Sunteți pe pagina 1din 1

CONCLUZII

Economia modernă este caracterizată de fenomenul creşterii mai rapide a necesarului


de resurse decât a posibilităţilor de procurare a acestora. Resursele au caracter limitat, în timp
ce cererea de resurse prezintă o accentuată tendinţă de creştere.
În urma analizei veniturilor publice, putem afirma faptul că evoluţia veniturilor publice
totale este destul de greu de analizat, având în vedere schimbările dese ce se produc asupra
factorilor ce influenţează mărimea acestora şi asupra sectoarelor economiei ce duc la formarea
acestor venituri. Având în vedere faptul că în unele domenii se produc creşteri economice, iar
în altele descreşteri, nu putem găsi o concluzie comună tuturor sectoarelor implicate în această
analiză, alta decât cea relevată de veniturile publice totale şi de evoluţia acestora în decursul
anilor.
Pe baza acestei analize, s-a putut observa că veniturile publice totale, de-a lungul anilor,
au crescut într-o proporţie mai mică sau mai mare, fiind influenţate de:
- factori economici, care imprimă o anumită evoluţie a produsului intern brut, ceea ce
poate să determine sporirea veniturilor impozabile;
- factori monetari, cum ar fi dobânda, creditul, masa monetară, care îşi transmit influenţa
prin preţ. Creşterea preţului, accentuarea fenomenelor inflaţioniste generează sporirea
resurselor din impozite şi taxe;
- factori sociali, care presupun redistribuire resurselor în scopul asigurării nevoilor de
educaţie, protecţie socială şi asigurări sociale, sănătate;
- factori demografici, reprezentaţi de sporul demografic şi de structura populaţiei;
- factori politici, care îşi manifectă influenţa asupra veniturilor publice prin intermediul
politicilor economice, în materie de impunere fiscală prin politica aplicată de forţele
aflate la putere;
- factori financiari, care au o influenţă directă asupra veniturilor publice, prin mărimea
cheltuielilor publice, prin creşterea sau descreşterea cheltuielilor, lucru ce permite
majorarea su scăderea nivelului prelevărilor fiscale.
În perioada analizată, veniturile publice pe locuitor au avut un trend ascendent, acest
lucru datorându-se nu numai creşterii veniturilor totale, ci şi scăderii numărului de locuitori,
iar ponderea veniturilor publice în PIB a avut un uşor trend ascendent, deoarerce s-a lărgit baza
de impozitare, s-au întărit controalele şi inspecţiile fiscale. Impozitele directe, la începutul
perioadei, aveau un aport mai mare la formarea veniturilor publice totale comparativ cu
impozitele indirecte, deoarece impozitul pe profit şi contribuţiile la asigurările sociale erau mai
mari, cotele acestora diminuându-se de-a lungul perioadei analizate.
Din cele prezentate, rezultă că impozitele şi taxele actuale devin instrumente
nemijlocite de conducere ale economiei, politica fiscală stabilind nu numai volumul şi
provenienţa resurselor financiare necesare statului, respectiv volumul şi destinaţia cheltuielilor
publice, dar şi obiectivele economice, sociale sau de altă natură ce urmează a fi atinse în
procesul mobilizării şi repartizării resurselor. Altfel spus, impozitele, taxele şi contribuţiile sunt
cele mai importante în realizarea veniturilor publice totale.

S-ar putea să vă placă și