4fbf03a2 196907 1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: Conducător Ştiinţific:

Bogdan-Horaţiu SÂRB Lector. Dr. Valentin MIHAI
CLUJ-NAPOCA
2016
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI
PROIECT DE DIPLOMĂ
ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
Absolvent: Conducător Ştiinţific:

Bogdan-Horaţiu SÂRB Lector. Dr. Valentin MIHAI
CLUJ-NAPOCA
2016
Bogdan-Horaţiu Sârb Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud
ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI

BISTRIȚA – NĂSĂUD
Autor: Bogdan-Horaţiu SÂRB,
Coordonator științific: Valentin MIHAI
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Str. Mănăştur, Nr. 3-5, 400372,
Cluj-Napoca, România; bogdan_sarb93@yahoo.com;
REZUMAT
Prezenta lucrare, având titlul ,,Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al judeţului

Bistriţa-Năsăud” a avut ca şi scop aflarea opiniei turiştilor privind valorificarea şi posibilitatea de
dezvoltare a potenţialului turistic al acestui judeţ. Realizarea acestei lucrări a presupus
parcurgerea mai multor etape.
Prima etapă a fost etapa de studiere a literaturii de specialitate privind tema abordată,
respectiv, turismul; realizând familiarizarea cu termenii specifici. Apoi s-a trecut la studierea de
informaţii generale despre judeţ, în ceea ce priveşte turismul.
Atingerea scopului lucrării a fost posibil utilizân ca metodă de cercetare analiza SWOT,
respective chestionarul. S-au prezentat aspecte teoretice privind aceste două metode, apoi s-a
trecut efectiv la realizarea lor, respectiv la aplicarea asupra populaţiei. În ultima partea a lucrării
sunt prezentate rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor obţinute de la populaţie în
programul statistic Excel.
Conform datelor obţinute, subiecţii au fost foarte deschişi, dând dovadă de corectitudine
şi seriozitate în răspunsurile lor.Ca o părere generală asupra chestionarului, se poate afirma că
judeţul Bistriţa-Năsăud are un potenţial turistic ridicat, destul de bine valorificat, cu posibilităţi
de cazare diversificate, care practică tarife acceptabile, cu personal bine pregătit.
CUVINTE CHEIE
Dezvoltare turistică, turiști, cazare, obiective turistice, potenţial turistic
1
ANALYSIS AND TOURISM POTENTIAL BISTRIȚA – NĂSĂUD COUNTRY

Author: Bogdan-Horaţiu SÂRB,
Scientific Coordinator: Valentin MIHAI
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372,
Cluj-Napoca, România; bogdan_sarb93@yahoo.com;
ABSTRACT
The present paper, with the title, Analysis and tourism potential of Bistrita-Năsăud "was
written with the purpose of discovering the opinion of tourists regarding the value and the
possibility of improving and developing the factor of tourism for the county.
The actual work for developing the paper involved several steps, as following:
The first stage was represented by the process of studying the literature on the topic
addressed, namely, tourism, thus, achieving a familiarity with specific terms. Then general
information about the county in terms of tourism was taken into consideration.
Achieving the goal of the work was made possible using a specific analysis methods like
SWOT analysis and surveys. In the beginning theoretical aspects of these two methods were
presented and only after that, the process of implementing the methods on people was done.
The last part of the paper presents the results obtained by processing the data obtained
from the population with the help of the statistical program called Excel.
According to available data, the subjects were very open, showing fairness and
seriousness in their responses to their questionnaire. As a general opinion, we can say that
Bistrita-Nasaud has a high tourism potential, fairly well capitalized, and with diversified
accommodation and also practicing affordable prices with well trained staff.
KEYWORDS
Tourism development, tourist accommodation, tourist attractions, tourism potential
Cuprins
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU ........................................................................ 2
CAPITOLUL 1 CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA TURISM. FORME DE TURISM. ECONOMIA

TURISMULUI ................................................................................................................................................. 2
1.1 Turismul. Definiţii, concepte generale, funcţii şi aspecte generale ale acestuia ................... 2
1.2 Potenţialul turistic. Aspecte generale .................................................................................... 7
1.3 Turismul în România ............................................................................................................. 9
1.4 Importanţa turismului şi a cunoaşterii potenţialului turistic ................................................ 13
PARTEA II. MATERIAL ŞI METODĂ .............................................................................................................. 14
CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD ...................................................... 14
2.1 Descriere generală a judeţului Bistriţa-Năsăud ................................................................... 14

2.2 Prezentarea oraşelor şi staţiunilor turistice .......................................................................... 16
2.3 Prezentarea potenţialului turistic natural al judeţului Bistriţa-Năsăud ................................ 19
2.4 Prezentarea potenţialului turistic antropic al judeţului Bistriţa-Năsăud .............................. 21
2.5 Analiza infrastructurii generale şi specifice ale judeţului Bistriţa-Năsăud ......................... 23
2.6 Analiza SWOT pe potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în judeţul Bistriţa-Năsăud 31
CAPITOLUL 3.METODE ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE .......................................................................... 32
3.1 Ancheta sociologică ............................................................................................................. 32

3.2 Creearea instrumentelor de cercetare ................................................................................... 34
3.3 Tipuri de întrebări utilizate .................................................................................................. 35
3.4 Părţile de structură ale chestionarului .................................................................................. 35
3.5 Stabilirea eşantionului ......................................................................................................... 36
3.6 Culegerea informaţiilor şi creearea bazei de date ................................................................ 37
3.7 Analiza SWOT..................................................................................................................... 38
PARTEA A III-A. REZULTATE ŞI DISCUŢII ...................................................................................................... 39
CAPITOLUL 4. REZULTATELE ANCHETEI SOCIOLOGICE PRVIND ANALIZA................................................... 39
POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢLUI BISTRIŢA-NĂSĂUD ....................................................................... 39
CONCLUZII .................................................................................................................................................. 67
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................. 69
ANEXE ......................................................................................................................................................... 69
Introducere
Trăim zile în care turismul reprezintă un fenomen care carecterizează civilizaţia

actuală tot mai mult, introducând în această activitate din ce în ce mai multe tări. Receptiv la
populaţiile fiecărui stat în parte, turismul este un fenomen ce are o capacitate de adaptivitate
foarte rapidă pentru fiecare stat.
Prin prezenta lucrare, având ca titlu “Analiza şi valorificarea potenţialului turistic

al judeţului Bistriţa-Năsăud” am analizat din punct de vedere turistic judeţul Bistriţa-Năsăud.
Am început prima data prin studierea unei literature de specialitate pentru a fi mai familiar temei.
Ca metode de cercetare am folosit metoda analizei SWOT, mai exact a punctelor

tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor domeniului turistic în Bistriţa-Năsăud.
Ca o a doua metodă utilizată în lucrare a fost metoda anchetei sociologice ca instrument folosint
fiind chestionarul, fiind aplicat pe un esantion de 190 de persoane.
În urma analizei răspunsurilor celor chestionaţi, datele au fost introduse în

programul statistic Excel şi astfel s-au obţinut unele date importante, şi am tras anumite concluzii
care pot sta la baza unor recomandări pentru o mai bună valorificare a potenţialului turistic al
judeţului.
Cercetarea făcută de mine, poate reprezenta de asemenea un punct de plecare

pentru alte analize mai mari, mai elaborate, precum analiza turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud
sau chiar a întregii regiuni Nord-Vest.
1
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU
CAPITOLUL 1 CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA TURISM.

FORME DE TURISM. ECONOMIA TURISMULUI
1.1 TURISMUL. DEFINIŢII, CONCEPTE GENERALE, FUNCŢII ŞI ASPECTE GENERALE
ALE ACESTUIA
Turismul reprezintă călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), turiştii sunt acele persoane care “călătoresc
sau locuiesc în locuri din afara zonei în care locuiesc, pe o perioadă minimă de 24 de ore, dar nu
mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele, nelegate de exercitarea
unei activităţi remunerate în localitatea vizitată”.
Odată cu trecerea timpului, turismul devine tot mai popular, ajungând astfel ramura
economică cea mai puternic dezvoltată la nivel global. Potrivit Organizaţiei Mondiale a
Turismului, în anul 2004 s-au obţinut în acest sector circa 623 miliarde de dolari. La nivel
mondial turismul reprezintă în momentul de faţă cel mai important angajator global. Schimbările
majore din economia mondială au dus la creşteri semnificative ale producţiei turistice în fiecare
ţară, dar şi în reducerea sau chiar eliminarea barierelor politice dintre ţări, fapt care, după anul
1970 a condus spre o creştere semnificativă, extreme de bruscă a numărului călătoriilor şi a
ţărilor participante la activitatea turistică. (Cocean, 2002)
În fenomenul turistic se pot distinge două tipuri de relaţii; una de tip material, care se
referă la faptu că turiştii apelează la servicii contra cost, şi relaţii imateriale care fac referire la
contactul cu populaţia locală, cultura, tradiţiile, istoria zonei vizitate. (Snack O., Baron P.,
Neacşu N. 2001). Privind acest aspect reiese faptul că, inevitabil, turismul trebuie să fie definit în
strânsă legătura cu relaţiile ce se sudează între turist şi zona vizitată, precum şi relaţiile dintre
turist şi unităţile administrative ale zonei respective (culturale, politice, economice).
De asemenea, turismul are şi rol social şi cultural, fapt pentru care importanţa liberului
acces la turism, pregătirea unor mase de oameni pentru munca în domeniul turismului,
promovarea masiva a diferitelor forme de turism prezinta un mare interes, putând chiar să fie
considerată o strategie de dezvoltare a unei regiuni sau chiar a unei ţări. Legislaţia multor state
2
din lume recunoaşte dreptul la folosirea timpului liber în scop turistic, chiar în mod similar cu
dreptul la muncă.
Turismul poate fi privit şi ca fiind un aspect cultural, deoarece cultura unei regiuni, sau
ţări reprezintă tot ceea ce omul a creat până în momentul respectiv. Privit astfel, turismul
transpune printr-un act de cunoaştere informaţii, turistul, pe timpul deplasării sale dintr-un loc în
altul, analizând şi acumulând o cantitate însemnată de cunoştinţe în diverse domenii.
Se poate afirma că turismul devine una din cele mai complexe ramuri ale economiei
globale, în acest procest fiind implicată întreaga societate. Turismul, este considerat acţiunea prin
care se valorifică potenţialul natural si antropic al unei ţări, ducând la dezvoltarea lor, satisfăcând
astfel tot mai multe motivaţii umane. Dezvoltarea continuă a turismului, se concretizează prin
cererea unei game tot mai diversificate de bunuri şi servicii de consum, fapt care stimultează
structurile de produţie şi prestatoare de servicii, previzionând astfel o creştere a activităţilor
economice şi a consumului. (Cocean, 2002)
Căpătând atâta amploare, tursimul a căpătat atenţia unui volum impresionant de instituţii
şi specialist din cele mai deferite domenii, precum geografi, economişti, pshihologi, arhitecţi,
fiecare încercând să analizeze cât mai în detaliu fenomenul cu un grad de expansiune foarte
ridicat.
Conform studiilor şi cercetărilor legate de domeniul turismului s-au definitivat o serie de

termini specifici pentru aceasta sferă a economiei, adică a fenomenului numit turism. Astfel s-a
ajuns la un punct comun şi s-a definitivat ideea ca turismul reprezintă un fenomen social-
economic care defineşte societatea umană actuală, aflat în continuă creştere, care satisfice nevoia
umană de cunoaştere, de recreere şi recuperare fizico-psihică, îconditiile unei civilizaţii
solicitante, dar cu posibilităţi material superioare pentru majoritatea populaţiei. (Gheorghilaş,
2011)
Odată cu interesul foarte în detaliu pentru acest domeniu, fiind studiat foarte mult, s-a
dezvoltat o terminologie specifică, cu ajutorul căreia fenomenul de turism poate fi explicat mai
bine, spre o înţelegere mai uşoară şi de către publicul larg; din această listă fac parte termeni
precum: turism, turist, călător, fond turistic, infrastructură turistică, staţiune turistică, flux
turistic, produs turistic, piaţă turistică.
Definiţia general valabilă pentru turism este că reprezintă un fenomen social-economic

definitoriu pentru societatea umană actuală, aflat în continua creştere, satisfăcând nevoia umană
3
de cunoaştere, recreere. Turismul, pe de altă parte reprezintă o importantă ramură a economiei

naţionale, înregistrându-se în sectorul terţiar; cuprinzând totodată o serie de activităţi în
domeniul serviciilor, precum: furnizarea de informaţii, comercializarea de vacanţe, efectuarea
unor prestaţii de transport, cazare, tratament, agreement, sportive, etc.
Fenomenul de turism se materializează prin numărul de sosiri şi plecări din locul de

reşedinţă, respective locul de destinaţie. Acestea două se pot diferenţia datorită dorinţei
populaţiei de a scăpa de monotonie, de stresul cotidian, de a face mişcare, din dorinţa de a evada
de olbigativitatea de a muncii şi de a trăi într-o interdependenţă continuă. Plăcerea de a vizita
diferite locuri şi obiective turistice pentru plăcerea proprie, implicând deplasarea, respectiv şi
staţionarea în locul ales ca destinaţie pentru petrecerea timpului liber reprezintă un alt argument
pozitiv pentru turism.
Turistul, reprezintă actorul principal în fenomenul de turism. Se poate afirma că orice

persoana care se deplaseaza în afara domiciliului său pentru un interval de timp nedefinit, în scop
de destindere şi de refacere că reprezintă un turist. Etimologia termenului turist este o dispută
îndelungată şi veche, deoarece atât în limba engleză, cât şi în limba franceză reprezintă acelaşi
lucru, adică plimbare, călătorie, circuit. La nivel mondial, expertii Ligii Naţiunilor, afirmă că
orice persoană care călătoreşte timp de 24 de ore sau mai multe într-o altă ţară decât cea în care
are domiciliul este considerat turist. Uniunea Internaţională a Organismelor Oficiale de Turism
(UIOOT), o altă organizaţie internatională, cu obiect de studiu turismul, defineşte turisul ca fiind
orice persoană care vizitează un loc, altul decât cel de reşedinţă, pentru orice altfel de motiv,
decât acela de a desfăşra o activitate remunerate şi efectuând un sejur de cel puţin o înoptare,
poate fi considerat turist national; iar orice persoană care se deplasează într-o altă ţară decât cea
în care îşi are reşedinţa cu orice alt scop decât acela de a fi remunerate este turist international.
(Gheorghilaş, 2011)
Pentru a putea vorbi despre un turism de calitate este necesară o bază materială turistică
pe măsură. Această bază se referă la totalitatea tehnice şi edilitare, necesare asigurării serviciilor
pentru buna desfăşurare a actului de turism. Este necesară existent unei baze tehnico-materiale,
ce include: structurile de primire – capacităţile de cazare şi alimentaţie publică, structure de
agrement, structure de tratament, precum şi reţeaua de servicii aferete, precum transporturile şi
serviciile speciale. În cadrul bazei tehnico-materiale pof fi inculse şi căile de comunicaţie,
reţeaua de energie electrică şi termică, cea de apă potabilă, canalizare, serviciile poştale,
banzacre, medico-sanitare, etc (Geografia turismului, Aurel Gheorghilaş, 2011)
4
Pentru a definitiva cât mai amănunţit fenomenul turistic, facilităţile turistice au fost
împărţite în două mari categorii: facilităţi de bază, incluzând aici transporturile, cazarea,
alimentaţia, agrementul, divertismentul, şi facilităţile complementare, care cuprind acele servicii
care nu sunt dedicate în mod special turismului, mai exact acele servicii cu caracter general, de
care pot beneficia într-o măsură determinată şi turiştii.
De asemenea, pentru a putea discuta despre turism, este absolut necesar existenţa fluxului
turistic, element descries prin mişcarea în teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de provenienţă
spre cele receptoare. Această mişcare este determinată de factorul uman, fiind explicată prin
volumul de participanţi, posibilităţile fiecăruia sau de opţiunile acestora. Măsurarea fluxului
turistic se poate face prin intermediul a doi indicatori sintetici, şi anume densitatea circulaţiei
turistice, indicator ce se calculează ca raport între numărul total de sosiri şi populaţia ţării
respective sau ca raport între numărul total de sosiri şi suprafaţa ţării respective. Acest indicator
arată atracţia faţă de anumite zone turistice şi ce măsuri se impun pentru satisfacerea turiştilor
fără a suprasolicita zona respectivă. Un al doilea indicator ajutător este indicatorul general al
deplasărilor turistice, indicator care se calculează ca raport între numărul total de plecări şi
populaţia ţării respective, oferindu-ne informaţii referitoare la intensitatea plecărilor în vacanţă.
Probabil cele mai importante elemente al activităţii turistice o reprezintă produsul turistic
şi piaţa turistică. Produsul turistic face referire la materializarea ofertei turistice, care pe lângă
elementele de potential natural şi antropic, include şi acele elemente care defines producţia
turistică, respective ansamblul de servicii şi bunuri material care mobilizează forţa de muncă în
turism. Pe de altă parte, definind piaţa turistică, putem spune că reprezintă locul în care se
întâlneşte şi se confruntă cererea cu oferta de produse turistice, loc special amenajat, în care
cumpărătorii se întâlnesc cu producătorii de servicii turistice. Orice piaţă turistică este definită
prin elementele următoare: produsul turistic pe care îl vinde, producătorii de servicii turistice,
cumpărătorii de servicii turistice, locul în care se desfăşoară actele de vânzare-cumpărare şi
intervalul de timp în care se desfăşoară.
Referitor la evoluţia turismului în mileniul nostru, se poate spune că în ciuda faptului că

