportat o arsură gravă de soare, ea ar putea suferi şi o insolaŃie.

• Scoaterea vic- • Apă rece şi • Piele roşie şi foarte fierbinte
timei de sub şervet/burete • Arsuri superificiale
razele solare • Apă potabilă • Băşici
• Uşurarea dis- • LoŃiune din cala- • InsolaŃie
confortului şi mină, apoi—o
durerii cremă solară
1 DuceŃi victima la umbră IMPORTANT

Prevenirea este mai recomandată, decît
• AcoperiŃi pielea victimei cu o haină de lecuirea.
culoare deschisă sau cu un şervet, În timp cu soare, aplicaŃi cremă solară.
luaŃi-o de la soare şi duceŃi-o la um- Nu staŃi prea mult timp sub soare.
bră. ReduceŃi expunerea la soare, purtînd o
pălărie şi descoperind doar porŃiuni mici ale
2 RăcoriŃi arsura corupului.
• ScoateŃi hainele.
• RăcoriŃi locul cu arsură, tamponînd
uşurel cu un şervet sau burete înmuiat
în apă rece.
3 DaŃi-I victimei apă
• DaŃi-i victimei frecvent sorbituri de
apă.
AVERTISMENT
4 AplicaŃi loŃiuni calmante
• Dacă arsura este uşoară, aplicaŃi pe
• Dacă pielea este băşicată sau arsura
piele calamină sau cremă solară.
acoperă o suprfaŃă mare de piele.
Deshidratarea Extenuarea din cauza căldurii

Apa constituie în jur de 50-60% din corpul Această stare este provocată de pierderea
unui adult sănătos. În mod normal, există anormală a sării şi a apei din corp din cauza
un echilibru între cantitatea de apă pe care transpiraŃiei excesive. Starea se manifestă
corpul o asimilează şi cea pe care o elimină. de obicei gradual şi afectează în special per-
Deshidratarea se produce cînd corpul are soanele neobişnuite cu căldura şi condiŃiile
prea puŃină apă. Ea este mai frecventă la umede, precum şi persoanele bolnave.
copiii bolnavi, la bătrîni şi la persoanele
care suferă de diaree, vomă sau febră. Ex-
erciŃiile fizice, în special dacă sunt ex- Scopurile voastre VeŃi necesita
tenuante sau au loc pe timp de arşiŃă, pot • Răcorirea vic- • Apă potabilă,
cauza deshidratare. timei preferabil,
• Restabilirea plată
Scopurile voastre VeŃi necesita lichidului pierdut
• Restabilirea apei • Apă potabilă, • Transprotarea
• Tratarea cauzei preferabil, plată urgentă a vic-
• Acordarea aju- • Foi şi stilou timei la spital
torului medical,
în caz de necesi-
SEMNE ŞI SIMPTOME
tate
• Crampe, aşa ca dureri şi/sau dureri
de cap
SEMNE ŞI SIMPTOME • Piele umedă şi palidă
• SenzaŃie de sete • Puls rapid, dar slab
• GreŃuri
Crampe ale muşchilor
•
1 AjutaŃi-I victimei să se culce
• AjutaŃi-I victimei să se culce într-un
1 DaŃi-I victimei sorbituri de •
loc răcoros.
RidicaŃi-I picioarele pentru a îmbună-
apă tăŃi circulaŃia sîngelui.
• DaŃi-I vicitimei frecvent sorbituri mici
de apă pentru a restabili lichidul pier-
dut din corp. ContinuaŃi pînă la dis- 2 DaŃi-I victimei apă
pariŃia senzaŃiei de sete. Dacă este • DaŃi-I victimei să bea multă apă sau
posibil, utilizaŃi doar apă plată, nu alt lichid ne-gazat pentru a restabili
gazată. lichidul pierdut.
2 StabiliŃi cauza deshidratării

• VerificaŃi dacă nu sunt semne de alte
boli, aşa ca febră sau vomă şi diaree,
pentru a încerca să stabiliŃi de ce vic-
tima este deshidratată.
• Nu permiteŃi efectuarea exerciŃiilor
extenuante pînă la recuperarea vic-
timei.
• MonitorizaŃi victima şi notaŃi cu regu-
laritate semnele sale vitale - nivel de
reacŃie, puls şi respiraŃie.
• Dacă victima nu-şi revine sau dacă
starea sa se agravează, solicitaŃi aju- • + CHEMAłI AMBULANłA
tor medical.
InsolaŃie
Această stare potenŃial periculoasă intervine cînd corpul este incapabil de a se auto-răcori prin transpiraŃie din
cauza unei boli sau a expunerii îndelungate la soare sau condiŃii umede. Utilizarea unor medicamente, aşa ca
Extasy, poate ridica temperatura corpului şi provoca insolaŃie. Caracteristică în special regiunilor tropice, o ase-
menea stare poate interveni şi în regiunile cu climă temperată, în timpul perioadelor cu arşiŃă. Persoanele care
practică exerciŃii fizice pe timp foarte cald riscă în mod deosebit o insolaŃie.

• Reducerea tem- • Perne • AgitaŃie
peraturii corpu- • Două cearşafuri • Dureri de cap
lui cît mai curînd mari • AmeŃeli
posibil • Apă • Piele roşie şi foarte fierbinte
• Transportarea • Dacă e posibil, • Pierdere rapidă a cunoştinŃei
cît mai urgentă un ventilator • Puls puternic şi rapid
a victimei la spi- • Termometru • Temperatură ridicată a corpului,
tal • Foi şi stilou care poate ajunge la 40o
1 DuceŃi victima într-un loc ră- 3 SchimbaŃi cearşaful

coros • Cînd temperatura victimei scade pînă
• AjutaŃi-I victimei să se culce într-un la un nivel ce nu mai prezintă pericol,
loc răcoros şi scoateŃi-I hainele de înlocuiŃi cearşaful umed cu unul us-
asupra. cat.
• PuneŃi-I o pernă sub cap ca să se
simtă mai confortabil.
• MonitorizaŃi victima şi notaŃi cu regu-
2 RacoriŃi victima cu apă şi un lariatte semnele sale vitale—nivel de
reacŃie, puls şi respiraŃie.
ventilator
• Dacă este posibil, înfăşuraŃ victima
într-un cearşaf umed, rece şi menŃi-
neŃi-l umed sau tamponaŃi-I coprul cu
un burete înmuiat în apă rece sau
călduŃă.
• ExpuneŃi victima unui ventilator pînă
temperatura corpului său va scădea
pînă la 38°C sub limbă sau 37.5°C
subsuoară.
Dacă este posibil, stropiŃi ÎnfăşuraŃi victima într- PuneŃi-I o pernă sub
permanent cearşaful pen- un cearşaf umed cap pentru ca să se
tru a-l menŃine umed simtă confortabil
Hipotermia
Cînd temperatura corpului scade sub 35°C (95°F), apare starea de hipotermie. Ea este deseori cauzată de purtarea îmbră-
cămintei inadecvate pe timp rece sau de petrecerea unei perioade îndelungate de timp la rece. De-asemenea, ea se poate pro-
duce într-o încăpere slab încălzită sau ne-încălzită. Persoanele în vîrstă sunt mai susceptibile unui asemenea risc, deoarece ele
simt mai greu schimbările de temperatură. Sugarii, de-asemenea, sunt susceptibili de hipotermie, deoarece ei nu sunt capabili
de a-şi regla temperatura propriului corp. Dacă vă aflaŃi afară, îngrijiŃi o victimă cu hipotermie cum se descrie mai jos. Dacă vă
aflaŃi în interior, vezi pagina următoare.

• Prevenirea căderii • Haine calde, us- • Pierderea cunoştinŃei.
ulterioare a tem- cate • Piele palidă, foarte rece
peraturii corpului • Plapume sau sac • Tremurat
victimei de bivuac • Stîngăcie, iritabilitate
• Încălzirea victimei • Material de • Vorbire neclară
• Acordarea ajutoru- izolare sau • RespiraŃie lentă, puls slab şi letar-
lui medical, în caz ferigă gie
de necesitate
• Băutură caldă
1 Re-încălziŃi victima 3 DaŃi-I victimei o băutură

• RecomandaŃi-I victimei să înceteze caldă
imediat orice activitate fizică şi să se • Dacă este posibil, daŃi-I victimei o
odihnească. băutură caldă, aşa ca lapte cald cu
• Dacă este posibil, scoateŃi orice haină cacao. Nu-I daŃi alcool.
umedă şi înlocuiŃi-o cu alta caldă şi
uscată.
• IzolaŃi victima cu haine suplimentare
şi plapume.
• Dacă este posibil, trimiteŃi pe cineva
după ajutor
2 PlasaŃi victima la adăpost

• Dacă este posibil, improvizaŃi un
adăpost pentru a proteja victima de
timpul de afară.
• CalmaŃi-o şi aşezaŃi-o confortabil.
• ÎnfăşuraŃi-o într- AVERTISMENT

ProtejaŃi victima de vînt
şi ploaie cu un sac de
un sac de bivuac sau o • Dacă victima este inconştientă, eliberaŃi-I
bivuac plapumă. căile respiratorii şi verificaŃi-I respiraŃia.
• CulcaŃi-o pe un Dacă respiră, aşezaŃi-o în poziŃie de recu-
material izolant uscat, aşa ca buruiene perare. În caz de necesitate, fiŃi gata de
uscate sau ferigă. a începe resuscitarea.
Cînd victima este în încăpere Degerăturile

