Sunteți pe pagina 1din 4

PREDIMENSIONAREA ŞARPANTEI

1. ALCĂTUIREA ŞARPANTEI PE DIRECŢIILE TRANSVERSALE ŞI LONGITUDINALE

1.1 DISTRIBUŢIA FERMELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE

Se recomandă dispunerea fermelor principale în dreptul


cadrelor transversale, situate la distanţa «t».
Distanţa între două ferme adiacente «a» este de aproximativ 1.00
m, fiind aleasă între 0.90 m şi 1.20 m.
Pentru traveele de 3.60 m … 4.50, m se recomandă dispunerea
a trei ferme secundare între două ferme principale, distanţa «a» dintre
ferme fiind de 0.90 m … 1.20 m.

1.2 ALCĂTUIREA ÎN SECŢIUNE TRANSVERSALĂ

1.2.1 Dispunerea popilor

Popii se dispun – recomandabil – în dreptul nervurilor.

(a) Varianta cu 2 nervuri intermediare (b) Varianta cu 3 nervuri intermediare

1.2.2 Alegerea pantei şarpantei (α) (inclusiv a calităţii învelitorii)

(a) Criterii de alegere


• condiţie de pantă minimă şi maximă, în funcţie de calitatea învelitorii (stipulate în standarde, date de
furnizori);
• pantă recomandabilă pentru condiţii climatice;
• criterii estetice.

(b) Pante minime şi maxime (Conform STAS 3303/2-88)

Nr. crt. Tipul învelitorii Panta minimă Panta uzuală Panta maximă
cm/m cm/m cm/m
1 Ţigle solzi aşezate dublu 45 55...75 275
2 Ţigle solzi aşezate simplu 60 70...90 275
3 Ţigle trase 45 50...70 120
4 Tablă 15 30...60 Vertical
5 Şindrilă 60 70...180 Vertical

1
2. PREDIMENSIONAREA CĂPRIORILOR

2.1. SCHEMĂ STATICĂ

(a) Varianta cu 2 nervuri intermediare (b) Varianta cu 3 nervuri intermediare

Deschiderea de calcul pe orizontală a căpriorului: lo = 2l

2.2. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

2.2.1 Încărcări din greutate proprie (gn, gc)

(a) Greutate proprie căprior (gcn, gcc)


Pentru pre–predimensionare, considerând dimensiunile curente pentru căpriori: b = 13 cm; h = 15 cm:
gcn = b (m) * h (m) * γlemn (daN/m3) = 0.13 m * 0.15 m * 600 daN/m3 = 11.7 daN/m

Greutăţi specifice lemn – γlemn (STAS 10101/1-78): Lemn de răşinoase : stare uscată 600 daN/m3
stare umedă 800 daN/m3
Lemn de stejar : stare uscată 800 daN/m3
stare umedă 1000 daN/m3

(b) Greutate proprie învelitoare (ginvn, ginvc) (distribuită pe înclinat)


Greutatea proprie a învelitorii este distribuită pe înclinat.
Greutatea pe m liniar a învelitorii = greutatea pe m2 * distanţa între căpriori (a)

Greutate proprie învelitoare – ginvn ginvn U.M. n ginvc


conform STAS 10101/1-78 tabel 5
ţiglă solzi 2 rânduri 85 115
ţiglă solzi 1 rânduri 65 87.8
ţiglă trasă 50 67.5
ţiglă ceramică tip Tondach Csardas 36.4 daN/m2 1.35 49.1
ţiglă beton tip Bramac Alpina Clasic 43 58.0
ţiglă metalică tip Royal 6 8.1
tablă 30 40.5

ginvn daN/m= ginvn daN/m2 * a m = daN/m;


a = m (distanţa între căpriori)

2
(c) Încărcarea totală permanentă (gn, gc) (distribuită pe înclinat)
Încărcarea totală permanentă distribuită pe înclinat:
gn = gcn + ginvn daN/m
gc = gcc + ginvc daN/m

Tabel centralizator privind încărcările permanente:

Încărcări normate Coeficient Încărcări de


al încărcării calcul/metru
Denumirea încărcări pe m2 pe metru liniar n (daN/m)
învelitoare căprior (daN/m) gc
(daN/m2)
1. Greutate proprie căprior
2. Greutatea proprie învelitoare 1.35
3. Total încărcări permanente distribuite pe înclinată
(gn, gc)
4 Total încărcări permanente distribuite pe orizontală
(gorizn=gn/cosα), (gorizc=nx gorizn),

Încărcarea totală permanentă distribuită pe orizontală:


gorizn = gn / cos α daN/m;
gorizc = gc / cos α daN/m.

