Deen tel AL. SELISCHI ’ aera. G. DeDU Cm Ulta) ES Wary LM Neue MT NctCoro | Crt ent)Capitolul 4 APARATE DE COMUTATIE DE INALTA TENSIUNE 4.1, Intreruptoare de inaltd tensiune 44.4. Consideratii generale Dintre aparatele de comutafie intreruptorul de inalta tensiune este cel mai important aparat din punct de vedere al functionarii sistemului energet Intreruptorul de inaltd tensiune se poate defini ca un aparat destinat inch derii gi deschiderii circuitelor electrice ind acestea sint parcurse, fie de curenti normali de lucru, fie de curenfi anormali, cum sint cei de suprasarcin’ sau de scurtcireuit. Functiunea cea mai importanta a unui intreruptor (capitolul se refer’ ‘numai la aparatele de inalt tensiune), desi nu cea mai frecventa, este deschi- derea automat a circuitelor electrice’ in momentul aparifiei scurteircuitelor. Importanta acestei functiuni consti in faptul cd, in acest mod, se asigura intreruperea portiunii de retea defect fntr-un timp cit mai scurt, prevenindu-se avarierea si distrugerea echipamentului electric datoriti curenfilor de scurt- circuit. Si intracit aceasta funcfiune solicit cel mai mult intreruptorul, constructiv, el se realizeaza i se dimensioneaza astfel ca 4 0 poata indeplini eit mai bine si eft mai rapid. Intreruperea curentilor alternativi poate fi realizata principial in dows moduri: a) intrerupere prin introducerea in serie cu citcuitul a unet rezistente rescind progresiv (sau mirivea rezistentei circuitului) pind la valoarea care anuleazi curentul, metodi folositi gi la intreruperea circuitelor de curent continau ; 8) intrerupere folosind momentul trecerii naturale a curentului prin zero, prin actionare in sensul maririi rigiditagii dielectrice a spafiului dintre contac zele deschise, pentru a fmpiedica reaprinderea arcului electric. Marea majoritate a intreruptoarelor de inaltd tensiune folosesc pentra intreruperea curentului cea de-a dou metodi. Problema principal a acestor ntreruptoare o reprezint& stingerca arcului alectric ce se formeazi fntre contacte, pe cit posibil, la prima trecere a curentului prin zero, Intr-adevar, dac& se realizeazi condifii idzale de intrerupere, adicd dacd se intrerupe circuitul in momentul trecerii naturale a curentulwi prin zero, 100 energia pro poate stati ‘ultima ani ia mari se datore ale, Intreray realizeazi prin contacte,imedial mare acest in care are loc si © chsificese a toarea’ — intrerupi fluorard de silly cu ulei, en aut produse de aril e intensitatea Vitezele de ‘luidelor, dar m0 tsoe 2 sp pazului, presi Samara de bea Aceste tipati dl pofin frecvent Tuperii unui cata suprasarcini. ty ruptor. 0 astlel de a unui intrerupi corespunziteare curentul de seat valoare exces La intreuph arcului clectic acecasi putete de Din aceasta stingerea areal ‘tului prin 20,0fale tensiune este cel Hisistemului energetic. lapurat destinat inchi- Jarcurs, fie de curenti ide suprasarcina sau (capitolul se refera eventd, este deschi- ifiei scurtefreuitelor. 2st mod, se asigur’ scutt, prevenindu-se curentilor de scurt- nult intreruptorel, Xo poata indeplini Principial in dowd 4 unei rezistenfe 1 la valoarea care uitelor de curent rentului prin zero, ului dintre contac: ctrie, te folosese pentru cincipala a acestor ve formeazi intre upere, adica daca wentulti prin zero, energia produsi de are este teoretic null, fn timp ce in celelalte cazuri ca poate sa atinga valori extrem de mari. Progresele considerabile objinute fn ultimii ani fn constructia intreruptoarelor pentru tensiuni si puteri foarte mari se datorese, in