• Dacă victima adusă într-o încăpere Frigul intens cauzează degerături, care se
poartă haine umde, înlocuiŃi-le cît mai manifestă în special prin îngheŃarea unor
curînd posibil cu altele uscate şi calde. aşa părŃi ale corpului ca degetele. Ele pot fi
• Dacă victima este tînără şi în condiŃie însoŃite de hipotermie (vezi sfîrşitul paginii).
fizică bună şi poate merge singură la
baie, reîncălziŃi-o cu baia, avînd grijă SEMNE ŞI SIMPTOME
ca temperatura apei să nu fie prea • Durere usturătoare urmată de pierderea
graduală a senzaŃiilor
fierbinte - în jur de 40°C.
• Pielea devine aspră, se face albă, apoi
• Dacă victima este o persoană în vîrstă
devine albastră şi în final neagră
sau este un sugar, înfăşuraŃi-o într-o
plapumă pentru a o reîncălzi.
• PuneŃi victima reîncălzită într-un pat şi Scopurile voastre VeŃi necesita
aveŃi grijă să fie învelită bine. Pentru • Încălzirea locului • Bandaj din ti-
mai multă căldură, acoperiŃi-i şi capul. afectat fon
• Nu utilizaŃi sticle cu apă caldă sau o • Transportarea
plapumă electrică pentru a încălzi vic- urgentă a vic-
tima. timei la spital
• DaŃi-I să bea o băutură caldă, o supă
sau produse cu o capacitate ener-
getică înaltă, aşa ca ciocolata, pentru
a o ajuta să se reîncălzească. Nu-I
daŃi să beie băuturi alcoolice, 1 ÎncălziŃi locul afectat
deoarece acestea vor agrava starea • ÎnlăturaŃi cu atenŃie toate hainele
de hipotermie. strînse, precum şi mănuşile, încăl-
Ńămintea, inelele din jurul locului
• + SOLICITAłI AJUTOR MEDICAL
afectat.
• SpuneŃi-I victimei să-şi Ńină mîinile
subsuoară sau să-şi pună picioarele
subsuoară la voi.
2 AcoperiŃi partea afectată

• AcoperiŃi partea degerată cu un ban-
daj din tifon pentru a o proteja.
• łineŃi acoperită partea degerată pînă
pielea îşi recapătă culoarea sa.
+
DUCEłI SAU TRIMITEłI VIC-
TIMA LA SPITAL
Căciula oferă căldură DaŃi-I victimei o bău-

suplimentară tură caldă
Degete degerate
IMPORTANT
• ÎncălziŃi gradual partea afectată pen-
tru a preveni deteriorarea ulterioară a
Ńesuturilor.
• Nu încălziŃi partea degerată cu sticle
cu apă caldă.
• Nu dezgheŃaŃi un picior degerat, dacă
victima are nevoie să meargă.
Auto-testare
Acum, după citirea şi studierea capitolului despre îngrijirile de prim ajutor în caz de leziuni
provocate de mediul înconjurător, verificaŃi dacă puteŃi răspunde la întrebările de mai jos.
1. Care sunt scopurile voastre la îngrijirea 8. Cît timp trebuie Ńinută sub apă rece o
unei arsuri? arsură a pielii provocată de substanŃe
chimice ?
2 NumiŃi trei tipuri de arsuri
1
2
3
3 Care este cel mai mare risc pe

care-l implică arsurile extensive?
9 Care trebuie să fie prima acŃiune

în caz de îngrijire a unei arsuri
provocate de curentul electric?
4 Ce nu trebuie de făcut la îngrijirea

unei arsuri?
10 După alergarea a ju-

mătate din distanŃa de
maraton vara, pe timp
5 EnumeraŃi unele articole de de arşiŃă, un atlet nu
obiecte de uz casnic, care pot fi se simte bine. Care ar
utilizate pentru a acoperi o arsură putea fi problema?
în caz că nu dispuneŃi de pans-
ament steril sau de tampoane?
11 NumiŃi cel puŃin cinci semne sau

simptome ale hipotermiei
1
6 Care sunt semnele externe ale 2
unei arsuri în gură sau gît? 3
4
5
12 Care este scopul vostru la îngri-

jirea unei degerături?
7 Cît timp trebuie să răcoriŃi o ar-

sură cauzată de căldură şi care este
riscul unei răcorii prea îndelungate?
5 Dereglări ce afectează conştiinŃa
Acest capitol descrie primul ajutor în caz de leziuni sau stări care afectează conştiinŃa.
Capitolul începe cu enumerarea priorităŃilor la îngrijirea unei persoane ce şi-a pierdut
cunoştinŃa, explicînd de ce este important de a monitoriza cu atenŃie o victimă, care nu
este deplin conştientă.
InformaŃia accesibilă cu caracter anatomic ajută la înŃelegerea efectelor, pe care le poate
avea asupra corpului starea de conştiinŃă redusă. Această informaŃie este urmată de in-
strucŃiuni privind primul ajutor în caz de leziuni sau stări ce pot cauza pierderea
cunoştinŃei: leziuni ale capului, lovituri (care cauzează hemoragii sau coagularea sîngelui
în creier), leşin (care apare din cauza alimentării insuficiente a creierului cu sînge bogat
în oxigen) şi apoplexii (cînd în creier există un dezechilibru electric).
UtilizaŃi chestionarul pentru a testa gradul de înŃelegere a problemei acordării primului
ajutor în caz de dereglări ce afectează conştiinŃa.
Dereglări ce afectează conştiinŃa
Îngrijirea unei persoane în stare de leşin

Din cauza unor leziuni şi boli, victimele pot deveni zăpăcite, confuze sau inconştiente. Vic-
tima poate fi foarte trează şi agitată, completamente indiferentă la stimulările externe sau
ceva între aceste două extreme. Dacă îngrijiŃi o victimă care nu este în stare de
cunoştinŃă deplină, monitorizaŃi orice schimbare în nivelul său de reacŃie, în special orice
agravare, deoarece ea îşi poate pierde cunoştinŃa în orice moment.
ReconstituiŃi evenimentul EvaluaŃi pericolele

Dacă victima este suficient de Înainte de a ajuta victima, asiguraŃi-
alertă, întrebaŃi ce s-a întîmplat. vă că nu este nici un pericol. Ap-
Dacă victima nu-I alertă, întrebaŃi ropiaŃi-vă de ea doar cînd veŃi fi
martorii ce s-a întîmplat şi ascultaŃi
siguri de lipsa oricărui pericol.
cu atenŃie ce vă spun ei.
VorbiŃi cu victima
Răspunde victima
la întrebări simple
StabiliŃi cauza leziunii
sau este confuză şi
ExaminaŃi vizual victima
incapabilă de a
din cap pînă în picioare.
vorbi clar?
CăutaŃi cause evidente ale
leziunii sau o condiŃie pre-
existentă. De exemplu,
verificaŃi dacă n-a căzut VerificaŃi respira-
peste ceva ce îi poate leza Ńia
capul. NotaŃi cînd respira-
Ńia este zgomo-
toasă, dificilă sau
aparent normală.
CăutaŃi indici externi
VerificaŃi dacă nu sunt aşa
indici externi ca o brăŃară PriviŃi ochii vic-
sau un colier, pe care le timei
poartă unele persoane cu EvaluaŃi dacă victima
stări ce pot afecta nivelul este trează, verificînd
lor de conştiinŃa, cum ar fi dacă ochii săi sunt
epilepsia sau diabetul. deschişi şi se mişcă.
IMPORTANT AVERTISMENT
Dacă suspectaŃi la victimă o leziune a Dacă victima devine inconştientă, fiŃi
gîtului sau a coloanei vertebrale, lăsaŃi-o gata de a începe resusciatrea, în caz de
în poziŃia în care aŃi găsit-o. Dacă este necesitate.
nevoie de a o aşeza în poziŃie de recu-
perare, menŃineŃi-I capul şi gîtul la un
nivel cu corpul.
• Evaluarea nivelulului de • Nu lăsaŃi victima singură, decît în cazul
cunoştinŃă al victimei şi moni- cînd trebuie să mergeŃi după ajutor.
torizarea oricărei schimbări • Nu mişcaŃi victima, dacă nu este necesi-
• Stabilirea cauzelor posibile tate.
• În caz de necesitate, transpor- • Nu-I permiteŃi victimei să mînînce, să bea
tarea la spital sau să fumeze.
• Nu-l scuturaŃi pe un copil sau pe un
1 VerificaŃi reacŃia
• EvaluaŃi nivelul de reacŃie al victimei în baza codului AVDP.
• Dacă victima este inconştientă, strigaŃi după ajutor, eliberaŃi-I căile respiratorii,
verificaŃi respiraŃia şi fiŃi gata de a începe resuscitarea, în caz de necesitate.
• Dacă victima este conştientă, întrebaŃi-o ce s-a întîmplat şi dacă are vreo leziune
sau boală despre care este la curent.
2 VerificaŃi respiraŃia
• NotaŃi rata, profunzimea şi calitatea respi-
raŃiei victimei.
• AscultaŃi în special dificultăŃile de respiraŃie.
3 AjutaŃi-I victimei să se aşeze sau

să se culce
• AjutaŃi-I victimei să se aşeze sau să se culce
într-o poziŃie confortabilă. Dacă victima este
foarte zăpăcită, ajutaŃi-I mai bine să se culce,
nu să se aşeze pe un scaun, deoarece ar
putea cădea.
4 ExaminaŃi minuŃios victima