au existat atacuri teroriste, incertitudini economice şi politice, fluctuaţii ale ratei de schimb
valutar, creşteri ale preţului petrolului, circulaţia turistică international şi-a continuat ritmul
pozitiv, depăşind chiar aşteptările celor mai optimişti specialişti în domeniu. Astfel, în anul 2007
s-a ajuns la cifra de 897,7 milioane de sosiri la nivel mondial, această cifră fiind rezultatul
intensificării concurenţei şi a accentuării politicii de divesificare a ofertei turistice.
5
Odată cu criza economică, au avut loc schimbări de cifre la nivel mondial; în anul 2009,
la nivel mondial s-a produs o scădere de 3,8%, însemnând aprox. 35 milioane de turişti,
comparativ cu anul 2008. Cele mai afectate regiuni au fost Europa şi America, ambele
înregistrând scăderi de 4,9%, ceea ce înseamnă 23,7 milioane de turişti pentru Europa şi 7,2
milioane de turişti pentru America. Totuşi a existat şi o regiune care şi-a păstrat calea
ascendentă, fiind vorba despre Africa, cu o creştere de 3,7%, adică de 1,6 milioane de turişti.
(Cristureanu, 2006)
În mod surprinzător, în anul 2010, turismul şi-a revenit mult peste aşteptări în urma
şocului de pe urma crizei mondiale, ajungându-se la cifra record de 940 milioane de sosiri la
nivel international, o creştere de 6,6%, adică de 58 de milioane de sosiri faţă de anul precedent.
Potrivit datelor obţinute de UNWTO, la nivelul întregii lumi, repartiţia procentuală a sosirilor
turistice international s-a făcut în anul 2010 astfel: Europa 50,7%, Asia şi Pacific 21,7%,
America 15,9%, Orientul Mijlociu 6,4%, Africa 5,2%.(Cristureanu, 2006)
În ceea ce priveste încasările pe domeniul turistic, s-au estimat că în anul 2010 încasările
au ajuns la 693 miliarde de euro la nivel mondial, ceea ce înseamnă că valoarea medie a încasării
a fost de 740 euro. Cea mai mare pondere din aceasta sumă a avut-o Europa, unde încasările s-au
ridicat la suma de 306,4 miliarde de euro, cea mai mare pondere având-o Europa Mediteraneană.
Privind încasarea pe turist, media europeană a fost de 650 de euro pe turist, însă cu fluctuaţii de
la 700 de euro pe turist în Europa Occidentală şi Mediteraneană şi 780 euro pe turist în Europa
Nordică, până la 380 de euro pe turist în Europa Centrală şi de Est.
Cea mai mică sumă înregistrată de o zonă de pe urma turismului a fost în zona Orientului
Mijlociu, respective 37,9 miliarde de euro şi Africa, cu 23,9 miliarde de euro; valoarea încasării
medie oscilând în jurul valorii de 4-500 de euro pentru Africa şi 620 de euro pentru Orientul
Mijlociu. (Cristureanu, 2006)
Turismul, căpătând astfel o importanţă economică tot mai mare, a început să prezinte un
interes din ce în ce mai mare şi pentru analiştii de specialitate, analizânt tot mai amănunţit acest
fenomen de anvergură. Specialiştii din aces domeniu, au început să împartă fenomenul de turism
în mai multe categorii. Există mai multe variante de criterii în care a fost împărţit turismul, după
bunul plac al fiecarui analist; însă cea mai des utilizată este următoarea: a) după criteriul distanţei
întâlnim turism de distanţă mică, turism de distanţă mare, turism de distanţă foarte mare; b) după
criteriul duratei călătoriei: turism de scurtă durată de 1-3 zile, turism de durată medie, turism de
lungă durată; c) după criteriul provenienţei: turism intern, turism international; d) după criteriul
6
numărului de participanţi: turism individual, turism de grup; e) după criteriul organizării: turism
organizat, turism semiorganizat, turism neorganizat; f) după criteriul modului de desfăşurare în
timp: turism continuu, turism sezonier, turism de circumstanţă; g) după criteriul mijloacelor de
transport utilizate: turism pedestru, turism rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian; h)
după criteriul vârstei participanţilor: turismul grupei tinere, turismul grupei mature; turismul
grupei vârstnice; i) după criteriul economico-social: turism social, de masă, turism particular; j)
după criteriul particularităţilor regiunii de destinaţie: turismul la obiective turistice, turismul în
localităţi turistice, turismul în staţiuni turistice.
Potrivit literaturii de specialitate din România, cea mai recentă clasificare a turismului,
aparţine geografilor ieşeni I. Muntele si C. Iaţu. Aceştia clasifică turismul astfel: a) criteriul
temporal: weekend, sejur, transit, croazieră; b) criteriul localizării şi al motivaţiei: turism litoral,
turism alpin, turism lacustru, turism citadin, turism fluvial, turism cultural, turism frontalier,
turism rural-etnografic; c) criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de masă,
turism expeditionar, turism cinegetic, turism cultural-sportiv, pelerinaj; d) criteriul geografic:
turism specific climatului temperat, climat specific climatului polar, turism specific climatului
tropical.
1.2 POTENŢIALUL TURISTIC. ASPECTE GENERALE
Potenţialul turistic defineşte ansamblul elementelor naturale şi antropice dintr-o anumită

zonă, teritoruiu, ţară prin care este stârnit interesul turiştilor, ducând la realizarea de activităţi
turistice. Deseori, termenul de potenţial turistic este înlocuit cu termenul de destinaţie turistică.
Încercând o primă definire clară a fenomenului turistic, E. Guy Treuler, spune în 1880
“un fenomen al timpurilor modern, bazat pe necesitatea de refacere a sănătăţii şi schimbare a
mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate faţă de frumuseţile naturii, rezultat al
dezvoltării comerţului, industriei şi perfecţionării mijloacelor de transport.”
Potenţialul turistic reprezintă ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi

care se prestează unei amenajări pentru vizitare şi pentru primirea călătorilor. Existenţa
potenţialului turistic este benefică deoarece permite valorificarea din punct de vedere economic a
zonei respective. Potenţialul turistic cel mai ridicat este în zonele în care se remarcă prin
complexitate, atât din punct de vedere natural, cât şi antropic.
7
Putem observa două elemente care intră în component potenţialului turistic: fondul
turistic natural şi fondul turistic antropic, două elemente între care se leagă o corelaţie. Fondul
turistic natural se referă la diveristate genetică precum structuri litologice, forme şi microforme
de relief, elemente de hidrografie, compoziţia asociaţiilor vegetale, dar şi prin anumite însuşiri
ale acestuia, precum clima, starea vremii, etc. Referitor la fondul turistic antropic putem afirma
că acesta reuneşte o gamă largă si variată de elemente ce pot fi grupate în edificii şi elemente cu
funcţie turistică şi manifestări antropice cu funcţie turistică. (Erdeli şi Gheorghilaş, 2006)
Modul în care se face valorificarea produselor turistice şi a resurselor create într-o

anumită zonă, depinde în cea mai mare măsură de dinamica dezvoltării economiei naţionale a
unei ţări, de politica de ansamblu pe care o are ţara respective, de facilităţile oferite vizitatorilor,
etc. Astfel se crează ideea că ideea de potenţialul turistic însumează totalitatea valorilor natural,
culturale, economice, care în urma acţiunii umane, pot deveni obiecte de atracţie turistică.
În afară de prezenţa resurselor care compun fondul turistic sunt necesare lucrări de
amenajare şi echipare, investiţii de capital şi un volum considerabil de muncă. Totodată, despre
potenţialul turistic nu se poate povesti fără a se face referire la prestaţiile de serviciile turistice,
servicii care sunt din ce în ce mai diversificate şi la nivel calitativ tot mai ridicat, încercând să
acopere într-o măsură tot mai mare preferinţele si exigenţele turiştilor şi vizitatorilor potenţiali.
Criteriile de identificare ale potenţialului turistic se referă la structura şi complexitatea

componentelor cu valenţe turistice, la acele particularităţi care individualizează elementele
cadrului natural şi le fac atractive pentru turişti. Criteriile se referă la dispunerea treptelor de
relief, gradul de complexitate a unităţilor de relief şi tipurile de relief (glaciar, vulcanic, carstic,
eolian), prezenţa formelor de relief deosebite (peşteri, stânci, chei, pasuri), gradul lor de
accesibilitate, modul de concentrare sau dispersie al formelor de relief, gradul de fragmentare,
analiza treptelor hipsometrice (munţi înalţi >2000m, mijlocii 1000-1500m, scunzi 700-1000m).
(Melinda Cândea şi colaboratorii, 2000: 48)
În strânsă legătură cu potenţialul turistic sunt şi infrastructura turistică, structurile de

primire şi serviciile complementare, făcând referire şi la factori ce descriu factorii generali ai
existenţei umane: ospitalitate, obiceiuri, varietatea şi calitatea serviciilor prestate pentru buna
desfăşurare a activităţilor turistice.
În ceea ce priveşte atractivitatea cadrului natural putem spune că este influenţată de

următoarele caracteristici: valoarea peisagistică a unităţilor de relief existente în teritoriu,
calităţile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, calitatea repartiţia şi densitatea
8
elementelor componente ale hidrosferei, biodiversitatea floristică şi faunistică, care poate oferi
elemente de cunoaştere ştiinţifică si ecologică. (Melinda Cândea şi colaboratorii, 2000)
1.3 TURISMUL ÎN ROMÂNIA
România, datorită faptului că se bucură de un potential turistic bogat şi variat, se alătură

statelor cu tradiţie în turism, acestu lucru aducându-i statutul de destinaţie de vacanţă
recunoscută şi apreciată în întreaga lume. Un factor determinant pentru acest lucru a fost situaţia
economico-socială şi situaţia politica, elemente care au influenţat statutul României pe piaţa
turistică internatională, dar şi să-i acorde turismului un rol imporntant în economia naţională.
În ceea ce priveşte activitatea turistică a ţării noastre, se poate afirma că de-a lungul
timpului, atât component internă, adică circulaţia internă, cât şi component externă, adică
circulaţia internatională, au întâlnit diverse episoade ale dezvoltării, fiind determinate de
evenimentele majore din economia mondială şi nivelul de implicare al fiecărui stat. Dintre
elementele ce şi-au pus amprenta asupra activităţii turistice putem aminti o serie de factori
pozitivi precum: globalizarea şi internaţionalizarea vieţii economice, pătrunderea tehnologiei în
economie, intensificarea procesului de intergrare şi cooperare la nivel global, dar şi factori
negativi precum extinderea şomajului, a sărăciei, perioadele de criză. Împreună cu acestea,
desigur, evoluţiile individuale ale fiecărui stat au rol determinant în activitatea turistică.
Circulaţia turistică internatională se subdivide în două componente, mai exact în sosiri

(incoming) şi (outgoing), cu comportament diferit. Conform statisticilor oferite de Institutul
Naţional de Statistică, se observă că referitor la numărul de sosiri de turişti străini în România, se
disting trei perioade diferite; perioada de debut, mai exact după momentul în care au început
înregistrările statistice, o prima etapă care este marcată practic de o evoluţie ascendentă. Astfel
că în anul 1981 s-a înregistrat anul record al sosirilor de turişti străini, mai exact 7 mil, o creştere
de 10 ori mai mare decât în 1966 şi de 3 ori faţă de 1970, perioadă care se suprapune perioadei
de plină dezvoltare a economiei româneşti, industrializare masivă şi a relaţiilor de schimb
internaţional foarte bună.
O a doua etapă în evoluţia circulaţiei turistice internaţionale în România, o reprezintă

perioada anilor 1982-1989, perioadă în care se înregistrează un uşor declin al numărului de turişti
9
străini în România. Aceasta corespunde unei perioade de stagnare sau chiar declin al economiei
româneşti, şi unei politici de izolare pe plan internaţional.
Ca o ultimă etapă, se poate considera perioada de după anul 1989, an important în istoria
României, an după care se poate spune că turismul românesc intră într-o nouă eră. Au fost reluate
legăturile cu partenerii europeni, s-au conturat noi relaţii cu parteneri din Orient, asftel ca în
noile condiţii, turismul să cunoască din nou o creştere; astfel ca numărul de sosiri de turişti să
crească de la 4.850 mii în 1989 la 6.532 mii în 1990. Însă neavând o bază materială foarte bine
pusă la punct, fără a fi susţinută de transformările din economia românească nu a favorizat o
creştere îndelungată ci numai de moment, asftel că până în 2002 număul de turişti a scăzut.
Aceste etape au fost reflectate şi în locul pe care l-a ocupat România în topul ţărilor
receptoare de turişti şi implicit în cota de piaţă. România a decăzut astfel de pe un loc în primele
15 ţări preferate ca destinaţie turistică mondială şi cu o cotă de piaţă de 2,5% în anul 1981, pe un
loc 40 în ierarhia mondială, respectiv locul 20 în ierarhia europeană, cu o cotă de piaţă de 0,8%.
Tabelul 1.1 Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în România în perioada 2000-2015

Ani Total sosiri Total înnoptări Durată sejur Modificare aboslută Dinamica faţă de
(mii persoane) (mii persoane) (zile/turist) faţă de 2000 2000 %
sosiri înnoptări sosiri înnoptări
2000 4920 17647 3,59 - - - -
2001 4875 18122 3,72 -45 475 99,1 102,7
2002 4847 17277 3,56 -73 -370 98,5 97,9
2003 5057 17845 3,53 137 198 102,8 101,1
2004 5693 18501 3,28 718 854 114,6 104,8
2005 5805 18373 3,16 885 726 118,0 104,1
2006 6216 18992 3,06 1296 1345 126,3 107,6
2007 6972 20593 2,95 2052 2947 141,7 116,7
2008 7125 20726 2,9 2205 3079 144,8 117,4
2009 6141 17325 2,82 1221 -322 124,8 98,2
2010 6072 16051 2,64 1152 -1595 123,4 90,95
2011 7031 17979 2,55 2111 332 142,9 101,8
2012 7686 19166 2,49 2766 1519 156,2 108,61
2013 7943 19362 2,43 3023 1715 161,4 109,7
2014 8465 20280 2,39 3545 2633 172,0 114,92
2015 9930 23519 2,36 5010 5872 201,8 133,27
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarului statistic naţional, 2016, INSSE, Bucureşti
10
Începând cu anul 2003, numărul de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri successive

până în 2008, iar în anul 2009 faţă de 2000, nivelul turiştilor a sporit cu 24,8%, iar cel al
înnoptărilor s-a redus cu 1,8%.
Din punct de vedere al distribuţiei zonelor din care vin cei mai mulţi turişi către România,
observăm că cei mai mulţi sunt din Europa, respective 95%, 3/5 dintre aceştia fiind chiar din
ţările vecine, Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria. Această se explică prin distanţele
scurte dintre ţările de origine şi România, prin limbile asemănăoare, prin istoria relative comună
În ceea ce priveşte plecările turiştilor români în străinătate, este evident că trebuie

remarcată creşterea spectaculoasă a numărului acesotra după 1990, atunci când în 1990 s-a atins
numărul de 11,3 mil. faţă de 898 mii în 1989 şi faţă de variaţii în jurul valorii de 1 mil în
perioada 1985-1989, valoare care se menţine ridicat, 9-10 mil anual, până în 1995. (Economia
turismului ediţia a III-a, Rodica Minciu). Drept cauze al acestui fenomen, se poate considera
deschiderea politică de dupa 1989, şi facilităţile oferite de guvernul român turiştilor potenţiali şi
receptivitatea celorlalte ţări europene faţă de cetăţenii români. Prin acest flux de turişti care
pleacă în afara graniţelor ţării, România devnie dintr-o ţară receptoare într-una emiţătoare, fără a
uita să amintim de potenţialul turistic ce dovedeşte statutul de ţară receptoare. Datorită faptului
că după anul 1995 unele state au introdus obligativitatea unui minim disponibil de cheltuieli de
500€, dar şi ca rezultat al deteriorării condiţiilor de viaţă în România, numărul plecărilor de
turişti din România a scăzut considerabil.
Tabelul 1.2 Evoluţia plecărilor turiştilor români în străinătate
Anii Plecări de turişti - mii

1970 255
1975 805
1980 1.711
1985 1.147
1990 11.275
1995 5.737
2000 6.388
2002 5.757
2004 6.972
2008 13.072
2010 10.905
2012 11.149
11
2014 12.299
2015 13.118
Sursa: Anuarul statistic naţional, 2016, INSSE, Bucureşti
Referitor la preferinţle turiştilor români, ei se îndreaptă în mod special spre ţările

europene, în 2002 în proporţie de 97,8%, în mod deosebit către ţările vecine sau din apropiere:
Ungaria 35,2%, Bulgaria 8,7%, Turcia 6,5%.
Din punct de vedere al scopului călătoriilor românilor în străinătate, cei mai mulţi turişti
români ce părăsesc graniţele ţării, au ca scop principal ,,odihna, recreerea şi tratamentul, cu o
pondere de 88,9% în 1998, personal însoţitor de bord, 6,4%, turism de afaceri şi motive
personale 3%, şi micul trafic de frontier 1,7%.
Tabelul 1.3 Înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică în perioada 2009-20015

Regiunea 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Dinamica
2015/2009
%
Nord-Est 1509550 1372623 1556366 1633749 1614345 1710437 1934306 128,13
Sud-Est 4423728 3734288 4050309 4492150 4186623 4294722 4918408 111,18
Sud-
1674366 1564697 1677887 1775164 1715207 1714876 1909901 114,06
Muntenia
Sud-Vest
Oltenia 1441604 1290263 1486267 1565613 1567021 1537262 1727528 119,83
Vest 1676496 1504943 1682795 1672222 1755149 1829515 2233754 133,23
Nord-Vest 2098589 1884543 2084552 2111697 2113735 2287467 2713820 129,31
Centru 2665298 2719381 3311637 3677081 4037579 4244860 5042039 189,17
Bucuresti- 1835779 1980397 2129626 2238446 2373012 2660902 3039584 165,57

Ilfov
Total 17325410 16051135 17979439 19166122 19362671 20280041 23519340 135,75
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarului statistic naţional, 2016, INSSE, Bucureşti
Privind repartiţia preferinţelor turiştilor români cazaţi pe teritoriul României în funcţie de

zonă, observăm că cele mai multe înnoptări sunt înregistrate în zona de Sud-Est, fapt ce se
explicăprin intensitatea activităţii turistice şi formele de turism practicate în zonă.
12
Tabelul 1.4 Preferinţele turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare

