ALCHENE

 Definiţie
Sunt hidrocarburi nesaturate care conţin ca grupare funcţională o legătură dublă C=C.
Se mai numesc şi olefine.
 Formula generală
 Alchene aciclice CnH2n  Alchene ciclice CnH2n-2
 Nomenclatura
1. Denumiri IUPAC:
 Se formează înlocuind terminaţia an din alcani cu enă sau ilenă
 În catene, se notează cu cifra cea mai mică poziţia dublei legături pe catena cea mai lungă.
CH2 CH2 CH3 CH CH CH CH CH3
etena
CH3 CH3
4,5-dimetil-2-hexena ciclopentena
 Izomeria
 Alchenele prezintă izomerie de catenă, de poziţie, de funcţiune (cu cicloalcanii) şi izomerie geometrică

 Structura
 Atomii de carbon ai dublei legături a alchenelor se găsesc în stare de hibridizare sp2 şi formează
legături covalente simple C-C, C-H şi o legătură .
 geometria moleculei este plană cu unghiuri de valenţă de 120o
1.33 Å
H H 1.09 Å
1
C C
H H
 ALCHENE
 Proprietăţi fizice
 Primii termeni ai seriei sunt gazoşi, termenii mijlocii sunt lichizi iar cei superiori solizi
 T.f. ale izomerilor cis sunt puţin mai mici decât cele ale izomerilor trans
 Alchenele au densităţi mai mici decât apa (0.6-0.7 g/cm3)
 Proprietăţi chimice
 Alchenele sunt mult mai reactive decât alcanii corespunzători

1. Adiţia electrofilă la alchene

  +
C C + X Y C C C C
X Y X Y
ion de carboniu

 După această reacţie generală au loc următoarele reacţii de adiţie:

2
 ALCHENE
 
H X X=Cl, Br, I aditia hidracizilor
C C
H X
derivati halogenati

X X aditia halogenilor
C C X=Cl, Br
CCl4
X X
derivati dihalogenati

H H aditia hidrogenului
C C C C

alchena H H
alcani
  
H OH
C C aditia apei
H OH
alcooli

 
H SO 3H
C C aditia acidului sulfuric
H OSO3H
sulfati acizi de alchil
 
HO X aditia acizilor hipohalogenati
C C X=Cl, Br
X OH
halohidrine

3
 ALCHENE
2. Reacţii de oxidare ale alchenelor
 În funcţie de natura agentului oxidant, se poate rupe numai legătura  sau şi legătura  si legătura 
a. Epoxidarea alchenelor – decurge cu ruperea legăturii  se realizează cu peracizi, obţinuţi
in situ, din acizi organici şi conduce la trans-dioli OH
H +, HOH
C C + RCOOH C C C C
alchena O OH
epoxid trans-diol
b. Reacţia de hidroxilare – decurge sub acţiunea permanganatului de potasiu conducând la
cis-dioli şi serveşte la recunoaşterea dublei legături (are loc cu decolorarea soluţiei de
permanganat).
3 C C + 2 KMnO4 + 4 H2O C C + MnO2 + 2 KOH
OH OH
cis-diol
c. Oxidarea energică – se realizează cu agenţi oxidanţi (K2Cr2O7, KMnO4/H2SO4 sau
CrO3/CH3COOH la cald) şi decurge cu scindarea legăturii duble, conducând la compuşi carbonilici
sau acizi carboxilici. Reacţia este folosită la determinarea structurii compuşilor organici
K2Cr2O7/H+
R CH CH R' RCOOH + R'COOH
+
K2Cr2O 7/H
R2C CH R' R2C O + R'COOH
K2Cr2O7/H +
R CH CH2 RCOOH + CO2 + H2O

4
 ALCHENE
3. Reacţii de substituţie în poziţie alilică
a. Halogenarea în poziţie alilică – se realizează cu halogeni, la temperatură ridicată şi
întuneric, după un mecanism radicalic
500oC
CH2 CH CH3 + Cl2 CH2 CH CH2 Cl
propena clorura de alil
b. Autooxidarea în poziţie alilică – se realizează cu oxigen din aer sau cu peroxizi şi conduce
la hidroperoxizi.
R CH CH CH2 + O2 R CH CH CH2
H O OH
hidroperoxid
4. Reacţia de polimerizare
 În condiţii radicalice sau ionice, alchenele (numite monomeri) dau reacţii de poliadiţie, formând
polimeri (compuşi macromoleculari cu aceeaşi compoziţie elementară) prin desfacerea legăturilor .
nA An
grad
polimerizare
monomer polimer
 În macromolecule se repetă o anumită unitate structurală de un număr mare de ori, numit grad de
polimerizare (n)
 Cunoscând masa moleculară M a macromoleculei şi masa moleculară m a monomerului se poate afla
gradul de polimerizare
M=nm