• ExaminaŃi victima de la cap pînă în picioare pentru a vedea dacă nu sunt leziuni sau
boli şi îngrijiŃi-le corespunzător.
• ExaminaŃi dacă nu sunt semne de avertizare, aşa ca o brăŃară specială sau un
colier ce indică o condiŃie pre-existentă.
• În caz de necesitate, chemaŃi ambulanŃa.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele
vitale ale victimei - nivelul reacŃiei, pulsul şi
respiraŃia—pînă la sosirea ajutorului.
VerificaŃi pulsul la încheietură

Sistemul nervos
Acest sistem controlează funcŃiile corpului, aşa ca conştiinŃa, respiraŃia şi mişcările, pre-
cum şi detectarea şi reacŃia la informaŃia ce provine din exteriorul şi interiorul corpului.
Sistemul nervos constă din creier şi măduva spinării (sistemul nervos central) şi o reŃea
de nervi ce se ramifică de la acest sistem (sistemul nervos periferic). Orice leziune sau
boală care afectează sistemul nervos este potenŃial serioasă, deoarece poate afecta nive-
lul conştiinŃei victimei.
Cum lucrează sistemul nervos Creier

Creierul conŃine milioane de celule nervoase
interconectate, care controlează gîndirea,
senzaŃiile, mişcările şi aşa funcŃii ca respira-
Ńia. FuncŃia principală a măduvei spinării Măduva spinării
este de a transmite semnale electrice de
viteză înaltă între creier şi sistemul nervos
periferic.
Sistemul nervos periferic este format din Nerv periferic al
trei părŃi: nervi periferici senzitivi care creierului
transmit informaŃia de la celulele senzitive
spre creier şi măduva spinării, de exemplu,
la ochi, urechi şi piele; nervii motorii, care
Nerv periferic al
transportă semnalele de la creier, fapt care măduvii spinării
ne permite de a mişca în mod voluntar
muşchii; şi nervii autonomi, care contro-
lează funcŃiile involuntare sau "automate"
ale corpului, aşa ca respiraŃia, bătăile inimii
şi digestia.
Creierul mic
Trunchiul cerebral
Structura sistemului nervos

FuncŃiile creierului Sistemul nervos este format din creier,
Creierul interpretează informaŃia, pe care o măduva spinării şi o reŃea densă de nervi,
primeşte de la corp. Creierul mare contro- care transmit informaŃia sub formă de
lează reacŃiile voluntare, aşa ca mersul şi semnale electrice între creier şi restul cor-
gîndirea. Creierul mic controlează echilibrul pului.
şi postura. ReacŃiile involuntare, aşa ca res-
piraŃia şi bătăile inimii, sunt controlate de
trunchiul creierului. Creierul şi măduva spi-
nării sunt scăldate cu un lichid nutritiv nu-
mit fluid cerebrospinal şi sunt înconjuraŃi de
membrane de protecŃie, numite
meninge.
Leziuni ale capului

Orice lovitură la cap poate cauza o fractură a craniului şi/sau o comoŃie sau o hemoragie
în interiorul craniului, care poate provoca o compresiune a creierului. Dacă victima mani-
festă unul dintre semnele şi simptomele enumerate mai jos, leziunea ar putea fi pericu-
loasă pentru viaŃă. CereŃi ajutor medical de urgenŃă. ÎngrijiŃi victima conştientă după cum
se descrie mai jos. În cazul unei victime inconştiente, vezi chenarul de mai jos.

• Evaluarea minu- • Foi şi stilou • Perioadă de inconştiinŃă
Ńioasă a victimei • Scurgerea din ureche sau nas a unui lichid
• Acordarea aju- gălbui, pătat de sînge
torului medical • Vînătăi în jurul pleoapelor sau a părŃii albe
a ochiului
• Hemoragie din scalp
• Scalp dezgolit
1 VerificaŃi reacŃiile • Pupile mărite sau de dimensiuni diferite
• VerificaŃi nivelul de reacŃie al victimei în • Rata pulsului neobişnuit de joasă
baza codului AVDP.
• Dacă victima este conştientă şi reac-
Ńionează, ajutaŃi-I să se aşeze sau să se
culce într-o poziŃie confortabilă. ContinuaŃi IMPORTANT
să monitorizaŃi nivelul său de reacŃie. SuspectaŃi întotdeauna o leziune spinală la
o persoană, care are capul lezat.

• RecomandaŃi-I victimei să solicite
ajutor medical, dacă va avea ulterior
dureri de cap, vedere ceŃoasă, gre-
PuneŃi-I întrebări simple Ńuri sau o somnolenŃă excesivă.
• Dacă victima nu-şi revine completa-
mente sau dacă, după o revenire ini-
Ńială, nivelul său de reacŃie se deteri-
orează, chemaŃi ambulanŃa.
• Dacă din nasul sau urechea sa curge
un lichid gălbui cu pete de sînge,
suspectaŃi o fractură a craniului şi
chemaŃi ambulanŃa.
În cazul unei victime inconştiente

• Dacă este posibil, lăsaŃi victima în poziŃia, în care aŃi găsit-o.
• EliberaŃi-I căile respiratorii, utilizînd metoda împingerii maxilarului (vezi Îngrijirea
victimelor inconştiente), în cazul unei leziuni spinale, şi verificaŃi-I respiraŃia. FiŃi
gata de a începe resuscitarea, în caz de necesitate.
• Dacă sunt prezenŃi alŃi martori, rugaŃi-I să cheme ambulanŃa.
• Dacă victima respiră şi este nevoie s-o lăsaŃi singură pentru a merge să chemaŃi
ambulanŃa, aşezaŃi-o în poziŃie de recuperare.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele sale vitale - nivel de reacŃie, puls şi
respiraŃie—pînă la sosirea ajutorului.
• Dacă victima dă semne de recuperare rapidă, verificaŃi nivelul său de reacŃie la fie-
care 10 minute şi urmărŃi orice semn de agravare.
ComoŃia
ComoŃia este de regulă cauzată de o lovitură la cap, care "cutremură" creierul în interiorul craniului,
însă poate fi de-asemenea provocată şi de o forŃă indirectă, aşa ca o săritură greoaie pe tălpi. Vic-
tima va fi zăpăcită şi confuză, însă, probabil, doar pentru cîteva minute. ComoŃia este întotdeauna
urmată de o recuperare completă. Dacă ulterior victima acuză aşa simptome ca dureri de cap sau
vedere ceŃoasă, recomandaŃi-I să solicite ajutor medical.

• Asigurarea recu- • Foi şi stilou • Lovitură la cap
perării complete • Uluire şi confuzie pentru o pe-
a victimei rioadă scurtă de timp
• Supravegherea • AmeŃeală
victimei de către • GreŃuri
o persoană re- • Scurtă pierede a memoriei
sponsabilă • Dureri de cap
• Acordarea aju-
torului medical
IMPORTANT
SuspectaŃi întotdeauna o leziune spi-
1 AjutaŃi-I victimei să se aşeze nală la o persoană, care are capul
lezat.
sau să se culce
• AjutaŃi-I victimei să se aşeze sau să
se culce într-o pozŃie confortabilă.
3 StaŃi cu victma
2 VerificaŃi reacŃiile • Cînd victima îşi revine, aveŃi grijă ca o
• VerificaŃi nivelul de reacŃie al victimei persoană responsabilă să o su-
în baza codului AVDP. pravegheze timp de cîteva ore.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate • Dacă leziunea s-a produs în timpul
semnele vitale ale victimei—nivel de unei activităŃi sportive, nu-I permiteŃi
reacŃie, puls şi respiraŃie. AtrageŃi o victimei să continue activitatea fără a
atenŃie deosebită nivelului reacŃiei. consulta mai întîi medicul.
• ÎngrijiŃi orice leziuni asociate.

• RecomandaŃi-I victimei să solicite ul-
terior ajutor medical, dacă va avea
dureri de cap persistente, greŃuri şi
vomă, vedere ceŃoasă sau somnolenŃă
excesivă.
AVERTISMENT
• Dacă după o perioadă scurtă de timp
victima nu-şi revine completamente,
dacă nivelul său de reacŃie se deteri-
orează sau dacă nivelul său de reac-
Ńie se deteriorează după o recuperare
iniŃială, sau dacă există o leziune a
gîtului sau altă leziune gravă +
CHEMAłI AMBULANłA
VerificaŃi pulsul
Compresiunea
O lovitură puternică la cap poate cauza o hemoragie în interiorul craniului sau inflamarea părŃii
lezate a creierului. Aceasta va perturba activitatea normală a creierului, provocînd o stare foare
gravă, periculoasă pentru viaŃă, numită compresiune cerebrală. Victima va necesita probabil trata-
ment medical urgent sau intervenŃie chirurgicală. În cazul unei victime conştiente, îngrijiŃi-o după
cum se descrie mai jos. În cazul unei victime inconştiente, vezi chenarul de la sfîrşitul paginii.

