Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 1
1. Noțiuni introductive în dreptul fiscal
2. Sistemul fiscal
3. Fiscalitatea
4. Teorii privind impunerea
5. Politica fiscală
6. Particularitățile veniturilor publice
7. Obligația fiscală
8. Modificarea obligației fiscale
9. Impozite
10. Taxe
11. Contribuțiile sociale
12. TVA
13. Taxele vamale
14. Inspecția fiscală
15. Răspunderea juridică în domeniul fiscal
16. Cazierul fiscal
CURS 2
Introducere în dreptul fiscal
Dreptul fiscal = totalitatea NJ cu caracter imperativ care reglementează formarea $ public.
Sursele de formare a $ public sunt: fiscale, nefiscale și parafiscale.
Subiectul impunerii = CONTRIBUABILUL; acesta:
a) plătește
b) suportă
c) plătește și suportă
Adam Smith – cu cât fiscalitatea este mai mare, cu atât vin mai puțini bani la buget.
Obiectul impunerii = veniturile impozabile și bunurile impozabile sau taxabile
Principiile dreptului fiscal:
1. NEUTRALITATEA = legea fiscală trebuie să fie imparțială, toți trebuie să plătească
2. CERTITUDINEA IMPUNERII – predictibilitatea legii fiscale; este un principiu european: o
normă fiscală nu trebuie să se modifice pentru o perioadă de cel puțin 6 luni
3. ECHITATEA FISCALITĂȚII – să fie echitabilă
1
4. EFICIENȚA IMPUNERII – fiscalitatea să aducă cât mai mulți $ la buget, dar nici să nu-l
zdrobească pe contribuabil (să fie acceptabilă și suportabilă)
Izvoarele dreptului fiscal:
1. GENERALE – Constituția
2. SPECIFICE – Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, legile speciale etc.
Raporturile juridice fiscale:
obiect = relațiile fiscale de constituire a $ public
subiect = oricine (nu numai cei dinăuntrul frontierelor)
conținut: drepturile și obligațiile părților; deși e o ramură de drept public, caracterizată
de relații de subordonare, există o situație în care:
o subiectele se află pe picior de egalitate (ex: controalele administrative)
o statul este subordonat celuilalt subiect (ex: față de instituțiile internaționale)
Sistemul fiscal = totalitatea taxelor și impozitelor (RJ) prin care contribuabilul contribuie la
formarea $ public.
Trăsăturile sistemului fiscal:
universalitatea impunerii
unitatea impunerii
echitatea impunerii – să fie egală pentru toți
Funcțiile sistemului fiscal:
stimulativă
socială = de la buget se alocă bani pentru toți membrii societății, chiar dacă:
o bogatul plătește mai mult
o cel care are doar salariu plătește pentru salariu
o cel care nu are niciun venit, nu plătește nimic
de control = toți contribuabilii plătesc, altfel suportă rigorile legii
Funcțiile impozitului:
finanțarea cheltuielilor publice
redistribuire
corectarea dezechilibrelor
Fiscalitatea = totalitatea taxelor și impozitelor. În orice stat modern, se analizează în funcție
de nivel și structură. Nivelul fiscalității = suma datorată, cuantumul; cota de impozitare poate fi:
regresivă
progresivă
fixă
Într-o anumită etapă, din considerente care țin de politica statului, cota de impozitare a
unui bun poate fi = 0%. Nivelul poate fi și > 100%, dacă în țara respectivă se dorește desființarea
unui fapt (nivelul fiscalității poate fi > suma impozabilă).
Structura fiscalității = categorii de taxe și impozite.
2
CURS 3
Politica fiscală
În general, politica fiscală a statului modern este un element foarte important al societății,
pentru că de ea depind cele mai importante sectoare din societate, mai ales domeniul economic.
Prin activitatea fiscală, mediul de afaceri poate fi schimbat sau ștrangulat.
