România în Schengen

Frontiere sigure pentru Europa

UNIUNEA EUROPEANÃ Reţeaua consulară a României şi punctele de control trecere ROMÂNIA

frontieră au fost reamenajate şi dotate la standarde Schengen
prin utilizarea fondurilor europene alocate din Facilitatea
Schengen, la care s-au adăugat fonduri asigurate de Guvernul
României, prin bugetul de stat.
Cuprins:

Mesajul miniştrilor Traian Igaş şi Teodor Baconschi 3

Istoric - Aderarea României la Schengen în câteva cuvinte 5

Domenii evaluate şi acţiunile întreprinse de România 9

Frontiere 10

Frontiere maritime 11

Frontiere aeriene 18

Frontiere terestre 20

Formarea personalului Poliţiei de Frontieră 27

Cooperare internaţională 33

Vize 39

Protecţia datelor personale 47

Cooperare poliţienească 51

Sistemul de Informaţii Schengen-SIRENE 57

Concluzii 60
 Mesajul miniştrilor Traian Igaş şi Teodor Baconschi

România

Aderarea României la spaţiul Schengen va spori securitatea frontierelor europene şi a cetăţenilor europeni.

Este o realitate în care credem cu tărie. Aderarea presupune demonstrarea capacităţii de a îndeplini cerinţele relevante
din acquis-ul Schengen, într-o manieră corectă, uniformă şi eficientă. Este ceea ce noi ne-am asumat şi am adus la
îndeplinire cu rigurozitate.

Pentru acest obiectiv am depus în ultimii ani un efort masiv, financiar şi uman, şi avem încredere că acesta va fi recunoscut
pe deplin de toţi partenerii noştri. De altfel, toate misiunile de evaluare au dovedit gradul înalt de pregătire a României.

Practic, România îndeplineşte exigenţele tehnice prevăzute de acquis-ul Schengen. Ne dorim ca decizia privind aderarea
României să fie luată pe baza aceloraşi reguli care au fost aplicate tuturor statelor care au aderat anterior.

Putem spune, cu deplină responsabilitate, că România a securizat deja, la standarde Schengen, frontiera externă a UE.
Astfel, aderarea României la spaţiul Schengen va consolida şi va creşte eficienţa luptei împotriva imigraţiei ilegale în
regiune.

Apreciem sprijinul constant pe care statele membre l-au oferit României şi contăm şi pe viitor pe această colaborare
pentru încheierea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen.

Traian Igaş Teodor Baconschi

Ministrul Administraţiei şi Internelor Ministrul Afacerilor Externe
 Istoric

Aderarea României la Schengen în câteva cuvinte

 Aderarea României la Schengen în câteva cuvinte

• Aderarea României la spaţiul Schengen – o obligaţie asumată prin Tratatul de aderare din 2007

• 2011 - obiectivul aderării României la spaţiul Schengen

• 7 misiuni de evaluare în perioada 2009-2010

• Peste 1 miliard de Euro investiţi

• Peste 60.000 de poliţişti pregătiţi la cele mai înalte standarde

• Peste 5.000 de oficii conectate la reţeaua de comunicaţii de voce date a MAI

• Toate consulatele României din afara spaţiului Schengen dotate cu echipamente specifice, în conformitate
cu standardele Schengen

• 11 consulate refăcute

Prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană1, au fost stabilite prevederile acquis-ului
Schengen obligatorii pentru ţara noastrã de la data aderării la Uniunea Europeană. Au fost stabilite, de asemenea,
reglementările pe care România trebuie să le aplice în baza unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după
verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare aplicabile în materie, a îndeplinirii condiţiilor necesare
aplicării acquis-ului Schengen.

Aderarea la spaţiul Schengen a unui nou stat are ca efect ridicarea controalelor la frontierele cu statele membre
Schengen vecine care aplică în întregime acquis-ul Schengen. La frontiera externă a spațiului Schengen, controalele
se desfășoară conform unui set unic de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la
cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

Odată cu dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România
a intrat într-o nouă etapă, care a presupus pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la
frontierele interne. România va gestiona 2.070 de km de frontieră externă a UE, a doua frontieră externă ca lungime
în UE, din care 1.877 km frontieră terestră.