• Transportarea ur- • Foi şi stilou • Deteriorarea nivelului de reacŃie
gentă a victimei la • Leziune anterioară la cap
spital
• Dureri acute de cap
• Calmarea victimei
• Dimensiuni inegale ale pupilelor
• Monitorizarea vic-
• Slăbiciune şi/sau paralizie a unei
timei
părŃi a corpului sau a feŃei
• Schimbarea comportamentului
1 ChemaŃi ambulanŃa •
•
RespiraŃie zgomotoasă
Puls lent, puternic
• ChemaŃi imediat ambulanŃa. • Temperatură ridicată şi faŃă roşie
2 AjutaŃi-I victimei să se aşeze AVERTISMENT

sau să se culce • Compresiunea poate apare imediat
• AjutaŃi-I victimei să se aşeze sau să se după o lovitură la cap, peste cîteva
ore sau zile.
culce într-o poziŃie confortabilă şi cal-
• Compresiunea poate de-asemenea fi
maŃi-o.
cauzată de o lovitură, tumoare sau
3 MonitorizaŃi victima infecŃie a creirului.
• MonitorizaŃi victima şi notaŃi cu regulari-
tate semnele vitale—nivel de reacŃie,
puls şi respiraŃie—pînă la sosirea ajuto- IMPORTANT
rului. • SuspectaŃi întotdeauna o leziune spi-
nală la o persoană, care are capul
lezat.
• Nu-I permiteŃi victmei să mănînce,
beie sau fumeze, deoarece la spital ar
putea necesita o anestezie generală.

• Dacă este posibil, lăsaŃi victima în poziŃia, în care aŃi găsit-o.
• EliberaŃi-I căile respiratorii, utilizînd metoda împingerii maxilarului (vezi Îngrijirea vic-
timelor inconştiente) şi verificaŃi-I respiraŃia. FiŃi gata de a începe resuscitarea, în
caz de necesitate.
• Dacă sunt prezenŃi alŃi martori, rugaŃi-I să cheme ambulanŃa.
• Dacă victima respiră şi este nevoie s-o lăsaŃi singură pentru a merge să chemaŃi ambu-
lanŃa, aşezaŃi-o în poziŃie de recuperare.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele sale vitale - nivel de reacŃie, puls şi respi-
raŃie—pînă la sosirea ajutorului.
Congestia cerebrală
Congestia se produce cînd afluxul de sînge spre creier este intrerupt din cauza unei coagulări sau a
unei hemoragii dintr-un vas sangvin lezat. Congestiile pot fi minore şi în aceste cazuri este posibilă
recuperarea completă, dar ele pot fi majore şi, posibil, fatale. Gravitatea congestiei depinde de am-
ploarea leziunii şi locul producerii sale în creier. Dacă suspectaŃi că o persoană a suferit o congestie,
chemaŃi imediat ambulanŃa. În cazul unei victime conştiente, îngrijiŃi-o după cum se descrie mai
jos. În cazul unei victime inconştiente, vezi chenarul de la sfîrşitul paginii.

• Transportarea ur- • Foi şi stilou • Durere de cap bruscă şi acută
gentă a victimei la • BUcată umedă • AmeŃeală şi confuzie
spital
de flanea • Pierderea graduală sau subită a
• MenŃinerea victimei
cunoştinŃei
într-o poziŃie con-
fortabilă • Paralizia unei părŃi a corpului, cu
slăbirea membrelor şi a unei părŃi
a feŃei
1 SusŃineŃi capul şi umerii
victimei IMPORTANT
• AjutaŃi-I victimei să se culce. • Nu-I permiteŃi victimei să
• AsiguraŃi-vă că capul şi umerii săi sunt mănînce sau să bea, deoarece s-
uşor ridicaŃi. ar putea sufoca.
2 ÎnclinaŃi capul victimei

• ÎnclinaŃi capul victimei, cu partea mai
slabă înainte, pentru a permite scur-
gerea lichidului.
• Dacă victima salivează, ştergeŃi-I faŃa
cu o bucată de flanea umedă.

• EliberaŃi căile respiratorii ale victimei şi verificaŃi-I respiraŃia. Dacă respiră, aşezaŃi-
o în poziŃie de recuperare, avînd grijă ca căile respiratorii să-I rămînă deschise. FiŃi
gata de a începe resuscitarea, în caz de necesitate.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele vitale ale victimei—nivel de reacŃie,
puls şi respiraŃie—pînă la sosirea ajutorului.
Leşinul
O persoană leşină cînd cantitatea de sînge care ajunge la creier este temporar redusă, fapt care
provoacă pierderea cunoştinŃei. Acest fapt poate fi cauzat de o durere excesivă, însă poate fi şi
rezultatul unor emoŃii extreme sau al petrecerii unei perioade îndelungate de timp într-o atmosferă
fierbinte—pentru a preveni aceasta, este necesară mişcarea picioarelor şi/sau schimbarea poziŃiei.
Dacă se acordă corect primul ajutor, victima îşi revine de obicei repede şi completamente.
Scopurile voastre SEMNE ŞI SIMPTOME

• Alimentarea • SenzaŃie de slăbiciune, istovire,
creierului cu sînge ameŃeală şi, posibil, greaŃă
• MenŃinerea vic- • Piele foarte palidă
timei într-o pozŃie • Puls lent
confortabilă • Pierderea cunoştinŃei
• Calmarea victimei
1 RidicaŃi-I picioarele de asupra

nivelului inimii
• AjutaŃi-I victimei să se culce. AVERTISMENT
• Dacă deja a leşinat, eliberaŃi-I căile res- • Dacă victima nu-şi revine repede,
piratorii şi verificaŃi-I respiraŃia. aşezaŃi-o în poziŃie de recuperare
şi
2 AsiguraŃi-I victimei aer curat
• SlăbiŃi hainele strînse din jurul gîtului,
pieptului şi încheieturilor.
• DeschideŃi ferestrele şi rugaŃi martorii
să nu se adune în jurul victimei.
3 CalmaŃi victima
• Cînd victima începe să-şi revină, cal-
maŃi-o constant şi ajutaŃi-o să se aşeze
încetişor.
• ÎngrijiŃi orice leziuni asociate.
Epilepsia
Cea mai probabilă cauză a unui atac de apoplexie este epilepsia, care este rezultatul unei
activităŃi electrice produse în creier, cînd acesta este perturbat. Atacul epileptic poate fi
brusc şi dramatic (vezi mai jos) sau destul de minor, cînd victima se pare că are o rev-
erie. MulŃi epileptici poartă un card de avertizare sau o brăŃară de avertisment medical.

• Protejarea vic- • Suport moale, • Pierderea bruscă a cunoştinŃei
timei de leziuni aşa ca şervet/ • Corp rigid
• Calmarea vic- pernă • Mişcări spasmatice, convulsive
timei după ce-şi • Relaxarea muşchilor la sfîrşitul
va reveni accesului
1 EliberaŃi spaŃiul din jurul 3 AşezaŃi victima în poziŃie de

victimei recuperare
• Dacă este posibil, încercaŃi să atenu- • Cînd convulsiile încetează, eliberaŃi-I
aŃi căderea victimei. căile respiratorii şi verificaŃi respira-
• EliberaŃi un spaŃiu din jurul său, pen- Ńia.
tru ca să nu se lovească şi s-o prote- • AşezaŃi-o în poziŃie de recuperare.
jaŃi de orice pericol.
• FiŃi calmi şi lăsaŃi atacul să se pro- 4 CalmaŃi victima
ducă; nu puteŃi face nimic pentru a-l • După acces, rămîneŃi cu victima pînă
stopa. ce-şi va reveni completamente.
• MonitorizaŃi şi notaŃi semnele vitale.
2 ProtejaŃi capul
• Dacă este posibil, puneŃi-I un sup-
AVERTISMENT
port, aşa ca un şervet sau o pernă,
• Dacă atacul durează mai mult de 5
sub sau în jurul capului pentru a pre-
minute, dacă starea de inconştiinŃă
veni leziunile (faceŃi acest lucru at- durează mai mult de 10 minute;
ent, pentru că o persoană ce suportă • Dacă victima are atacuri repetate şi/
un asemenea acces se sperie uşor). sau nu-şi recapătă cunoştinŃa, sau
• SlăbiŃi încetişor orice haină strînsă dacă acest este primul său atac,
IMPORTANT
• Nu încercaŃi să ŃineŃi victima sau
să opriŃi atacul.
• Nu-I puneŃi nimic în gură.
• În timpul atacului, nu-I daŃ vic-
timei nimic de mîncat sau de
băut.
Atacurile de apoplexie la copii

Copiii mici pot suferi atacuri de apoplexie între vîrsta de la unul la patru ani. Acestea sunt
în general cauzate de temperatură înaltă (febră), tulburări grave în burtă, frică sau irasci-
bilitate. Deşi asemenea atacuri pot părea foarte alarmante, de obicei ele nu sunt pericu-
loase şi rareori provoacă probleme ulterioare.