Tipuri de unităţi Structura sosirilor
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Hoteluri şi moteluri 83,46 82,79 81,30 80,50 81,45 81,62 80,68 80,11 80,34 77,65
Hosteluri 0,32 0,45 0,56 1,39 1,39 1,54 1,74 1,84 2,10 2,50
Cabane turistice 0,73 0,83 0,98 0,89 0,83 0,79 0,79 0,86 0,89 0,77
Campinguri şi 1,26 1,21 1,50 1,32 1,28 1,14 0,94 0,75 0,59 0,90
unităţi de tip căsuţă
Vile turistice şi 3,97 3,74 4,08 4,26 3,62 3,39 3,47 3,45 2,93 3,12
bungalouri
Tabere de elevi şi 2,67 2,12 1,98 2,34 1,93 1,53 1,04 1,00 1,17 0,99
preşcolari
Pensiuni turistice 3,86 4,50 4,62 4,69 4,99 5,16 5,65 6,18 6,27 7,07
Pensiuni 2,41 2,87 3,58 3,88 3,76 4,12 4,72 5,14 5,33 5,82
agroturistice
Alte unităţi de 1,32 1,49 0,93 0,73 0,75 0,71 0,97 0,67 0,38 1,18
primire turistică
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Sursa: Anuarul statistic naţional, 2016, INSSE, Bucureşti
Turiştii din România, cea mai iportantă parte dintre ei au preferat ca unitate de cazare
hotelurile şi motelurile, astfel ca în anul 2015, 77,65% din totalul sosirilor înregistrate în
România au fost la hoteluri si moteluri, urmând apoi 7,07% în pensiuni turistice, 5,82% pensiuni
agroturistice celelalte procente repartizându-se între pensiuni turistice, vile turistice, bungalouri,
tabere pentru elevi şi preşcolari şipensiuni agroturistice.
1.4 IMPORTANŢA TURISMULUI ŞI A CUNOAŞTERII POTENŢIALULUI TURISTIC
Privind turismul ca latură a economiei mondiale, se poate afirma că s-a impus intr-o
manieră importantă în epoca contemporană, în special prin ascensiunea sa foarte rapidă, mai ales
în contextul economico-social al ultimelor decenii. Această ascensiune a turismului a atras după
sine un volum mare de investiţii necesare pentru crearea bazei material şi dezvoltării unui sistem
atât de necesar pentru a oferi soluţii pentru petrecerea superioară a timpului liber, menţinerea
echilibrului biologic şi fiziologic al omului modern.
13
Datorită expansiunii foarte rapide pe care a avut-o turismul, acesta a căpătat o impornanţă
deosebit de ridicată, fiind considerat cel mai dinamic fenomen al societăţii contemporane.
Turismul are efecte economice pe care le genereaza pe toate planurile, de la simularea creşterii
economiei mondiale, ameliorarea structurii sociale, valorificarea resurselor natural,
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. (Implicaţii economice şi sociale ale calităţii serviciilor din
turismul românesc, Oana Maria Rezeanu, 2011)
După anumite studii realizate de Organizaţia Mondială a Turismului, s-a stabilit că

efectele turismului pot fi grupate in trei categorii: efecte asupra strategiei globale de dezvoltare a
unei ţări (zone) sau efecte globale, efecte parţiale asupra economiei naţionale şi o ultimă
categorie, efecte externe, în domeniul socio-cultural, fizic şi cel al resurselor umane.
PARTEA II. MATERIAL ŞI METODĂ
CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEŢULUI BISTRIŢA-

NĂSĂUD
Prezenta lucrare, având titlul “Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al judeţului
Bistriţa-Năsăud” a avut ca scop principal aflarea opiniei populaţiei privind importanţa unei
valorificări cât mai eficiente a potenţialului turistic al judeţului. Pentru a atinge acest scop s-au
folosit două metode distincte; metoda anchetei sociologice, având ca instrument chestionarul şi
metoda analizei SWOT, prezentând punctele tari, punctele slabe, oportunităţile, respectiv a
ameninţărilor din punct de vedere turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud.
2.1 DESCRIERE GENERALĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
Bistriţa-Năsăud reprezintă un judeţ din partea de nord a României, în limba maghiară este
numit Beszterce-Naszód megye, iar în limba germană Kreis Bistritz-Nassod. A fost înfiinţat în
anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj, din raioanele Bistriţa şi Năsăud. Cea mai
mare parte a teritoriului judeţului actual a făcut parte mai devreme din Judeţul Năsăud
(interbelic), respectiv Comitatul Bistriţa-Năsăud (antebelic).
14
Judeţul Bistriţa-Năsăud este un judeţ ce face parte din grupa de dezvoltare Nord-Vest, ce
se învecinează la nord cu judeţul Maramureş, la est cu judeţul Suceava, spre sud cu judeţul
Mureş, iar la vest, cu judeţul Cluj. Reşedinţa şi centrul cultural, educaţional şi economic fiind
reprezentat de oraşul Bistriţa. Suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud este de 5.355 km pătraţi, ceea
ce reprezintă aproximativ 2,2% din suprafaţa totală a României. Din punct de vedere
administrativ, judeţul este împărţit astfel: un municipiu, 3 oraşe şi 58 de comune cu 235 de sate.
Judeţul include zona de legătură dintre Carpaţii sudici şi Podişul Transilvaniei, bazinul de
sus al Someşului Mare şi afluenţii săi, cât şi o mica parte din bazinul mijlociu al râului Mureş.
Referitor la relieful judeţului Bistriţa-Năsăud putem afirma că are un relief variat, distribuit în
formă de amfiteatru spre Câmpia Transilvaniei. Relieful fiind alcătuit în principal din trei zone:
a) o zonă montană (48% din suprafaţa totală a judeţului), incluzând partea muntoasă a
lanţului Carpaţilor Estici, partea nordică şi central a limitei muntoase incluzând
masivele Ţiblea, Suhard, Bârgău şi Călimani;
b) o zonă deluroasă (49,3% din suprafaţa totală a judeţului), mai exact partea central şi
vestică a judeţului;
c) o zonă de luncă (2,7% din suprafaţa totală a judeţului), care se exinde de-a lungul
cursurilor principale de apă, în special a râului Someşul Mare şi a afluenţilor.
Relieful judetului este predominant deluros şi muntos, fapt pentru care întâlnim o floră
diversificată. Dacă în depresiuni, de-a lungul râurilor şi a teraselor avem de-a face cu culture de
cereale, culturi tehnice şi legume, în munţi întâlnim o faună bogată, ocrotită de lege, cum ar fi:
vulturul negru, barza neagră, cocşul de munte, adevărate monumente ale naturii.
Relieful judetului este predominant deluros şi muntos, fapt pentru care întâlnim o
floră diversificată. Dacă în depresiuni, de-a lungul râurilor şi a teraselor avem de-a
face cu
Referitor la infrastructura transporturilor, ea este una destul de bine pusă la punct, peste
media naţională, în ciuda faptului că doar o mica parte din drumurile publice sunt modernizate,
gradul de modernizare al judeţului fiind de aproximativ 25%. Judeţul Bistriţa-Năsăud este
străbătut de drumul european E60, dinspre Ungaria, Oradea-Cluj-Braşov-Bucureşti, existând şi
alte drumuri europene în apropiere. Cel mai important tronson de circulaţie a judeţului rămâne
însă DN 17, necesitând însă reparaţii.
15
Reţelele de apă potabilă din judeţ sunt sub nivelul aşteptat de cetăţeni, la momentul actual
doar 54,8% din populaţie dispunde de apă potabilă curentă. Reţeaua de canalizare reprezintă însă
o problemă mai accentuate, deoarece doar 5,4% dintre localităţile judeţului dispun de reţea de
canalizare, mult faţă de media naţională de 21%.
2.2 PREZENTAREA ORAŞELOR ŞI STAŢIUNILOR TURISTICE
Bistriţa. Municipiul Bistriţa reprezintă oraşul de reşedinţa al judeţului Bistriţa-Năsăud.

Lucruri precum ospitalitatea localnicilor, tradiţiile numeroase, istoria bogată, îmbinate cu
modernismul şi spiritualitatea, fac din aces oraş un important centru turistic din centrul turistic al
Transilvaniei. Prima atestare documentară scrisă a oraşului Bistriţa datează 1264, prima
menţiune făcâdu-se în anul 1241.
Devoltarea puternică a oraşului au dus la crearea unor structure arhitecturale importante,

unele din ele existând şi astăzi. Dintre acestea putem aminti:
- Biserica gotică, cu turnul înalt de 75 de metri; construcţie începută în anul 1470,
finalizată în 1564;
- fosta biserică a minorităţilor din secolul al XIII-lea;
- complexul comercial Sugălete;
- casa Argintarului ridicată în secolul XVI-lea;
- zidurile vechii cetăţi a Bistriţei şi Turnul Dogarilor – unul din bastioanele de apărare
ale oraşului.
Năsăud. Reprezintă al doilea oraş ca importanţă în judeţ, după municipiul Bistriţa. Este
centrul unei vechi Românii populare, adică a unei regiuni etno-istorice, devenită multiculturală.
Oraşul are o puternică tradiţie în învăţământ, fiind printer puţinele localităţi unde existau şcoli
confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (acualul Colegiu Naţional
,,George Coşbuc” şi Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”). Referitor la legăturile externe,
oraşul Năsăud este înfrăţit cu următoarele oraşe Mandello del Lario din Italia (2009), Mlawa din
Polonia (2010), Alexandreia din Grecia (2011) şi Kavadaci din Macedonia (2012).
Ca obiective turistice ale oraşului Năsăud putem aminti:
16
- Muzeul Grăniceresc Năsăudean, deschis în 1931, care funcţionează într-o clădire

declarată monument istoric (Şvardia- fosta reşedinţa a ,,Regimentului 2 grăniceresc”);
- Muzeul Memorial ,,Liviu Rebreanu” din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi
,,Liviu Rebreanu”;
- Casa Memorială ,,George Coşbuc”, din satul Hordou (astăzi Coşbuc), aflat pe drumul
national ce duce spre judeţul Maramureş;
- Statuia ,,Lupa Capitolina”, simbol al latinităţii poporului român, donată de dr. Traian
Gheorghe Dascăl şi soţia sa Nadia;
- Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, înalt de 2,50 m, fiind
iscripţionat cu mesajul ,,Eroilor morţi în războiul cel mare, făcându-şi datoria”.
Beclean. Oraşul este atestat documentar din 1235 sub denumirea de Bethleem.
Reprezintă un oraş cu importanţă majoră în transportul feroviar, deoarece este un important nod
feroviar, dar şi în transportul rutier, deoarece este tranzitat de drumul european E576. În ceea ce
priveşte turismul, oraşul Beclean nu are atât de multe obiective turistice, dar putem aminti:
- Biserica Reformată-Calvină, care a fost construită în secolul al XV-lea, în stil gotic;
această biserică adăpostind mormintele familiilor nobiliare maghiare Bethlen si
Banffy;
- primul Castel Bethlen, de pe latura nordică a Pieţei Libertăţii, edificat în secolul al
XVIII-lea, în stil baroc;
- al doilea Castel Bethlen, de pe latura vestică a Pieţei Libertăţii, care găzduieşte la ora
actuală Şcoala Generală Grigore Silaşi.
Sângeorz Băi, este cunoscută ca staţiune balneară îcepând cu secolul al XVII-lea,

localitatea fiind recunoscută ca oraş în anul 1960. Apa minerală cu care a fost înzestrată
localitatea, curgând prin zece izvoare, a făcut ca localitatea să devină o localitate importantă a
turismului românesc, îndrăgită de turişti, în special de cei care suferă de afecţiuni ale aparatului
digestive şi reumatismale, care necesită tratament climacteric. Capacitatea de cazare a staţiunii
este una destul de ridicată, hotelul ,,Hebe” cu 900 de locuri, dar şi hotelul ,,USGR” cu 600 de
locuri, care asigură pe lângă o serie de vile, pensiuni şi cabane, posibilităţi optime de cazare la
standarde de 1-3 stele. Staţiunea având ca punct forte şi aerul curat de munte, fiind sitată la
poalele Munţilor Rodnei.
17
Privind staţiunea din punct de vedere al obiectivelor turistice, putem aminti: Biserica din
lemn, Muzeul de Artă Contemporană, Mănăstirea Cormaia, Muzeul Cuibul Visurilor, Turnul cu
Ceas de la Biserica Ortodoxă, Izvoarele de apă mineral 1-10, Cariera de marmură, Valea
Borcutului, Valea râului Someşul Mare.
Staţiunea Piatra Fântânele este situată la poalele Munţilor Călimani, lângă Pasul
Tihuţa, la 45 km de Bistriţa, pe drumul European E58, are altitudinea de 1100m. Este vizitată în
special în sezonul rece, de turiştii pasionaţi de sporturile de iarnă, fiind dotată cu partie de ski de
300 m şi telescaun.
Staţiunea Colibiţa este una din cele două zone considerate ca având cel mai pur aer din
ţară, fiind situată în comuna Bistriţa-Bârgăului, între Munţii Bârgăului şi Călimani. Între anii
1923 şi 1975 a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică, dar cu timpul construcţiile s-au
degradat, staţiunea a dispărut astfel cu totul. În prezent încercându-se renaşterea staţiunii.
Punctul principal de atracţie fiind reprezentat de Barajul de la Colibiţa, în zonă putând fi
practicate şi activităţi precum: drumeţii, pescuit, alpinism, caiac, ciclism montan. De asemenea
există şi un izvor cu apă minerală.
Fig 2.1 Staţiunea Colibiţa

Sursă:Arhivă personală
18
Staţiunea Valea Vinului este situată la 8 km de Rodna, în partea de sud-est a Munţilor

Rodnei. Reprezintă o importantă staţiune balneoclimaterică, fiind dotată cu izvoare minerale. Ca
puncte de interes turistic întâlnim Lacul Ineu şi ruinele cetăţii Rodna.
2.3 PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC NATURAL AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-

NĂSĂUD
Relieful. Întâlnim masive muntoase, care îndeplinesc funcţii complexe de odihnă,

relaxare, sănătate, drumeţii şi sport: Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani. În zona de nord
domină vârfurile înalte precum vf. Pietrosul – 2303m, vf. Ineu – 2279m şi vf Ţibleş cu 1839m.
Aceste masive montane sunt străbătute de râuri precum Sălăuţa, Rebra, Anieş, râuri pe a căror
văi se crează trasee spre crestele munţilor.
Un alt important punct de atracţie al judeţului Bistriţa-Năsăud îl reprezintă Peştera de la

Izvorul Tăuşoarelor, având lungimea de 16 km, fiind foarte apreciată de specialiştii in domeniul
arheologiei, datorită prezenţei unor interesante cristale de gips şi a unor fosile cu mare interes
ştiinţific. Alte zone cu interes major din punct de vedere geologic se regăsesc în Sărăţel şi în
apropierea satului Domneşti, loc unde natura a creat sculpturi în gresie cu diferite forme:
Ciupercile, Femeia de piatră, Soldaţii. Acestea reprezentă atracţii naturale ale judeţului, ce
prezintă interes pentru turişti, mai ales prin faptul că sunt şi foarte accesibile, fiind în apropierea
drumurilor E58 şi a căii ferate ce leagă Şieu de Beclean.
Parcul Naţional Munţii Rodnei, este o rezervaţie naturală ce se întinde pe 46.400 ha,
fiind declarat Rezervaţie a Biosferei din 1979, datorită factorilor geologici şi geomorfici, cât şi
faunei şi florei pe care o deţine. De asemenea Munţii Rodnei oferă diferite posibilităţi de
practicare de diverse sporturi prin existenţa a numeroase pârtii de schi, amenajate şi neamenajate,
trasee montane pentru practicarea de sporturi extreme.
Munţii Călimani, important edificiu vulcanic, prezentând fenomene volcano-carstice

curioase, declarat asftel la rândul lui parc naţional, prezintă un punct de interes important pentru
turişti deoarece deţine în interiorul lui cratere uriaşe, de până la 10 km, fauna şi floră extreme de
diversificată, cu multe specii rare, întinzându-se pe o suprafaţă de aproximativ 2000 km pătraţi.
19
Munţii Bârgău, cu un important vârf montan, vf. Heniul Mare, cu altitudinea de 1611 m,
o zonă turistică de mare atracţie prin prezenţa conurilor vulcanice şi a pădurilor nesfârşite care
formeaza un peisaj pitoresc aparte.
Munţii Ţibleşului, cu înălţimi reduse, de până la 1800 m, cu cel mai înalt varf, fiind vf.
Măgura de 1842 m, situaţi la nord-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud, făcând trecerea spre
depresiunea Maramureşului prin pasul Şetref.
Clima este de tipul continental moderată, cu variaţii mari, în funcţie de treptele de relief,
cu vânturi din parea de nord-vest şi vest. Privind din punct de vedere al temperaturilor medii
anuale, în judeţul Bistriţa-Năsăud se înregistrează valori de 0 grade Celsius în zona montană, cu
altitudini de peste 1900m şi temperatura de 8.5 grade Celsius ca valoare medie anuală în zona
sud-vestică a judeţului. Valorile precipitaţiilor anuale depind de anotimp, în general depăşind
valorile medii anuale. Zăpada care îşi face prezenţa din noiembrie până în martie favorizează
practicarea sporturilor de iarnă. Zona Colibiţa – Piatra Fântânele, fiind o zonă cu o importantă
concentraţie de ozon şi ioni de iod, este o importantă zonă, datorită calităţilor aerului curat, tot
mai puţin existent în Europa.
Hidrografia. Principalul element al hidrografiei în judeţul Bistriţa-Năsăud îl reprezintă

Someşul Mare, existând de altfel şi lacuri glaciare, lacul Lala Mare, lacul Lala Mică din Munţii
Rodnei, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, având o importanţă pastoral şi turistică. Există
posibilitatea practicării turismului de weekend şi pescuit pe lacurile natural Budurleni şi Manic,
şi pe lacul antropic de la Colibiţa. Mai există aspecte ale hidrografiei favorabile dezvoltării
agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei.
Vegetaţia. În judeţul Bistriţa-Năsăud întâlnim specii de plante ocrotite prin lege precum:
tisa, zada, smârdarul, zâmbrul, floarea de colt, angelica narcisa, crucea voinicului, laleaua
pestriţă, fapt care favorizează tursimul ştiinţific. În Munţii Bârgăului există încă suprafeţe
ocupate de păduri, fapt care este benefic pentru concentraţia ridicată de ozon.
Fauna. Dispunând de zone montane greu accesibile, s-a creat un relief sălbatic, greu
accesibil, care au favorizat păstrarea unui fond natural variat, important pentru practicarea
turismului de vânătoare precum: capra neagră, marmota, ursul carpatin, râsul, acvila de stâncă,
buha, barza alba, corbul, cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, ciuful pitic.
20
2.4 PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ANTROPIC AL JUDEŢULUI

BISTRIŢA-NĂSĂUD
Potenţialului turistic antropic în judeţului Bistriţa-Năsăud are o semnificaţie din ce mai

importantă, deoarece acest judeţ a intrat treptat în sfera judeţelor ce prezintă interes turistic. La
nivelul judeţului întânim o multitudine de elemente antropice cu interes ridicat, de la ruine ale
unor construcţii romane – Castelul roman de la Orheiul Bistriţei, ruine medievale – ruinele
Cetăţii Ciceului şi Cetăţii Rodnei, biserica Evanghelică de la Herina şi Dumitra, locuri de
pelerinaj precum Mănăstirea de la Piatra Fântânele, Parva sau Nuşeni.
De departe, cele mai vizitate atracţii antropice sunt reprezentate de staţiunea Sângeorz-
Băi, dar şi de lacul artificial Colibiţa, în ultimii ani, dezvoltându-se tot mai mult, atrăgând mii de
turişti staţiunile Băile Figa, Valea Blaznei sau Valea Vinului.
Monumente istorice şi de arhitectură religioasă.