În ultimul timp (ultimii 20-30 de ani) a apărut un nou principiu care să stea la baza
politicilor fiscale, și anume predictibilitatea (politica fiscală să fie predictibilă pentru mediul de
afaceri).
Politica fiscală a unui stat ar trebui să se bucure de o stabilitate cel puțin pe o perioadă de
6 luni. Politica fiscală = volumul și proveniența surselor de formare a $ public. Sursele sunt fiscale,
nefiscale și parafiscale.
În politica fiscală a statului modern, o importanță deosebită o au și instituțiile, structurile
statului cu atribuții în domeniul fiscal. Cele mai importante sunt organele de specialitate – MFP
cu structura sa cea mai importantă, ANAF; în cadrul ANAF – departamentul anti-fraudă; mai există
Curtea de Conturi, iar, din 2004, în cadrul ei există un departament foarte important.
După ce s-au desființat CAP-urile, multe din ele aveau credite la bănci, care au fost șterse
de ministrul care a venit ulterior la finanțe.
3
Teorii privind impunerea/ fiscalitatea
1. Teoria organică
Statul a apărut pentru a proteja 2 valori (viața și proprietatea), acum și mediul. Pentru a putea
face asta, statul are nevoie de niște organisme; acestea, pentru a-și desfășura competențele, au
nevoie de bani. Banii trebuie să vină de la cei care beneficiază de această protecție.
Statul știe de câți bani are nevoie pentru a-i proteja pe indivizi.
2. Teoria contractului social
Pe undeva, este o continuare a teoriei organice. Contribuabilul trebuie să încheie cu statul un
contract sui generis.
3. Teoria echivalenței
În secolul 18, formulată de Adam Smith = eu, stat, organizez societatea, vă protejez, dar,
pentru asta, trebuie să dați și voi ceva la schimb; e puțin forțată echivalența.
4. Teoria sacrificiului
4
În funcție de venitul impozabil, e moneda. Pentru terenuri, e m2 sau hectarul. Se stabilește în
raport de categorii.
6. Asieta/ modul de așezare al impozitului
Poate să fie în funcție de venit, progresiv/ regresiv, sau în funcție de bunurile impozabile.
7. Perceperea
Se mai numește și încasare; la ASE îi spun colectare. Este vorba despre plată. Plata se face fie
în numerar, fie în cont, fie prin timbru fiscal.
Plata prin timbru fiscal se face prin aplicare și anulare.
8. Termenul de plată
Se stabilește de lege – e definit de exigibilitate. Poate fi în funcție de categoria de impozit sau
taxă (exemplu: poate fi la 48h – impozitul pe spectacole; poate fi lunar – TVA, poate fi anual –
impozit pe automobile).
Neefectuarea plății în termenul de plată duce la sancțiuni: accesorii, dobânzi și penalități.
9. Înlesnirile
Se mai numesc și facilități fiscale și sunt în număr de 4:
reduceri
scutiri – tanti Leana care are pensie de 100 de lei și de plătit 1000 de lei face o cerere la
primărie pentru a fi scutită; consiliul local o scutește
amânări – am de plătit o sumă de și fac o cerere pentru a fi amânată plata până când
încasez banii
eșalonări – a influențat în mod negativ execuția bugetară în ultimii 20 de ani la noi
Am de plătit până la sfârșitul primului trimestru ceva și se eșalonează cu încă 3 luni,
dar nu mai târziu de execuția bugetară anuală.
În 1992 a apărut și instituția reeșalonării = se trimitea termenul de plată și în anii
următori, se depășea execuția bugetară de la 31.12. Din reeșalonare în eșalonare până se
împlinea termenul de 5 ani.
Reeșalonarea întrerupe termenul de prescripție = o nouă eșalonare atrage curgerea
unui nou termen de prescripție.
10. Răspunderea debitorului, adică a contribuabilului
Răspunderea de pe semestrul I de la financiar. E important să fim atenți, pentru că există în
codul de procedură fiscală o instituție care se numește domiciliu fiscal ≠ locuința.