1
Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria, şi a României, art. 4 alin. 2

7
Conform dispoziţiilor procedurilor de evaluare Schengen aplicabile în materie2 şi celor convenite cu Secretariatul
General al Consiliului UE şi cu Preşedinţiile succesive ale UE, România a parcurs, începând cu anul 2007, un proces
de evaluare, care a constat în mai multe etape:

• transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen;

• completarea și transmiterea chestionarului Schengen;

• desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului
Schengen.

Aderarea efectivă a României la spaţiul Schengen depinde primordial de rezultatele procesului de evaluare
Schengen, care s-a desfăşurat în perioada 2009-2010, urmate de emiterea deciziei de aplicare deplină a
acquis-ului Schengen de către Consiliul Uniunii Europene. Pe parcursul anilor 2009 şi 2010 au fost organizate 7
vizite de evaluare în următoarele domeniile aferente procesului de evaluare Schengen: frontiere maritime, frontiere
aeriene, frontiere terestre, cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, Sistemul de Informaţii Schengen/
SIRENE.

2
Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 de înfiinţare a unui Comitet Permanent cu privire la evaluarea şi implementarea acquis-ului Schengen (SCH/
Com-ex (98) 26 def.)

8
Domenii evaluate şi acţiunile întreprinse de România


Frontiere

Frontiere maritime

Frontiere aeriene

Frontiere terestre

Formarea personalului Poliţiei de Frontieră

Cooperare internaţională
 Domenii evaluate şi acţiunile întreprinse de România

• România a fost evaluată pozitiv în privinţa tuturor domeniilor supuse evaluării tehnice.

Conform procedurilor existente, rapoartele aferente vizitelor de evaluare a României au fost aprobate în cadrul
Grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului UE. Din echipele de evaluare au făcut parte experţi din statele
membre Schengen, Comisia Europeană şi Secretariatul General al Consiliului UE.

Principala concluzie a rapoartelor de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce
priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este pregătită să adere la acest spaţiu.

Frontiere

Frontiere maritime

Zona Mării Negre este unul din obiectivele majore ale României, inclusiv din punctul de vedere al supravegherii şi
controlului frontierei.

În acest sens, Sistemul de Supraveghere şi Control la Marea Neagră-SCOMAR este un model de eficienţă şi
profesionalism din punctul de vedere al supravegherii frontierelor externe.

SCOMAR a fost considerat o bună practică şi dat exemplu celorlalte state membre cu ocazia misiunii de evaluare în
domeniul frontierelor maritime, desfăşurată în septembrie 2009.

Potrivit concluziilor raportului de evaluare în domeniu, controlul la frontiera maritimă a României se desfăşoară în
conformitate cu acquis-ul Schengen, iar managementul controlului şi supravegherii frontierei în ţara noastră este
în acord cu modelul integrat de securizare a frontierei în spaţiul Schengen.

11
14
SCOMAR este susţinut de nave de patrulare dotate cu cele mai moderne
sisteme de navigaţie şi comunicare, sporind eficienţa sistemului de
supraveghere la Marea Neagră şi oferind noi posibilităţi de monitorizare
a situaţiei operative în această zonă.

Acestea au capacitatea de a trimite şi primi în timp real date şi informaţii

de la sistem, fiind concepute pentru misiuni de patrulare pe termen
lung, intervenţie, interceptare şi urmărire pe mare.

Navele participă la Reţeaua Europeană de Patrulare împreună cu navele

ce aparţin Poliţiei de Frontieră bulgare, precum şi la operaţiuni comune
organizate sub egida Frontex, în combaterea migraţiei ilegale.

16
17
 Frontiere

Frontiere aeriene

Implementarea standardelor Schengen în ceea ce priveşte controlul şi supravegherea frontierelor aeriene a

presupus lucrări majore de construcţie de noi terminale în aeroporturile care vor opera, începând cu aderarea la
spaţiul Schengen, curse în regim extra-Schengen.
Aceste eforturi majore au fost răsplătite. Astfel, cu ocazia misiunii de evaluare în domeniu, experţii au apreciat că
în aeroporturile din Bucureşti şi Timişoara, controalele la frontieră şi infrastructura aferentă corespund cerinţelor
acquis-ului Schengen. 3

Pe parcursul anilor 2009-2010, autorităţile române au desfăşurat ample lucrări de refacere a infrastructurii
aeroportuare, în vederea pregătirii aeroporturilor din România pentru momentul eliminării controalelor la frontierele
interne.