5
 ALCHENE
 În reacţiile de polimerizare se utilizează monomeri vinilici de tipul:

HC CH2
R
CH2 CH2 HC CH2 HC CH2 HC CH2
etena
CH3 C6H5 Cl
propena stiren clorura de vinil
HC CH2 HC CH2 HC CH2
CN OCOCH3 COOCH3
acrilonitril acetat de vinil acrilat de metil
R
CH2 C
R
CH3 CH3 CH3
CH2 C CH2 C CH2 C
C6H5 CH3 COOCH3
metil-stiren izobutena metacrilat de metil
 Reprezentanţi. Utilizări
 Etena se obţine prin piroliza alcanilor inferiori şi este utilizată în sinteza organică pentru obţinerea
polietilenei, etilenoxidului, alcoolilor superiori, etc. De asemenea este folosită ca substanţă de coacere
pentru fructe si legume
 Propena este utilizată pe scară largă la fabricarea polipropilenei şi a acrilonitrilului.
 Butenele sunt comonomeri pentru cauciucuri.
 Stirenul şi -metil-stirenul sunt monomeri pentru fabricarea polistirenului şi a cauciucurilor sintetice.
6
 Legătura dublă o regăsim şi în compuşi naturali de tipul hormonilor şi vitaminelor
 ALCHINE
 Definiţie
Sunt hidrocarburi nesaturate care conţin ca grupare funcţională o legătură triplă CC. Se
mai numesc şi acetilene.
 Formula generală CnH2n-2
 Nomenclatura
1. Denumiri IUPAC:
 Se formează înlocuind terminaţia an din alcani cu ină
 În catene, se notează cu cifra cea mai mică, poziţia triplei legături pe catena cea mai lungă.
2. Denumiri uzuale:
 Alchinele se pot denumi ca derivaţi ai acetilenei (etina)
HC CH HC C CH2 CH3 H3C C C CH3
etina 1-butina 2-butina
acetilena etilacetilena dimetilacetilena
 Izomeria
 Alchinele prezintă izomerie de catenă, de poziţie şi de funcţiune (cu alchenele ciclice şi cu dienele)
 Structura
 Atomii de carbon ai triplei legături a alchenelor se găsesc în stare de hibridizare sp şi formează 2
legături covalente simple C-C, C-H şi 2 legături .
 Geometria moleculei este digonală, cu unghiul de valenţă de 180o
180o
H C C H 7
1.08 Å
1.22 Å
 ALCHINE
 Proprietăţi fizice
 Sunt substanţe cu polaritate redusă
 T.f. cresc cu creşterea masei moleculare fiind apropiate de cele ale alcanilor corespunzători
 Alchinele au densităţi mai mici decât apa
 Sunt insolubile în apă, dar uşor solubile în solvenţi organici uzuali: eter de petrol, tetraclorură de
carbon, acetonă

 Proprietăţi chimice
 Ţinând cont de structura lor, reacţiile alchinelor se împart în:
- reacţii de adiţie la legătura triplă
- reacţii ale hidrogenului acetilenic
- reacţii ale poziţiei propargilice
1. Reacţii de adiţie la alchine
a. Hidrogenarea alchinelor – în funcţie de condiţii, poate fi totală, până la alcani sau
parţială, până la alchene H2/Pd, Pb(OAc)2
R R
(cataliz. Lindlar)
C C
H2/Ni, Pt, Pd
H H
HC CH H3C CH3 cis-alchena
acetilena etan R C C R
1. Na, NH3(l) R H
2. H+, H2O C C
H R 8
trans-alchena
 ALCHINE
b. Adiţia halogenilor – în fază gazoasă sau solvent inert (CCl4)
R Br
+ Br2
R C C R + Br2 C C RCBr2CBr2R
Br R derivat tetraromurat

c. Adiţia hidracizilor – în prezenţa catalizatorilor electrofili (HgCl2)

