Sunteți pe pagina 1din 173

LARISA GOJNETE CARMEN CRÎŞMARU

ORA DE GRAMATICĂ
CLASA A VI-A

Editura Nomina
Editor: Alexandru Creangă

Pentru comenzi prin poştă: Elena Iordăchescu (0757.020.442)


Ionuț Lungu (0757.020.444)
Reprezentant zonal Zona
Dobrin Marius (0741.488.918) Oltenia (Dolj, Gorj și Mehedinți), Banat, Crișana și Transilvania (Sălaj, Cluj,
Mureș, Harghita, Covasna, Alba și Hunedoara)
Cepăreanu Alin (0751.207.922) Oltenia (Vâlcea şi Olt), Transilvania (Braşov şi Sibiu) şi Muntenia (Argeş,
Teleorman şi Giurgiu)
Săsărman Traian (0757.020.443) Transilvania (jud. BistriŃa Năsăud) şi zona Maramureş
Lungu Ion (0746.200.413) Muntenia (Buzău), Moldova (fără jud. GalaŃi) și Bucovina
Mârzăcioiu Marian (0744.429.512) Muntenia (DâmboviŃa, Prahova, Brăila, IalomiŃa şi Călăraşi) și Dobrogea
Anton Victor (0755.107.291) București
Dragne Marin (0769.221.682)

Punct de lucru: Comuna Bradu, str. DN 65B, nr. 31, Jud. Argeş
Tel.: 0348.439.417/fax: 0348.439.416
e-mail: comenzi.nomina@gmail.com
www.edituranomina.ro
www.librarianomina.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României


GOJNETE, LARISA
Ora de gramatică: clasa a VI-a / Larisa Gojnete,
Carmen Crîşmaru. - Piteşti: Nomina, 2014
ISBN 978-606-535-651-1

I. Crîşmaru, Carmen

811.135.1(075.33)

Copyright © Editura Nomina, 2014


Toate drepturile aparŃin Editurii Nomina
2
CUPRINS
CUVÂNT-ÎNAINTE ............................................................................................................5
RECAPITULARE ................................................................................................................6
LEXICUL (ACTUALIZARE) ............................................................................................10
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. DERIVAREA.
SUFIXELE DIMINUTIVALE ŞI AUGMENTATIVE ................................................12
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. COMPUNEREA
PRIN ALĂTURARE, SUBORDONARE .....................................................................16
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A VOCABULARULUI. SCHIMBAREA
CATEGORIEI GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) ..............................................22
CÂMPUL SEMANTIC ......................................................................................................26
FAMILIA LEXICALĂ .......................................................................................................28
SINONIME. ANTONIME..................................................................................................30
ARHAISME ŞI REGIONALISME ...................................................................................32
OMONIME .........................................................................................................................36
LEXICUL. ..........................................................................................................................38
EVALUARE SUMATIVĂ .................................................................................................38
NOłIUNI DE FONETICĂ (ACTUALIZARE) .................................................................40
GRUPURI DE SUNETE – DIFTONG, TRIFTONG, HIAT ..............................................42
REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE .......................................44
MORFOSINTAXA.............................................................................................................46
VERBUL (ACTUALIZARE) MODURI PERSONALE – MODURI
NEPERSONALE...........................................................................................................46
VERBUL (ACTUALIZARE) TIMPURILE MODULUI INDICATIV .............................48
VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE – COPULATIVE ŞI AUXILIARE............50
VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL INDICATIV .....................................54
VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL CONJUNCTIV .................................58
VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL CONDIłIONAL-OPTATIV ............60
VERBUL – MODURILE PERSONALE. MODUL IMPERATIV ....................................62
VERBUL – MODURILE NEPERSONALE. INFINITIVUL ŞI GERUNZIUL ................64
VERBUL – MODURILE NEPERSONALE. PARTICIPIU ŞI SUPIN .............................66
VERBUL – EVALUARE ...................................................................................................68
SUBSTANTIVUL – ACTUALIZARE ..............................................................................70
SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL ŞI SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE
SINGULAR ...................................................................................................................72
SUBSTANTIVE COLECTIVE ..........................................................................................74
CAZURILE SUBSTANTIVULUI. ....................................................................................76
NOMINATIVUL ȘI ACUZATIVUL ................................................................................76
CAZURILE SUBSTANTIVULUI .....................................................................................78
DATIVUL ȘI GENITIVUL ...............................................................................................78
CAZUL VOCATIV ............................................................................................................79
SUBSTANTIVUL – EVALUARE .....................................................................................80
PRONUMELE PERSONAL. FORME, CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE.................82
PRONUMELE PERSONAL ŞI PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE. FORME,
CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE...........................................................................84