Lucrările au vizat separarea fluxurilor de pasageri Schengen / non-Schengen şi asigurarea unor facilităţi de control
corespunzătoare, în conformitate cu recomandările Catalogului Schengen.

În prezent, în urma unor investiţii majore, infrastructura aeroporturilor naţionale care vor opera curse extra-
Schengen este în concordanţă cu standardele Schengen în materie.

3
Misiunea de re-evaluare Schengen în domeniul frontierelor aeriene, noiembrie 2010

18
19
 Frontiere

Frontiere terestre

România gestionează una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene – peste 2070 de kilometri –
şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai dificile.

Din acest motiv, toate eforturile României sunt îndreptate spre creşterea gradului de securitate la frontierele externe.
Nu este o chestiune care priveşte doar România, este o responsabilitate faţă de toţi cetăţenii Uniunii.

Prin urmare, experţii evaluatori au constatat că procedurile de control de frontieră sunt în conformitate cu
prevederile Codului Frontierelor Schengen, precum şi progresul considerabil înregistrat în ceea ce priveşte
supravegherea frontierei, capacitatea de mobilitate şi reacţie, etc. 4

România implementează un Sistem Integrat de securizare a frontierei, bazat pe mai multe componente: componenta
de infrastructură, supraveghere, control, comunicaţii fixe voce-date, comunicaţii mobile, IT şi componenta logistică.

Acest sistem integrat ne permite să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie într-o manieră coordonată
şi unitară, care din punctul de vedere al securizării frontierei este foarte eficientă.

Una din cele mai importante componente ale sistemului este infrastructura; de aceea, eforturile noastre, atât
financiare, cât şi logistice s-au concentrat, în mare măsură, pe modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi
sectoarelor Poliţiei de Frontieră.

4
Misiunea de evaluare Schengen în domeniul frontierelor terestre, martie 2010

20
21
O altă componentă importantă a sistemului integrat este supravegherea frontierei. Pe baza analizei de risc, au fost
definite foarte clar zone de risc, camerele de supraveghere fiind instalate în aceste zone. Avem camere şi radare
fixe, cu vedere pe timp de zi şi de noapte, unele dintre ele cu senzori de mişcare, în funcţie de zonă şi de nevoile
Poliţiei de Frontieră.

Ucraina

Ungaria Republica
Vedere pe timp de zi și noapte:
Moldova

• Senzori de mișcare
• Camere de supreveghere fixe
• Radare fixe

Finanțate prin:

• EADS
• PHARE
• SCH Facility
Ucraina

Poziționate în zonele cu risc ridicat,

conform analizei de risc efectuate la nivel
regional și național
Bucureşti
Marea
Serbia
Neagră
Dunărea
Bulgaria

Sunt echipamente foarte performante, de ultimă generaţie, care uşurează foarte mult munca poliţiştilor de frontieră
şi, în acelaşi timp, îmbunătăţesc performanţele acestora.

22
Pentru zonele cu risc redus, care nu sunt acoperite de supravegherea fixă, supravegherea frontierei va fi asigurată
prin echipament mobil - patrule mobile şi staţionare, maşini 4X4 sau de patrulare.

Ucraina

Ungaria
Posturi de patrulare staționare
și mobile Republica
Moldova
Echipamente de supraveghere
cu senzori termici

Nave de
suprevaghere

Elicoptere
Ucraina

Bucureşti
Marea
Serbia Dunărea Neagră
Bulgaria

23
24
Este de menţionat faptul că o parte din frontiera externă a României se află pe cursuri de apă, şi anume pe Dunăre
cu Serbia şi pe Prut cu Republica Moldova. Au fost construite gări fluviale conform standardelor Schengen şi, pentru
supravegherea acestei zone, au fost achiziţionate pontoane mobile şi nave rapide de patrulare.

25
Formarea personalului Poliţiei de Frontieră
 Formarea personalului Poliţiei de Frontieră

Pregătirea personalului este un aspect pe care autorităţile române l-au urmărit cu foarte mare atenţie, pentru că
toate echipamentele moderne şi de ultimă generaţie achiziţionate nu pot fi puse în valoare fără aportul unor
oameni profesionişti şi bine pregătiţi.