Biserica ortodoxă din comuna Şanţ, construită în perioada 1903-1906, având
picture interioară realizată de Octavian Smigelschi, fiind remacrabilă prin ţinuta îngrijită a
desenului şi armonia culorilor.
Biserica romano-catolică (sec XVIII) şi biserica ortodoxă, construită în stil
neobizantin din comuna Rodna.
Biserica ,,Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec XVIII), biserica ,,Sf. Arhangheli
Mihail şi Gavril” (sec. XVIII) din comuna Salva, sat Runcu Salvei
Biserica din lemn ,,Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din comuna Rebrişoara, sat
Rebrişoara.
Biserica ortodoxă ,,Buna Vestire”, construită în stil maramureşean între anii 1550-
1560, fiind reconstruită în 1751, păstrând icoane din 1747 realizate de Teodor Zugravul.
Biserica din lemn ,,Cuvioasa Parascheva”, construită în anul 1818, adăposteşte
icoane pe lemn şi obiecte de cult cu valoare artistică.
Muzee şi case memorial

Muzeul de artă contemporană din oraşul Sângeorz-Bâi care cuprinde, colecţii de
etnografie şi lucrări artă plastică ale artiştilor locali.
21
Muzeul memorial ,,George Coşbuc”, din comuna Coşbuc, sat Coşbuc, unde sunt
expuse obiecte care au aparţinut marelui poet, mobilier din casa părintească, cărţi, ediţii ale
operelor sale.
Colecţie muzeală din comuna Feldru, sat Feldru, care cuprinde obiecte etnografice
ale zonei, costume populare şi multe alte obiecte tradiţionale.
Muzeul sătesc din comuna Maieru, sat Maieru, care deţine mai mud de 6000 de
obiecte etnografice, precum unelte agricole, costume populare, documente istorice, harţi, schiţe,
fiind unul dintre cele mai mari colecţii săteşti din ţară.
Muzeul orăşenesc din oraşul Năsăud, cu secţii de istorie, entografie, artă, ştiinţele
naturii, adăpostit din 1946 în clădirea fostei cazarme Svarda (sec XVIII).
Muzeul memorial Liviu Rebreanu, situat în cartierul Liviu Rebreanu al oraşului
Năsăud, inaugurat la 2 iunie 1957.
Etnografie şi folclor.
Fig 2.2
Sursă: Arhivă personală
Comuna Salva, sat Salva: artă populară (port popular), arhitectură populară
(prelcrarea artistică a lemnului), creaţie populară (obiceiuri populare tradiţionale)
Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: manifestare tradiţională (serbarea folclorică
,,Primăvara rebrişoreană)
Comuna Şanţ, sat Şanţ: arhitectură populară tradiţională (casa cu tindă şi încăperi
de locuit), obiceiuri tradiţionale (,,Bere” – obicei străvechi desfăşurat în timpul sărbătorilor de
22
iarnă şi în cele 7 duminici ce urmează, în care băieţii şi fetele din localitate îşi pot etala cele mai
frumoase porturi populare)
Oraşul Sângeorz-Băi: manifestare tradiţională (,,Festivalul cântecului, jocului şi
portului popular someşan” ce se desfăşoară anual, vara).
Comuna Maieru, sat Maieru: artă populară (obiecte din piele frumos
ornamentate), creaţie artistică (Ansamblul de cântece şi dansuri populare ,,Cununa”), obiceiuri
populare tradiţionale calendaristice ,,Cununa”.
Comuna Telciu, sat. Telciu: arhitectură populară (prelucrare artistică a lemnului),
creaţie populara (formaţia corală)
Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: manifestare artistică, (,,Festivalul naţional de poezie
,,George Coşbuc”), creaţie populară (dansuri populare).
Ilva Mare şi Bârgău: dansuri, port popular; tradiţii: confecţionarea pieselor de port
şi a ţesăturilor de interior, confecţionarea vaselor de ceramic sau lemn, de uz casnic şi
gospodăresc.
Oraşul Năsăud: manifestare tradiţională anuală pe data de 15 mai ,,Parada portului
popular năsăudean”. Anul curent înregistrându-se un număr record de participant, peste 5000 de
persoane care au purtat cu mândrie portul popular, eveniment ce s-a bucurat de înregistrarea sa în
Cartea Recordurilor.
2.5 ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ALE JUDEŢULUI

BISTRIŢA-NĂSĂUD
Pentru ca o anumită zona să poată avea statutul de zonă cu interes turistic trebuie să
îndeplinească simultan două condiţii şi anume acelea de a avea resurse natural şi de alte elemente
care să prezinte interes pentru turişti şi să dispună de căi de acces, de transport, opţiuni
diversificate de cazare, de alimentaţie, de unităţi comerciale, de instalaţii şi de alte amenajări,
într-un cuvânt de baza materială şi infrastructura necesară activităţilor turistice. Baza materială a
activităţilor turistice cuprinde:
-structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică;
-structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică;
-structurile de primire turistică cu funcţiuni de tratament;
-structurile de primire turistică cu funcţiuni de agrement;
23
Îmbinarea a câtorva elemente precum asigurarea unor condiţii minime pentru deplasare,
sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului liber, alături de valorificarea corectă a potenţialului
turistic a unei zone, duce la obţinerea unui grad ridicat de satisfacţie a turiştilor.
Infrastructură generală. Judeţul Bistriţa-Năsăud reprezintă un important punct de

trecere pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, deoarece este străbătut de
Drumul European E58 (576) Dej, Jud. Cluj- Beclean- Şieu Măgheruş- Bistriţa- Prundu
Bârgăului- Pasul Tihuţa- Vatra Dornei, Jud. Suceava; din care derivă drumurile naţionale DN
15A, DN 17C şi DN 17D, de asemenea cu o importanţă majoră.
Principalele noduri de cale ferată din judeţ sun la Beclean, Sărăţel şi Salva.
Din punct de vedere al transporturilor al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa-Năsăud
este legat de Aeroportul din Cluj-Napoca, aflat la o distanţă de 125 km de municipiul Bistriţa şi
de Aeroportul din Târgu Mureş, aflat la o distanţă de 100km.
Tabelul 2.1 Reţele de alimentare cu apă şi cu energie termică în judeţul Bistriţa-Năsăud
2007 2014
Total Urban Total Urban
Reţeaua simplă de distribuţie a 784,3 453,3 1212,7 475,6
apei potabile (km)
Energie termică distribuită 5927 1865 6728 2048
(Gcal)
Sursa: Anuarul statistic al judeţulului Bistriţa-Năsăud, 2016, INSSE, Bucureşti
Infrastructură specifică.
Referitor la baza materială a turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud, putem spune că
în anul 2015 judeţul dispunea de un număr total de 44 de unităţi de cazare, din care 16 sunt
hoteluri, 1hostel, 3 moteluri, o vilă turistică, 7 cabane turistice, o tabără pentru elevi şi preşcolari,
8 pensiuni turistice şi 7 pensiuni agroturistice.
Putem face afirmaţii referitoare la gradul de dezvoltare al bazei materiale
analizând situaţiile principalilor indicatori: capacitatea de cazare existentă, capacitatea de cazare
turistică în funcţiune. Un alt indicator important şi de referinţă este coeficientul de utilizare a
capacităţii, coeficient care ne oferă informaţii despre măsura în care capacitatea de cazare este
folosită sau nu.
Unităţi de cazare existente în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Hotelul reprezită structura de primire turistică, amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri,
care pune la dispoziţia turiştilor camere, apartamente sau garsoniere, dotate corespunzător,
24
asigurând prestări de servicii specifice, care dispune de o recepţie şi de spaţii de alimentaţie în

incintă (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015). La nivel judeţului Bistriţa-Năsăud există la ora actuală
16 astfel de unităţi de cazare.
Hostelul reprezintă acea unitate de cazare care dispune de minim 3 camere, garsoniere
sau apartamente, dispuse pe niveluri, amenajate în spaţii care sunt destinate activităţilor de altă
natură decât cea turistică. Aceast tip de structură turistică îşi face prezenţa în judeţ doar printr-o
unitate. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Motelul reprezintă unitatea de cazare de obicei situate în afara localităţilor, de-a lungul
arterelor intens circulate, care oferă posibilităţi de cazare şi masă, dar în mod special de a parcare
în siguranţă a mijloacelor de transport. În judeţul Bistriţa-Năsăud existând 3 astfel de unităţi.
Vila turistică defineşte structura de primire turistică, de capacitate relative redusă, care
funcţionează în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni turistice sau în
alte zone sau localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii
specifice; pe raza judeţului existând doar o astfel de unitate. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Cabana turistică defineşte de asemenea o structură de cazare turistică de capacitate relativ

redusă, care funcţionează în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea,
alimentaţia şi servicii suplimentare, turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă în zone montane,
rezervaţii naturale sau alte zone cu obiective de interes turistic; în judeţul Bistriţa-Năsăud
existând 7 cabane turistice. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Taberele de elevi şi preşcolari sunt destinate cazării elevilor şi preşcolarilor, existând în

judeţ numai o singură astfel de unitate de cazare. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Pensiunea turistică reprezintă o unitate de cazare de până la 20 de camere, cu

posibilitatea de maxim 60 de locuri, care funcţionează în clădiri independente sau în locuinţele
cetăţenilor, asigurând spaţii special amenajate pentru cazarea turiştilor, oferindu-le posibilitatea
de pregătire şi servire a mesei. În momentul de faţă există 8 astfel de unităţi de cazare. (ANT,
Oridnul 65/2015 din 2015)
Penstiunea agroturistică, reprezintă de asemenea o unitate de cazare de până la 8

camere, funcţionând în clădiri independente sau în locuinţele cetăţenilor, asigurând pe lângă
cazarea şi oferirea de condiţii pentru pregătirea şi servirea mesei şi posibilitatea de a participa la
activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti; în 2015 existând în judeţ 7 astfel de pensiuni. (ANT,
Oridnul 65/2015 din 2015)
25
Tabelul 2.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire

turistică (număr de locuri)
Tipuri de structuri 2007 Pondere (%) 2015 Pondere(%)
de primire turistică
Hoteluri 2172 79,56 1845 70,71
Hosteluri 0 0 15 0,57
Moteluri 84 3,08 121 4,16
Vile turistice 14 0,51 12 0,45
Cabane turistice 34 1,25 131 5,02
Tabere de elevi şi 326 11,94 110 4,21
preşcolari
Pensiuni turistice 58 2,12 216 8,27
urbane
rurale
Total 2730 2609
Tabelul 2.3 Principalele unităţi de primire turistică existente în judeţul Bistriţa-Năsăud
Nr. UNITATEA Localizarea

TURISTICĂ
1. Hotel DRACULA Piatra Fântânele
2. Hotel SOMEŞUL Beclean
3. Hotel HEBE Sângeorz Bai
4. Hotel BISTRIŢA Bistriţa
5. Hotel CODRIŞORUL Bistriţa
6. Hotel COROANDE AUR Bistriţa
7. Hotel DECEBAL Bistriţa
8. Hotel SĂLĂUŢA Nasaud
9. Hotel CORA Bistriţa
10. Hotel SOMEŞUL Sângeorz Băi
11. Hotel DIANA Bistriţa
12. Hotel FLAMINGO Bistriţa
13. Pensiunea ŞTEFAN Bistriţa
14. Pensiunea BELVEDERE Herina
15. Pensiunea KM. 6 Unirea
16. Pensiunea SENIA Lunca Ilvei
17. Pensiunea Alexandra Lunca Ilvei
18. Pensiunea ROZA VÂNTURILOR Crainimăt
19. Pensiunea POPASUL PESCARILOR Beclean
20. Pensiunea ORIZONT Bistriţa
26
21. Pensiunea SIMONA Viisoara

22. Pensiunea ROBU II Bistriţa
23. Pensiunea Bistriciorul Colibiţa
24. Pensiunea TăutTour Susenii Bârgăului
25. Pensiunea Valea Străjii Mureşenii Bârgăului
26. Pensiunea Carpatia Colibiţa
27. Pensiunea Colibiţa Colibiţa
28. Pensiunea Gura Izvorului Colibiţa
29. Pensiunea Popas Cormaia Sângeorz Băi
30. Pensiunea Tihuţa Piatra Fântânele
Sursa: www.turistinfo.ro
Se observă conform Tabelului 2.2 că în anul 2007 a existat o capacitate de cazare mai
ridicată decât în anul 2015, probabil fapt care se datoreaza perioadei de criză economică prin
care a trecut România, implicit judeţul Bistriţa-Năsăud. Semnalăm de asemenea apariţia unui nou
tip de structură de cazare, care nu a existat în 2007, vorbind despre hosteluri, de asemenea se
remarcă o creştere a capacităţii de cazare în cabane turistice, aproape de 5 ori faţă de 2007,
numărul de locuri de cazare în taberele şcolare şi preşcolare s-a redus aproape de 3 ori din 2007
până în 2015, numărul de locuri de cazare în pensiunile turistice urbane crescând de 4 ori, iar
numărul de locuri de cazare în pensiunile rurale de aproximativ 3 ori din 2007 până în 2015.
2500 2172
2000 1845
1500
1000
500 326 216 159 2007

0 15 84121 14 12 34131 110 58 42
0 2015
Fig 2.1 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică
27
Tabel 2.4 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire

turistică (număr locuri-zile)
Tipuri de structuri 2007 Pondere (%) 2015 Pondere (%)

de primire turistic
Hoteluri 663878 86,37 532042 71,37
Hosteluri 0 0 2445 0,32
Moteluri 30036 3,90 44165 5,92
Vile turistice 434 0,05 0 0
Cabane turistice 1748 0,22 44075 5,91
Tabere de elevi şi 36840 4,79 5500 0,73
preşcolari
Pensiuni 14730 1,91 44728 6,00
agroturistice
Total 768626 745410
Se remarcă tendinţa de scădere a capacităţii în funcţiune a hotelurilor în 2015 faţă de

2007, apariţia unui nou tip de unitate din 2007 până în 2015, o creştere a capacităţii în funcţiune
a motelurilor şi o explozie a capacităţii în funcţiune a cabanelor turistice şi a pensiunilor turistice,
chiar dacă capacităţii totală în funcţiune a scăzut cu 23216 număr locuri-zile.
700000 663878
600000 532042
500000
400000
300000
200000
44165 44075 72455 44728 2007
100000 30036 36840 20960 14730
0 2445 434 0 1748 5500
0 2015
Fig. 2.2 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de

primire turistică
28
Tabel 2.5 Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică pe perioada 2003-2015
Judeţul Bistriţa- Capacitatea de cazare Sosiri (mii) Înnoptări (mii) Indicii de

Năsăud Existentă În funcţiune utilizare netă a
Anii (locuri) (mii locuri-zile) capacităţii în
funcţiune
2003 2752 729,1 71,3 298,1 40,9
2004 2915 808,0 65,0 235,0 29,1
2005 2660 839,1 65,8 274,8 32,7
2006 2705 834,5 71,2 260,7 31,2
2007 2730 766,9 72,6 253,3 33,0
2008 2728 818,0 67,6 239,1 29,2
2009 2689 704,2 52,0 178,9 25,4
2010 2626 718,7 53,0 137,9 19,2
2011 2752 757,1 57,8 143,9 19,0
2012 3101 831,0 66,2 164,6 19,8
2013 3105 801,6 66,3 140,4 17,5
2014 2769 791,6 70,9 142,6 18,0
2015 2730 768,6 80,2 195,5 26,2
Tabel 2.6 Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică
Anii Număr înnoptări (zile- Capacitatea de cazare Coeficientul de ocupare

turist) turistică în funcţiune al capacităţii de cazare
(locuri-zile) turistică
2007 253267 768626 0,3404
2015 195569 745410 0,2623
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarulului statistic al judeţulului Bistriţa-Năsăud, 2016,

INSSE, Bucureşti
Coeficientul de ocupare al capacităţii de cazare turistică a înregistrat o scădere de 7,81

procente, de la 34,04% în 2007, la 26,23% în 2015.
Tabel 2.7 Numărul sosirilor (turiştilor)

Anii Numărul Indicii de Indicii de Media Sporul Sporul Indicele Ritmul
sosirilor dinamică cu dinamică cu anuală anual mediu mediu mediu
bază fixă bază mobilă anual annual anual
Yn/Yo Yn/Yn-1
2011 57774 - -
2012 66185 1,1455 1,1455 8411
2013 66335 1,1481 1,0022 68303,4 150 5629,75 1.038 0.038
2014 70930 1,2277 1,0692 4595
2015 80293 1,3897 1,1320 9363
Total 341517
INSSE, Bucureşti
Cu o medie anuală de 68303,4 turişti, numărul sosirilor a crescut în medie anual cu 3,8%.
Putem afirma că s-a înregistrat o creştere majoră în privinţa numărului sosirilor în perioada dată.
29
100000
80000
60000
40000
20000
0
2011 2012 2013 2014 2015
Fig 2.3 Evoluţia numărului sosirilor în perioada 2011-2015

Tabel 2.8 Numărul înnoptărilor (zile-turist)
Anii Numărul Indicii de Indicii de Media Sporul Sporul Indicele Ritmul

înnoptărilor dinamică cu dinamică cu anuală anual mediu mediu mediu
bază fixă bază mobilă anual anual anual
Yn/Yo Yn/Yn-1
2011 143928 - -
2012 164635 1,1438 1,1438 20707
2013 140407 0,9755 0,8528 157435,4 -24228 12910,15 1,0796 0,0795
2014 142638 0,9910 1,0158 2231
2015 195569 1,3587 1,3710 52931
Total 787177
INSSE, Bucureşti
Numărul înnoptărilor a cunoscut o variaţie oscilantă, abia în ultimii 3 ani înregistrând o

creştere continuă, cu o rată medie anuală de 7,95%.
250000
200000
150000
100000
50000
0
2011 2012 2013 2014 2015
Fig 2.4 Evoluţia numărului înnoptărilor în perioada 2011-2015
30
Tabel 2.9 Durata medie a sejurului
Anii Numărul înnoptărilor Numărul sosirilor Durata medie a sejurului

2011 143928 57774 2,49
2012 164635 66185 2,48
2013 140407 66335 2,11
2014 142638 70930 2,01
2015 195569 80293 2,43
INSSE, Bucureşti
2.6 ANALIZA SWOT PE POTENŢIALUL TURISTIC ŞI VALORIFICAREA ACESTUIA ÎN