3
PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV .........................................86
PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV ..........................90
PRONUMELE – EVALUARE...........................................................................................94
NUMERALUL CARDINAL – VALORI ŞI FUNCłII SINTACTICE .............................96
NUMERALUL ORDINAL – VALORI ŞI FUNCłII SINTACTICE ................................98
NUMERALUL – EVALUARE ........................................................................................100
ADJECTIVUL – ACTUALIZARE ..................................................................................102
ARTICOLUL DEMONSTRATIV ADJECTIVAL ..........................................................104
ADJECTIVUL – GRADELE DE COMPARAłIE ..........................................................106
ADJECTIVUL – CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE ..................................................108
ADJECTIVUL – EVALUARE.........................................................................................110
ADVERBUL – ACTUALIZARE .....................................................................................112
ADVERBUL – GRADELE DE COMPARAłIE .............................................................114
ADVERBUL – FUNCłII SINTACTICE .........................................................................116
ADVERBUL – EVALUARE ...........................................................................................118
PREPOZIłIA. REGIMUL CAZUAL AL PREPOZIłIEI ...............................................120
CONJUNCłIA .................................................................................................................122
INTERJECłIA – INTERJECłIA PREDICATIVĂ .........................................................124
NOȚIUNI DE SINTAXĂ (ACTUALIZARE) .................................................................126
NOȚIUNI DE SINTAXĂ. FELUL PROPOZIłIILOR – DUPĂ STRUCTURĂ,
DUPĂ ÎNȚELES, DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI .........................................128
FRAZA. PROPOZIłIA REGENTĂ. ELEMENTUL REGENT.
COORDONAREA ŞI SUBORDONAREA ...............................................................130
NOȚIUNI DE SINTAXĂ . EVALUARE ........................................................................134
SINTAXA PROPOZIłIEI (ACTUALIZARE) ................................................................136
SINTAXA PROPOZIłIEI................................................................................................138
PREDICATUL. PREDICATUL VERBAL ŞI PREDICATUL NOMINAL ....................138
SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT ŞI SUBIECTUL NEEXPRIMAT
(SUBÎNłELES ŞI INCLUS) ......................................................................................140
ACORDUL SUBIECTULUI CU PREDICATUL ............................................................142
SUBIECTUL ŞI PREDICATUL – EVALUARE .............................................................144
ATRIBUTUL (ACTUALIZARE) ....................................................................................146
ATRIBUTUL. ATRIBUTUL ADJECTIVAL ..................................................................148
ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL .....................................................................................150
ATRIBUTUL PRONOMINAL. ATRIBUTUL ADVERBIAL ........................................152
ATRIBUTUL. EVALUARE ............................................................................................154
COMPLEMENTUL (ACTUALIZARE) ..........................................................................156
COMPLEMENTUL. COMPLEMENTELE CIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL
CIRCUMSTANłIAL DE LOC ..................................................................................158
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE TIMP.....................................................160
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE MOD .....................................................162
COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL DIRECT ..........164
COMPLEMENTUL INDIRECT ......................................................................................166
COMPLEMENTUL. EVALUARE ..................................................................................168
MODELE DE TEZE.........................................................................................................170