Pregătirea profesională şi calitatea ofiţerilor români au fost apreciate de echipele care au evaluat frontierele
României. Evaluatorii au observat că pregătirea personalului, în ceea ce priveşte prevederile Schengen şi limbile
străine, este un proces căruia i se acordă importanţă atât la nivel central, cât şi la nivel regional şi local.

De asemenea, selecţionarea şi calificarea personalului sunt în deplină concordanţă cu standardele Schengen.

29
Pregătirea personalului a fost un aspect urmărit cu foarte mare atenţie pe parcursul celor trei misiuni de evaluare
în domeniul frontierelor.

Numărul ofiţerilor şi agenţilor a fost considerat de fiecare dată suficient pentru activităţile desfăşurate şi proporţional
cu lungimea frontierei, iar sistemul de pregătire implementat de autorităţile române a fost apreciat profesionist şi
răspunzând cerinţelor Schengen.

În consecinţă, concluziile rapoartelor de evaluare au evidenţiat buna cunoaştere a prevederilor Schengen de către
poliţiştii de frontieră şi faptul că abilităţile de a vorbi limbi străine se situează la un nivel bun.

Pentru că acquis-ul Schengen evoluează în permanenţă, poliţiştii de frontieră români participă periodic la sesiuni şi
programe de pregătire care permit menţinerea unui nivel adecvat de cunoştinţe.

31
Cooperare internaţională
 Cooperare internaţională

Prezenţa activă a României la acţiunile desfăşurate sub egida FRONTEX, începând cu anul 2007, a fost apreciată
pozitiv cu ocazia misiunilor de evaluare.

De asemenea, s-a subliniat cooperarea strânsă cu statele vecine şi reţeaua de ofiţeri de legătură bine dezvoltată.

Atât în ceea ce priveşte frontiera maritimă, cât şi cea terestră, România a participat cu experţi, cu echipamente, a
coordonat şi a găzduit multe dintre cele mai importante acţiuni FRONTEX.

35
Până în luna decembrie a anului 2010, Poliţia de Frontieră Română a participat la
21 operaţiuni comune organizate sub egida Agenţiei FRONTEX, pe toate tipurile
de frontiere, atât ca stat gazdă, cât şi ca stat trimiţător.

Un aspect foarte important îl reprezintă participarea, anul trecut, a celor două

nave maritime în cadrul Operaţiunii Comune „POSEIDON 2010”, desfăşurată
în Grecia, sub directa coordonare a Agenţiei FRONTEX. De asemenea, pe
perioada executării misiunilor de către navele maritime, au fost detaşaţi şi doi
ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, în calitate de ofiţeri de legătură în cadrul Centrului
Internaţional de Coordonare din Pireu (Grecia). Aceştia au menţinut contactul
între navele maritime detaşate, Agenţia FRONTEX şi Poliţia de Frontieră Română.

Mai mult decât atât, în baza Deciziei Directorului Executiv al Agenţiei Frontex,
13 reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră Române s-au deplasat în Orestiada şi
Alexandropolis la sfârşitul anului trecut, pentru a participa la Operaţiunea RABIT,
organizată de Agenţia Frontex. De asemenea, Poliţia de Frontieră a detaşat în
cadrul acestei operaţiuni, un număr de 8 autovehicule de patrulare, precum şi un
microbuz şi un autocar destinate transportului migranţilor şi a patrulelor.

37
Vize
 Vize

România a adoptat cadrul legislativ în vederea înfiinţării, organizării şi funcţionării Sistemului Naţional de Informaţii
privind Vizele şi participarea României la Sistemul de Informaţii privind Vizele (SNIV), care va asigura interconectarea
bazei de date naţionale cu Sistemul central de Informaţii privind Vizele al Uniunii Europene şi Sistemul Informatic
Naţional de Semnalări.

Evaluarea Consulatului General al României de la Istanbul şi a Secţiei consulare din cadrul Ambasadei României la
Chişinău a relevat faptul că anumite proceduri pot fi luate în considerare drept un exemplu de bune practici pentru
alte oficii consulare.

Personalul consular a fost instruit în sensul însuşirii prevederilor Codului Comunitar de Vize (CCV) şi asigurării
aplicării dispoziţiilor acquis-ului Schengen, transpuse deja în legislaţie.

România a început în 2007 implementarea componentei naţionale a VIS (N-VIS).