• Protejarea copilu- • Suport moale, • FaŃă roşie şi transpirată
lui de leziuni aşa ca şervet/ • Frunte foarte fierbinte
• Prevenirea ridicării pernă • ÎnŃepenirea sau arcuirea spatelui
ulterioare a tem- • Foi şi stilou • Copilul îşi poate reŃine respiraŃia,
peraturii ceea ce provoacă pete vinete pe
• Transporatrea faŃă
urgentă a copilului
• Scurtă pierdere a cunoştinŃei
la spital
1 Protejarea copilului 3 AcoperiŃi-l cu un cearşaf

• PuneŃi în jurul copilului suporturi, aşa • Cînd atacul se opreşte, ajutaŃi-I copilului
ca şervete sau perne, pentru a-l păzi să se culce pe o parte, dacă este posibil.
de leziuni în timpul unei mişcări AcoperiŃi-l cu un cearşaf.
bruşte. • CalmaŃi-l.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate
semnele vitale ale copilului—nivel de re-
acŃie, puls şi respiraŃie - pînă la sosirea
ajutorului.
2 RăcoriŃi copilul
• ScoateŃi hainele copilului şi albiturile
pentru a preveni ridicarea ulterioară
a temperaturii.
• AveŃi grijă ca în jurul lui să fie mult
aer curat şi răcoros.
IMPORTANT
• AveŃi grijă să nu suprarăciŃi co-
pilul.
• Dacă copilul îşi pierde cunoştinŃa,
aşezaŃi-l în poziŃie de recuperare.
Auto-testare
Acum, după citirea şi studierea capitolului despre îngrijirile de prim ajutor în caz de dere-
glări ce afectează conştiinŃa, verificaŃi dacă puteŃi răspunde la întrebările de mai jos.
1. De ce sunt periculoase leziunile care 8. Care dintre acŃiunile de mai jos trebuie
afectează creierul? întreprinse, cînd victima are un atac
epileptic?
A AveŃi grijă ca gura victimii să fie deschisă
B ÎncercaŃi să-I daŃi victimei o sorbitură de
apă rece
2 Care sunt cele cinci stări, care pot C EliberaŃi spaŃiul din jurul victimei pentru ca
însoŃi o leziune la cap? să nu se lovească
D TrimiteŃi victima la lucru îndată după sto-
1 parea atacului
2 E ÎncercaŃi să ŃineŃi strîns victima
3
4
5 9 Care sunt cele mai importante trei
acŃiuni ce trebuie întreprinse, cînd
3 Care sunt semnele unei compresi- un copil are un atac de apoplexie?
uni?
1
2
3
10 Care sunt cele trei lucruri, pe care

4 Care sunt semnele unei contuzii? trebuie să le monitorizaŃi cu regu-
laritate în timp ce aşteptaŃi ajutor
medical?
1
2
3
5 Ce trebuie de făcut, cînd victima
îşi pierde cunoştinŃa?
6 Care din motivele de mai jos pot

provoca o congestie cerebrală?
A Coagularea sîngelui într-o arteră a in-

imii
B Coagularea sîngelui într-o arteră a
creierului
C Hemoragie dintr-un vas sangvin lezat
din creier
D Coagularea sîngelui în plămîni
7 Ce este leşinul?
6 Leziuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor
Acest capitol descrie primul ajutor ce trebuie acordat în caz de leziuni ce afectează oa-
sele, articulaŃiile şi muşchii care le mişcă. La începutul acestei secŃiuni sunt evidenŃiate
priorităŃile la îngrijirea unei persoane, la care suspectaŃi o fractură a osului, deoarece
pentru cel care acordă primul ajutor poate fi foarte dificil de a face o diferenŃiere între
diverse tipuri de leziuni şi acŃiunile care necesită a fi întreprinse.
Capitolul conŃine o descriere accesibilă a potenŃialelor leziuni: oase rupte, luxaŃii ale ar-
ticulaŃiilor şi extinderea muşchilor. Apoi, urmează procedurile de prim ajutor pentru lezi-
uni ale diferitor părŃi ale corpului, de la maxilar şi pomet fracturat la leziuni ale coastelor,
picioarelor şi gleznei. Leziunile capului, aşa ca fracturi ale craniului, nu sunt examinate în
acest capitol; ele au fost descrise în secŃiunea referitoare la dereglările ce afectează
cunoştinŃa.
UtilizaŃi chestionarul de la sfîrşitul capitolului pentru a vă testa gradul de înŃelegere a
problemei acordării primului ajutor în caz de leziuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor.
Leziuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor
Îngrijirea unei fracturi a osului

În mod normal, oasele sunt foarte puternice, însă dacă sunt lovite sau răsucite, ele se pot rupe sau
pot plesni. Leziunile se produc şi atunci, cînd oasele sunt smulse din poziŃia normală, dacă ligamen-
tele care susŃin articulaŃiile sau muşchii se rup. Poate fi dificil de a face diferenŃa dintre o leziune a
osului, a articulaŃiei sau a muşchiului fără a face o radiografie sau o scanare, astfel, dacă aveŃi vreo
suspiciune, îngrijiŃi leziunea ca fractură a osului. Pentru a proteja victima de noi leziuni sau afecŃi-
uni, menŃineŃi-o căt mai calmă posibil, pînă la sosirea ajutorului.
ReconstituiŃi eveni- Evaluarea şocului EvaluaŃi pericolele

mentul VerificaŃi dacă nu sunt semne ale Înainte de a acorda ajutor victimei,
ÎntrebaŃi victima ce s-a şocului, aşa ca paloare sau transpi- verificaŃi dacă nu sunt anumite peri-
întîmplat. Ar putea să vă
spună că a auzit sau a rare. Victima ar putea să se plîngă cole. ApropiaŃi-vă de ea, doar după
simŃit cum s-a rupt osul de greŃuri, slăbiciune sau ameŃeală. ce sunteŃi siguri că nu-I nici un peri-
col pentru nimeni.
łineŃi victima
nemişcată
SpuneŃi-I victimei
să nu se mişte şi
explicaŃi-I cît este
de important acest
lucru.
Durere şi fragilitate Umflătură în jurul leziunii VerificaŃi deformările

Victima ar putea să vă Locul lezat poate fi umflat şi vînăt; Partea afectată a corpului poate fi
spună că simte dureri dar acest lucru poate să nu fie evi- deformată, în comparaŃie cu cele-
mari şi că locul din jurul dent de la prima vedere. lalte părŃi ale corpului.
leziuni este fragil.
AVERTISMENT IMPORTANT
• Nu mişcaŃi victima fără nici o ne- • Nu-I permiteŃi victimei să mănînce, să bea
cesitate. sau să fumeze, deoarece ulterior ar putea
fi necesară o anestezie generală.
• Dacă este necesar de a mişca vic-
tima, specificaŃi de ce fel de aju-
tor aveŃi nevoie şi planificaŃi mai
întîi mişcarea. AveŃi grijă ca
partea lezată să fie fixată şi
susŃinută.
Ce trebuie de făcut

• Prevenirea altor leziuni • Dacă victima este inconştientă şi
• Transportarea victimei la suspectaŃi o leziune a gîtului, ut-
spital lizaŃi metoda împingerii maxila-
• Îngrijirea împotriva şocu- rului pentru a deschide căile res-
lui piratorii.
1 SusŃineŃi membrul lezat

• LăsaŃi victima în poziŃia, în care aŃi găsit-o.
• FixaŃi şi susŃineŃi partea lezată cu mîna sau utilizaînd rulouri din plapume sau ban-
daje,în dependenŃă de locul leziuni.
• Dacă victima a căzut de la înălŃine, suspectaŃi o leziune spinală şi susŃineŃi-I perma-
nent capul şi gîtul pentru a preveni alte leziuni.
• AcoperiŃi orice rană cu un pansament steril sau un tampon curat.
• După aplicarea bandajelor, verificaŃi circulaŃia sîngelui în membru.
• Pentru a evita mişcările, susŃineŃi capul şi gîtul.
2 TransportaŃi victima la spital

• De locul şi amploarea leziuni va depinde modul în care victima va fi transportată la
spital: de exemplu, dacă are o leziune a braŃului, o puteŃi transporta cu automobilul.
• Dacă suspectaŃi o leziune a coloanei vertebrale sau a gîtului, telefonaŃi neapărat la
ambulanŃă.
3 ÎngrijiŃi victima împotriva şocului

• VerificaŃi dacă nu sunt semne ale şocului şi acordaŃi îngrijirea corespunzătoare.
4 MonitorizaŃi victima/victimele
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele vitale—nivel de reacŃie, puls şi respi-
raŃie—pînă la sosirea ajutorului.
• CalmaŃi-o şi explicaŃi-I ce se întîmplă.
Tipurile de leziuni ale oaselor, IMPORTANT