Avocatul are domiciliul în sectorul 1, iar cabinetul de avocatură e în sectorul 2; domiciliul fiscal
e locul unde se realizează venitul, deci în sectorul 2.
11. Calificarea bugetară
Calificarea = cui se datorează banii, la ce buget se duc, unde se plătește un impozit sau o taxă
(la BS, la BASS – contribuțiile, la BS).
5
CASS sunt colectate de ANAF și intră în bugetul administrației de guvern, în loc să intre în
bugetul gestionat de CNAS. Ar trebui Casa să fie autonomă, nu să funcționeze pe lână Ministerul
Sănătății, adică pe lângă Guvern.
E important să fim atenți, pentru că există în codul de procedură fiscală o instituție care se
numește domiciliu fiscal ≠ locuința.
Avocatul are domiciliul în sectorul 1, iar cabinetul de avocatură e în sectorul 2; domiciliul fiscal
e locul unde se realizează venitul, deci în sectorul 2.
6
o compensarea, nu compensația (compensația e în civil)
o anularea
o prescripția
o pentru cauze de dispariție sau insolvabilitate
o executarea silită
Codul de procedură fiscală mai prevede restituirea, dar Șaguna are rețineri în privința ei.
Obligația fiscală, ca și cea civilă, este generică; ele se individualizează printr-un act numit „titlu
de creanță (fiscală – pentru creanțele fiscale)”.
Creanța fiscală
Este un act administrativ emis de către organe specializate ale statului (fiscul) pe numele unei
persoane, numită contribuabil. Am un automobil, sunt obligat să plătesc impozit pe acel
automobil. Nu îl pot înmatricula până când nu mă duc la fisc să facă o dispoziție de impunere și
rol fiscal.
Particularități prin care se diferențiază de cea civilă:
1. Creanța fiscală este declarativă de drepturi și obligații
2. Este executorie prin ea însăși
3. Contestarea se face pe 2 căi
CURS 4
Obligația fiscală îl individualizează pe contribuabil printr-un act administrativ emis unilateral
de către organele fiscale, numit creanță fiscală.
Creanța civilă e constitutivă; dacă și creanța fiscală ar fi constitutivă, ar rezulta abuzuri.
Hotărârea judecătorească e doar definitivă, nu mai e și irevocabilă de 4 ani; așa prevede
legea.
Creanța fiscală e executorie prin ea însăși = nu trebuie declanșată procedura celei civile, e
interesul societății ca $ să ajungă mai repede la buget; când a devenit exigibilă, se naște automat
dreptul statului de a recurge la executare. Se justifică prin interesul de care se bucură.
E act administrativ creanța fiscală. Prima dată, prin procedură prealabilă (trebuie să răspundă
în ≤ 30 zile); abia apoi, dacă nu suntem mulțumiți, ne adresăm Tribunalului, în contencios
administrativ.
Forma creanțelor fiscale – după unde și cum se particularizează, acestea sunt de 2 feluri:
1. EXPLICITE – 1 document însăși este o creanță fiscală (ex: la vamă, cu mărfurile pe care le
am în TIR)
2. IMPLICITE
Exigibilitatea creanței fiscale = când devine exigibilă creanța respectivă? Exemplu: până la
finele semestrului I (prima) și până la finele trimestrului III (a doua).
7
Dacă ai plătit pe primul trimestru, primești reduceri de 10%; dacă pe trimestrul II nu ai plătit
pentru trimestrul I, plătești accesorii.
Modificarea obligației
De obicei, obligația nu se modifică (orice modificare va atrage răspunderea).
4 excepții generează modificarea:
1. Modificarea obiectului (bunului)/ materiei (venitului) impozabile
Modificarea bunului – exemplu: pui motor de Mercedes pe Trabant; modificarea venitului –
îți scade salariul cu 10%, se schimbă și impozitul.