Sistemul are ca obiective emiterea de vize, îmbunătăţirea schimbului de informaţii cu Statele Membre privind
cererile de vize, îmbunătăţirea cooperării consulare dintre Statele Membre, prevenirea fenomenului de „visa
shopping” şi facilitarea verificărilor referitoare la identitatea posesorului de vize, la punctele de control de la frontiera
externă.

Formarea personalului misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, responsabil cu verificarea documentelor de

călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize, corespunde pe deplin standardelor Schengen.

Toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de
călătorie false sau contrafăcute.

România a beneficiat de un program de finanţare nerambursabilă, pus la dispoziţie de Uniunea Europeană, program
numit Facilitatea Schengen, în vederea finanţării proiectelor necesare implementării acquis-ului Schengen.
Investiţiile realizate din fondul Facilitatea Schengen au avut scopul de a asigura ca toate oficiile consulare române
care procesează şi acordă vize să corespundă standardelor acquis-ului Schengen, în privinţa condiţiilor de eliberare
a vizelor, a securităţii clădirilor şi personalului consular. Sumele alocate din Facilitatea Schengen au fost utilizate
pentru finanţarea următoarelor proiecte:

• Implementarea componentei naţionale a Visa Information Sistem (VIS);

• Modernizarea şi aducerea la standarde Schengen a consulatelor României.

41
Toate consulatele României din afara spaţiului Schengen au fost dotate cu
echipamente specifice activităţii consulare sau pentru asigurarea securităţii, în
conformitate cu standardele Schengen.
Unsprezece consulate au beneficiat de reamenajarea spaţiului şi de lucrări de
modernizare generală. De asemenea, cinci oficii consulare beneficiază de locaţii
noi, proprietate a statului român.

43
In acest scop au fost realizate investiţii în renovarea sau modernizarea clădirilor
oficiilor consulare; investiţii în achiziționare de mobilier şi echipamente specifice
(terminale pentru prelucrarea solicitărilor de vize, instrumente de detectare a
documentelor false, echipamente IT şi software, echipamente de securitate,
seifuri pentru păstrarea colantelor de viză, sisteme electronice de ticketing,
instrumente de detectare a metalelor, sisteme de comunicare audio la ghişeu,
aviziere electronice etc) .

Centrul de pregătire a personalului consular a fost realizat în conformitate cu

toate recomandările Schengen. Printre programele derulate în cadrul Centrului
se află şi cele referitoare la asistenţa consulară acordată atât cetăţenilor proprii
cât şi cetăţenilor UE.

Centrul beneficiază de un sediu amenajat şi dotat conform specificului activităţii

consulare, obţinându-se astfel creşterea eficienţei activităţii didactice şi asigurarea
unei pregătiri în conformitate cu standardul de pregătire a resurselor umane din
acest domeniu, la nivel european.

45
Protecţia datelor personale
 Protecţia datelor personale

La 29 iunie 2010 a fost adoptată Decizia Consiliului nr. 365 de aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen referitoare
la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria care permite ţării noastre să consulte şi să furnizeze date
SIS. Decizia a fost luată pe baza progreselor evidente în implementarea recomandărilor echipelor de evaluare în
domeniul protecţiei datelor personale.

Nivelul de protecţie a datelor personale în România a fost apreciat ca fiind unul foarte bun de echipa de evaluare
care a vizitat România în cursul anului 2009.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Protecţiei Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este o instituţie care
îşi desfăşoară activitatea independent, iar nivelul de implementare a prevederilor privind prelucrarea datelor
personale se situează la un nivel avansat. 5

Investigaţiile ANSPDCP la structurile MAI şi la oficiile consulare din cadrul MAE, precum şi asistenţa oferită de această
instituţie în activităţile curente ale Poliţiei au fost apreciate de experţii europeni.

Poate unul dintre aspectele cele mai sensibile din punctul de vedere al activităţilor cu caracter operativ, desfăşurate
în interiorul spaţiului Schengen - protecţia datelor personale în activităţile de poliţie - se desfăşoară, de asemenea,
în concordanţă cu acquis-ul Schengen. Regulile de acces la datele cu caracter sensibil şi măsurile de securitate
luate de autorităţile române pentru a preveni eventualele abuzuri sunt clare, specifice şi apreciate ca atare de
experţii europeni.