4
Cuvânt-înainte

Produs al experienŃei dobândite în urma lucrului cu copiii, Ora de gramati-


că este, prin structură, forme de organizare a conŃinuturilor şi tipuri de activităŃi
propuse, un instrument de lucru aplicabil în orice moment al procesului de pre-
dare-învăŃare-evaluare.
Structurată pe segmente de conŃinuturi conform programei şcolare pentru
limba şi literatura română în vigoare, cartea abordează conŃinuturile de lexic,
fonetică, morfologie şi sintaxă, prin activităŃi ce respectă progresia dificultăŃii –
de la identificare/ asociere/ completare/ transformare/ întrebări cu răspuns în-
chis şi deschis, până la activităŃi ce vizează exprimarea scrisă, răspunzând, ast-
fel, atât nevoii de însuşire de către elevi a cunoştinŃelor, cât şi formării de
competenŃe ce implică folosirea acestor cunoştinŃe în contexte de comunicare
variate.
Ora de gramatică îşi dovedeşte utilitatea şi în contextul evaluărilor standar-
dizate de la sfârşitul clasei a VI-a – existenŃa unor activităŃi care implică identi-
ficarea de informaŃii în texte suport şi valorificarea acestora pentru rezolvarea
diverselor sarcini de lucru sunt baze ale formării competenŃei de receptare a
mesajului scris – competenŃă cheie vizată de evaluările menŃionate.
Pentru părinŃi, Ora de gramatică poate fi un sprjin în sensul cunoaşterii ti-
purilor de conŃinuturi de parcurs pentru acest an de studiu al limbii române, pe
segmentul lexic-fonetică-morfologie şi sintaxă şi un reper în ceea ce priveşte
gradul de dificultate a activităŃilor – raportat la evaluările standardizate ce im-
plică aceste tipuri de conŃinuturi.
Sfârşitul fiecărei ore este marcat de un Moment ortografic, prin intermediul
căruia sunt readuse în atenŃia celor ce vor folosi acest instrument de lucru as-
pecte ce Ńin de exprimarea corectă – ce constituie finalitatea esenŃială a între-
gului demers didactic.
Sperăm că diversitatea textelor propuse spre exploatare şi activităŃile con-
struite spre valorificarea conŃinuturilor vizate vor constitui motive în a conside-
ra acest instrument de lucru unul util şi, totodată, plăcut!

Autoarele

5
RECAPITULARE
VARIANTA 1
Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde cerințelor formulate:

Glasul ei dulce îl legăna; genele i se prindeau şi adormea; uneori tresărea şi-o în-
treba câte ceva; ea începea să spună şi nepotul visa înainte.
 A fost odată, un împărat mare, mare…
 Cât de mare?
 Mare de tot. Şi-şi iubea împărăteasa ca pe ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi
îi părea rău, şi îi părea rău că nu avea copii…
 Bunico, e rău să nu ai copii?
 Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
 Bunico, dar eu nu am copii şi nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îi desfăcea părul cârlionŃat în două şi îl săruta în creştetul
capului.(…)
(după Barbu St. Delavrancea, Bunica)

Limba română
1. Găsește verbul sinonim și pe cel antonim structurii îi părea rău:
sinonim: _________________________ antonim: _________________________

2. Selectează câte un verb, la modul indicativ, timpul:


prezent ____________ imperfect _______________ perfect compus_____________

3. Indică valoarea verbului a fi din enunŃul A fost odată un împărat mare, mare…
Alcătuieşte un enunŃ din care să reiasă că verbul a fi poate avea şi altă valoare decât
cea precizată anterior.
Notează, între paranteze, valoare verbului a fi din enunțul construit.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Scrie formele corespunzătoare modurilor nepredicative, nepersonale, pentru


verbul începea:
infinitiv __________________________ gerunziu _________________________
supin ___________________________ participiu _________________________

5. Identifică predicatele exprimate prin verbe la modul conjunctiv, notând felul lor:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6
6. Transcrie toate enunțurile în care verbele se află la forma negativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Indică valorile morfologice şi sintactice ale următoarelor cuvinte din textul su-
port:
(glasul) ei _______________________________________________________
îl (legăna) _______________________________________________________
îi (părea rău) _______________________________________________________
(și)-o (întreba) _______________________________________________________