primul rind, faptului c& a fost posibil sa’ se reduced mult energia dezvoltaté de arc Ja intreruperea curentului, micgorind durata lui si mentinind tensiunea sa eft mai redusa posibil pind in momentul stingerii fale. Intreruperea unui curent i stingerea arculul in curent altemativ se realizeaz prin formarea unei rigiditifi dielectrice suficiente a spatiului dintre contacte, imediat dupa deschiderea lor, pentru a tmpiedica reaprinderea arcu- Ini electric dup’ trecerea curentului prin zero. La toate intreruptoarele moderne, aceasta rigiditate dielectrica se obfine provocind formarea intre contacte @ unui violent curent de gaze: vapori de ulei, aer sau alte gaze. Modul de for~ mare a acestui curent de gaze depinde de principiul de functionare si de mediul {in care are loc stingerea arcului clasificare a intreruptoarelor dup mediul de stingere poate fi urma- toarea: — intreruptoare cu mediu de stingere gazos: cu aer comprimat, cu hexa~ fluorura de sulf; ~ fntreruptoare cu mediu de stingere lichid: cu ulei, cu apa gi glicol; ntreruptoare cu mediu de stingere solid: cu material solid gazo- generator ; — fntreruptoare en vid La unele tipuri de intreruptoare denumite cu autosuflaj (intreruptoare cu ulei, cw autogenerare de gaze etc.) gazele necesare deionizirii arcului sint produse de arcul electric, deci cantitatea de gaze dezvoltate este dependenta de intensitatea curentului care trece prin arc. Vitezele de seurgere ale acestor gaze sint determinate de legile mecanicit fluidelor, dar nu sini singurele care influenjeaza regcnerarea rigidititii dielec- trice a spatiului dintre contacte. Intr-adevar, si alti factori ccm ar fi: natura gazului, presiunea lui, drumul parcurs de arcul electric, forma contactelor, mumirul de locuri de rupere etc. pot juca un rol important in aceasta privinga. Aceste tipuri de intreruptoare prezinta dezavantajul ci, in anumite situatii, putin freevente, funcjionarea lor nu este sigura. De exemplu, in timpul intre~ ruperii unui curent de mici intensitate din anumite motive (scurtecircuit, suprasarein etc.), poate apare o cregtere a curentului electric prin intre ruptor. O astfel de crestere brusc& a curentului in timpul operatiei de_declangare a unui intreruptor, timp in care presimnea gazului care provoaca stingerea arcului este produsi de arcul fnsugi, este periculoasi, intrueit coloana arcului corespunzitoare curentului inifial ‘slab prezint& o' rezistenfi mare pentru curentul de scurtcircuit, iar energia dezvoltati de arcul electric capita o valoare excesiva si poate provoca chiar explozia camerei de stingere. La fntreruptoarele cu aer comprimat, cantitatea de acr necesara stingerii arcului electric provine de la o sursa exterioara, astfel c& fntreruptoarele au aceeasi putere de rupere, in orice moment, pentru curen{i de orice intensitate. Din aceast cauz’, la aceste intreruptoare la intreruperea curentilor mici stingerea arcului electric poate avea loc inainte de trecerea natural a curen- tului prin zero, ceea ce da nagtere la supratensiuni 101In cele ce urmeaza se fac citeva clasificiri ale intreruptoarelor in functie de diferite criterii — Dupa felud instalaties: — intrerptoare pentru instalafii interioare ; — fntreruptoare pentru instalajii exterioare — intreruptoare pentru instalafii capsulate. — Dupa nivelul tolafiei intreruptoarelor de exterior —intreruptoare cu izolatie normala; intreruptoare cu izolatie intirita pentru regiuni cu poluare intensi. — Dupi dispozitivul de acfionare $ntteruptoare cu dispoztiv’ de actionare comun