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Realizând o analiză SWOT asupra potenţialului turistic în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au

realizat următoarele puncte; în ceea ce capitolul puncte tari avem destule argumente. Cel mai
important punct tare ar putea fi considerat existent apelor minerale în judeţ. Acestea sunt
prezente în mod deosebit în staţiunea Sângeorz-Băi, în trecut o importantă staţiune naţională. De
asemenea un punct tare este reprezentat de noua staţiune balneoclimaterică Figa, situată în
apropierea oraşului Beclean, staţiune care atrage anual zeci de mii de turişti.
Tot sub aspectul punctelor tari, se pot aminti existenţa unui patrimoniu cultural şi istoric
bogat, amintind casele memoriale ale lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, un grad ridicat de
naturaleţe şi autenticitate a unor localităţi din zonele de deal şi munte, acestea fiind mai greu
accesibile. Arta culinară specifică regiunii, alături de producerea de alimente tradiţionale
naturale, prin mijloace ecologice reprezintă un alt punct pozitiv. Tradiţiile locale reprezintă de
asemenea un aspect pozitiv, care atrage şi turişti străini, acest lucru ajutând la crearea de legături
externe.
Din punct de vedere al punctelor slabe ale judeţului se pot evidenţia următoarele aspecte:
un grad ridicat de murdărie al zonelor naturale, păşunatul excesiv al zonelor montane, care duce
la distrugerea biodiversităţii, slaba informare a populaţiei referitor la traseele turistice din
punctele de acces public, deoarece s-ar putea face diferite investiţii pentru o mai bună informare,
deoarece s-ar creea astfel un interes mai ridicat, fapt care ar adduce mai mulţi bani, evident o
dezvoltare mai rapidă, despaduririle, vânatul şi pescuitul excesiv.
Poate unul dintre cel mai important puncte slab este infrastructura de transport slab
dezvoltată, fapt care dacă ar fi remediat, ar putea duce la o creştere a numărului de turişti, lucru
benefic pentru economia zonei. Faptul că nu există un program clar pentru o popularizare corectă
31
a atracţiilor turistice este de astemena un avantaj. Un lucru negativ îl constituie faptul că

pensiunile nu au început să schimbe stilul arhitectural, fără a mai respecta specificul zonei.
Referitor la pensiuni, de asemenea un aspect negative este faptul că acestea, mai nou se
mulţumesc cu câştiguri din organizări de evenimente, fapt pentru care se concentrează pe astfel
de evenimente, lucru care afectează în mod negativ turismul.
Din punct de vedere al oportunităţilor existente se pot evidenţia următoarele aspecte:
preţurile practicate fiind proporţionale cu serviciile oferite fiind foarte atractive pentru turiştii
străini, existent unei clime care favorizează atât activităţi de vară, cât şi de iarnă, oferind
diversitate.
O mare oportunitate o reprezintă atragerea de finanţare pentru investiţii din fonduri publice, atât
din bugetul national, cât şi din fonduri europene. De pe urma faptului că accesul în zonă se face
relativ uşor pe toate căile s-ar putea profita mai mult, raportat la potenţialul turistic.
Cea mai importantă ameninţare din punc de vedere turistic asupra judeţului Bistriţ-
Năsăud o reprezintă concurenţa foarte mare din partea judeţelor vecine, în mod special a
judeţelor Maramureş şi Suceava, judeţe cu istorie în turism. Infrastructura de utilităţi, faptul că
nu întreaga suprafaţă a judeţului beneficiază de utilităţi este de asemenea o ameninţare. Alături
de noul “trend” de instalare de micro-hidrocentrale pe cursurile superioare de apă, defrişăile
ilegale, braconajul şi vânătoarea duc la distrucerea iremediabilă a ecosistemului, o altă
ameninţare.
CAPITOLUL 3.METODE ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE

3.1 ANCHETA SOCIOLOGICĂ
Ancheta sociologică reprezintă una din cele mai complexe metode de analiză sociologică,
atât de complex încâ uneori este identificată, în mod incorrect cu cecetarea sociologică însăşi. În
cercetarea sociologică, ancheta sociologică este cea mai răspândită metodă, lăsând în urmă
metode precum observaţia, experimental, etc.
Complexitatea şi specificul anchetei sociologice sund determinate în mod normal de

obiectul său de cercetare foarte larg, în care intră opiniile, atitudinile, comportamentele
oamenilor, aspiraţiile acestora, motivaţiile care stau la baza acţiunilor, cunoştinţe, mărturii ale
32
oamenilor despre fapte, caracteristici demografice şi caracteristici referitoare la mediul social şi

la modelul de viaţă al omului. (Ion Cauc şi colaboratorii, 2014)
Ca orice element important, ancheta poate fi clasificată după mai multe criteria; astfel
după modul de desfăşurare al acestora întâlnim:
-anchete intensive, realizate pe populaţii mici, cu scopul de a aprofunda o temă

specială sau chiar o tematică complex;
-anchete extensive, se fac pe eșantione mai mari, în orașe, județe, regiuni. Acestea
se rezumă pe teme special, surprinzând caracteristici generale, valabile la scară zonală sau
națională;
-anchete calitative, sunt cele care pun accent pe studiul însușirilor,

caracteristicilor definitorii ale faptelor sociale supuse investigației. Sunt realizate pe indivizi luați
separați din grupuri sau comunități cu caracter restrâns astfel permițând un studiu calitativ al
acestora. Din punct de vedere al populației restrânse supuse anchetei, este puțin reprezentativă
statistic;
-anchete cantitative. datele sunt reprezentative din punct de vedere statistic,

deoarece se realizează pe un număr mare de oameni.
O altă clasificare a anchetelor este după conţinutul problemelor identificate, întâlnind

astfel următoarele tipuri de anchete:
-anchete de interes national, care se referă la evoluţia nivelului de trai, a calităţii

vieţii în anumite grupuri socioeconomice, realizând diferite eşantioane la scară naţională;
-anchetele privind zonele rurale şi urbane, ducând la modernizarea lor,

modernizarea şi extinderea oraşelor;
-anchete de opinie publică supra celor mai derite probleme economice, politice,
sociale, culturale;
-anchete comerciale, create în vederea optimizării comerţului şi influenţării

producţiei destinate consumului public, urmărind aspect privind calitatea, prezentarea, preţul.
33
-anchetele asupra mijloacelor de comunicare în masă, constituind surse de

informare menite să ducă la perfecţionarea continua atât a conţinutului acestora, cât şi a
modalităţilor de transmitere, pentru a satisfice într-o măsura tot mai mare cerinţele publicului.
Instrumentul de cercetare folosit pentru ancheta sociologică este chestionarul, care

reprezintă de asemenea un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane şi identifică
factorii care determină acest comportament.
3.2 CREEAREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE
În vederea atingerii scopului propus, acela de a afla opinia populaţiei, despre potenţialul
turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud a fost folosit în anchetă chestionarul. Chestionarul a pornit de
la problema în cauză, având în considerare rezultatul dorit.
Dat fiind faptul că întrebările au fost numeroase şi lungi, aceasta a dus la un timp
îndelungat în ceea ce priveşte realizarea chestionarului de persoanele intervievate, timpul necesar
completării fiind de aproximativ 10 minute.
Înainte de a răspunde la întrebări subiecţii au fost informaţi de timpul necesar

completării, şi de faptul că datele furnizate de ei vor fi absolut confidenţiale şi vor fi utilizate
doar în scop ştiinţific, fără ca aceştia să poată fi identificaţi în vreun fel. Totodată le-a fost
prezentată şi importanţa raspunsurilor lor pentru elaborarea unei posibile strategii de dezvoltare a
turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Prin intermediul întrebărilor din chestionar s-a încercat identificarea problemelor cu care
se confrunta populaţia în ceea ce priveşte turismul, modul de reacţie a locuitorilor judeţului la
ideea de a se implica mai mult în activitătile turistice şi de asemenea interesul lor faţă de ideea de
a se încerca o mai bună promovare a zonei.
A fost ales chestionarul ca metodă de studiu, deoarece este o metoda flexibilă, oferind
posibilitate multiplă de întrebări. A fost aplicat prin intermediul metodei ,,faţă în faţă” fiind
aplicat aleatoriu persoanelor întâlnite pe stradă. În alcătuirea întrebăilor pentru chestionar s-a
avut în vedere evitarea întrebărilor ambiguue, pentur a nu se crea neînţelegeri pentru subiecţi.
34
3.3 TIPURI DE ÎNTREBĂRI UTILIZATE
În chestionarul aplicat s-au folosit următoarele tipuri de întrebări:
a) Întrebări închise, care se caracterizează prin faptul că răspunsurile sunt fixate de către
realizatorul chestionarului, respondentul fiind obligat să aleagă unul sau mai multe
răspunsuri, în funcţie de întrebare.
Tipurile de întrebări închise utilizate sunt:
-cu răspuns unic; acestea oblige respondentul la o singură variantă de răspuns.
Astfel de întrebări utilizate în chestionar sunt întrebările: 2, 3, 4, 8, 9, 10, 11, 12, 14,
17, 18,19;
-cu răspuns dihotomic; acestea sunt întrebări cu doua variante de răspuns, afltate
în contradictoriu. În chestionar sunt întrebările 7 şi 16;
-cu răspuns multiplu; aici intră întrebările cu posibilităţi de răspuns multiplu 5, 6,
13,
b) Întrebări deschise, care se caracterizează prin faptul că lasă respondenţilor de a
răspunde liber, fără a fi constrânşi să aleagă unul din răspunsurile date.
La începutul chestionarului a fost ataşat un text prin care li s-a explicat respondenţilor
tema şi scopul chestionarului, de asemenea şi importanţa răspunsurilor lor. S-a precizat de
asemenea faptul că informaţiile furnizate de ei vor fi utilizate numai în scopuri academice şi nu
publice. De asemenea la sfârsit le-au fost adresate mulţumiri pentru cooperare şi timpul alocat
completării, cu menţiunea că nu vor putea fi identificaţi în niciun fel.
În realizarea chestionarului s-au folosit cuvinte simple, clare şi concrete, pentru

înţelegerea corectă de către respondenţi, evitându-se astfel interpretarea greşită a întrebăilor.
Completarea chestionarelor a fost făcută prin metodă directă; persoana care a aplicat
chestionarele prezentând întrebările şi variantele de răspuns, iar respondenţii au oferit
răspunsurile în funcţie de întrebare.
3.4 PĂRŢILE DE STRUCTURĂ ALE CHESTIONARULUI
În structura chestionarului privind ,,Analiza şi dezvoltarea potenţialului turistic în judeţul

Bistriţa-Năsăud” s-au identificat date privind formele de turism practicate în judeţ, durata unui
35
sejur în judeţ, modul de promovare al activităţilor turistice, structurile de primire turistică,

bugetul alocat unei excursii.
Pentru identificarea informaţiilor cu privire la datele de indentificare a subiecţilor s-a

făcut o analiză despre sexul respondenţilor, vârsta acestora, veniturile lor şi studiile pe care le au.
Pentru a afla preferinţele acestora privind turismul în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au pus
întrebări pentru a afla cele mai cunoscute obiective ale judeţului, împreună cu câte persoane
călătoresc de obicei, ce unitate de cazare prefer, ce metodă de transport aleg, cât sunt de
mulţumiţi de calitatea serviciilor primite.
3.5 STABILIREA EŞANTIONULUI
Studiul a fost realizat pe o bază de sondaj care cuprinde atât rezidenţii judeţului Bistriţa-
Năsăud, cât şi turişti sosiţi în zona respective pe perioada aplicării chestionarului. Sondajul
efectuat este aleatoriu, şi a fost adresat atât persoanelor din mediul urban, cât şi persoanelor din
mediul rural, din toate domeniile ocupaţionale, indiferent de venit sau sex.
𝑧 2 ∗𝑝∗(𝑝−1)
Determinarea mărimii eşantionului s-a făcut folosind relaţia: n 𝑒 = , unde
∆2𝑤
n 𝑒 - mărimea eşantionului;
z – coeficientul corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatului;
p – proporţia componentelor eşantionului care posedă caracteristica cercetată;
∆2𝑤 - eroarea limită admisă.
Pentru stabilirea unităţilor de culegere a datelor şi pentru extinderea rezultatelor obţinute

prin prelucrarea sondajului au fost selectaţi din Anuarul Statistic al României, următorii
indicatori:
Tabelul 3.1 Indicatori statistici pentru anul 2015
Indicatori Nr. Turişti Pondere (%)

Turişti sosiţi în judeţul Bistriţa-Năsăud 80293 3,46 faţă de regiunea NV
36
Populaţia din Bistriţa-Năsăud 283210 1,42 faţă de întreaga ţară

Calculând ponderea numărului de turişti sosiţi în judeţul Bistriţa-Năsăud faţă de cei sosiţi
în toată regiunea de NV, în anul 2015, obţinem că aceştia reprezintă doar 23% din numărul total
de turişti sosiţi în regiunea de NV, astfel încât relaţia de calcul al volumului eşantionului devine:
1,962 ∗0,23∗(1−0,23) 3,8416∗0,23∗0,77

n 𝑒= = = 106 intervievaţi
0.082 0,0064
z – coeficientul corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatului = 1,96

p – proporţia componentelor eşantionului care posedă caracteristica cercetată = 23%
∆2𝑤 - eroarea limită admisă = ±8%
Calculând ponderea numărului total al populaţiei judeţului Bistriţa-Năsăud faţă de

populaţia totală a României, în anul 2015, obţinem că aceştia reprezintă doar 1,42% din
populaţia totală a României, astfel încât relaţia de calcul al volumului eşantionului devine:
1,962 ∗0,0142∗(1−0,0142) 3,8416∗0,0142∗0,9858

n 𝑒= = = 84 intervievaţi
0.082 0,0064
z – coeficientul corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatului = 1,96

p – proporţia componentelor eşantionului care posedă caracteristica cercetată = 1,42%
∆2𝑤 - eroarea limită admisă = ±8%
Prin agregarea celor două eşantioane volumul total al eşantionului este de 190 persoane.
Această eşantionare s-a făcut conform modelului urmat din manualul de statistică.
3.6 CULEGEREA INFORMAŢIILOR ŞI CREEAREA BAZEI DE DATE

Cercetarea propriu-zisă, mai exact aplicarea chestionarului a presupus deplasarea pe teren
pentru colectarea datelor şi a informaţiilor necesare realizării studiului. Acest proces s-a
desfăşurat în modul următor:
- s-a folosit cercetarea selectivă;
- culegerea datelor s-a făcut în mai multe localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud,
precum: Nimigea, Salva, Năsăud, Bistriţa, Beclean;
- s-a optat pentru un număr de 190 de persoane;
37
- s-a prezentat persoanelor chestionate motivul pentru care s-a realizat

cercetarea şi importanţa răspunsurilor lor;
- s-a specificat confidenţialitatea răspunsurilor şi anonimatul celor chestionaţi;
- întrebările au fost prezentate clar şi s-au enumerat variantele de răspuns;
- la finalul chestionarului li s-au adus respondenţilor mulţumiri.
În partea a doua s-a trecut la crearea bazei de date prin parcurgerea următorilor paşi:
- verificarea fiecărui chestionar în parte;
- realizarea graficelor;
- analiza răspunsurilor în programul Excel;
3.7 ANALIZA SWOT
Analiza SWOT reprezintă o metodă de analiză, utilizată în mod cel mai des întâlnit în
afaceri, deoarece ajută la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Aceasta se
realizează în prima fază a unui proiect, pentru a ajuta la elaborarea planului de proiect, practice
pentru a constitui un punct de plecare pentru a ajuta de a ţine proiectul plauzibil.
Ca o primă etapă a analizei vor fi evidenţiate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile
şi ameninţările temei sau problemei abordate. Ca o limitare al acestei metode, poate fi
considerate incertitudinea, deoarece categorizarea fiecărei grupe de elemente amintite mai sus
este una subiectivă, existând un grad mare de subiectivism.
În procestul analizei SWOT, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional trebuie
să cuprindă următoarele elemente prioritare: consolidarea punctelor tari, eliminarea punctelor
slabe, exploatarea oportunităţilor şi îndepărtarea ameninţărilor.
38
PARTEA A III-A. REZULTATE ŞI DISCUŢII
CAPITOLUL 4. REZULTATELE ANCHETEI SOCIOLOGICE PRVIND

ANALIZA
POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢLUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
În partea de analiză şi discuţii a lucrării, din informaţiile culese cu ajutorul instrumentului

prezentat în partea a doua, respectiv cu ajutorul chestionarului, prelucrate ulterior în programul
informatic Excel s-au obţinut rezultate interesante privind opinia respondenţilor faţă de tema
aleasă. Fiecare informaţie a fost analizată în parte, astfel ca rezultatele obţinute să reflecte
realitatea, fără să pună la îndoială rezultatele prezentate.
Întrebarea 1. În ce categorie de turişti vă aflaţi?
Această întrebare face parte din categoria întrebărilor de identificare, prin

intermediul ei obţinându-se informaţii referitoare la locul de reşedinţă al celor chestionaţi. Aceste
informaţii reflectă un lucru relevant pentru lucrare, deoarece este importantă opinia oamenilor
despre turismul din judeţul Bistriţa-Năsăud atât a celor rezidenţi aici, cât şi a celor rezidenţi în
alte judeţe/ţări.
39
14 15
45
Respondenti din judetul
116
Bistrita-Nasaud
Respondenti din judetele
vecine
Respondenti din alte
judete
Respondenti din alte tari
Fig. 4.1 Structura respondenţilor după provenienţă
După cum se poate observa, majoritatea respondenţilor sunt residenţi în judeţul Bistriţa-
Năsăud, în număr de 116 respondenţi ceea ce înseamnă o proporţie de 61,05%, aceştia vor
reprezenta populaţia din lotul A. Cealaltă parte a respondenţilor (74 respondenţi), după cum
urmează: respondenţi din judeţele vecine, în proporţie de 23,68% (45 respondenţi), respondenţi
din alte judeţe, în proporţie de 7,36% (14 respondenţi) şi respondenţi din alte ţări, , în proporţie
de 7,89% (15 respondenţi) vor reprezenta populaţia din lotul B.
Această clasificare a eşantionului permite determinarea comparative a gradului de

senzitivitate şi de perceptivitate a celor două loturi privind obiectul cercetării.
Întrebarea 2. Care este scopul principal al călătoriei dumneavoastră în judeţul Bistriţa-

Năsăud?
Această întrebare are rolul de a afla principalele motive de călătorie în judeţul