• Poate fi dificil de a diferenŃia leziunile
articulaŃiilor şi muşchilor oaselor, articulaŃiilor şi ale muşchilor.
Leziunile oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor Stabilind modul producerii incidentului,
includ fracturi, dislocări ale articulaŃiilor, aŃi putea avea unele semne privind tipul
luxaŃii şi extinderi. Fractura este ruperea sau leziunii. Dacă aveŃi dubii, cel mai sigur
plesnirea unui os. O articulaŃie este dislo- este de a îngriji fractura ca în cazul unei
cată, cînd unul dintre oasele sale este smuls fracturi a osului şi de a chema ajutor
din poziŃia sa normală. LuxaŃia este provo- medical.
cată de ruperea unui ligament (fîşiile fi- • Nu mişcaŃi partea lezată fără necesitate,
broase care menŃin oasele unite la o articu- deoarece aceasta ar putea cauza alte
leziuni ale vaselor sangvine, Ńesuturilor
laŃie). Extinderea este supra-încordarea
sau ale organelor interne.
muşchiului sau a tendonului (fîşia fibroasă
• Nu-I daŃi victimei nimic de mîncat, nici
care fixează muşchii pe oase). de băut, dat fiind faptul că ulterior ar
putea necesita anestezie generală.
Oase rupte
Pentru a rupe un os este necesară o forŃă considerabilă, cu excepŃia cazurilor cînd osul este deja
slăbit de o boală. ForŃa poate fi directă, indirectă sau prin răsucire. ForŃa directă, aşa ca o lovitură
cu piciorul, va rupe osul la locul impactului. ForŃa indirectă va cauza o rupere la o anumită distanŃă
de la locul impactului; de exemplu, căderea pe o mînă poate cauza ruperea unei clavicule. ForŃa de
răsucire poate de-asemenea rupe osul; aceasta se întîmplă cînd talpa se răsuceşte într-un aşa mod,
că se rupe glezna.
Ruperea osului este foarte dureroasă. Dacă se rupe un os mare, se va produce o hemoragie internă
din cauza vaselor sangvine rupte în os. Dacă se rupe un os de protecŃie, aşa ca coasta, există riscul
lezării unor organe interne. Copiii, dat fiind faptul că oasele lor încă sunt în creştere şi flexibile, pot
avea fracturi clorotice, cînd oasele crapă, se desfac sau se îndoaie.
Leziunea poate fi stabilă, cînd capetele rupte stau pe loc, sau instabilă, cînd capetele se pot mişca
din loc şi ieşi prin piele. Dacă capetele rupte ies prin piele sau dacă există o rană, fractura este
deschisă. Dacă pielea este intactă, fractura este închisă.
Leziuni stabile
La o leziune stabilă, osul
nu-I rupt completamente
sau capetele rupte sunt Leziuni instabile
blocate unul de altul, iar Dacă capetele rupte ale Fractură deschisă
riscul unei alte ruperi osului pot aluneca unul La o fractură deschisă,
imediate sau al unei pe lîngă celălalt, leziunea pielea este ruptă, uneori
hemoragii este mic. este instabilă. Este posi- osul iese în afară. Este
bilă lezarea Ńesăturilor şi posibilă o hemoragie şi
a organelor din jur, în există riscul unei infecŃii.
special, dacă partea Dacă pielea este intactă,
lezată este mişcată. leziunea este o fractură
închisă.
Leziuni ale articulaŃiilor

Principalele leziuni care pot afecta articulaŃiile sunt luxaŃiile şi dislocările, ambele fiind
foarte dureroase şi pot să se tămăduiască greu. LuxaŃia articulaŃiei se poate de obicei
produce cînd o smuncitură bruscă sau neaşteptată întinde sau rupe un ligament ce
susŃine articulaŃia. Un asemenea tip de leziune este în special frecvent în jurul gleznei şi
poate interveni cînd persoana îşi suceşte glezna, după ce a călcat strîmb.
Dislocarea articulaŃiei poate să se producă în urma unei forŃe puternice, care smulge din
poziŃia sa normală unul dintre oasele articulaŃiei respective. Acest tip de leziune se pro-
duce cel mai frecent la umeri, maxilar şi la articulaŃiile degetelor mîinii, în deosebi a de-
getului mare - dislocarea degetului mare este o leziune foarte frecventă la schiori. Dislo-
carea unei articulaŃii a coloanei vertebrale poate fi foarte gravă, deoarece ea ar putea
cauza lezarea măduvei spinării. În unele cazuri, dislocarea umărului sau a şoldului poate
leza nervii din regiunea articulaŃiei afectate.
ArticulaŃie luxată ArticulaŃia dislocată

Cînd articulaŃia este luxată, deseori În acest tip de leziune, articulaŃia va
apare o inflamaŃie şi vînătăi în jurul arăta diformă sau deformată, în com-
articulaŃiei. Leziunea poate de- paraŃie cu articulaŃii similare. De-
asemenea restricŃiona o serie de miş- asemenea, în jurul articulaŃiei afectate
cări. pot apare inflamaŃii şi vînătăi.
Leziuni ale muşchilor

Muşchii care mişcă scheletul sunt fixaŃi pe oase
prin tendoane. Un muşchi sau un tendon pot fi
traşi sau "întinşi". Acest tip de leziune se pro-
duce deseori la sau lîngă punctul, unde muşchii
se unesc cu tendoanele. Un muşchi întins poate
avea cîteva sau mai multe fibre rupte. Un ten-
don întins poate fi rupt completamente.
Asemenea leziuni sunt de-asemenea dureroase.
Muşchi şi tendoane rupte

Acest tip de leziune provoacă vînătăi extensive,
profunde, care duc la durere acută şi discomfort. Un
muşchi sau un tendon rupt necesită de obicei o
perioadă îndelungată pentru a se restabili.
Leziuni ale maxilarului Leziuni ale obrazului şi nasului

Ruperea maxilarului este de obicei cauzată de o O lovitură puternică la faŃă, de tipul celor pro-
lovitură directă la maxilar. Rareori, lovitură într- duse în timpul accidentelor rutiere, este cauza
o parte a maxilarului poate de-asemenea cauza cea mai frecventă a unei fracturi a pometelui sau
şi fracturarea celeilalte părŃi a nasului.
Scopurile voastre VeŃi necesita Scopurile voastre VeŃi necesita

• MenŃinerea • Pînză moale • Reducerea um- • Comprese reci
căilor respirato- flăturii
rii libere • Transportarea
• Transportarea victimei la spital
victimei la spital
SEMNE ŞI SIMPTOME SEMNE ŞI SIMPTOME

• Durere în timpul vorbirii, mestecării • Umflătură şi vînătaie
sau înghiŃirii • Durere în jurul locului afectat
• Salivă cu pete de sînge
• Umflături şi/sau neuniformităŃi de-a
lungul maxilarului
1 MenŃineŃi căile respiratorii 1 AplicaŃi comprese reci

libere • AplicaŃi o compresă rece pe locul lezat
• AplecaŃi victima înainte pentru a per- pentru a reduce umflătura.
mite lichidului să se scurgă din gură.
• RugaŃi victima să scuipe orice dinte
sau proteză ruptă.
• PăstraŃi-le pentru a le transmite medi-
cului sau
echipei de la
ambulanŃă.
2 SusŃineŃi
maxilarul
• RugaŃi victima
să Ńină uşurel
pe maxilar o
pînză moale. 2 ÎngrijiŃi scurgerile de sînge
din nas
• În caz de necesitate, îngrijiŃi scurger-
ile de sînge din nas.

AVERTISMENT
• Dacă victima are leziuni grave
sau dacă nu este completamente IMPORTANT
conştientă, aşezaŃi-o în poziŃie de • Dacă din nas curge un lichid găl-
recuperare, cu partea lezată în bui, cu pete de sînge, victima ar
jos şi puneŃi-I o pînză moale sub putea avea o fractură a craniului,
cap. deci, acordaŃi-I îngrijirea core-
• + CHEMAłI AMBULANłA spunzătoare.
Leziuni ale claviculei

Ruperea claviculei este de obicei cauzată de o forŃă indirectă, de exemplu, de căderea pe
o mînă întinsă. Această forŃă se transmite prin antebraŃ şi umăr spre claviculă. De-
asemenea, poate fi cauzată de o lovitură directă. Leziunile claviculei se produc deseori la
tineri în rezultatul activităŃilor sportive.

• Imobilizarea • Două bandaje • Durere şi slăbiciune
claviculei triunghiulare • Victima încearcă să atenueze dur-
• Transportarea • O pernuŃă moale erea, susŃinîndu-şi cotul şi ne-
victimei la spital mişcînd braŃul
• Umflătură şi deformare
1 SusŃineŃi braŃul 3 PoziŃionaŃi pernuŃa moale

• AjutaŃi-I victimei să-şi poziŃioneze • Pentru ca să se simtă mai confortabil,
braŃul din partea lezată astfel, încît puneŃi-I victimei o pernuŃă moale, for-
vîrful degetelor să stea pe clavula ne- mată dintr-un şervet, de exemplu, în-
lezată. tre braŃul superior şi piept.
• RugaŃi-o să-şi susŃină de la cot braŃul
4 FixaŃi braŃul la piept

• FixaŃi-I braŃul victimei la piept,
legîndu-I un bandaj larg-îndoit peste
bandulieră, în jurul corpului.
• VerificaŃi circulaŃia sîngelui în degetul
mare.

lezat. • DuceŃi sau trimiteŃi victima la spital.
2 PuneŃi braŃul într-o bandul-

ieră
• PuneŃi braŃul într-o bandulieră de sup-
port, avînd grijă să-l mişcaŃi cît mai .
puŃin posibil.
.
Leziuni ale braŃului Leziuni ale mîinii şi degetelor

Orice porŃiune a braŃului superior sau a an- Ruperea oaselor mîini şi a degetelor se produce de-
seori prin strivire. De-asemenea, s-ar putea produce
tebraŃului poate fi fracturată, implicînd şi
o rană, care ar putea cauza o hemoragie.
cotul sau articulaŃia de la încheietură.