2. Modificarea situației juridice a contribuabilului – ex: cineva își cumpără un automobil
azi; din acest moment, va trebui să plătească impozitele și taxele aferente deținerii
acestui bun
3. Modificarea obligației fiscale, determinată de acordarea înlesnirilor/ facilităților
fiscale
simetria AJ
ex: Tănțica are pensie de 1 leu și de plătit 1000 lei; se face anchetă, se acordă înlesniri cu
aprobarea consiliului local
4. Modificarea legii, a actului normativ prin care s-a stabilit o obligație fiscală; acum,
impozitul pentru PF = 10%
Stingerea obligației fiscale
În mod normal, aceasta se realizează prin plată; în mod excepțional, se realizează prin:
compensare
anulare
prescripție
stingerea obligației pentru cauze de dispariție/ insolvabilitate
executare silită
8
Dacă ai plătit o sumă <, dai diferența și accesorii pentru o perioadă ≤ 5 ani (cât timp durează
termenul de prescripție).
Compensarea ≠ compensație
compensarea = operează în situația în care contribuabilul a făcut o plată nedatorată/
peste cea legal datorată, în mod diferit, în funcție de cele 2 mari categorii de contribuabili
(PF sau PJ)
compensația = stingerea a 2 obligații reciproce, până la nivelul celei mai mici
Compensarea este alternativă cu restituirea (= organul financiar fie îți restituie, fie oprește
suma plătită în plus pentru compensare).
Compensarea nu mai e din oficiu, decizia o ia contribuabilul (acele sume sunt proprietatea
lui, el are atributul dispoziției).
Judecătorul trebuie să se pronunțe doar asupra capetelor de cerere în privința cărora a fost
sesizat.
Compensarea operează pentru obligații, indiferent de natură, pentru obligații trecute/
prezente/ viitoare.
Pentru PJ:
obligația trebuie să aparțină aceluiași contribuabil
indiferent de natură
obligații trecute/ prezente/ viitoare
Pentru PF: și a altor PF (rude până la gradul III, cu care cel în cauză să gospodărească
împreună), în afară de mine. A gospodări împreună = a participa la formarea activului e firesc
să contribuie și la acoperirea pasivului.
9
Stingerea pentru cauze de insolvabilitate/ dispariție
Dispariția:
PJ, prin:
o fuziune
o insolvență
PF
o prin dispariția de la domiciliu/ reședință/ locul de muncă Serviciul de urmărire
a creditelor restante îl trece pe registrul lor și este căutat periodic până la
împlinirea termenului de prescripție, când nu mai există dreptul la acțiune, și
operația nerecuperată se șterge/ radiază
o NU PRIN DECES, pentru că a lăsat-o moștenire (Șaguna)
Insolvabilitatea – o persoană e insolvabilă atunci când nu are venituri și nici bunuri urmăribile
pe calea executării silite (dacă n-are $, dar are 10 vile, nu e insolvabil).
PF: din registrul principal registrul de urmărire a creditelor până când se împlinește
termenul de 5 ani și obligația se șterge
PJ: o persoană e insolvabilă după ce e stabilită insolvabilitatea de către o persoană
denumită administrator
declararea insolvabilității
10
Poprirea
- apare terțul poprit (D debitorului creanței fiscale – ex: angajatorul față de angajat)
- celelalte 2 subiecte: organul de urmărire și cel urmărit
- începe cu somația
- faza 2: instituirea popririi: trimit la adresă la terțul poprit; din salariu i se stabilesc rate care îi
vor fi reținute
- competența materială aparține judecătoriei de la domiciliul terțului poprit (lex loci)
CURS 5
Poprire – contestație la executare
Instanța
competentă material – judecătoria
competentă teritorial:
o de la domiciliul urmăritului
o de la sediul organului urmăritor
o de la domiciliul terțului poprit
Principiul – lex loci judecătoria de la sediul/ domiciliul terțului poprit (acolo se consumă
actele de urmărire silită).