pentru toate cele ‘rei faze; — fntreruptoare cu dispoaitiv de actionare separat pentru fiecare faz’. Dispozitivul de actionare poate fi executat sub forma de mecanism sepa rat sau sub forma de mecanism fixat in intreruptor si formind wn intreg cut acesta, 4.1.2, Caracteristicile intreruptoarelor Principalele caracteristici ale unui intreruptor, stabilite cu ajutorul standardelor si recomandarilor CEI, sint urmatoarele. a. Tensiunea nominalé este tensiunea maxima de serviciu a retelei in care este destinat s& Tucreze intreruptorul. b. Nivelul de izolafie nominal sau nivelul de finere nominal este caracteri- zat prin valorile tensiunilor de {inere nominale la implus sila frecventa indus- trial, c. Frecvenfa nominatd a tensiunii nominale a intreruptorului este identica ‘en frecvenfa nominala a refelei in care va functiona intreruptorul. La noi in fara aceasta frecventi este 50 Hz. 4. Curentul nominal este valoarea standardizati a curentului sub care intreruptoral poate functiona in regim permanent fara ca limitele admisibile de incilzire si fie depisite (veri tabelul 1.2). e. Capacitatea de rupere (deconectare) nominalé la scurtcircuit. In cazul intreruptoarclor, capacitatea nominala dé rupere la scurtcircuit este valoarea ‘efectiva a celui mai mare curent de scurteircuit pe care aparatul trebuie sicl intrerupa in condifiile de utilizare si funcfionare prescrise, fntr-un circuit ‘in care tensiunea de restabilire de frecven{a industrial corespunde tensiunii nominale a aparatului, iar tensiunea tranzitorie de restabilire corespunde valorilor nominale, Pentru tensiuni mai mici decit tensfunea nominala, intre- ruptorul trebuie sa aiba capacitatea de rupere egal cu capacitatea sa de rupere nominali la scurtcircuit, Pentru tensiuni mai mari decit tensiunea nominala, nu se garanteazi capacitatea de rupere, in afara de prevederile capacitatii de rupere nominala in cazul discordanfei de faza. Capacitatea de deconectare se determina. pe oscilograma curentului de seurteircuit intrerupt, in momentul separarii contactelor, ca in figura 4.1, si se caracterizeazi prin dowi valori: “—curentul simetric — valoarea efectiva a componentei _periodice Tr — componenta aperit mata in marimi relativ unde: 7 ste valoarca com Jan te aice in mom derii contactelc — valoarea efecti Te Jentel_ period moment YValoarea, efectiva 32 31,5; 40; 505 63 Jpeaza,” pentru apt Gorata, minima de @ ‘Existenfa compoo a. cdilor de curent ig vie momentul tee fensiunii de restabilid coea ce Upureaza CO “Aprecierca capadi de puterea de rupert in care: U, este td I = 3 In predent s¢! deoarece nu are $8 fensiunea de arc a pere apare fens f. Cpaciaea circuit care poatt dari sensible, Ca Snstantancefnus iodice de vila unde J, repre ag. Curentreruptoarelor in functie ni cu poluare intensa un pentra toate cele it pentru fiecare faza. mi de mecanism sepa~ si formind un introg elor stabilite cu ajutorul serviciu a refelei in ‘onninal este caracteri- sila freeventa indus- iptorului este identica treruptorul. La noi in curentului sub care a limitele admisibile seurteireuit. In cazul teiveuit este valoarea aparatul trebuie sé-l vetise, intr-un circuit corespunde tensiuni ‘stable corespunde mea nominal, fntre- >acitatea sa de rupere tensiunea nominal wvederile capacitafii yma curentului de or, ca in figura 4.1, tponentei periodice — componenta aperiodic’, expri- mata in marimi relative: B= 7,2 unde: Tap este valoarea componentel ape- siodice in momentul deschi- derii contactelor; I, — valoarea efectiva a compo- TaMel