• Imobilizarea • PernuŃă • Imobilizarea şi • Mănuşi de
braŃului • Două bandaje ridicarea mîinii unică folosinŃă
• Transportarea triunghiulare lezate • Pansament
victimei la spital • Transportarea steril
victimei la spital • PernuŃă moale
• Două bandaje
triunghiulare
SEMNE ŞI SIMPTOME
• Durere şi slăbiciune
• NedorinŃă de a mişca braŃul lezat SEMNE ŞI SIMPTOME
• Deformare, umflătură şi vînătaie. • Durere şi slăbiciune.
• NedorinŃă de a mişca mîna lezată
• Deformare, slăbiciune şi vînătaie.
1 SusŃineŃi braŃul
• Dacă este posibil, îndoiŃi uşurel braŃul 1 RidicaŃi mîna
victimei la cot, astfel încît braŃul să • În cazul unei hemoragii, îmbrăcaŃi
stea de-a curmezişul corpului. RugaŃi- mănuşi de unică folosinŃă, dacă sunt
o să-şi susŃină cotul cu mîna. disponibile. RidicaŃi mîna pentru a
• PuneŃi o pernuŃă, formată dintr-un stopa hemoragia şi a reduce umflă-
şervet, de exemplu, între locul fractura. Dacă este posibil, scoateŃi toate
turii şi corp. inelele.
2 PuneŃi braŃul într-o bandul-
ieră 2 SusŃineŃi braŃul
• PuneŃi braŃul într-o
bandulieră.
cu o bandulieră
• Dacă din mînă sau
• Pentru a asigura
deget curge sînge,
un suport supli-
puneŃi un pans-
mentar, fixaŃi
ament steril, apoi o
braŃul victimei la
pernuŃă moale, din
corp cu un bandaj
bumbac sau lînă,
larg-îndoit, avînd
sub mînă.
grijă să nu vă at-
• SusŃineŃi braŃul cu
ingeŃi de locul
o bandulieră,
fracturii.
fixîndu-l cu un bandaj larg-îndoit.

• DuceŃi sau trimiteŃi victima la spital. 3 TransportaŃi victima la spital
AVERTISMENT
• Dacă victima nu-şi poate îndoi braŃul
n-o forŃaŃi. AjutaŃi-I să se culce şi
puneŃi o pernuŃă, formată dintr-un
şervet, de exemplu, sub cotul lezat.
.
Leziuni ale coastelor Leziuni ale bazinului

Coastele rupte se menŃin la locul lor în mod În cazul cînd suspectaŃi o fractură a bazinu-
natural, deoarece ele sunt legate de cutia lui, îngrijiŃi-o cu mare atenŃie, doearece ar
toracică. Pentru a uşura durerea la o coastă putea fi de-asemenea lezate şi alte organe,
ruptă, susŃineŃi braŃul de pe partea afectată.
cu o posibilă hemoragie internă.

• SusŃinerea piep- • Două bandaje • Atenuarea şocu- • PernuŃă
tului victimei triunghiulare lui • Plapumă
• Transportarea • Transportarea • Foi şi stilou
victimei la spital victimei la spital
SEMNE ŞI SIMPTOME SEMNE ŞI SIMPTOME

• Durere acută într-o parte, acutizată • Durere, inflamaŃie şi incapacitate de
la respiraŃii adînci, tuse sau mişcări a merge.
• Fragilitate în jurul coastelor afectate • DorinŃă de a urina, care poate fi cu
• Pocnitură pete de sînge
• Posibilă hemoragie internă şi şoc
1 PuneŃi braŃul într-o bandul- 1 AjutaŃi-I victimei să se culce

ieră • AjutaŃi-I victimei să se culce pe spate,
• AveŃi grijă ca victima să stea într-o cu picioarele drepte sau cu genunchii
poziŃie confortabilă, preferabil— puŃin îndoiŃi.
aşezată. • PuneŃi-i o pernuŃă sub genunchi, în
• SusŃineŃi braŃul într-o bandulieră. calitate de suport.
2 ÎngrijiŃi victima împotriva
• În caz de necesitate, susŃineŃi braŃul şocului

cu un bandaj larg-îndoit. • În caz de necesitate, îngrijiŃi victima
împotriva şocului.
• CalmaŃi-o şi ŃineŃi-o la cald.
AVERTISMENT
• Nu-I permiteŃi să mănînce sau să bea.
• Dacă sunt lezate cîteva coaste, res-
piraŃia victimei ar putea fi afectată • + CHEMAłI AMBULANłA
serios. ÎnclinaŃi victima spre partea
lezată, susŃinîndu-I capul şi umerii,
iar genunchii fiindu-I îndoiŃi. 3 MonitorizaŃi victima
• + CHEMAłI AMBULANłA • MonitorizaŃi victima şi notaŃi cu regu-
laritate semnele sale vitale—nivelul
reacŃiei, pulsul şi respiraŃia—pînă la
sosirea ajutorului.
Leziuni spinale
Leziunile spatelui pot fi grave, deoarece ele pot afecta măduva spinării, care conŃine nervii
ce controlează multe dintre funcŃiile corpului. O afecŃiune a măduvei spinării poate pro-
voca paralizia corpului mai jos de locul lezat. Dacă victima a căzut rău, în special de la
înălŃime, dacă victima are o leziune la cap sau dacă a pierdut orice senzaŃie şi nu se poate
mişca, suspectaŃi întotdeauna o leziune spinală. Leziunile spatelui pot fi agravate din
cauza îngrijirii incorecte. ÎngrijiŃi o victimă conştientă după cum se descrie mai jos. În ca-
zul unei victime inconştiente, vezi mai jos.

• Prevenirea altor • Haine/şervete • Slăbiciuni în spate
leziuni • Plapume • Durere acută sau “şocuri electrice” în membre şi/sau
• Transportarea • Foi şi stilou trunchi
urgentă a vic- • Incapacitate de a simŃi sau de a mişca picioarele, în caz
timei la spital că leziunea este în partea de jos a spatelui

• Incapacitate totală de a mişca membrele, dacă leziunea
este la nivelul gîtului
1 łineŃi victima nemişcată

• RecomandaŃi-I victimei să nu se mişte.
• Îngenunchind la capul victimei, puneŃi-
I mîinile pe ambele părŃi ale capului
pentru a-l susŃine şi aliniaŃi capul, gîtul
şi coloana vertebrală.
2 SusŃineŃi capul, gîtul şi

umerii
• UtilizaŃi haine sau şervete rulate pen-
tru a proteja şi a susŃine capul, gîtul şi
umerii victimei. IMPORTANT
• AcoperiŃi victima cu o plapumă. • Nu mişcaŃi victima, decît în cazul cînd
• + CHEMAłI AMBULANłA consideraŃi că viaŃa sa este în pericol.

• ÎngenunchiaŃi la capul victimei şi puneŃi-I mîinile pe ambele părŃi ale capului pen-
tru a-l susŃine şi aliniaŃi capul, gîtul şi coloana vertebrală.
• În caz de necesitate, eliberaŃi căile respiratorii ale victimei utilizînd metoda
împingerii maxilarului. PuneŃi-I mîinile voastre pe ambele părŃi ale feŃei sale cu
vîrful degetelor pe colŃurile maxilarului. RidicaŃi-I uşurel maxilarul cu degetele,
avînd grijă să nu-I înclinaŃi capul spre spate.
• VerificaŃi respiraŃia victimei.
• Dacă respiră, continuaŃi să-I susŃineŃi capul.
• RugaŃi pe cineva să + CHEME AMBULANłA
• Dacă este necesar să lăsaŃi victima singură pentru a merge să chemaŃi voi-înşivă
ambulanŃa sau dacă nu puteŃi Ńine deschise căile sale respiratorii prin împingerea
maxilarului, puneŃi victima în poziŃie de recuperare, Ńinîndu-I în acelaşi timp capul
şi bustul aliniate.
• Dacă victima nu respiră, începeŃi resuscitarea.
• MonitorizaŃi şi notaŃi cu regularitate semnele sale vitale—nivel de reacŃie, puls şi
respiraŃie—pînă la sosirea ajutorului.
Leziuni ale piciorului

Ruperea piciorului este o leziune gravă. Femurul este alimentat din abundenŃă cu sînge şi
ruperea sa poate cauza o hemoragie internă serioasă. Fluierul piciorului stă direct sub
piele şi, în caz de fractură, poate ieşi prin piele, fapt care poate provoca o infecŃie.

• SusŃinerea pi- • Pansament steril • Durere, inflamaŃie şi pierderea mişcă-
ciorului lezat rilor
• Transportarea • Posibilă apariŃie a şocului
urgentă a vic- • Rană deschisă, osul rupt fiind vizibil
timei la spital • Piciorul fracturat poate părea mai
scurt
• Talpă, posibil călcîi, întors pieziş
1 SusŃineŃi piciorul
• AjutaŃi-I victimei să se aşeze încetişor.
• StabilizaŃi cu atenŃie şi susŃineŃi piciorul, Ńinînd mîinile
la încheieturi, mai sus şi mai jos de locul fracturii.
2 ÎngrijiŃi rănile
• AcoperiŃi toate rănile cu pansamente sterile.
3 AcordaŃi îngrijire împotriva şocului

• ContinuaŃi că susŃineŃi piciorul pentru a preveni orice mişcare pînă la sosirea ambu-
lanŃei. În caz de necesitate, acordaŃi îngrijire împotriva şocului.
Leziuni ale gleznei

LuxaŃia gleznei se produce în rezultatul extinderii sau ruperii ligamentelor, care menŃin
oasele unite la încheieturi. De obicei, asemenea leziuni sunt foarte dureroase şi simp-
tomele pot fi uşor confundate cu cele ale unei fracturi a osului. LuxaŃia gleznei se produce
cînd muşchii şi tendoanele se rup din cauza unei mişcări bruşte sau a unei contracŃii vio-
lente. Ambele leziuni se produc frecvent în timpul activităŃilor sportive.