5
Misiunea de evaluare Schengen în domeniul protecţiei datelor personale, aprilie 2009

49
Cooperarea poliţienească
 Cooperarea poliţienească

Forţele de poliţie din România cooperează deja la un nivel foarte ridicat cu omologii din statele membre, iar acest
lucru a putut fi observat şi evaluat cu ocazia misiunilor de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti şi frontierelor.

România lucrează de mulţi ani în logica europeană a cooperării şi solidarităţii şi, ţinând cont de rezultatele obţinute
permanent împreună cu colegii din statele europene, putem spune că aceasta este cheia succesului.

Calitatea de stat membru Schengen reprezintă apartenenţa la o zonă de securitate, libertate şi justiţie şi semnifică
respectarea şi aplicarea unor măsuri de compensare a ridicării barierelor interne şi asumarea unor responsabilităţi.
În acelaşi timp, este vorba despre utilizarea de noi modalităţi şi canale de comunicare între statele membre şi
autorităţile acestora, aspect care nu poate decât contribui la îmbunătăţirea cooperării la nivel european.

Ca un exemplu concret, România a dezvoltat un Centru de Cooperare Poliţienească Internaţională care constituie
autoritatea naţională centrală în domeniul respectiv, specializată în schimbul de informaţii operative în domeniul
combaterii criminalităţii la nivel internaţional care asigură legăturile operative dintre autorităţile române competente
şi autorităţile de aplicare a legii din străinătate.

Centrul de Cooperare Poliţienească serveşte şi drept legătură cu Centrul SECI, iniţiativă de cooperare poliţienească
în sud-estul Europei, al cărui sediu se află la Bucureşti.

53
Toate canalele de comunicare operativă internaţională sunt reunite în acest Centru; de asemenea, există ataşaţi de
afaceri interne şi ofiţeri de legătură în majoritatea statelor membre care lucrează în permanenţă cu omologii lor.

Centrul de Cooperare Polițienească

Internațională

Atașați cu Afaceri Interne /

Ofițeri de legătură Interpol

Europol SIRENE

De altfel, echipa de evaluare a fost convinsă de faptul că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte
implementarea acquis-ului Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti, remarcându-se, în special, cooperarea
flexibilă între structurile de poliţie, conceptul integrat privind pregătirea personalului, cât şi sistemul ataşaţilor de
afaceri interne şi ofiţerilor de legătură. 6

Mai mult, în parteneriat cu statele vecine, atât membre UE, cât şi terţe, România a dezvoltat o reţea de Centre de
contact bilaterale şi trilaterale, ce deservesc forţele de poliţie din zonele respective pentru schimbul de informaţii
şi operaţiuni zonale.

Ca exemple concrete a modului în care poliţiştii români lucrează cu omologii din statele membre, amintim că
patru poliţişti români, cu experienţă în domeniul activităţii poliţieneşti de prevenire şi combatere a criminalităţii,
6
Misiunea de evaluare Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti, martie 2009

54
cunoscători ai limbii franceze şi romani (romanes), îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în Franţa, sub coordonarea
autorităţilor franceze. Scopul misiunii îl constituie acordarea de sprijin şi asistenţă Poliţiei Franceze care instrumentează
cazuri în care sunt implicaţi cetăţeni români şi facilitarea schimbului de informaţii pentru prevenirea şi combaterea
infracţiunilor.

Pe parcursul misiunii, poliţiştii români îşi desfăşoară activitatea în echipe mixte de lucru, în vederea combaterii,
cu mai mare eficienţă, a infracţiunilor comise de cetăţeni români în Franţa. Pe lângă cei 4 poliţişti români aflaţi pe
teritoriul statului francez, mai sunt şi doi ataşaţi de afaceri interne care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului
ataşatului de afaceri interne constituit în cadrul misiunii diplomatice a României în Franţa.

De asemenea, ca urmare a acordului încheiat între autorităţile române şi italiene, la solicitarea Poliţiei Naţionale
Italiene, între cele două state, a avut loc un schimb de experienţă, prin detaşarea unor poliţişti români în Italia
pentru a participa, efectiv, la anchetele derulate de autorităţile italiene ce privesc cetăţeni români care au săvârşit
infracţiuni.