8. Transcrie enunțurile următoare, înlocuind pronumele personal, persoana a treia,


gen feminin, cu pronumele personal de politețe corespunzător: Glasul ei dulce îl legă-
na; genele i se prindeau şi adormea […]; ea începea să spună şi nepotul visa înainte.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Alcătuiește propoziții în care pronumele personal ea să îndeplinească următoa-


rele funcții sintactice:
subiect (N) ______________________________________________________
complement (Ac)__________ ____________________________________________
atribut (Ac) __________ ________________________________________________
atribut (G) _________________ __________________________________________
complement (D) _______________________________________________________

Literatura română
10. Precizează modul de expunere predominant din textul dat.
____________________________________________________________________

11. Transcrie două figuri de stil diferite întâlnite în text. Precizează felul fiecăreia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

12. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă:


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7
VARIANTA 2
Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde cerințelor formulate:
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe
când începusem și eu a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, sat
mare și vesel, împărțit în trei părți: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Ş-apoi Humuleștii,
și pe vremea aceea, era cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre,
care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul în toate părțile; cu biserică fru-
moasă și niște preoți și dascăli și săteni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi
părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! ...Umbla prin
sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile, dascălul bisericii, un tânăr zdravăn,
frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură. Şi unde nu s-au adu-
nat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, un băiat rușinos și fricos și
de umbra mea. Şi prima școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră
la minte și așa de silitoare, de întrecea băiețimea și din carte, dar și din nebunii.
Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Şi ne po-
menim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și
după ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus
nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală. În altă zi ne trezim că iar vine pă-
rintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă,
un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Ni-
colai, după cum este și hramul bisericii din Humulești...
(după Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Limba română
1. Selectează, din text, două substantive sinonime:
________________________________ ________________________________
2. Extrage două structuri care conțin substantive care denumesc spații. Subliniază
substantivele.
________________________________ ________________________________
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
Seria care conŃine doar substantive feminine este:
a. casa, sat, vatra, biserica, şcolăriță;
b. casa, copilă, biserică, învățătură, şcoală;
c. bunătate, nume, școală, hora, fete.
4. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate în text.
satul ____________________________ școală ___________________________
scaunului_________________________ bisericii __________________________
5. Selectează, din text, câte două substantive nearticulate, articulate nehotărât și ar-
ticulate hotărât. Subliniază articolele.
substantive nearticulate _________________________________________________
substantive articulate nehotărât ___________________________________________
substantive articulate hotărât _____________________________________________
8
6. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești substantivul școlăriță în toate
cazurile învățate. Precizează, între paranteze, funcțiile sintactice ale substantivului în
propozițiile alcătuite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Stabilește valorile morfologice și sintactice ale cuvântului frumos aflat în struc-


tura: Umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile, dascălul bisericii,
un tânăr zdravăn, frumos și voinic… . Alcătuiește, apoi, un enunț în care să folosești
cuvântul frumos cu altă valoare decât cea din text. Precizează, între paranteze, valoa-
rea morfologică pe cea și sintactică a cuvântului frumos în noul enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Transcrie textul, adăugând fiecărui substantiv câte un adjectiv variabil potrivit,


propriu-zis sau provenit din verb la participiu: Stau câteodată și-mi aduc aminte ce
vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu a mă ridica bă-
iețaș la casa părinților mei. Subliniază adjectivele provenite din verbe la participiu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Identifică în text câte un numeral cardinal și unul ordinal:


numeral cardinal _________________________________________________ _____
numeral ordinal ________________________________________________________

Literatură română
10. Precizează cine relatează evenimentele și la ce persoană se relatează. Susține-ți
afirmația, preluând trei cuvinte din text.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

11. Stabilește care ar putea fi etapa/ etapele acțiunii corespunzătoare fragmentului


și justifică-ți alegerea, folosind două argumente.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

12. Redactează câte o idee principală corespunzătoare fiecărui paragraf.


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9
LEXICUL (ACTUALIZARE)
Se dă textul:

[…] III. Copilăria, iscoditoare ca un copil în faŃa uşii care ascunde pomul de
Crăciun, se înălŃa, în trupul lui, în vârful picioarelor; creştea. Putea urni un scăunel,
înhămându-şi toată puterea prin braŃe: era întâiul avânt.
Putea, urcându-se pe scăunel, să-şi moaie degetele în gavanosul cu dulceaŃă de pe
măsuŃă, ca mai apoi, după ce şi 1-a supt el, să-1 întindă şi mamei: era întâia dărnicie.
Putea păşi singur prin cerdac: era întâia pribegie.
În curând, paşii lui se căzniră prin ogradă ; uliŃa îl privea înduioşată pe sub poartă,
făcându-i semne cu portiŃa: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea
curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene – el fugea în cerdac.
Purta rochiŃă pe atunci şi se numea PuiuŃ. (…)
(Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei)

1. Folosind un dicționar al limbii române, caută sensul cuvintelor: gavanos, cer-


dac, pribegie, a se căzni, ogradă. Notează, pentru fiecare, un sinonim, cuvânt nou apă-
rut în limbă (din franceză, italiană, germană, engleză):
gavanos _____________________________________________________________
cerdac _______________________________________________________________
pribegie ______________________________________________________________
a se căzni ____________________________________________________________
ogradă ______________________________________________________________

2. Transcrie următoarele cuvinte extrase din textul suport, așezâdu-le în ordine al-
fabetică: copilăria, copil, care, Crăciun, creștea, urni, un, înălța, în, întâi, avânt, dul-
ceață, măsuță, cerdac, dărnicie, ulița, rochiță,
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Extrage, din primul alineat al textului, două cuvinte care au aceeași rădăcină.
Adaugă, acestora, alte două cuvinte.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

4. Stabilește cum s-a format verbul (se)-nnoura. Justifică prezența consoanei duble
n. și a cratimei. Notează alte patru verbe derivate cu prefixul folosit în cazul verbului
-nnoura.
(se)-nnoura ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
10
5. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-
fixele sau prefixele:
iscoditoare (iscoditor) __________________________________________________
dulceață _____________________________________________________________
Puiuț ________________________________________________________________
înhămându-(şi)(a înhăma) _______________________________________________

6. Notează patru derivate pornind de la cuvântul de bază copil, având în vedere să


obții părți de vorbire diferite. Notează, între paranteze, valoarea morfologică a deriva-
telor create.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

7. Substantivele dărnicie și pribegie sunt create prin derivare. Explică procesul de-
rivativ. Creează, aplicând același procedeu, alte patru substantive care denumesc cali-
tăți, notând cuvântul de bază.
dărnicie _____________________________________________________________
pribegie ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Selectează patru-cinci derivate care indică dimensiuni micșorate ale obiectelor, fi-
ințelor. Subliniază sufixele. Creează câte două derivate în care să folosești sufixele iden-
tificate.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
______________ ________________ ________________ _______________
______________ ________________ ________________ _______________

9. Explică folosirea liniei de pauză, semn de punctuație, în structura: Supărarea


curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene – el fugea în cerdac.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Evidențiază rolul cratimei în scrierea următoarelor structuri:
să-l întindă ___________________________________________________
_____________________________________________________________
să-și moaie ___________________________________________________
11
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE
A VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE
DIMINUTIVALE ȘI AUGMENTATIVE (I)
Se dă textul:

Trăia odată, pe o frunză de sălăŃică, un melc. Avea o casă de piatră, cu parter şi


etaj, dar nici melcul nu ştia bine de ce căsuŃa lui nu avea, ca toate celelalte, număr la
portiță.
„Poate de acea pe la mine nu vine poştaşul, gândea mâhnit melcul. Eu trebuie să
aflu toate veştile din gura cocoşului. Cocoşul le află de la plop, care, înalt cum este,
se ridică până la ultimul etaj al blocului din vecinătate. Iar plopul de unde le ştie? De
la vântulețul care colindă ca un hăbăuc prin tot cartierul. Dacă aş avea numărul meu
la căsuŃă, poştaşul mi-ar aduce veştile acasă.[…] poate că dacă mă mut pe altă stradă
o să mi se împlinească dorinŃa”, gândea melcușorul şi într-o bună zi se hotărî să ple-
ce.
Porni la drum, dar de-abia ieşise din stratul de iarbă şi fu cât pe aci să fie căl-
cat de o maşină. Avu însă noroc. Exact în clipa când căsuŃa lui era hurducată din te-
melii, se pomeni ridicat în aer.
(după Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos)