Judecătorul se pronunță numai asupra capetelor de sesizare cu care a fost sesizat.
Termenul de contestație este cel de drept comun.
Contestația nu suspendă actele de executare silită.
În contestație solicit ca la primul termen să se pronunțe asupra suspendării.
Cauțiunea (pentru suspendare) = 30% din valoarea litigiului.
Cer judecătorului să se pronunțe și asupra sumelor deja reținute.
Judecătorul – admite/ respinge (se reiau actele de executare până când se recuperează
sumele).
Dacă cel în cauză nu are bunuri urmăribile, se trece la executarea bunurilor mobile.
11
V. Valorificarea:
a. prin licitație publică – prețul de plecare = cel evaluat la prima strigare; la a doua
strigare, prețul = -30%
b. organul urmăritor obligatoriu va ridica și va încredința unui custode bunurile
mobile susceptibile de a fi înlocuite cu unele de aceeași formă, dar de altă valoare
(ex: baba de pe Magheru cu tablouri multe și chiriașul ei care le-a înlocuit)
Executorul fiscal trebuie să notifice urmăritorului să gestioneze bunurile indisponibilizate,
cu bună-credință, pentru a nu se degrada.
VI. Acoperirea creanței fiscale pentru care s-a început executarea
VII. Acoperirea cheltuielilor avansate de stat pentru executare
VIII. Restituirea sumelor rămase persoanei în cauză
Contestație:
Competența materială – judecătoria
Competența teritorială – de la urmărit/ de la executorul fiscal
Se aplică lex loci – de la domiciliul debitorului.
Judecătorul se pronunță asupra actelor de executare silită (admite sau respinge) și asupra
bazei de valorificare (să suspende valorificarea până la pronunțare).
Voi notifica executorului fiscal, autentificată de notarul public, să nu vândă până la
pronunțarea definitivă, pentru că am depus contestație. Îi învederez că dacă nu face așa, va
răspunde conform legii.
Judecătorul, în final, admite sau respinge (se reiau etapele de urmărire din momentul în care
au fost valorificate).
Dacă cel în cauză nu are bunuri mobile urmăribile, se trece la executarea silită a bunurilor
imobile urmăribile.
12
Competența materială – judecătoria
Competența teritorială – lex loci: unde e clădirea
Cer suspendarea etapelor până la valorificare și cer custodelui și executorului fiscal, prin
notificare, să nu vândă.
Judecătorul admite sau respinge contestația; dacă o respinge, se reiau etapele de la
momentul la care au fost suspendate.
Impozitele și taxele
Impozitul = plată obligatorie stabilită în mod unilateral de către stat prin lege.
Particularități:
regimul juridic de impunere (inițiativa aparține legii): se stabilesc veniturile și bunurile
impozabile
condiție obligatorie sub formă bănească
este o contribuție cu titlu nerambursabil
se datorează conform legii
se datorează pentru veniturile și bunurile impozabile
este o contribuție fără echivalent – Șaguna nu e de acord, pentru că statul, prin instituțiile
sale, are obligația de a stabili un cadru juridic și instituțional pentru folosirea bunurilor
impozabile
După:
forma de percepere:
o bănească
o în natură
o în muncă
condițiile de stabilire și percepere:
o directe/ pe avere
venituri din activități independente (ex: avocați)
venituri din salarii și asimilare acestora (ex: venituri salariale)
venituri din cedarea folosinței unor bunuri (ex chirii)
venituri din investiții (ex: pe acțiuni dividende)
venituri din pensii
venituri din activități agricole
venituri din pensii și jocuri de noroc
venituri din transferarea dreptului de proprietate
impozitul pe averea propriu-zisă
impozitul pe circulația averii
impozitul pe creșterea averii
o indirecte/ taxe pe consumație
13
TVA
accizele
taxele vamale
Taxa = plata datorată de PF sau PJ pentru realizarea unor servicii de către instituțiile
specializate ale statului, la cererea contribuabilului
Taxa ≠ tarif; TAXA = obligație fiscală; TARIFUL = prețul serviciului.