• Reducerea inflamaŃiei • Comprese reci • InflamaŃie
• Transportarea victimei • PernuŃă din • Durere şi slăbiciune
la spital, în caz de ne- bumbac sau lînă • Incapacitate de a mişca glezna
cesitate, sau acordarea
ajutorului medical • Bandaj rulat sau de a sta pe membrul afectat
• ÎnvineŃire treptată
IMPORTANT
• În cazul cînd suspectaŃi o luxaŃie sau
2 BandajaŃi glezna
• AplicaŃi o pernuŃă din bumbac-lînă pe
o deformare a gleznei, urmaŃi proce-
gleznă şi apăsaŃi uşurel.
dura OGCR
• FixaŃi pernuŃa cu un rulou de bandaj,
lăsîng degetele neacoperite.
O G C R • VerificaŃi circulaŃia sîngelui în degete la
Odihnă GheaŃă Compresă Ridicare fiecare 10 minute.
• Dacă suspectaŃi că victima are o lezi- 3 RidicaŃi membrul

une gravă, de exemplu, are dureri • RidicaŃi şi susŃineŃi membrul lezat pentru a
mari şi nu poate mişca piciorul afec- reduce afluxul de sînge spre leziune şi,
tat, prin urmare, pentru a reduce învineŃirea.
• Dacă leziunea pare a fi minoră, recoman-
daŃi-I victimei să se odihnească, iar în caz
• TRIMITEłI SAU DUCEłI VICTIMA
de necesitate—să solicite ajutor medical
LA SPITAL
1 AplicaŃi comprese reci

• AjutaŃi-I victimei să se aşeze sau să se culce.
• SusŃineŃi glezna într-o poziŃie confortabilă, de
exemplu—pe genunchiul vostru.
• Dacă leziunea s-a produs chiar acum, răciŃi
glezna, aplicînd comprese reci tmp de 10 min-
ute, apoi re-evaluaŃi leziunea. ReaplicaŃi com-
prese reci la intervale de 10 minute timp de
pînă la 30 minute, în caz de necesitate
Leziuni ale genunchiului Crampele

Este greu de stabilit dacă o persoană şi-a rupt Această durere poate apare brusc şi este de
rotula sau are cartelajul ori un ligament afectat. obicei cauzată de contracŃia unui singur
Dacă staŃi la îndoială în această privinŃă, îngrijiŃi muşchi sau a unui grup de muşchi. Crampa
victima după cum se descrie mai jos. Rotula se
poate fi atenuată prin întinderea muşchilor
poate fractura în urma unei lovituri directe sau
afectaŃi.
poate crăpa în urma unei forŃe violente din
partea muşchilor coapsei, care sunt legaŃi de ea.
Scopul vostru
Scopurile voastre VeŃi necesita • Atenuarea durerii
• Transportarea • Pernă/haine
urgentă a vic- • Rulou din bumbac-lînă
timei la spital • Rulou de bandaj La mînă
• ÎntindeŃi degetele îndoite ale mîinii
victimei, trăgîndu-le uşurel îndărăt.
SEMNE ŞI SIMPTOME • MasaŃi mîna pentru a atenua crampa,
• Durere extremă dacă încă mai durează.
• InflamaŃie
La picior
• ÎntindeŃi degetele îndoite ale piciorului
1 SusŃineŃi piciorul victimei, trăgîndu-le uşurel în sus.
• AjutaŃi-I victimei să se culce. • AjutaŃi-I victimei să se ridice uşurel.
• StabilizaŃi şi susŃineŃi piciorul său într-
o poziŃie confortabilă.
• PuneŃi-I o pernuŃă sub genunchi şi un
rulou din haine şi/sau perne în jurul
piciorului.
2 BandajaŃi genunchiul
• RăsuciŃi în jurul genunchiului un ban-
daj moale, cum ar fi unul din bumbac-
lînă.
• FixaŃi–l cu un rulou de bandaj.
La gambă
• ÎntindeŃi genunchiul victimei şi trageŃi
piciorul de fluier cît mai tare posibil.
• MasaŃi uşurel muşchii gambei.
În dosul coapsei
• ÎndreptaŃi genunchiul victimei, trăgînd
piciorul în sus şi înainte, apoi apăsînd
uşurel, dar ferm pe genunchi.
IMPORTANT
• Crampa poate surveni, dacă o per-
soană a transpirat abundent. Pentru
a atenua asemenea crampe, daŃi-I
victimei multă apă să bea.
Auto-testare
Acum, după citirea şi studierea capitolului despre îngrijirile de prim ajutor în caz de leziuni ale oa-
selor, articulaŃiilor şi muşchilor, verificaŃi dacă puteŃi răspunde la întrebările de mai jos.
.
1. Care dintre acŃiunile de mai jos trebuie 8. Care sunt posibilele complicaŃii în caz
să fie prioritare la îngrijirea unui picior de leziuni pelvice?
rupt ?
A Imobilizarea piciorului
B Reducerea inflamaŃiei prin răcorirea cu
apă
C Încurajarea victimei să încerce a sta Care este cea mai importantă prioritate
pe picior la îngrijirea unei victime, la care se
D Îngrijirea împotriva şocului suspectează un os rupt?
2 Ce este o fractură deschisă?
3 Care este riscul în caz de fractură

deschisă, ce nu apare la o fractură 10 Ce semnifică OGCP, în procedura
închisă ? OGCP?
R
I
C
4 Dacă suspecŃaŃi că victima are un E
os rupt, de ce nu trebuie să-I daŃi
nimic de mîncat, băut sau fumat ? 11 Cît timp trebuie Ńinută o compresă
rece pe o leziune a gleznei?
5 Care este diferenŃa dintre o luxa-

Ńie şi o extindere?
12 Cum veŃi atenua o crampă în

muşchii gambei?
6 Cum se poate rupe de obicei clavi-

cula?
7 Care sunt semnele şi simptomele

unei fracturi a antebraŃului?

Modul O-1 Unitatea O1-2 Primul Ajutor ROM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul O-1 Unitatea O1-2 Primul Ajutor ROM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul EducaŃiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Proiectul de asistenŃă tehnică “PerfecŃionarea Sistemului de Instruire şi

Unitatea O 1-2- Primul ajutor

Autori: Carsten Huttemeier

UtilizaŃi chestionarul de la pagina xx pentru a testa gradul de înŃelegere a rolului vostru în

tor—AcŃiunile în caz de incident 1. AsiguraŃi securitatea

5. AcordaŃi primul ajutor

• AsiguraŃi-vă că nu vă expuneŃi nici unui pericol cînd vă apropiaŃi de locul

AcŃiunile în caz de accident rutier

1 ApelaŃi la serviciile de urgenŃă 3 IdentificaŃi riscurile

2 AvertizaŃi alte persoane 4 CăutaŃi victimele

1 Salvarea de pe maluri ale 3 łineŃi victima la cald

2 Cînd trebuie să intraŃi în apă

• Dacă victima este inconştinetă, scoateŃi-o din apă şi transportaŃi-o

Leziunile prin electrocutare

1 DeconectaŃi curentul electric AVERTISMENT

2 SeparaŃi victima de sursa 3 ÎngrijiŃi arsurile

Utilizînd un obiect din lemn, îndepărtaŃi vic-

Dacă totuşi nu este posibil de a separa vic-

StaŃi pe o carte pentru

Electricitatea de tensiune înaltă

AcŃiunile în caz de incendiu

1 SunaŃi alarma AVERTISMENT

2 EvaluaŃi pericolul 3 MergeŃi într-un loc sigur

Nu intraŃi într-o sală plină cu fum.

Dacă hainele unei victime sunt în flăcări

Evitarea unei infecŃii contagioase

SPĂLAłI MÎINILE PURTAłI MĂNUŞI ACOPERIłI RANA

Container pentru obiecte

Pungă pentru agenŃi

Gestionarea unui incident

AcŃiunile în caz de incident cu multiple victime

1 EvaluaŃi victimele 2 ApropiaŃi-vă de victimele incon-

3 ÎngrijiŃi victimele con-

Transportarea unei victime

Solicitarea ajutorului din partea altor persoane

1 FormulaŃi instrucŃiuni clare 2 UrmaŃi instrucŃiunile

• La sosirea serviciilor de urgenŃă, agentul

Solicitarea ajutorului necesar

PoliŃia, pompierii şi ambulanŃa, precum şi echipele de salvare în mine, munŃi, peştere şi

Doctor, asistentă medicală, moaşă, dentist,

Gaz, electricitate şi apă.

SOLICITAłI AJUTOR MEDICAL

cînd sunt necesare sfaturi privind îngrijirea.

DUCEłI SAU TRIMITEłI VICTIMA LA SPITAL

cînd este necesar tratament medical urgent.

Apelarea serviciilor de urgenŃă

• Numărul vostru de telefon.

• Numărul victimelor şi detalii privind leziunile, de exemplu "Un bărbat cu dificultăŃi de

• Detalii privind riscurile, cum ar fi substanŃe chimice.

1 FiŃi gata de a reacŃiona 2 ExaminaŃi simptomele

3 VorbiŃi despre ceea ce

Evaluarea iniŃială a unei victime

EVALUAłI SITUAłIA • Mai întîi, asiguraŃi-vă propria securi-

+ CHEMAłI AMBULANłA IMPORTANT

Evaluarea detaliată a victimei

Reconstituirea scenei incidentului

ÎncercaŃi să vă formaŃi un tablou complet al situaŃiei, punînd următoarele întrebări:

Determinarea modului în care s-a produs incidentul

Efectuarea unei examinări minuŃioase a victimei

1 Căutarea semnelor şi a simptomelor

2 ExaminaŃi capul şi gîtul

Depistarea indicilor externi

3 ExaminaŃi toracele şi abdomenul