periodice in acclasi rig. 41. Dingrama curentuoh de sourtcireult moment. Valo eetivi: a componente’ periodice se alege, pentru un, aparst comune din urmitoarcle valori date, in KA: 6,3; 8; 10; 125: 16° 20) seers; 40; 50; 63; 80; 100, Marimea componentei aperiodice se previ 2A entra un aparat constrait, in funetie de timpul =, care reprezint® Gurata minima de deschidere a intreruptorului Gistenya componentel aperiodice determina mirirea solicits! teyn#r 0 a ore deci si a camerelor de stingere dar, in acelag timp, Intl 3 Calor Mentul trecerii prin zero a curentului. Astfel valoarea instantones © zie momentul Cebilire la frecvenfa industrial, scade sub valoarea de Viti, ceca ce usureari condifiile de stingere. Aprecierea capacitifit de rupere la scurteireul de paterea de rupere, definith de expresia: S,= Udy fn care: m= 1 pentru circaite monofazate; m= 2 pentra circuite bifazate; m = 3 pentru circuite trifazate; U cate Wensiunea nominala de fazi la frecvenfa de explostares 1, capacitatea de rupere nominal In predent se finde a se renunfa In aceasti caracteristicd, pero de nips: Fee eons fie. {n adevis, cu putin mainte de fntrerupere, exist doosrnea de arc electric, iar curentul este cel de scurtcircuit; dup& Intrera- tare apare tensiunea de restabilire, iar curentul este nul ‘. Capacitatea de concctare este definita ca cel mai mare curent de sour cincait cere poate fi conectat de Intretuptor, fara ca. acesta si sufere degra cae Capacitatea de conectare se consideri (fig. 4.1) cafiind valoarea sar ctentee fas eare este chiar curentul de soc fn prezenfa componentel ape- Hiodice de valoare maxim’. Practic, 1 se poate face si in functie fines unde Z, reprezinta capacitatea de rupere. sabilitale termicd este curentul pe care aparatul il poate ‘ilit de constructor, fra a depagi limitele de incal- oarele durate admisibile de trecere ale curen- ge Curentul de suporta un anumit timp stal tite, De obicei, se stabilese urmat tilor de stabilitate termict: cgatru aparate ca tensitmea nominalé de 110 kV si mai mare: ¢ < 34 = Pentru aparate cu tensiunea de pind la 35 RV: 1 > 4s. 103S2 adopt ca curent de stabilitate termicd, curentul de rupere nominal all intreruptorului h. Timpul proprin de deschidere ty, al intreruptorului cu dispozitiv de actionare este intervalul de timp care trece de la inchidevea circuitului bobinei de declansare a dispozitivului de actionare (de la darea impulsului de declan- gare) pind la inceperea desfacerii contactelor de stingere a arcutui ale intrerup- iorului, i, Timpul total de deschidere fy al sntreruptorului cu dispozitiv de actio- nare este intervalul de timp care trece de Ia inchiderea circuitului bobinet de declansare a dispozitivului de actionare pina la stingetea completi a arculu: in toate fazele. In acest cazi fy = fyg-+ ty iat 4, este durata de ardere a arcu- tui in tntreruptor. j. Timpul de inchidere at unui intreruptor este intervalul de timp de la aplicarea impulsului pentru inchidere pina in momentul atingerii contactelor. 44.3. Condi le impuse intreruptoarelor Condifiile pe care trebuie s& le indeplineasci intreruptoarele de tnalt& tensiune se pot rezuma dupi cum urmeazi. a. Capacitate de rupere cit mai mare, caie astizi pentru tensiunile de 110-220 kV ajunge pina la 31,5250 KA si mai mult, iar pentru 400 + 750 kV ~ 50-60 kA. 2, Intrerupere sigur a curentului in domeniul de la citiva zeci de amperi ini la valoarea nominal a curentului, precum sia carentulué de seurteircuit. ¢. Durata de intrerupere cit mai scurté posibild. O durati lunga de intre- rupere poate si aibi consecinfe grave in alimentarca consumatorilor cut ene: gie electric’. 