Piata agricola

Piața este în general orice varietate de sisteme, proceduri, instituții, relații sociale sau infrastructuri
unde are loc comerțul, se schimbă bunuri și servicii, ceea ce e o parte constituentă a economiei. În
particular, piața este un loc special amenajat unde oamenii se ocupă cu comerțul.

În general, piaţa reprezintă totalitatea relaţiilor de vânzare şi cumpărare care au loc între agenţii
economici din cadrul unui anumit spaţiu economic1 . Datorită multitudinii şi diversităţii bunurilor
tranzacţionate pe piaţă, a complexităţii relaţiilor ce se stabilesc în cadrul acesteia, pot fi distinse
următoarele tipuri de piaţă:

a) după destinaţia bunurilor care fac obiectul schimburilor comerciale:

- piaţa bunurilor de consum personal final;
- piaţa factorilor de producţie.
b) după gradul de diversificare a bunurilor tranzacţionate:
- piaţa bunurilor omogene (sau uniforme);
- piaţa bunuri eterogene (sau diferenţiate).
c) după natura economică a mărfii care face obiectul schimbului:
- piaţa mărfurilor; - piaţa serviciilor;
- piaţa monetară;
- piaţa capitalului;
- piaţa valutară;
- piaţa forţei de muncă.
d) după forma materială a mărfii care face obiectul schimbului distingem piaţa principalelor produse:
- piaţa cerealelor;
- piaţa bumbacului;
- piaţa cafelei;
- piaţa legumelor;
- piaţa autovehiculelor etc.
e) după tipul de concurenţă:
- piaţă cu concurenţă perfectă;
- piaţă cu concurenţă imperfectă.
f) după existenţa sau inexistenţa obiectului şi momentul tranzacţiei:
- piaţă reală;
- piaţă fictivă.
g) după timpul în care se transferă obiectul tranzacţiei la cumpărător:
- piaţă la vedere;
- piaţă la termen.
h) după locul de desfăşurare a relaţiilor de schimb:
- pieţe locale;
- regionale;
- naţionale;
- internaţională;
- mondială.
Piaţa agricolă este o piaţă distinctă, al cărei obiect îl reprezintă schimburile de produse agricole
(produse eterogene, în cele mai multe cazuri perisabile, destinate consumului în stare proaspătă sau în
urma unor transformări primare minime). Produsele care înglobează activităţi secundare şi terţiare, şi
pot fi stocate şi conservate o anume perioadă de timp poartă denumirea de produse agroindustriale, iar
piaţa pe care sunt tranzacţionate constituie piaţa agroindustrială. Piaţa agricolă, comparativ cu alte
pieţe, are o serie de caracteristici ce impun o anumită specificitate acesteia. Specificitatea pieţei agricole
este dată de următoarele elemente: tipul de concurenţă (concurenţă imperfectă, preţul este influenţat
pe lângă raportul dintre cerere şi ofertă şi de raporturile de forţe dintre agenţii economici participanţi pe
aceste pieţe, precum şi de intervenţiile puterii publice), gradul ridicat de atomizare al actorilor pieţei,
cerinţele consumatorului şi particularităţile produselor agricole, posibilitatea utilizării ca factori de
producţie a unor produse obţinute în interiorul agriculturii, organizare sectorului agroalimentar, nivelul
de dezvoltare economică a ţării etc.