Bistriţa-Năsăud. Pentru a obţine o evidenţiere cât mai clară s-au realizat două grafice diferite, pe
cele două loturi de respondenţi, respectiv cei rezidenţi şi cei non-rezidenţi în judeţul Bistriţa-
Năsăud.
40
60
49
50
40
30 26 27
20
11
10
3
0
agrement religios afaceri sportiv altul
Fig 4.2 Scopul principal al călatoriei respondenţilor rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud

(număr respondenţi)
Din totalul de 116 respondenţi chestionaţi, rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud, 42,24%

(49 respodenţi) dintre ei au ca scop principal agrementul, fapt care este benefic pentru turism,
deoarece astfel s-ar putea duce o politică de promovare a turismului local; 23,27% (27
respondenţi) au scop sportiv, 22,41% (26 respondenţi) scop religios, 9,48% (11 respondebţi)
scop de afaceri şi 2,58% (3 respondenţi) alt scop.
41
30
25 24
20 19
16
15 14
10
5
1
0
agrement religios afaceri sportiv altul
Fig 4.3 Scopul principal al călatoriei respondenţilor non-rezidenţi în judeţul Bistriţa-

Năsăud (număr respondenţi)
Din totalul de 74 respondenţi chestionaţi, non-rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud,

32,43% (24 respodenţi) dintre ei au ca scop principal agrementul, 25,67% (19 respondenţi) au
scop de afaceri, 21,62% (16 respondenţi) scop sportiv, 18,91% (14 respondenţi) scop de religios
şi 1,35% (un respondent) alt scop.
Analizând comparativ situaţia celor două grafice, observăm că atât în cazul

respondenţilor rezidenţi cât şi în cazul celor non-rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud, scopul
principal al călătoriilor lor este agrementul. Pe plan secund observăm că în cazul non-rezidenţilor
se modifică puţin situaţia, având ca scop afacerile, pe când în cazul rezidenţilor scopul secund
este sportul.
Întrebarea 3. De câte ori aţi vizitat judeţul Bistriţa-Năsăud?
Această întrebare are ca scop în principal, urmărirea gradului în care turiştii non-
rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud se întorc din nou în acest judeţ, iar în cazul turiştilor
rezidenţi, măsura în care le place lor să efectueze excursii în propriul lor judeţ.
42
6
11
o dată
de două ori
de mai multe ori
niciodată
99
Fig.4.4 Vizitele în Bistriţa-Năsăud a turiştilor rezidenţi
În mod firesc, cei mai mulţi dintre respondenţii rezidenţi chestionaţi, 85,34% (99
respondenţi) au răspuns că au efectuat de mai multe ori excursii în Bistriţa-Năsăud, 9,48% (11
respondenţi) au răspuns că au efectuat excursii de două ori şi 5,17% (6 respondenţi) au răspuns
că au efectuat doar o singură dată excursii în Bistriţa-Năsăud.
4 9
o dată
de două ori
18
de mai multe ori
43 niciodată
Fig.4.5 Vizitele în Bistriţa-Năsăud a turiştilor non-rezidenţi
Oarecum, în mod surprinzător, dintre respondenţii non-rezidenţi chestionaţi, în proporţie

de 58,10% (42 respondenţi) au răspuns că au efectuat de mai multe ori excursii în Bistriţa-
Năsăud, 24,32% (18 respondenţi) au răspuns că au efectuat de două ori excursii, 12,16% (9
43
respondenţi) au răspuns că au efectuat o singură excursie în acest judeţ, iar 5,40% 4

(respondent) spun că sunt pentru prima dată în judeţul Bistriţa-Năsăud. Este de apreciat proporţia
mare de respondenţi non rezidenţi care au vizitat judeţul Bistriţa-Năsăud, acest lucru reprezintă
un posibil punct de plecare pentru o nouă politică de promovare a judeţului din punct de vedere
turistic; reprezentând un lucru pozitiv.
Întrebarea 4. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în judeţul

Bistriţa-Năsăud?
Întrebarea a fost inclusă în chestionar cu scopul de a afla pe ce perioadă se întinde

un sejur de obicei în judeţul Bistriţa-Năsăud din perspectiva a două clase diferite de
oameni; respectiv a celor rezidenţi în judeţ, respectiv a celor non-rezidenţi. În urma
analizei, s-au obţinut următoarele:
50
40
30
41 40
20
10 17 19
0
o zi un weekend 3-6 zile peste 6 zile
Fig.4.6 Durata sejururilor în Bistriţa-Năsăud ale respondenţilor rezidenţi (număr

respondenţi)
Din acest grafic reiese faptul că respondenţii rezidenţi aleg de cele mai multe ori să facă
excursii pe o zi, respectiv pentru un weekend, în proporţii aproximativ egale, 35,34% (41
respondenţi), respectiv 34,48% (40 respondenţi), evitând sejururile de 3-6 zile sau de peste 6 zile,
preferându-le doar în proporţie de 14,65% (17 respondenţi), respectiv 16,37% (19 respondenţi).
Observăm faptul că într-o egală măsură este preferat şi sejurul de o zi şi cel de un weekend de cei
rezidenţi, probabil că acest lucru se datorează faptului că turiştii rezidenţi călătoresc doar pentru
a vizita judeţul fără a înnopta în alt loc faţă de casă. Probabil ar fi benefic să se schimbe acest
lucru, să îşi deschidă mai mult gândirea faţă de sejururile de mai lungă durată, care să includă şi
44
înnoptări, pentru a oferi posibilitatea de a obţine venituri pentru unităţile de primire turişti, având
astfel posibilitatea de a se dezvolta, dar şi de a dezvolta zona, regiunea.
35 31
30
23
25
20
15
15
10
5
5
0
o zi un weekend 3-6 zile peste 6 zile
Fig.4.7 Durata sejururilor în Bistriţa-Năsăud ale respondenţilor non-rezidenţi

Conform acestui grafic, reiese faptul că, respondenţii non-rezidenţi, asemenea celor
rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud preferă cel mai mult sejururile de un weekend în acest judeţ,
preferându-l în proporţie de 41,89% (31 respondenţi) însă urmează pe locul doi sejururile de 3-6
zile, în proporţie de 31,08 (23 respondenţi), apoi sejururile de o zi, 20,27% (15 respondenţi) şi
sejururile de peste 6 zile 6,75% (5 respondenţi).
Spre deosebire de cei rezidenţi, proporţia celor non-rezidenţi care proporţia celor non-
rezidenţi care preferă un sejur de o zi este mai mică, lucru îmbucurător, dacă ne luăm după ideea
că turiştii străini cheltuie mai mulţi bani în medie pe zi decât un român, ţinând cont că aceştia
cheltuie bani şi pe înnoptări la unităţi de cazare.
Întrebarea 5. Cărora din următoarele mijloace de informare le datoraţi cunoaşterea

judeţui Bistriţa-Năsăud?
Această întrebare a fost inclusă în chestionar pentru a face comparaţie între

sursele de informare despre judeţul Bistriţa-Năsăud a turiştilor rezidenţi, respectiv a celor non-
rezidenţi. Analizând datele obţinute aplicării chestionarului, am înregistrat următoarele date:
45
altele 18
relatări ale prietenilor/familiei 30
internet 31
mass-media 10
pliante şi cataloage publicitare 13
agenţii de turism 14
0 20 40
Fig.4.8 Sursele de informare asupra judeţului Bistriţa-Năsăud ale turiştilor rezidenţi

Din Fig.4.8, cea mai importantă sursă de informare asupra judeţului Bistriţa-Năsăud în
cazul turiştilor rezidenţi o reprezintă internetul, în proporţie de 26,72% (31 respondenţi), urmată
îndeaproape de relatări ale prietenilor/familiei, în proporţie de 28,86% (30 respondenţi), apoi alte
surse în proporţie de 15,51% (18 respondenţi), agenţii de turism – 12,06% (14 respondenţi),
pliante şi cataloage publicitare – 11,20% (13 respondenţi), în mod surprinzător, cea mai slabă
sursă de informare fiind considerată mass-media cu 8,62% (10 respondenţi).
Se pare că cei mai mulţi respondenţi rezidenţi află despre atracţiile judeţului lor de
reşedinţă din relatările prietenilor sau familiei, ceea ce nu este tocmai prea bine. Reiese faptul că
este necesară o politică nouă de promovare prin intermediu mass-mediei, sau al internetului;
probabil cea mai utilă politică de promovare ar fi să se creeze o bază de date, prin care lumea ar
putea să se aboneze la noutăţile pe plan turistic din judeţ; astfel s-ar crea o promovare mai bună,
deci totodată ar creşte numărul de vizitatori.
46
altele 11
relatări ale prietenilor/familiei 21
internet 17
mass-media 6
pliante şi cataloage publicitare 4
agenţii de turism 15
0 5 10 15 20 25
Fig.4.9 Sursele de informare asupra judeţului Bistriţa-Năsăud ale turiştilor non-rezidenţi

Privind şi analizând Fig4.9, se observă că cea mai importantă sursă de informare asupra
asupra judeţului Bistriţa-Năsăud în cazul turiştilor non-rezidenţi o reprezintă, oarecum
surprinzător relatările prietenilor sau a familiei, în proporţie de 28,37% (21 respondenţi), urmat
apoi de internet în proporţie de 22,97% (17 respondenţi), agenţii de turism , în proporţie de
20,27% (15 respondenţi), alte surse în proporţie de 14,86% (11 respondenţi), cele mai slabe surse
de informaţie pentru respondenţii non-rezidenţi fiind mass-media – 8,10% (6 respondenţi) şi
pliantele şi cataloagele publicitare – 5,4% (4 respondenţi).
În mod surprinzător şi la respondenţii non-rezidenţi cea mai mare proporţie o reprezintă

ca sursă de informare relatările prietenilor/familiei. În urma analizei celor două grafice se poate
spune că judeţul duce lipsă de o politică de promovare. Cele mai importante surse de informare
asupra judeţului în domeniul turistic ar fi trebuit sa fie reprezentată de agenţiile de turism,
internet şi mass-media. Ar trebui elaborat un plan la nivel de Consiliu Judeţean prin care să se
acorde fonduri pentru o mai bună promovare a turismului din judeţ. Este o investiţie necesară,
dar care ar atrage fonduri în timp.
Întrebarea 6. Care sunt motivele pentru care aţi ales/aţi alege din nou ca destinaţie
turistică judeţul Bistriţa-Năsăud?
Această întrebare are ca scop să ne arate care este motivul pentru care cei
chestionaţ au revenit sau vor să revină ca turişti în judeţul Bistriţa-Năsăud. În urma analizei
răspunsurilor la această întrebare a celor chestioaţi s-au obţinut următoarele date:
47
60
52
50
40
30
22
20 18
14
10
10
0
frumuseţea manifestări tarife mai accesibile gastronomia alte motive
peisajelor oferite tradiţionale ale specifică
zonei
Fig. 4.10 Motive pentru care au ales/vor mai alege ca destinaţie turistică judeţul Bistriţa-
Năsăud respondenţii rezidenţi (număr respondenţi)
După cum se observă din Fig.4.10, principalul motiv pentru care au ales/vor mai
alege ca destinaţie turistică judeţul Bistriţa-Năsăud respondenţii rezidenţi îl reprezintă
frumuseţea peisajelor oferite în proporţie de 44,82% (52 respondenţi), apoi manifestările
tradiţionale ale zonei în proporţie de 18,96% (22 respondenţi), tarifele mai accesibile faţă de alte
zone în proporţie de 15,51% (18 respondenţi), iar apoi, cea mai slabă motivaţie o reprezintă
gastronomia în proporţie de 12,06% (14 respondenţi) şi alte motive în proporţie de 8,62% (10
respondenţi).
Cea mai mare proporţie de respondenţi au ales frumuseţea peisajelor oferite, este
un lucru normal, care ar trebui consolidat, dar în acelaşi timp, ar fi bine ca şi manifestările
tradiţionale ale zonei să îi atragă mai mult pe turişti, pentru că exista multe evenimente locale în
judeţ de care nu multă lume ştie; de asemenea şi gastronomia locală ar putea fi mai bine pusă în
valoare, astfel să atragă mai mulţi turişti. Printre alte motive care ar alege să se întoarcă au fost
amintite motive religioase precum pelerinaje, motive sportive sau diverse motive personale.
48
25
23
20 19
15
12
10 10
10
0
frumuseţea manifestări tarife mai accesibile gastronomia alte motive
peisajelor oferite tradiţionale ale specifică
zonei
Fig. 4.11 Motive pentru care au ales/vor mai alege ca destinaţie turistică judeţul Bistriţa-
Năsăud respondenţii non-rezidenţi (număr respondenţi)
La fel ca în cazul respondenţilor rezidenţi, principalul motiv pentru care turiştii non-
rezidenţi au ales/vor mai alege ca destinaţie turistică judeţul Bistriţa-Năsăud îl reprezintă
frumuseţea peisajelor oferite în proporţie de 31,08% (23 respondenţi), apoi manifestările
tradiţionale ale zonei în proporţie de 26,67% (19 respondenţi), tarifele mai accesibile faţă de alte
zone în proporţie de 16,21% (12 respondenţi), cea mai slabă motivaţie reprezentâdu-o
gastronomia specifică şi alte motive, în proporţie egale, respectiv 13,51% (10 respondenţi).
În ceea ce priveşte principalele motive pentru care s-au întros/s-ar întoarce în judeţul
Bistriţa-Năsăud, părerile sunt aproximativ aceleaşi, atât în cazul turiştilor rezidenţi cât şi în cazul
turiştilor non-rezidenţi.
Întrebarea 7. Credeţi că potenţalul turistic al judeţul Bistriţa-Năsăud este suficient valorificat?
Opinia respondenţilor faţă de tema pe care o abordează această întrebare este

foarte importantă, deoarece ar putea reprezenta un posibil punct de plecare pentru elaborarea
unei strategii noi de promovare, mai eficientă, mai benefică pentru judeţul Bistriţa-Năsăud.
În urma răspunsurilor respondenţilor s-au putut realiza următoarele grafice:
49
44
DA
NU
72
Fig. 4.11 Părerea turiştilor rezidenţi privind faptul că potenţalul turistic al judeţul Bistriţa-
Năsăud este suficient valorificat (număr respondenţi)
Din răspunsurile primite, reiese faptul că 62% (72 respondenţi) din respondenţii
chestionaţi, rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt mulţumiţi de modul în care potenţialul
turistic al judeţului lor este valorificat, pe când 38% (44 respondenţi) sunt nemulţumiţi de modul
în care potenţialul turistic e pus în valoare.
Probabil, dând dovadă de subiectivism, respondenţii rezidenţi sunt într-o mare măsură
mulţumiţi de modul în care este valorificat potenţialul turistic, chiar dacă lucrurile s-ar putea
îmbunătăţi.
50
32
DA
NU
42
Fig. 4.12 Părerea turiştilor non-rezidenţi privind faptul că potenţalul turistic al

judeţul Bistriţa-Năsăud este suficient valorificat (număr respondenţi)
Din răspunsurile primite, reiese faptul că doar 43% (32 respondenţi) din respondenţii
chestionaţi, non-rezidenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt mulţumiţi de modul în care potenţialul
turistic al judeţului este valorificat, pe când 57% (42 respondenţi) sunt nemulţumiţi de modul în
care potenţialul turistic e pus în valoare.
Ca o părere generală, nu putem spune faptul că turiştii sunt mulţumiţi sau nemulţumiţi de
modul în care potenţialul turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud este valorificat, părerile fiind
împărţite.
Comparând cu graficul respondenţilor non-rezidenţi este diferit faţă de cel al
respondenţilor rezidenţi. Aceştia nu mai sunt la fel de mulţumiţi de modul în care e pus în
valoare potenţialul turistic al judeţului. Acest lucru ar trebui să ridice un semn de întrebare
asupra autorităţilor, care ar trebui să ia măsuri.
Întrebarea 8. Cu ce mijloc de transport efectuaţi de obicei excursiile în judeţul Bistriţa-

Năsăud?
Această întrebare are ca scop urmărirea mijloacelor de transport cu care se

efectuează excursii pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, atât în ceea ce îi priveşte pe turiştii
rezidenţi, cât şi pe cei non-rezidenţi. Am obţinut următoarele date:
51
80
70
60
50
40
69
30
20
26 22
10
0
autoturism personal autocarul trenul
Din punct de vedere al mijloacelor de transport folosite de turiştii rezidenţi pentru a

efectua excursii am obţinut informaţii: cel mai utilizat mijloc de transport este autoturismul
personal – 59,48% (69 respondenţi), urmând autocarul – 22,14% (26 respondenţi) şi trenul –
18,96% (22 respondenţi).
60
49
50
40
30
19
20
10 6
0
autoturism personal autocarul trenul
Fig. 4.14 Mijloace de transport utilizate de turiştii non-rezidenţi (număr

respondenţi)
Din punct de vedere al mijloacelor de transport folosite de turiştii non-rezidenţi pentru a

efectua excursii am obţinut informaţii: cel mai utilizat mijloc de transport este autoturismul
52
personal – 66,21% (49 respondenţi), urmând autocarul – 25,67% (19 respondenţi) şi trenul –
8,10% (6 respondenţi).
Atât în cazul turiştilor rezidenţi, cât şi în cazul celor non-rezidenţi, cel mai utilizat
mijlocde transport pentru a efectua călătorii este autoturismul personal, apoi autocarul, respectiv
trenul.
Ambele loturi de respondenţi preferă să călătorească cu autoturismul propriu, ceea ce ar

