CALEA VESTIBULARA

Sistemul vestibular proceseaza informatii care ajung rareori in sfera constientului, dar
participa la mentinerea echilibrului. Practic, nu exista un simt al echilibrului, deoarece,
pentru realizarea acestuia coopereaza analizatorii vestibular, optic, acustic, tactil si
kinestezic.
Exista doua tipuri de stimuli perceputi: stimuli GRAVITATIONALI si stimuli
VELOCITARI(modificarile de acceleratie liniara si angulara).
Practic, calea vestibulara este divizata in doua componente, o CALE A TRUNCHIULUI
CEREBRAL, prin care pana la urma, informatiile ajung la cortex; si o cale a
CEREBELULUI. De asemenea, aparatul vestibular controleaza diverse reflexe, cum ar fi:
*Reflexe LABIRINTICE, ex. Pozitia corpului in timpul vomei si miscarile reflexe ale
ochilor, membrelor si corpului in scopul mentinerii echilibrului

RECEPTORII ANALIZATORULUI VESTIBULAR

In ampulele canalelor semicirculare se gasesc crestele ampulare structurate conform fig1.
Stimulul este MISCAREA DE INERTIE a endolimfei in cursul acceleratiilor liniare si
circulare.
MACULELE OTOLITICE se gasesc in utricula si sacula. Acceleratia gravitationala si
acceleratia liniara sunt receptate de macula. Cand maculele se gasesc la orizontala, ambii
analizatori trimit stimuli identici. Cand apare o deviatie, gradele de descarcare sunt
diferite, interpretandu-se astfel variatia pozitiei.
CALE:
N1.ganglionul vestibular din meatul acustic intern. Ganglionul are o parte superioara si
una inferioara si trei radacini
N2.nucleii vestbiulari din punte si bulb.
Aferentele nucleilor vestibulari sunt de la Ganglionul scarpa, nucleu interstitial, maduva.
Eferente se duc la Talamus->cortex, cerebel, nucleii motori ai nervilor cranieni( VIA
FLM), maduva.
Raul de miscare. Teorie: imaturitatea sistemului poate explica raul de miscare la copii.
Teorie alternativa, hipersensibilitatea sistemului. SAU, printr-o tulburare genetica,
otolitele nu sunt egale in dimensiuni si greutate, iar receptorii primesc mesaje cu
intensitati diferite, aberante.
Calea vestibulara este implicata in aparitea fenomenului de VERTIGO si diferite tipuri de
pierdere de echilibru. Semnificativ pentru lezarile vestibulare este NISTAGMUS.
Maculele sunt stimulate de inertia din cursul acceleratiilor! Cand acceleratia este
constanta, dispare stimulul iar reflexele labirintice de voma NU sunt declansate.

ANALIZATORUL ACUSTIC

Pavilionul concentreaza sunetul si il concentreaza in meatul acustic extern, ulterior

punand in vibratie timpanul. Vibratia este transmisa catre ciocan,nicovala si scarita,
reglata de muschii ciocanului si ai scaritei. Talpa scaritei sta pe membrana ferestrei ovale.
De acolo, vibratia se transforma in unda perilimfatica in rampa vestibulara. Ajunsa in
rampa tympanica, face sa vibreze membrana bazilara, stimuland organul Corti. Vibratia
perilimfei e posibila datorita extensibilitatii membrane ferestrei rotunde. SCLEROZA
URECHII MEDII AFECTEAZA ACEASTA EXTENSIBLITATE A MEMBRANELOR
SI SCADE PROCESUL DE TRANSMISIE.
De la cozile cornetelelor, inferior si mijlociu , unde se deschide trompa lui Eustachio,
infectia poate migra in urechea medie, si, pe calea ADITUS AD ANTRUM, va ajunge la
cea mai mare celula mastoidiana, ANTRUM, infectia va evolua spre MASTOIDITA. La
acest nivel proemina genunchiul nervului facial, de unde riscul lezarii acestuia in
momentul debridarii chirurgicale a infectiei.
Infectia in urechea medie este insotita, la vindecare, de sclerozare, de unde si importanta
majora a tratarii prompte a acestei infectii.

Receptorii sunt in ORGANUL CORTI.

N1.ggl Corti-columela !
N2. CORP TRAPEZOID,LIMITA BULB-PUNTE, de la nucleii cohleari
(dorsal si ventral,ventralul avand la randul lor portiune ventrala si dorsala) pleaca striile
dorsala,intermediara si ventrala, fibre nervoase care se incruciseaza (CORP
TRAPEZOID) in traiectul lor spre coliculul inferior N3 formand LEMNISCUL
LATERAL. Prin bratul coliculului inferior ajunge la corpul GENICULAT, de unde
,radiatia Acustica ajunge spre cortex, proiectie in aria Acustica principala,secundara
41,42, girul temporal superior, girii scurti HERSCHE). Pe calea striilor se afla nuclei
lemniscului lateral si complexul olivar superior?
Pe RMN cortical, prima data este observat santul lateral. Aspectul de sant larg cu gir
ingustat este semn de ATROFIE CORTICALA.

Proiectia corticala, in cortexul auditiv primar 41,42 si 52, girii transversi Hersche, girul
temporal superior. Frecventele inalte proiecteaza posterior iar cele joase, anterior. Acest
cortex este conectat cu ariile limbajului.
a.Aria posterioara a limbajului, centru Wernicke, care se gaseste in partea posterioara a
girilor temporali superiori si mijlocii, campurile 40 si 22 si in partea inf a girului temporal
inferior, aria 39.
Functia CENTRULUI WERNICKE, asigura perceptia si intelegerea limbajului vorbit.
Lezarea determina AFAZIA SENZORIALA(fluenta),numita si afazia Wernicke. Pacientul
vorbeste fluent, corect fonetic, dar alterat semantic ( nu are sens ). Nu intelege sensul
comunicarii verbale, nu intelege ceea ce aude si nu realizeaza ca nu intelege.
b.Aria anterioara a limbajului aria BROCA, partea posterioara a girusului frontal inferior,
44,45 centrul vorbirii, 46 centrul scrierii, primeste informatii de la aria primara si aria
posterioara. Lezarea acestui centru determina AFAZIA MOTORIE BROCA, non-fluenta,
pacientul vorbeste incoerent, face confuzii, nu isi gaseste cuvintele, este constient de
problema si prin urmare, frustrat.