Particularități:
raportul de taxare
taxa = plată neechivalentă (dacă ar fi echivalentă, ar fi un tarif)
poate să reprezinte o acoperire, în parte, a cheltuielilor
răspundere pentru greșita taxare aparține funcționarului public
se datorează conform legii
nulitatea actelor nelegal taxate: NR
Categorii de taxe:
1. taxa de timbru
2. taxa de înregistrare
3. taxa de arbitrare
4. taxa de metrologie
5. taxele consulare
6. taxele de spitalizare (cei care nu plătesc CASS)
CURS 6
Impozitul pe profit: sunt scutite de plată instituțiile publice; cele care sunt finanțate integral
de la G, trebuie să plătească impozit.
Determinarea profitului impozabil
Categorii de dividende
Dividendele se dau la sfârșitul anului, după bilanț.
14
Impozitul pe reprezentare
Acord bilateral pentru evitarea dublei impuneri
1. cerere de reprezentare depusă la departamentul de comerț exterior
Impozitarea microîntreprinderilor
Venit ≤ 1 milion €/ an
Capital/ persoană fizică
Să nu se afle în dizolvare
Cote: 1% pentru cei cu ≥ 1 salariați, 3% pentru cei fără salariați (nu cred că e bine)
CURS 7
Venituri din activități independente – le realizează PF din activități autorizate (avocați,
notari, medici, arhitecți, ingineri)
avocați și notari:
o birou individual – regimul juridic al PFA
o societate rezultată din asociere – regimul juridic al SC
la începutul anului există obligația depunerii unei declarații estimative de venit;
nedepunerea = contravenție amendă
o pentru individuali: până la 15.05
o pentru societăți: până la 15.03
compensația operează pentru obligații ale aceleiași persoane, trecute/ prezente/ viitoare,
indiferent de natură
Se aplică principiul proprietății; contribuabilul decide dacă dorește sau nu compensarea și
redistribuirea.
15
acțiuni
obligațiuni dobândă
titluri guvernamentale
Tranzacționarea la bursă a acțiunilor implică niște riscuri (de-asta sunt speculative).
Obligațiunile – la termen, am 2 opțiuni:
scot banii și îi virez în bancă și obțin o dobândă, care poate fi:
o fixă (sigură)
o variabilă (riscantă)
îi reinvestesc
Depozitul bancar – titlu de valoare venitul este dobânda.
16
1. IMPOZITUL PE CLĂDIRI
clădirile din spațiul intravilan, urban/ rural
să aibă 3 pereți și 1 acoperiș
contribuabilul = proprietarul/ deținătorul
se stabilește de lege; de regulă = 20% (autoritățile locale îl pot crește sau scădea –
exemplu: pentru clădirile lăsate în paragină, CL poate merge până la 500%)
diferă în funcție de zona în care se află clădirea
se stabilește pe valoarea imobilului
se plătește în 2 rate egale: 50% până la sfârșitul semestrului I, 50% până la finele
trimestrului III
se sting mai întâi accesoriile și apoi obligația principală
2. IMPOZITUL PE TERENURI
terenuri din spațiul intravilan, urban/ rural
până la 500%, dacă îl lași în paragină
plata se face la fel
există scutiri, la fel ca și la cel pe clădiri:
o instituțiile publice
o invalizii
17
1982 – legea privind impozitele și taxele locale (nr. 25/1982) – erau înmatriculate și
căruțele și se plătea impozit și pentru ele
există o sumă fixă pentru 500cm3 sau parte din 500cm3
partea urmează regimul juridic al întregului
plata: 2 rate egale: prima până la finele semestrului I, a doua până la finele trimestrului III
obligația e anuală; sancțiunea pentru neplata primei tranșe = 3 accesorii (majorări,