însemna că ar trebui făcute cele mai mari investiţii în infrastructura rutieră. Se mai poate propune
ca alternativă la această variantă, construirea unui aeroport mai mic, unde ar putea ateriza
avioanele mai mici undeva pe suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, această variantă probabil va
atrage şi mai mulţi turişti străini. Probabil ar fi bine să se facă excursii organizate, astfel încât să
crească şi procentul celor care călătoresc cu autocarul.
Întrebarea 9. Ce buget aţi alocat pentru transport?
Întrebarea are rolul de a afla câti bani alocă turiştii pentru transport, pentru un
sejur în judeţul Bistriţa-Năsăud. Aplicând chestionarul s-au obţinut următoarele:
30 100-200lei
200-400lei
peste 400lei
77
Fig. 4.15 Buget alocat pentru transport de turiştii rezidenţi (număr respondenţi)
Fiind întrebaţi despre suma pe care o alocă pentru transport pentru un sejur judeţul
Bistriţa-Năsăud, respondenţii rezidenţi chestionaţi au răspuns astfel: 66% (77 respondenţi) alocă
un buget cuprins între 100-200 lei, 266% (30 respondenţi) alocă un buget cuprins între 200-400
lei şi 8%6 (9 respondenţi) alocă un buget mai mare de 400 lei.
53
10
100-200lei
32
200-400lei
peste 400lei
32
Fig. 4.16 Buget alocat pentru transport de turiştii non-rezidenţi (număr respondenţi)
Fiind întrebaţi despre suma pe care o alocă pentru transport pentru un sejur judeţul
Bistriţa-Năsăud, respondenţii non-rezidenţi chestionaţi au răspuns astfel: 43% (32 respondenţi)
alocă un buget cuprins între 100-200 lei, 43% (32 respondenţi) alocă un buget cuprins între 200-
400 lei şi 10% (14 respondenţi) alocă un buget mai mare de 400 lei.
Se observă că atât cei rezidenţi cât şi cei non-rezidenţi alocă o sumă destul de mică pentru
transport, ceea ce ne face să mergem cu gândul la faptul că cu o sumă mică de bani nu pot
călători prea departe sau prea mult, de asemenea putem sezisa faptul că turiştii non-rezidenţi nu
pot fi din judeţele tare îndepărate de Bistriţa-Năsăud sau din ţări prea îndepărtate. Din nou se
revine la ideea că ar fi benefică organizarea de excursii în grupuri, organizate, astfel s-ar creea un
cadru pentru reducerea costurilor cu transportul, fapt pentru care s-ar putea ca numărul de turişti
să crească, probabil suma de bani necesară deplasării fiind un inconvenient pentru anumite
persoane, care ar vrea să călătorească, să descopere judeţul.
Întrebarea 10. Care este unitatea de cazare la care sunteţi cazat/pe care o preferaţi?
Această întrebare a fost pusă în chestionar cu scopul de a afla care sunt cele mai
utilizate unităţi de cazare din judeţul Bistriţa-Năsăud. S-au aflat următoarele:
54
58
60
50 41
40
30
20 10
7
10
0
hotel pensiune hostel motel
Fig. 4.17 Preferinţele turiştilor rezidenţi privind unităţile de cazare (număr

respondenţi)
Dintre cei chestionaţi, fiind rezidenţi în Bistriţa-Năsăud 35,34% (41 respondenţi) au ales
hotelul, 50% (58 respondenţi) au ales pensiunea, 6,03% (7 respondenţi) hostelul, iar 8,62% (10
respondenţi) au ales motelul.
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
hotel pensiune hostel motel
Fig. 4.18 Preferinţele turiştilor non-rezidenţi privind unităţile de cazare

55
Dintre cei chestionaţi, fiind non-rezidenţi în Bistriţa-Năsăud 25,67% (19 respondenţi) au

ales hotelul, 62,16% (46 respondenţi) au ales pensiunea, 2,70% (2 respondenţi) hostelul, iar
9,45% (7 respondenţi) au ales motelul.
Se observă că preferinţele în ceea ce priveşte unităţile de cazare ale respondenţilor atât a
celor rezidenţi cât şi a celor non-rezidenţi sunt cam aceleaşi, pe primul loc fiind situate
pensiunile, apoi hotelurile, motelurile şi hostelurile. Pensiunile sunt cel mai des preferate unităţi
de cazare probabil pentru că sunt cel mai des întâlnite unităţi, dar şi pentru că oferă un grad mai
ridicat de libertate decât în cazul unui hotel.
Întrebarea 11. Cum consideraţi tarifele practicate în judeţul Bistriţa-Năsăud în raport cu

serviciile oferite?
Această întrebare a fost introdusă în chestionar cu scopul de a afla părerea

turiştilor despre tarifele practicate în judeţul Bistriţa-Năsăud în raport cu serviciile
turistice oferite. În urma introducerii răspunsurilor în baza de date a celor chestionaţi, s-
au obţinut următoarele:
100
100
80
60
40
20 5 8 3
0
foarte mici mici acceptabile mari
Fig. 4.19 Opinia turiştilor rezidenţi privind raportul servicii oferite/preţ

Din graficul de mai sus, se observă că turiştii din Bistriţa-Năsăud, rezidenţi, sunt
mulţumiţi de tarifele privind serviciile turistice oferite şi le consideră acceptabile în proporţie de
86,2% (100 respondenţi), foarte mici în proporţie de 4,31% (5 respondenţi), mici în proporţie de
6,89% (8 respondenţi), doar 2,58% (3 respondenţi),considerând tarifele prea mari pentru
serviciile oferite.
56
56
60
50
40
30
17
20
10
0 1
0
foarte mici mici acceptabile mari
Fig. 4.20 Opinia turiştilor non-rezidenţi privind raportul servicii oferite/preţ

Din graficul de mai sus, se observă că turiştii din Bistriţa-Năsăud, non-rezidenţi, sunt
mulţumiţi de tarifele privind serviciile turistice oferite şi le consideră acceptabile în proporţie de
75,67% (56 respondenţi), mici în proporţie de 22,97% (17 respondenţi), doar 1,35% (1
respondent),considerând tarifele prea mari pentru serviciile oferite, neexistând niciun respondent
care să considere terifele practicate foarte mici. Această proporţie s-ar putea cauza pe veniturile
mai mari din alte zone, în special a respondenţilor din altă ţară.
Faptul că atât în concepţia turiştilor rezidenţi câ şi în concepţia turiştilor non-rezidenţi

tarifele practicate sunt considerate accceptabile ar putea fi mai bine evidenţiate, ar putea fi un
punc te plecare pentru o politică de promovare, ar putea fi realizat un spot publicitar, în care să
fie intervievat atat un turist român, în paralel cu unul străin despre tarifele practicate.
Întrebarea 12. Cât cheltuiţi în medie pe zi în judeţul Bistriţa-Năsăud (cazare+

alimentaţie+altele)?
Această întrebare a fost utilizată având ca scop să afle cam cât cheltuie un turist
într-o zi în judeţul Bistriţa-Năsăud. Această statistică ar putea fi de folos pentru o viitoare
strategie de dezvoltare a judeţului. S-au constatat următoarele:
57
42
65
sub 150 lei
150-250 lei
peste 250 lei
Fig. 4.21 Suma cheltuită de turiştii rezidenţi într-o zi (număr respondenţi)
Privind suma pe care o cheltuie un turist rezident într-o zi, în judeţul Bistriţa-Năsăud am
obţinut faptul că 56% (65 respondenţi) cheltuie sub 150 de lei, 36% (42 respondenţi) cheltuie
între 150-250 lei şi doar 8% (9 respondenţi) cheltuie mai mult de 250 lei pe zi.
34
sub 150 lei
33 150-250 lei
peste 250 lei
Fig. 4.22 Suma cheltuită de turiştii non rezidenţi într-o zi (număr

respondenţi)
58
În ceea ce priveşte aceeaşi statistică, pe turiştii non-rezidenţi, proporţiile se modifică

puţin, astfel: 46% (34 respondenţi) cheltuie sub 150 de lei, 45% (33 respondenţi) cheltuie între
150-250 lei şi doar 9% (7 respondenţi) cheltuie mai mult de 250 lei pe zi. Observăm faptul că se
remarcă o creştere a respondenţilor care cheltuie între 150-250 lei pe zi.
În corelaţie cu întrebarea anterioară, vedem de asemenea că turiştii non-rezidenţi sunt

dispuşi să cheltuiască în medie pe zi o sumă mai mare de bani. Acest lucru s-ar putea include
într-o politică de atragere a turiştilor străini. Dacă s-ar reuşi aceasta ar fi foarte benefic pentru
judeţ, deoarece s-ar obţine fonduri suplimentare, atât de necesare pentru turism, dar nu numai.
Întrebarea 13. Care este cea mai cunoscută atracţie a judeţului Bistriţa-Năsăud din
punctual dumneavoastră de vedere?
Această întrebare are ca scop care din atracţiile judeţului Bistriţa-Năsăud sunt cele
mai cunosctute de turişti, şi în ce ordine. Am aflat următoarele.
70
60 62
50 49
40 40
30 33
29 29
24
20
10
0
Turnul Dogarilor Lacul Colibiţa Peştera Izvorul Cascada Cailor Sugăletele Casa Memorială Casa Memorială
Tăuşoarelor George Coşbuc Liviu Rebreanu
Fig. 4.23 Cele mai importante atracţii turistice din punct de vedere al
respondenţilor rezidenţi (număr respondenţi)
Din punct de vedere al respondenţilor rezidenţi, cea mai importantă atracţie turistică a
judeţului Bistriţa-Năsăud o reprezintă Lacul Colibiţa, deoarece apare în răspunsul a peste 53,44%
- 62 respondenţi, Casa Memorială George Coşbuc 42,24% - 49 respondenţi, Casa Memorială
Liviu Rebreanu 34,48% - 40 responedenţi, apoi urmează Sugăletele 28,44% - 33 respondenţi,,
Cascada Cailor 25% - 29 respondenţi, Turnul Dogarilor 25% - 29 respondenţi şi Peştera Izvorul
Tăuşoarelor 20,68% - 24 respondenţi.
59
60
50 52
40
30 28 28
23 23
20
15 16
10
0
Turnul Lacul Colibiţa Peştera Izvorul Cascada Cailor Sugăletele Casa Casa
Dogarilor Tăuşoarelor Memorială Memorială
George Coşbuc Liviu Rebreanu
Fig. 4.23 Cele mai importante atracţii turistice din punct de vedere al respondenţilor non-
rezidenţi (număr respondenţi)
Din punctul de vedere al respondenţilor non-rezidenţi, proporţiile se modifică puţin; în

70,27% (52 respondenţi) din răspunsuri apărând Lacul Colibiţa ca fiind cea mai importantă
atracţie turistică a judeţului Bistriţa-Năsăud, apoi Cascada Cailor şi Sugăletele 37,83% (28
respondenţi), Casa Memorială George Coşbuc – 31,08% (23 respondenţi), Casa Memorială Liviu
Rebreanu - 21,62% (16 responedenţi) şi Peştera Izvorul Tăuşoarelor - 20,27% (15 respondenţi).
Comparând cele două grafice, observăm că în cazul turiştilor rezindenţi, un lucru aproape
firesc îl reprezintă faptul că pe a doua poziţie se află Casa Memorială George Coşbuc, în timp ce
în cazul turiştilor non-rezindenţi a doua poziţie e ocupată de Cascada Cailor, respectiv
Sugăletele.
Colibiţa, după cum se vede şi din fig. 4.22 si fig. 4.23 reprezintă cel mai important punct
de atracţie turistică al judeţului Bistriţa-Năsăud, mai este cunoscută ca fiind marea de la munte;
poate totodată autorităţile ar trebui să acorde o mai mare importanţă turistică şi caselor
memoriale ale celor doi mari scriitori ai judeţului, George Coşbuc, respectiv Liviu Rebreanu.
60
Întrebarea 14. Din câte persoane este format grupul dumneavoastră?
Întrebarea are ca scop aflarea informaţiei privind numărul persoanelor dintr-un

grup care călătoreşte prin judeţul Bistriţa-Năsăud. Pentru a analiza mai uşor, am realizat un
grafic comparativ.
45
45
40
35 32
30 26 25
23
25
20 16 Rezidenţi
13
15 10 Non-rezidenţi
10
5
0
singur două trei mai mult de
persoane persoane trei
persoane
Fig. 4.23 Numărul de membrii dintr-un grup de turişti (număr respondenţi)
În privinţa numărului persoanelor dintr-un grup întâlnim faptul că cea mai mare
majoritate nu preferă călătoriile singur, 11,2% (13 respondenţi) pentru cei rezidenţi şi 13,51%
(10 respondenţi) pentru cei non-rezidenţi. Pe primul loc se află în cazul celor rezidenţi, situaţia în
care călatoresc cu mai mult de trei persoane 38,7% (45 respondenţi), pe de cealaltă parte, adică
în cazul celor non-rezidenţi fiind cea mai des întâlnită situaţie cea în care călătoresc două
persoane 33,7% (25 respondenţi).
61
Întrebarea 15. Care este gradul de mulţumire privind următoarele aspecte:
Tabel 4.1 Gradul de muţumire al turiştilor rezidenţi (%)
Foarte Nemulţumit Indiferent Mulţumit Foarte Total

nemulţumit mulţumit
1.Calitatea serviciilor de 3,44 0,86 9,48 3,44 76,72 100
cazare
2. Calitatea serviciilor 0,86 0,86 10,34 80,17 7,75 100
oferite de unităţe de
alimentaţie publică
3. Calitatea serviciilor 0.86 1,72 14,65 68,10 14,65 100
oferite de unităţile de
agrement
4. Facilităţi de 0,86 6,03 22,41 56,89 13,79 100
tratamens şi SPA-uri
5. Servicii auxiliare 1,72 6,89 18,96 62,93 9.48 100
oferite turiştilor
6.Atitudinea şi 0,86 8,62 10,34 66,37 13,79 100
comportamentul
prestatorilor de servicii
7.Nivelul pregătirii 0,86 7,75 17,24 63,79 10,34 100
angajaţilor din sectorul
turistic
8. Varietatea unităţilor 0,86 4,31 15,51 66,37 12,93 100
de cazare din judeţul
Bistriţa-Năsăud
9. Infrastructura în 18,96 31,89 6,89 36,2 6,03 100
judeţului Bistriţa-
Năsăud
10. Părerea generală 13,79 10,34 8,62 49,13 18,10 100
despre sejurul în judeţul
Bistriţa-Năsăud
Privind per ansamblu, tabelul de mai sus, se constată următoarele, faptu că turiştii din
Bistriţa-Năsăud sunt foarte mulţumiţi în general (76,72%) de calitatea serviciilor de cazare,
mulţumiţi de calitatea serviciilor de alimentaţie publică (80,17%), mulţumiţi faţă de calitatea
serviciilor oferite de unităţile de agrement (68,10%), mulţumiţi faţă de facilităţile de SPA oferite
(56,89%), dar cu un grad ridicat de indiferenţă faţă de acest subiect. De asemenea se arată
mulţumiţi faţă de serviciile auxiliare oferite, atitudinea şi comportamentul prestatorilor de
servicii, nivelul pregătirii angajaţilor şi varietatea unităţilor de cazare. Ceea ce este îngrijorător,
este gradul de multumire faţă de infrastructură, doar 36,62% fiind mulţumiţi, 31,89% din
respondenţi fiind nemulţumiţi şi 18,96% fiind chiar foarte nemulţumiţi. Părerea generală despre
judeţ a fost delimitată astfel 18,10% fiind foarte mulţumiţi, 49,13% fiind mulţumiţi, deci o părere
generală bună.
62
Tabel 4.2 Gradul de muţumire al turiştilor non-rezidenţi
Foarte Nemulţumit Indiferent Mulţumit Foarte Total

1.Calitatea serviciilor de 0 4,05 13,51 70,27 12,16 100
cazare
2. Calitatea serviciilor 0 5,40 24,32 62,16 8,10 100
oferite de unităţe de
alimentaţie publică
3. Calitatea serviciilor 0 10,81 27,02 51,35 10,81 100
oferite de unităţile de
agrement
4. Facilităţi de tratamens 0 20,27 28,37 43,24 8,10 100
şi SPA-uri
5. Servicii auxiliare 0 14,86 33,78 43,24 8,10 100
oferite turiştilor
6.Atitudinea şi 1,35 12,16 14,86 59,45 12,16 100
comportamentul
7.Nivelul pregătirii 0 12,16 24,32 54,05 9,45 100
angajaţilor din sectorul
turistic
8. Varietatea unităţilor 0 5,40 27,02 58,10 9,45 100
de cazare din judeţul
Bistriţa-Năsăud
9. Infrastructura în 18,91 32,43 12,16 29,72 6,75 100
judeţului Bistriţa-
Năsăud
10. Părerea generală 2,7 13,51 24,32 45,94 13,51 100
despre sejurul în judeţul
Bistriţa-Năsăud
Realizând o comparaţie cu gradul de mulţumire al turiştilor rezidenţi, se observă

schimbări de la prima idee, gradul de turişti foarte mulţumiţi de calitatea serviciilor de cazare a
scăzut la 12,6%, crescând gradul de multumire al celor mulţumiţi la 70%, calitatea serviciilor de
alimentaţie publică este mulţumitoare 62,16%, calitatea serviciilor de agrement mulţumitoare
51,35%, dar cu un grad ridicat de indiferenţă 27,02, SPA-urile sunt mulţumitoare, serviciile
auxiliare fiind cam indiferente pentru turişii non-rezidenţi. Referitor la atitudinea şi
comportamentul presatorilor de servicii, nivelul pregătirii angajaţilor şi varietatea unităţilor de
cazare turiştii sunt mulţumiţi cam în aceeaşi măsură 54-58%. Infrastructura, din nou se remarcă
negativ, 18,91% fiind foarte nemulţumiţi şi 32,43 fiind nemulţumiţi. Părerea generală despre
judeţ a fost delimitată astfel 13,10% fiind foarte mulţumiţi, 45,13% fiind mulţumiţi, deci o părere
generală bună, chiar dacă au scăzut proporţiile faţă de turiştii rezidenţi.
63
Comparând părerile generale ale celor două categorii, se poate obesrva că cei rezidenţi au
o părere mai bună despre Bistriţa-Năsăud, decât cei non-rezidenţi, putând pune aceasta motivând
prin faptul că ar putea da dovadă de subiectivism.
ANALIZA DATELOR SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENŢILOR
Întrebarea 16. Care este sexul dumneavoastră:
84 femei
106 bărbaţi
Fig 5.1 Sexul respondenţilor (număr respondenţi)
Rata de răspuns la această întrebare a fost de 100% din totalul persoanelor chestionate
pentru eşantion. Conform informaţiilor culese se observă că 44,21% (84 respondenţi) dintre
subiecţi sunt de sex feminin şi 55,78% (106 respondenţi) sunt de sex masculin.
Întrebarea 17. În ce categorie de vârstă vă aflaţi:
peste 50
18% sub 24 ani
36%
35-49 ani
19%
24-35 ani
27%
Fig 5.2 Categoriile de vârstă ale respondenţilor
64
După analiza datelor s-a obţinut că 36% (69 respondenţi) au vârsta cuprinsă între 35-49
ani, 27% (52 respondenţi) între 24-35 ani, 18% (35 respondenţi) sub 24 ani şi 18% (34
respondenţi) peste 50 ani.
Întrebarea 18. Ce studii aveţi:
23
57
primare
medii
110 superioare
Fig5.3 Studiile respondenţilor (număr respondenţi)
Această întrebare face referire la studiile pe care subiecții le dețin. Informațiile referitoare
la studii sunt foarte importante, acestea arată nivelul intelectual al persoanelor chestionate. O
persoană care deține studii superioare, va avea alte concepții decât o persoană care are doar studii
medii sau primare. După analiza efectuată, 12 % (23 respondenţi) dintre subiecți au răspuns că
dețin studii primare, 58 % (110 respondenţi) au răspuns că dețin studii medii, şi 30% (57
respondenţi) au răspuns că au studii superioare.
Întrebarea 19. Venitul lunar pe familie:
44
73 sub 1200 lei
între 1200-2500 lei
peste 2500 lei
73
Fig 5.4 Venitul lunar pe familie (număr respondenţi)

