texttt volsnteau cristian smecher

vIon este un roman social, obiectiv, interbelic, realist ?i modern scris de Liviu
Rebreanu ?i aparut �n anul 1920.

Liviu Rebreanu este creatorul romanului rom�nesc modern, deoarece scrie primul
roman obiectiv din literatura rom�na, Ion ?i primul roman de analiza psihologica
din proza rom�neasca, Padurea Sp�nzura?ilor.

Ion este primul roman obiectiv din literatura rom�na, fiind aparut �n anul 1920,
dupa o lunga perioada de elaborare, a?a cum �nsu?i autorul men?ioneaza �n finalul
operei, �ntre martie 1913 - iulie 1920. Apari?ia romanului a st�rnit un adevarat
entuziasm �n epoca, mai ales ca nimic din crea?ia nuvelistica de p�na atunci nu
anun?a aceasta evolu?ie spectaculoasa: �Nimic din ce e publicat �nainte nu ne putea
face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a �nceput ?i a
continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire, dar ?i fara indica?ii de
viitor�, nota Eugen Lovinescu. Criticul prime?te romanul Ion ca pe o izb�nda a
literaturii rom�ne, iar satisfac?ia sa este consemnata �n studiul �Crea?ia
obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion�. Pentru ini?iatorul modernismului rom�nesc, al
carui principiu de baza era sincronismul literaturii rom�ne cu cea europeana,
romanul Ion este cel care �rezolva o problema ?i curma o controversa�. Aceasta
afirma?ie a lui Lovinescu se refera la faptul ca apari?ia primului roman obiectiv
direc?ioneaza literatura rom�na catre valoare europeana ?i stinge polemica pe care
criticul o avea cu sama
Romanul �ncepe cu descrierea drumului care duce catre satul Pripas, la care se
ajunge prin �?oseaua ce vine de la C�rlibaba, �ntovara?ind Some?ul� p�na la Cluj,
din care se desprinde �un drum alb mai sus de Armadia� ?i dupa ce lasa Jidovi?a �n
urma, �drumul urca �nt�i anevoie p�na ce-?i face loc printre dealurile str�mtorate
(...), apoi cote?te brusc pe sub R�pile Dracului, ca sa dea buzna �n Pripasul pitit
�ntr-o scr�ntitura de coline�. La intrarea �n sat, �te �nt�mpina (...) o cruce
str�mba pe care e rastignit un Hristos cu fa?a spalata de ploi ?i cu o cunini?a de
flori ve?tede aga?ata de picioare�. Imaginea este reluata simbolic nu numai �n
finalul romanului, ci ?i �n desfa?urarea ac?iunii, �n scena licita?iei la care se
vindeau mobilele �nva?atorului, suger�nd destinul tragic al lui Ion ?i al Anei,
precum ?i via?a tensionata ?i necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia
Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc.

Ac?iunea romanului �ncepe �ntr-o zi de duminica, �n care to?i locuitorii satului

Pripas se afla aduna?i la hora tradi?ionala, �n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim
Oprea. Nu lipsesc nici frunta?ii satului, familia �nva?atorului Herdelea, preotul
Belciug ?i �bocotanii� care cinstesc cu prezen?a lor sarbatoarea. Hora este o
pagina etnografica memorabila prin jocul tradi?ional, vigoarea flacailor ?i
candoarea fetelor, prin lauta ?iganilor care compun imaginea unui ritm impetuos:
�De tropotele jucatorilor se hurduca pam�ntul. Zecile de perechi bat some?ana cu
at�ta pasiune, ca potcoavele flacailor scapara sc�ntei, poalele fetelor se
bolbocesc, iar colbul de pe jos se �nv�ltore?te, se a?aza �n straturi groase pe fe?
ele brazdate de sudoare, luminate de oboseala ?i de mul?umire�.

Lui Ion �i place Florica, dar Ana are pam�nt, a?a ca el �i face curte acesteia,
spre disperarea lui Vasile Baciu, tatal Anei, care se cearta cu Ion ?i-l face de
r�sul satului, spun�ndu-i �sarantoc�. Alexandru Glaneta?u, tatal lui Ion, a risipit
zestrea Zenobiei, care avusese avere c�nd se maritase cu el. Vasile Baciu, om
vrednic al satului, se �nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic
sporise averea ?i se g�ndea sa-i asigure fetei zestre atunci c�nd se va marita.

Ion, flacau harnic ?i m�ndru, dar sarac o necinste?te pe Ana ?i �l obliga astfel pe
Vasile Baciu sa i-o dea de nevasta �mpreuna cu o parte din pam�nturi. Ob?in�nd
avere, Ion dob�nde?te situa?ie sociala, demnitate umana ?i satisfacerea propriului
orgoliu.
�n celalalt plan, familia �nva?atorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea
natori?tii epocii.