2.2.2 Evaluarea încărcărilor date de zăpadă (pn, pc)


Conform SR EN 1991-1-3:2005 / NA:2006 – Pentru situaţii de proiectare permanente/tranzitorii
(încărcarea din zăpadă este uniform distribuită pe orizontală):

(a) Încărcarea pe m2
S = µi*Ce*Ct*Sk (daN/m2), unde:

Coeficientul de formă(µi) al încărcării în funcţie de panta acoperişului(α)


α <30o µi =0,8
30o< α <60o µi = 0.8(60-α)/30
60o< α µi = 0

Sk - valoarea caracteristică a încărcării date de zăpadă pe sol în funcţie de amplasarea clădirii


Sk= 1.5 kN/m2 pentru Zona 1 SIBIU (150 daN/m2 )
Sk= 2.0 kN/m2 pentru Zona 2 COVASNA
Sk= 2.5 kN/m2pentru Zona 3 ROMAN

Ce - coeficient de expunere, pentru diferite topografii ale amplasamentului:


Expusă Ce=0.8 (Topografie expusă: zone întinse de teren plat, lipsit de adăpostire sau cu adăpostire
limitată, creată de natura terenului, construcţii înalte sau copaci.)
Normală Ce=1.0 (Topografie normală: zone unde nu se produce o spulberare semnificativă a zăpezii
din acţiunea vântului asupra construcţiilor, datorită naturii terenului şi prezenţei altor
construcţii sau a copacilor.
Adăpostită Ce=1.2 (Topografie adăpostită: zone unde construcţia analizată este mult mai joasă decât
terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii înalte)

Ct - coeficient termic – în funcţie de proprietăţile de conductivitate termică ale materialelor de construcţii, se reduce
încărcarea pe acoperişurile cu transmitanţă ridicată (mai mare de 1W/m2K). Particular la învelitoarea din sticlă poate să
apare fenomenul de topire a zăpezii datorită pierderilor de căldură, astfel se aplică o valoare redusă a coeficientului Ct
Ct = 1.0 – pentru ţigle

S = pn daN/m2

3
(b) Încărcarea pe ml:
pn = S * a = daN/m;
pc = pn * n = daN/m.

2.2.3 Încărcarea din vânt


Încărcarea din vânt – în faza de predimensionare – este neglijată, urmând a considera acoperitor influenţa
încărcărilor permanente, respectiv din zăpadă, prin supraevaluarea a deschiderilor de calcul, respectiv a modurilor de
rezemare.

2.2.4 Încărcarea totală (qn, qc)

Încărcări permanente distribuite pe orizontală Σgin / cos α n = 1.35 Σgic / cos α


Încărcări din zăpadă (pn, pc) pn n = 1.5 pc
Încărcări totale distribuite pe orizontală (qn, qc) qn = Σgin / cos α + pn qc = Σgic / cos α + pc

qn = gn + pn daN/m;
qc = gc + pc daN/m;

2.3. PREDIMENSIONARE CĂPRIORI

2.3.1. Condiţii de rezistenţă

σ = Mmax/W ≤ R
Mmax = qc * l02 /8 = daNm;
R = 100 daN/cm2
b = 0.8 * h; w = b * h2/6
3 6*M
h= 0.8*R
b = 0.8 * h m;

2.3.2. Condiţii tehnologice

– multiplu de cm întregi;
– dimensiunile uzuale standard;
– b = 0.8*h;

2.3.3. Condiţii de rigiditate

f = (5/384) * (qn *lo 4/E*I) ≤ fadm = lo /250


E= 100 000 daN/cm2; I=bh3/12 = cm4

S-ar putea să vă placă și