dobânzi, penalități)
dreptul de a trece la executarea silită = prima zi a anului următor pentru anul trecut
scutiți:
o cei cu handicap
o instituțiile de război
o veteranii și urmașii
o revoluționarii
6. IMPOZITUL PE SPECTACOLE
2 categorii de spectacole:
o cu caracter de continuitate (2%
o ocazionale (5%)
plata se realizează în maximum 48h
se calculează în funcție de numărul de bilete vândute
7. TAXELE SPECIALE
pentru șederea în stațiune
pentru deținerea animalelor de companie
CURS 8
Obligația fiscală .............................. :
taxă pentru folosirea drumurilor publice
impozit pe un bun impozabil
18
Contribuțiile sociale:
caracter obligatoriu
2 categorii, în funcție de destinație:
o asigurări și asistență socială
o asigurări de sănătate
contribuabilul:
o cetățenii români cu domiciliul și reședința în România
o cetățenii români cu reședința în străinătate, dar care se supun legislației europene
o PF și PJ care au calitatea de angajatori, în anumite condiții (regula de la 1.01.2018
– transferul contribuției de la angajator la angajat) EXCEPȚIE
o ANOFM, pentru ajutorul de șomaj și asistații sociali
o CNAS – e autonomă, dar bugetul ei nu e gestionat de ea
categorii de venituri impozabile:
o din salarii și asimilate acestora
o din activități independente
o indemnizațiile de șomaj (ANOFM)
o din asigurări sociale – asistență socială
cotele se stabilesc în funcție de categorie: 26,3% - 36,3%
19
Când vorbim despre accident de muncă? Literatura de specialitate:
la locul de muncă
în legătură cu activitatea profesională
Ce înseamnă în legătură cu activitatea profesională?
șoferul care se duce să livreze un colet (are legătură cu munca lui)
pădurarul pe munte
În practică există nuanțe, iar discuțiile sunt multe + CARTE!!!
Se consideră vechime în muncă
CURS 9
Taxele vamale = impozit datorat pentru trecerea frontierei de mărfuri, servicii, mijloace de
transport și persoane (la noi nu mai există; mai ales în Asia).
Au fost introduse prima oară în Roma Antică, fiecare moșier avea propria sa politică vamală.
20
Politica vamală = o parte a politicii comerciale, pentru că taxele vamale au dublă natură
juridică:
1) = obligație fiscală = modalitate de realizare a veniturilor
2) natură juridică protecționistă
a. liberale = când nivelul lor e scăzut
b. prohibitive
Sistemul vamal – rol în relațiile dintre state = uniunile vamale + zonele de liber schimb.
uniunile vamale: UE – nu se aplică taxele vamale
zonele de liber schimb = duty-free la zonele de frontieră
Obiectul impunerii (din definiție):
mărfuri
servicii
mijloace de transport
persoane
Declarația vamală – stabilește termenul de plată (ex: pentru mărfuri puține, este de 48h).
Pentru mărfurile care tranzitează teritoriul României, se plătește o taxă de tranzit, nu se plătesc
taxe vamale.
Mic tranzit de frontieră:
1 cartuș de țigări
2l de alcool
un plin de motorină
Clauza națiunii celei mai favorizate – bilaterală (între 2 state) = statul căruia i se acordă clauza
are dreptul să exporte pe piața internă a țării care a acordat clauza fără taxe vamale.
Clasificare – în carte; cea mai importantă: liberale/ protecționiste.
Taxe de retorsiune/ anti-dumping = vânzarea de bunuri pe piața externă la prețuri < costurile
de producție pentru a câștiga piața respectivă.