4. Posibilitatea reanclangirii automate rapide mono $i trifazate. Statisti- cile de exploatare arata ca un procent important (circa 904) din totalul defec- telor sint trecitoare (cauza defectului dispare dup intrerupere si refeaua poate fi pus din now in functiune). Daci se reanclanseazi linia imediat dup’ stingerea arcului si deionizarea spatiului de arc, se pot evita un mare numar de fntreruperi in alimentarea consumatorilor. Pentru obfinerea acestui rez tat este Insi necesar ca durata de intrerupere si fie atit de seurti, incit nu apari nici o intivziere apreciabilé in funefionarea sincrona a retelei, in timpul acestei intreruperi momentai ¢, Verificare si revizie usoari a contactelor f. Siguranta impotriva exploziilor si incendiului g. Transport fara dificultafi si siguranti in exploatare. 4, Pentru valori ale tensiunii de la tensiunea de restabilire siunea nominala, in condifiile cele mai dure din punct de vedere al vitezelor de restabilire posibile fn exploatare, pentru valorile curentului de intrerupere pin& Ia valori egale cu curentul de rupere, intreruptorul trebuie si suporte ciclul de-manevre D— 180 — ID — 180 — 1D, 104 unde: Dstt Intrerupt sint supuse la 1) D0 2) 1D-0= 3) D—O= In aceste le poate asigta Jor de ruperest de stingete La acest i care si fap i. Condit ruptorulai se rialelor cons specific de mil MIVA putene de SIVA. pntere Condifi fi rului evolu pentru esle de mi)MVA $i 4M Intrenuptt conditit va dielecirice ale solicitiri. in exprupere la 25—30 kA 5i marirea numarului de deconectiri la aceasti valoare a curentului de ‘rupere. Pentru realizarea acestor cerinfe trebuie folesite materiale noi, care si se pulverizeze cit mai putin — sub actiunea arcului electric, Viteza de deconec- tare mireste de asemenea timpul de viaf al intreruptoarelor in vid, deoarece micsoreaza timpul de ardere a arcului clectric. Alte metode pentru mirirea curentului de rupere si a timpului de functio- nare este folosirea suflajului magnetic, care face ca arcul s& se roteascti repede pe suprafata contactului. Acest suflaj poate fi produs de insési curentul.din arcul electric. In figura 4.66, 5 se prezinti numai contactele camerei de stingere in vid cv suflaj magnetic. In rest camera de stingere nu se deosebeste de cea pre- zentati in figura 4.66, a Gontactele principale (fix si mobil) stnt realizate din bare ‘cilindrice 3 din materiale cu conductibilitate electric mare; pe ele sint fixate spiralele 2, care au la capete contactele inelare 7 (contacte de stingere). Sensul de infasu- rare a spiralelor este in opozitie si din aceast& cauzd intre contactele inelare apare un cimp magnetic. transversal (radial). Acest cimp, interactioneaza cu curentul din arc si conduce la o rotatie rapid a arculti pe contactele ine~ lare 7, fari si afecteze contactele principale J. Migcarea continua a arcului pe contactele inelare 7 conduce la o uzura egala a inelelor de contact. O.astfel de constructie a contactelor a permis intreruperea unor curenfi de pind la 6500 A la 2,3 KV. Intreruperea unui curent de 18,2 kA la 16,5 kV a fost posibil cu con- tacte realizate ca in figura 4.66, c, Fiecare contact este realizat dintr-un disc de cupru cu trei taieturi spirale si ca rezultat pe disc apar trei petale. Dacd la desfacerea contactelor arcul apare tn apropierea centrului dis Jui, sub actiunea cimpului magnetic cl se muta spre periferia discului si, ajungind pe una din petale se deplaseaza