Cooperarea bilaterală dintre Poliţia Italiană şi Poliţia Română s-a materializat în cadrul mai multor misiuni de tip
ITARO, care au început în luna noiembrie 2006, scopul acestora constituindu-l acordarea de sprijin şi asistenţă
Poliţiei Italiene în instrumentarea de cazuri în care sunt implicaţi cetăţeni români şi facilitarea schimbului de
informaţii pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor.
Ucraina
Punct de contact Porubne

Punct de contact Artand

Republica Moldova
Punct de contact Oradea
Ungaria

Punct de contact Cenad

Centrul de Contact
Trilateral Galaţi
Ucraina
Centrul de Cooperare
Poliţienească Internaţională

Serbia
Bucureşti MAREA
NEAGRĂ
DUNĂREA
Birou de Contact
Giurgiu

55
România a mers mai departe în ceea priveşte cooperarea poliţienească. Pe 3 decembrie 2008, a fost semnat
Tratatul de la Prum, iar pe 3 martie 2009 acest document a intrat în vigoare. Din acel moment, în calitate de stat
membru, România a încercat în permanenţă să acţioneze pentru îmbunătăţirea acestei noi forme de cooperare,
care reprezintă o măsură eficientă de luptă împotriva ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii interne a
statelor europene.

România a operaţionalizat deja schimbul de date ADN cu Austria şi în prezent se desfăşoară teste cu Franţa şi
Olanda. De asemenea, raportul misiunii de evaluare Prum în domeniul schimbului automat de date referitor la
înmatricularea vehiculelor, desfăşurată la finalul anului 2010, a fost pozitiv.

56
Sistemul de Informaţii Schengen - SIRENE
 Sistemul de Informaţii Schengen - SIRENE

Începând cu data de 5 noiembrie 2010, România are acces la datele din SIS şi lucrează în mod curent cu partenerii
europeni.

Echipa de evaluare a apreciat eforturile depuse de autorităţile române pentru implementarea funcţionalităţilor SIS
şi SIRENE şi consideră că acest lucru este realizat corespunzător, în concordanţă cu acquis-ul Schengen relevant. 7

În decembrie 2010, România a fost evaluată în domeniul SIS/SIRENE, cu rezultate pozitive.

Astfel, Sistemul informatic naţional este considerat ca fiind de ultimă generaţie, iar Biroul SIRENE este bine securizat
şi echipat, toate recomandările Catalogului de Bune Practici fiind implementate.
Personalul este bine pregătit, iar patrulele din teren au demonstrat o cunoaştere excelentă a utilizării sistemului.
Mai mult decât atât, echipamentul şi instalaţiile folosite pentru N.SIS şi SIRENE sunt de ultimă generaţie, conform
celor constatate de experţii evaluatori.

În acest sens, România a extins reţeaua de voce şi date, atât fixe, cât şi mobile pe întreg teritoriul ţării, asigurând
astfel accesul tuturor poliţiştilor la Sistemul Informatic Schengen. Este demn de menţionat faptul că România
este unul din primele state europene al cărui sistem naţional funcţionează în format SIS2, putând fi considerat un
proiect-pilot al Uniunii.

7
Misiunea de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE, decembrie 2010.

59
 Concluzii

Stadiul foarte bun al pregătirilor de aderare a României la spaţiul Schengen a

fost confirmat de toate cele şapte misiuni de evaluare. Practic, se poate spune că
România este de facto un stat Schengen. Cert este că ţara noastră şi-a îndeplinit din
toate punctele de vedere angajamentele asumate şi obiectivele în toate domeniile.

Continuarea extinderii spaţiului Schengen va consolida procesul de integrare în

interiorul Uniunii Europene şi spaţiul comun de libertate, securitate şi justiţie.

Eliminarea controalelor la frontieră, prin aderarea României şi Bulgariei, va aduce

beneficii, atât cetăţenilor celor două state, cât şi cetăţenilor şi companiilor europene.

Transferul responsabilităţii protecţiei frontierei externe a UE către România este un

beneficiu major pentru statele membre Schengen, inclusiv în termeni de costuri.

Problemele cu care se confruntă spaţiul Schengen, în special imigraţia ilegală, sunt

foarte importante şi pentru România, aşa cum sunt importante pentru celelalte state
membre UE.

România are ambiţia să ajute, în toate modurile posibile, la stoparea acestui fenomen
care afectează unele state membre UE în mod special. De altfel, România doreşte
să contribuie în mod esenţial la menţinerea şi întărirea sistemului de securitate la
frontierele externe ale Uniunii Europene.