Tariful vamal – RO: introdus în 1875 (printre puținele state la momentul respectiv). După
Revoluția Industrială: de la produsul unitar, s-a trecut la producția de bandă. Tariful vamal = mod
prin care mărfurile sunt calificate pe grupe: AUTOMOBILE:
autoturisme, etc
calificate în funcție de capacitatea cilindrică, anul de fabricație și gradul de emisie de
noxe
După `90 au apărut punctele vamale (în teritoriu), iar la frontieră: unitățile vamale. La
frontieră nu se mai face controlul mărfurilor, ci doar al documentelor, pentru simplificarea
operațiunilor. În București a apărut primul punct vamal la APACA.
21
Organele vamale
național: Autoritatea Vamală (structură în cadrul ANAF, fără personalitate juridică)
Direcțiile Vamale
la punctele de frontieră = Birouri Vamale (vameși/ lucrători vamali)
la sediul unor întreprinderi care produc pentru export: puncte vamale
Procedura vamală:
1) Declarația vamală
2) Controlul vamal – când a fost el în Turcia în `90 cu mașina și a venit doar cu mici
cumpărături
3) Liberul de vamă
Inspecția fiscală
obiectul: o activitate de verificare a legalității și conformității următoarelor documente:
o declarația fiscală: unde declari bunurile/ veniturile impozabile
o îndeplinirea obligației fiscale = am plătit suma datorată la termen și în cuantum
o forma bazei de impozitare – corespunde cu declarația fiscală
Formele de control:
1. GENERAL – pune sigiliu pe ușă și ia tot
2. PARȚIAL – inscripție fiscală parțială
Metode de control:
conform legii organice, poate fi:
o prin sondaj
o de verificare exhaustivă
o electronic – cel mai eficient
reguli:
o inspecția se realizează în cadrul termenului de prescripție
o programarea se face de către șeful inspecției:
anuală
semestrială
trimestrială
Avizul inspecției fiscale = înștiințarea celui în cauză; trebuie să fie în scris. Dacă nu sunt
respectate unele aspecte de formă, aceasta poate fi lovită chiar de nulitate relativă:
înainte cu 30 de zile pentru marii contribuabili
înainte cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili
22
Trebuie să cuprindă:
temeiul juridic
data începerii inspecției fiscale
obligațiile contabile
perioada supusă inspecției
posibilitatea contribuabilului de a solicita motivat amânarea datei începerii
locul și timpul de desfășurare
o locul:
spațiul de lucru al contribuabilului
de la sediul inspecției fiscale
în baza de date – controlul electronic
o timpul:
≤180 zile – marii contribuabili
≤90 zile – contribuabilii mijlocii
≤45 zile – micii contribuabili
CURS 10
Răspunderea juridică în domeniul fiscal = parte a responsabilității sociale.
Responsabilitatea socială = comportamentul persoanei față de valorile sociale
Răspunderea juridică = atitudinea societății prin autoritatea statului față de faptele mele
23
3 forme de răspundere juridică:
1. PENALĂ
temeiul: o faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și care este
prevăzută de legea penală
pedeapsa/ sancțiunea:
o privativă de libertate
o amenda penală
o interzicerea unor drepturi
o confiscarea specială
delapidare – sancțiunea poate fi privativă de libertate sau amenda; pentru delapidare
este tras la răspundere gestionarul $ public (poate fi și angajatorul, întrucât are o
obligație în baza principiului stopajului la sursă)
2. CIVILĂ
temeiul: o faptă care produce pagube
3. ADMINISTRATIVĂ (angajată pentru fapta care aduce atingere normelor ce au în vedere
constituirea $ public)– este de 2 feluri:
a. DISCIPLINARĂ – se încalcă disciplina
b. CONTRAVENȚIONALĂ – este o faptă prevăzută în legi și alte norme juridice; faptele
de neîndeplinire a obligației fiscale
sancțiune: amenda
24
Modalități de evaziune fiscală
generale
cu ajutorul conturilor bancare
paradisurile fiscale
25