in prelungirea ei, dupa aceasta trece pe petala urmatoare gi aga mai departe, In acest fel se produce o wzuré uni- forma a contactelor $i 0 pulverizare a contactelor pe o suprafafa mai mare. 42. Separatoare si scurtcircuitoare de inalta tensiune 42.1. Generalitati Separatoarele intré In categoria aparatelor electrice de comutatie i pot fi definite ca fiind aparate de conectare care asigura pentru motive de secuti- tate, in pozifia deschis, o distant de izolare vizibild in cadral cireuitului electric din ‘care face parte. Prin montarea separatoarelor este posibila efectuarea de revizii la intre- sruptoare, controlul stirii izolatoarelor suport sau de tregere, schimbarea sigur ranfelor fuzibile de tnalt’ tensiune, examinarea cutiilor terminale ale cabluri- Jor, a conductoarelor liniilor electrice, a descircitoarelor etc., fara a se scoate de"sub tensiune tntreaga instalafie 1bclectromagrietilor 3 1°4'se céimanda deschiderea supapelor 2 si 3, care permit admisia aeruluf ‘comprimat la 6 at pe o fafa sau alta a pistonului dublu 4. Blocajul separatorului se efectueaz cu ajutorul unui electromagnet 9, care este alimentat ‘humai atunci cind manevra separatorului este permis ‘intreruptorul deschis). Electromagnetul de blocare atunci cind nu este ali- mentat, blocheazd mecanic armaturile mobile’ ale electromagnefilor 3, 4 $i intrerupe alimentarea bobinelor printr-un contact normal deschis 7 al bobinel 9. ‘Dispozitivele cu actionare electrica, se folosesc pentru actionarea separd- toarelor de tensiuni mari si de exterior. Actionarea se face de citre un servo- motor electric. La noi in fara se construieste tipul ASE (Electroputere Cra- java) folosit 1a acfionarea separatoarelor de 110, 220, 400 kV. 42.3) Clasificarea separatoarelor de inalti tensiune Se pot face miai multe clasificdri in functie de criteriul dupa care se face clasificarea. a, Dupi instalafia in.care se monteaz separatoarele se impart in. dowk categorit: de interior — construite pentra a fi montate numai in instalafii fnterioare si de exterior, — construite pentru montarea, de regula, in insta- lal exterioare, ‘ b. Dup& numérul de poli: monopolare, bipolare, tripolare. ec. Dupa moddl de deplasare a contactelor mobile: Separatoare cufit, care au un'contact fix si un contact mobil, tip cufit, ce se toteste intr-un plan ‘ce conine gi axele izolatoarelor polului respectiv! separaioare rotative, care au Goud contacte mobile ce se rotesc spre a s¢ uni intr-un plan perpendicular pe axele izolatoarelor suport ale polului sefaraioare bascidante, la care con- factul mobil se roteste (basculeaza) impreund cu un izolator suport In planul axelor izolatoarelor suport ale-polului; separatoare de translafie, la caré con- tactul mobil executti.o miseare de translatie spre contactul fix; separatoare pantograf, la care contactul mobil, de o constructie special, executa o migcare dupa directia axei izolatérului suport ‘d. Dupa absenfa sai prezenta disporitivului de legare Ja pamint: separa toare'cu cutite de legare la pamint si separatoare fart cutite de legare la pamint. 424, Tipuri constructive 4.2.44, Separatoare de interior Separatoarele de interior pot {i monopolare sau tripalare, cw cugite de legare la primint sau firé cagite de legare la pamins. Marea majoritate se construiesc tip cutit datorita gabaritului redus, simplitafii si robustetii. Se mai. constru- ‘esc, de asemenea, $i tipuri basculante si de translatie. La noi fn fard se fabrica aproape toata gama de separatoare de interior de tipurile SMI, STI si STIP 185