R X
+ HX
R C C R + HX C C RCH2CX2R
H R derivat dihalogenat geminal

d. Adiţia apei la alchine (reacţia Kucerov)– în prezenţa acidului sulfuric şi a sărurilor

de mercur. Produsul de adiţie (enolul) suferă o tautomerie ceto-enolică, cu formarea
unui compus carbonilic.
R H
R C C R + HOH C C R C CH2 R
HO R O
enol instabil cetona

e. Adiţia acizilor organici – conduce la esteri vinilici

HC CH + CH3 COOH H2C CH
O C CH3
O
acetat de vinil
f. Adiţia acidului cianhidric – conduce monomeri vinilici
HC CH + HCN H2C CH
CN 9
acrilonitril
 ALCHINE
2. Reacţii de oxidare – se realizează în prezenţa ozonului sau a permanganatului de
potasiu în mediu alcalin şi conduc prin scindare oxidativă la acizi carboxilici
O 3, H2O

R C C R' RCOOH + R'COOH

KMnO4, HO-

3. Reacţii de polimerizare – depind de condiţiile de reacţie şi conduc la anulene

a. Dimerizarea acetilenelor – conduce la enine şi poliine.
CuCl/NH4Cl
2H C C H H C C CH CH2
vinil-acetilena
b. Trimerizarea acetilenelor – conduce la benzen sau alchil-benzeni
tuburi ceramice
600-800 oc
3H C C H

4. Reacţii ale hidrogenului acetilenic

 Legătura C-H marginală din alchinele terminale este relativ polară, având un caracter slab acid, care se
poate evidenţia prin formarea sărurilor cu metalele, numite acetiluri

10
 ALCHINE
a. Formarea acetilurilor metalelor alcaline – are loc la tratarea cu sodiu metalic
+ Na
H C C H + Na H C C Na+ Na+ C C Na+
-1/ 2H 2 -1/2H2
acetilura monosodica acetilura disodica

b. Formarea acetilurilor metalelor tranziţionale

R C C H + [Ag(NH3)2 ]OH R C C Ag++ H2O + NH3
R. Tollens acetilura de argint
 Acetilurile metalelor tranziţionale sunt stabile în apă dar în stare uscată sunt uşor explozibile la lovire.
Cele ale metalelor alcaline reacţionează violent cu apa.

 Reprezentanţi. Utilizări
 Acetilena se obţine prin descompunerea metanului sau prin reacţia carburii de calciu (carbid) cu apa.
Este folosită la sudură (arzătorul oxiacetilenic), la fabricarea aldehidei acetice şi a monomerilor vinilici
 În natură se regăsesc puţine substanţe cu structură alchinică, răspândite în mediul animal şi vegetal

11
 DIENE ŞI POLIENE
 Definiţie
Sunt hidrocarburi nesaturate cu două sau mai multe duble legături
 Formula generală diene CnH2n-2
 Clasificare
 Cu legături duble cumulate H2C C CH2
1,2-propadiena (alena)
 Cu legături duble conjugate H2C CH CH CH2
1,3-butadiena
 Cu legături duble izolate H2C CH CH2 CH CH2
1,4-pentadiena
 Nomenclatura
1.După regulile IUPAC:
 Polienele conjugate se denumesc adăugând sufixul dienă, trienă etc., la rădăcina
hidrocarburilor saturate, indicând prin cifre şi poziţia dublelor legături.

 Izomerie
 Dacă substituenţii la dubla legătură sunt diferiţi, prezintă izomerie geometrică.
H CH3 H H
Ex.: C C C C
H2C CH H H2C CH CH3
(3E)-1,3-pentadiena (3Z)-1,3-pentadiena

12
 DIENE ŞI POLIENE
 Proprietăţi
 Polienele cu duble legături izolate au proprietăţi similare alchenelor simple.
 În cazul polienelor cu legături cumulate şi conjugate, apar interacţii între electronii 
ai legăturilor duble, ceea ce conduce la proprietăţi speciale.
1. Reacţia de adiţie
 Dienele cu legături duble conjugate, în prezenţa acizilor halogenaţi sau a halogenilor
dau reacţii de adiţie în poziţiile 1,2 şi 1,4.
a. Adiţia acidului bromhidric: - 80oC
H C CH CH CH + H2C CH CH CH3
3 2
control
termodinamic Br Br
produs aditie 1,2 produs aditie 1,4
H 2C CH CH CH2 + HBr (80%) (20%)
butadiena
40oC H 3C CH CH CH2 + H2C CH CH CH3
control
cinetic Br Br
produs aditie 1,2 produs aditie 1,4
(80%)
b. Adiţia halogenilor: (20%)
H CH2Br
aditia 1,4 C C
BrH2C H
90%
E-1,4-dibrombutena
H2C CH CH CH2 + Br2
butadiena
aditia 1,2
H2C CH CH CH2
10% 13
Br Br
3,4-dibrom-1-butena