65
Sr observă că 38% (73 respondenţi) au venitul pe familie sub 1200 lei, aceeaşi proporţie
păstrându-se şi la cei care au venitul lunar pe familie cuprins între 1200-2500 lei, cea mai mică
proporţie fiind reprezentată de cei care au venitul lunar pe familie peste 2500 lei, respectiv 23%
(44 respondenţi).
66
CONCLUZII
Rolul turismului în societatea actuală duce cu gândul la ideea că industria turismului a

devenit una dintre componentele cele mai importante ale vieţii economiece actuale. Privind sub
aspect general, se poate afirma chiar mai mult, că a depăşit graniţele importanţei economice,
fiind un element esenţial în viaţa socială.
Judeţul Bistriţa-Năsăud se bucură de frumuseţi ce pot fi descoperite doar vizitându-le.
Cadrul natural oferă o varietate remarcabilă de forme de relief precum pereţi sâncoşi care
favorizeaza practicarea de căţărări, atât pet imp de vară cât şi în sezonul rece, depresiuni, lacuri,
peşteri, izvoare de apă mineral. Într-o foarte mare măsură, atracţiile judeţului sunt protejate de
lege, fiind considerate rezervaţii naturale, parcuri naţionale şi naturale sau arii protejate de
interes local.
Ca metodă de cercetare am ales ancheta sociologică, utilizând ca instrument de cercetare
chestionarul. Am ales aceasta cale deoarece am vrut să interacţionez chiar eu cu respondenţii, şi
pe lângă chestionarul propriu zis să mai aflu şi alte păreri. În urma finalizării muncii de teren,
adică a finalizării celor 190 de chestionare, eşantion prelucrat în urma prelucrării formulei, s-a
trecut la partea statistică, la introducerea datelor în programul statistic Excel.
Cercetarea s-a făcut în mod aleatoriu, indiferent de sex, categoria de vârstă sau
naţionalitate; chestionarul fiind aplicat pe stradă din diverse localităţi ale judeţului Bistriţa-
Năsăud. În urma analizei datelor furnizate de cei chestionaţi se pot trage câteva concluzii
importante asupra opiniei celor chestionaţi asupra temei abordate.
Se poate afirma că se poate observa o diferenţă între modul cum văd turiştii rezidenţi în
Bistriţa-Năsăud şi modul în care văd turiştii non-rezidenţi situaţia turismului în Bistriţa-Năsăud;
acest lucru fiind probabil datorat unui grad de subiectivism din partea rezidenţilor.
Ca o generalitate se poate afirma că judeţul Bistriţa-Năsăud are un potenţial turistic care
nu este evidenţiat la adevărata sa valoare, cauzele fiind diverse. Aceasta se poate demonstra prin
numeroasele atracţii naturale, considerate rezervaţii de interes naţional precum: Munţii Rodnei,
Munţii Călimani, Munţii Ţibleş.
În Bistriţa-Năsăud cel mai des întâlnit tip de turism este cel de agrement, pentru care cei
chestionaţi au optat cel mai mult. De asemenea cea mai întânită perioadă pentru un sejur este cea
de o zi pentru turiştii rezidenţi şi un weekend pentru cei non-rezindenţi. Ar fi utilă o politică prin
67
care s-ar putea prelungi această durată, deoarece, stând mai multe zile, un turist cheltuieşte mai
mult, deci s-ar putea obţine mai multe fonduri de către proprietarii de unităţi de cazare, deci ar
avea de câştigat şi autorităţile prin încasarea de impozite, cu care ar putea dezvolta regiunea.
Un fapt destul de îngrijorător pentru viitorul turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud este
faptul că lumea află despre atracţiile judeţului mai mult din relatările prietenilor şi a familiei,
decât prin intermediul agenţiilor de turism, pliantelor, mass-mediei sau internetului. În zilele
noastre acestea reprezintă cea mai importantă sursă de promovare. Ar trebui implementat un
sistem mai bun de promovare, precum ar fi împărţirea de pliante prin judeţ, un sistem de
rezervări online, un sistem de promovare online şi totodată un grup de persoane care să se ocupe
de promovarea judeţului pe siteurile de socializare.
Cele mai importante motive pentru care turiştii au ales/ar alege să se întoarcă în Bistriţa-
Năsăud este frumuseţea peisajelor pe care le oferă. Acest lucru este relevant, deoarece lacul
Colibiţa, zona de la Piatra Fântânele, zona de vecinătate cu judeţul Maramureş oferă peisaje
deosebite atât pet imp de vară, cât şi pe timp de iarnă. Acest lucru trebuie consolidat. Ceea ce ar
putea atrage mai mulţi turişti sunt obiceiurile zonei, tradiţiile numeroase. De asemenea, preţurile
mai mici practicate faţă de competitorii din zonă ar trebui de asemenea să fie o oportunitate
pentru Bistriţa-Năsăud.
În ceea ce priveşte capacitatea şi diversitatea unităţilor de cazare întâlnim locuri de cazare
în numă mare, cu diverse unităţi hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturistice,
vile turistice, cabane, deci multe opţiuni, dispunând astfel de diversitate. Cea mai mare proporţie
din capacitatea de cazare a judeţului este reprezentată de locurile în hotel.
Raportat la timpul petrecut în judeţ, suma medie pe care o cheltuie un turist pentru o zi
petrecută în judeţ este cam mică, dar dacă s-ar mări durata petrecută în Bistriţa-Năsăud ar fi
potrivită. Ar trebui găsită o cale prin care ar putea fi convinşi turiştii sa stea mai mult; eventual
oferirea de diverse oferte precum la două înnoptări, oferirea de mic dejun gratis, sau la trei
înnoptări o înnoptare gratis, sau alte diferite bonusuri.
De obicei se călătoreşte în grupuri de câte trei persoane, fapt care ne face să ne gândim la
excursii în familie, ar trebui creeate pachete speciale pentru familii. Pentru aceste grupuri se pot
gândi diverse programe care să atragă tot mai multe familii spre turism în Bistriţa-Năsăud.
Această lucrare poate fi considerată ca fiind un punct de plecare pentru alte analize mai
complexe ale turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud, sau sa stea la baza unor recomandări pentru o
valorificare mai eficientă a potenţialului turistic.
68
BIBLIOGRAFIE
1. A. Gheorghilaş, 2011, “Geografia turismului”, Editura Universitară, Bucureşti.
2. R. Minciu, 2005, “Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucureşti
3. Bătinaş, R.,H., Sorocovschi, V., 2011, “Resursele de apă. Potenţial şi valorificare
turistică”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
4. C Ioan, 2007, “Agroturism și turism rural”, Editura Mirton, Timișoara
5. Cândea, Melinda, Bran, F., 2001, “Spaţiul geografic românesc. Organizare, amenajare,
dezvoltare”, Edit. Economica, Bucureşti;
6. C. Jenica, 2008, “Agroturism”, Editura Sitech, Craiova
7. Ciangă, N., Dezsi, Ş., 2007, “Amenajare turistică”, Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca;
8. Davidovici, I., Davidovici, A. S., (2008), “Posibile evoluţii în ruralul românesc”, Volum
Conferinţă Dezvoltarea economică performantă şi complexă a spaţiului rural şi regional,
19-20 septembrie 2008, Academia de Studii Economice, Bucureşti;
9. Dinu, M., 2005, “Impactul turismului asupra mediului”, Edit. Universitară, Bucureşti;
10. Ilieş, M., 2012, “Amenajare turistică”, Edit. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca;
11. Cotiolan Suciu, 1967, “Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, O-Z, Editura
Academiei R.S.R
12. http://www.prefecturabn.ro ultima accesare 06.06.2016
13. http://www.agrementbistrita.ro/index.php ultima accesare 06.06.2016
14. http://www.cimec.ro/Monumente/ParcuriNaturale/ParculNationalMuntiiRodnei.htm
ultima accesare 18.05.2016
15. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63, ultima
accesare 08.06.2016
ANEXE
Anexa 1
69
STUDIU PRIVIND ANALIZA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN JUDEŢUL

BISTRIŢA-NĂSĂUD
Stimate Domn/Doamnă,
Vă mulţumim pentru participarea la această anchetă. Prin completarea prezentului chestionar vom putea
identifica părerea Dvs. privind analiza şi dezvoltarea potenţialului turistic în judeţul Bistriţa-Năsaud. Opinia Dvs.
mă va în evidenţierea părerii populaţiei privind potentialul turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud , în elaborarea
proiectului de diplomă.
Durata interviului este de aproximativ 10 minute. Răspunsurile Dvs. la toate întrebările din acest chestionar sunt
absolut confidenţiale şi vor fi utilizate numai în scop ştiinţific. Dvs. nu veţi fi identificat(ă) în niciun mod.
Sârb Bogdan-Horaţiu, USAMV Cluj-Napoca
Întrebările din prima parte se referă la potenţialul turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, unităţile
de cazare și alte criterii care influențează activităţilor turistice în judeţul Bistriţa-Năsăud .
1. În ce categorie de turişti vă aflaţi?

a) turişti români din judeţul Bistriţa-Năsăud
b) turişti români din judeţele vecine judeţului Bistriţa-Năsăud
c) turişti din alte judeţe (specificaţi) .................................
d) turişti din altă ţară (specificaţi) ...................................
2. Care este scopul principal al călătoriei dumneavoastră în judeţul Bistriţa – Năsăud?
a) agrement
b) religios
c) afaceri
d) sportiv
e) altul (specificaţi) .....................................................
3. De câte ori aţi vizitat judeţul Bistriţa-Năsăud?
a) o dată
b) de două ori
c) de mai multe ori
d) niciodată
4. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră actual în judeţul Bistriţa-
Năsăud?
a) o zi
b) un weekend
c) 3-6 zile
d) peste 6 zile
5. Cărora din următoarele mijloace de informare le datoraţi cunoaşterea judeţului Bistriţa-
Năsăud?
a) agenţii de turism
b) pliante şi cataloage publicitare
c) mass-media
d) internet
70
e) relatări ale prietenilor/familiei

f) altele
6. Care sunt motivele pentru care aţi ales/aţi alege din nou ca destinaţie turistică judeţul
Bistriţa-Năsăud?
a) gastronomia specifice zonei
b) tarifele mai accesibile faţă de alte zone
c) frumuseţa peisajelor oferite
d) manifestari tradiţionale (ex: Festivalul Usturoiului, Serbăile Bistriţei Medievale,
Festivalul Toamna Bistriţeana)
e) alte motive ............................................................................................................
7. Consideraţi că potenţialul turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud este suficient valorificat?

a) da
b) nu
8. Cu ce mijloc de transport efectuaţi de obicei excursiile în al judeţul Bistriţa-Năsăud ?
a) autoturismul personal
b) autocarul
c) trenul
9. Ce buget aţi alocat pentru transport?
a) 100-200 lei
b) 200-400 lei
c) peste 400 lei
10. Care este unitatea de cazare la care sunteţi cazat/o preferaţi?
a) hotel
b) pensiune
c) hostel
d) motel
11. Cum consideraţi tarifele practicate în judeţul Bistriţa-Năsăud în raport cu serviciile oferite?
a) foarte mici
b) mici
c) acceptabile
d) mari
12. Cât cheltuiţi în medie pe zi în judeţul Bistriţa-Năsăud (cazare + alimentaţie + altele)?
a) sub 150 lei
b) 150-250 lei
c) peste 250
13. Care din următoarele atracţii ale judeţului Bistriţa-Năsăud este cea mai cunoscuta de dvs.
(încercuiţi 1-3 obiective)?
a) Turnul Dogarilo
b) Lacul Colibiţa
c) Peştera Izvorul Tăuşoarelor
d) Cascada Cailor
e) Sugaletele
f) Casa Memorială George Cosbuc
g) Casa Memorială Liviu Rebreanu
14. Din câte persoane este format grupul dumneavoastră?
a) singur
b) două persoane
71
c) trei persoane
d) cu mai mult de trei persoane
15. Exprimaţi-vă gradul de mulţumire cu privire la următoarele aspecte referitoare la
serviciile turistice din judeţul Bistriţa-Năsăud (bifaţi câte o variantă pe fiecare rând):
Foarte Nemulţumit Indiferent Mulţumit Foarte

1.Calitatea serviciilor de cazare
2. Calitatea serviciilor oferite de
unităţe de alimentaţie publică
3. Calitatea serviciilor oferite de
unităţile de agrement
4. Facilităţi de tratamens şi
SPA-uri
5. Servicii auxiliare oferite
turiştilor
6.Atitudinea şi comportamentul
7.Nivelul pregătirii angajaţilor
din sectorul turistic
8. Varietatea unităţilor de cazare
din judeţul Bistriţa-Năsăud
9. Infrastructura în judeţului
Bistriţa-Năsăud
10. Părerea generală despre
sejurul în judeţul Bistriţa-
Năsăud
Întrebările din partea a-II-a sunt întrebări socio-demografice și sunt utilizate în scop științific
acestea fiind strict confidențiale
1. Sex:
a) feminin
b) masculin
2. În ce categorie de vârsta vă încadraţi?
a) sub 24 ani
b) 24-35 ani
c) 35-49 ani
d) peste 50 ani
3. Studii:
a) primare
b) medii
c) superioare
4. Venitul lunar pe familie:
a) sub 1200 lei
b) între 1200-2500 lei
c) peste 2500 lei
72

4fbf03a2 196907 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4fbf03a2 196907 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

Absolvent: Conducător Ştiinţific:

Absolvent: Conducător Ştiinţific:

ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI

Prezenta lucrare, având titlul ,,Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al judeţului

ANALYSIS AND TOURISM POTENTIAL BISTRIȚA – NĂSĂUD COUNTRY

CAPITOLUL 1 CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA TURISM. FORME DE TURISM. ECONOMIA

CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD ...................................................... 14

2.1 Descriere generală a judeţului Bistriţa-Năsăud ................................................................... 14

3.1 Ancheta sociologică ............................................................................................................. 32

CAPITOLUL 4. REZULTATELE ANCHETEI SOCIOLOGICE PRVIND ANALIZA................................................... 39

POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢLUI BISTRIŢA-NĂSĂUD ....................................................................... 39

Trăim zile în care turismul reprezintă un fenomen care carecterizează civilizaţia

Prin prezenta lucrare, având ca titlu “Analiza şi valorificarea potenţialului turistic

Ca metode de cercetare am folosit metoda analizei SWOT, mai exact a punctelor

În urma analizei răspunsurilor celor chestionaţi, datele au fost introduse în

Cercetarea făcută de mine, poate reprezenta de asemenea un punct de plecare

PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU

CAPITOLUL 1 CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA TURISM.

Conform studiilor şi cercetărilor legate de domeniul turismului s-au definitivat o serie de

Definiţia general valabilă pentru turism este că reprezintă un fenomen social-economic

de cunoaştere, recreere. Turismul, pe de altă parte reprezintă o importantă ramură a economiei

Fenomenul de turism se materializează prin numărul de sosiri şi plecări din locul de

Turistul, reprezintă actorul principal în fenomenul de turism. Se poate afirma că orice

Referitor la evoluţia turismului în mileniul nostru, se poate spune că în ciuda faptului că

1.2 POTENŢIALUL TURISTIC. ASPECTE GENERALE

Potenţialul turistic defineşte ansamblul elementelor naturale şi antropice dintr-o anumită

Potenţialul turistic reprezintă ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi

Modul în care se face valorificarea produselor turistice şi a resurselor create într-o

Criteriile de identificare ale potenţialului turistic se referă la structura şi complexitatea

În strânsă legătură cu potenţialul turistic sunt şi infrastructura turistică, structurile de

În ceea ce priveşte atractivitatea cadrului natural putem spune că este influenţată de

1.3 TURISMUL ÎN ROMÂNIA

România, datorită faptului că se bucură de un potential turistic bogat şi variat, se alătură

Circulaţia turistică internatională se subdivide în două componente, mai exact în sosiri

O a doua etapă în evoluţia circulaţiei turistice internaţionale în România, o reprezintă

Tabelul 1.1 Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în România în perioada 2000-2015

Începând cu anul 2003, numărul de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri successive

În ceea ce priveşte plecările turiştilor români în străinătate, este evident că trebuie

Tabelul 1.2 Evoluţia plecărilor turiştilor români în străinătate

Anii Plecări de turişti - mii

Sursa: Anuarul statistic naţional, 2016, INSSE, Bucureşti

Referitor la preferinţle turiştilor români, ei se îndreaptă în mod special spre ţările

Tabelul 1.3 Înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică în perioada 2009-20015

Sud-Est 4423728 3734288 4050309 4492150 4186623 4294722 4918408 111,18

Nord-Vest 2098589 1884543 2084552 2111697 2113735 2287467 2713820 129,31

Centru 2665298 2719381 3311637 3677081 4037579 4244860 5042039 189,17

Bucuresti- 1835779 1980397 2129626 2238446 2373012 2660902 3039584 165,57

Privind repartiţia preferinţelor turiştilor români cazaţi pe teritoriul României în funcţie de

Tabelul 1.4 Preferinţele turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare

1.4 IMPORTANŢA TURISMULUI ŞI A CUNOAŞTERII POTENŢIALULUI TURISTIC

După anumite studii realizate de Organizaţia Mondială a Turismului, s-a stabilit că

PARTEA II. MATERIAL ŞI METODĂ

CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEŢULUI BISTRIŢA-

2.1 DESCRIERE GENERALĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

2.2 PREZENTAREA ORAŞELOR ŞI STAŢIUNILOR TURISTICE

Bistriţa. Municipiul Bistriţa reprezintă oraşul de reşedinţa al judeţului Bistriţa-Năsăud.

Devoltarea puternică a oraşului au dus la crearea unor structure arhitecturale importante,

Ca obiective turistice ale oraşului Năsăud putem aminti:

- Muzeul Grăniceresc Năsăudean, deschis în 1931, care funcţionează într-o clădire

Sângeorz Băi, este cunoscută ca staţiune balneară îcepând cu secolul al XVII-lea,

Fig 2.1 Staţiunea Colibiţa

Staţiunea Valea Vinului este situată la 8 km de Rodna, în partea de sud-est a Munţilor