1. Transcrie, din textul suport, cuvintele derivate cu sufixe diminutivale. Subliniază


sufixele. Precizează cuvântul de bază.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-
fixele sau prefixele:
poștașul ______________________________________________________________
vecinătate ____________________________________________________________
dorința ______________________________________________________________

3. Folosind câte un sufix potrivit, creează diminutive, pornind de la următoarele


cuvinte de bază. Subliniază sufixele.
poartă ___________________________ cocoșul __________________________
vântul ___________________________ stradă ___________________________
piatră ___________________________ mașină___________________________
drum ____________________________ noroc ____________________________

4. Formează câte un derivat cu sufix augmentativ pentru fiecare dintre cuvintele


date. Subliniază sufixele.
frunză _______________________________________________________________
casă _________________________________________________________________
piatră _______________________________________________________________
12
5. Pornind de la cuvântul de bază frunză, realizează trei derivate cu sufixe, care să
aibă valoare de substantive proprii, nume de familie:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Precizează forma de participiu a verbelor folosite în primul alineat al textului su-


port. Realizează, apoi, cu ajutorul unui prefix, forma negativă a verbului la modul par-
ticipiu. Subliniază prefixul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Notează cinci derivate create cu sufixe și/ sau prefixe, pornind de la cuvântul de
bază drum. Subliniază sufixele și prefixele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Indică două sinonime ale cuvântului mâhnit, create prin derivare cu prefix. Su-
bliniază prefixele.
________________________________ ________________________________

Moment ortografic și de punctuație


1. Taie cu o linie formele greșite:
înnegri/ înegri
neânțeles/ neînțeles
înota/ înnota
înora/ înnora

2. Evidențiază rolul cratimei, semn de ortografie, folosit în următoarele


structuri:
într-o ________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
de-abia ______________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

13
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE
DIMINUTIVALE ȘI AUGMENTATIVE (II)
Se dă textul:

[…] Exact în clipa când căsuŃa lui era hurducată din temelii, se pomeni ridicat în
aer. Scoase coarnele, înfricoşat. Îi vorbea o fetiŃă.
─ Ce cauŃi în mijlocul străzii, prostuŃule?!
─ Vreau număr la casă.
─ Da? łi-l pun eu, zise fetiŃa. Treci când ai timp pe la mine – locuiesc în blocul
acesta, la etajul 10.
În ziua aceea, tot cartierul află noutatea. Fireşte, de la cocoş. Plopul însă îşi tre-
mura frunzele neîncrezător, iar vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului,
râdea cu lacrimi.
─ Melcul e un mincinos! FetiŃa nici nu merge la şcoală, nu ştie să scrie... Abia face
cinci ani.
─ Eu nu sunt mincinos, protestă melcul. Eu nu am minŃit niciodată. Am să vă do-
vedesc că eu nu mint, bodogănea el şi coarnele îi tremurau de indignare...
(după Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos)

1. Selectează, din textul suport, patru cuvinte derivate cu sufixe diminutivale. Sub-
liniază sufixele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-
fixele sau prefixele:
noutatea _____________________________________________________________
neîncrezător __________________________________________________________
mincinos _____________________________________________________________

3. Folosind câte un sufix potrivit, creează diminutive, pornind de la următoarele


cuvinte de bază. Subliniază sufixele.
melc ____________________________ coarnele _________________________
vântul ___________________________ ziua _____________________________

4. Indică patru derivate cu prefixe de la verbul a face. Subliniază prefixele folosite.


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

14
5. Substantivul nouraș s-a format prin derivare de la cuvântul de bază nour, prin
derivare cu sufix diminutival. Notează un derivat cu prefix format de la cuvântul nor,
spre a obține un verb. Explică ortografia verbului obținut.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Notează, pentru cuvântul mincinos, câte trei sinonime create cu ajutorul a trei
prefixe diferite cu valoare negativă și alte trei sinonime create cu ajutorul unor sufixe.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

7. Adjectivul mincinos, folosit în text, este derivat cu sufix (minciună + sufixul


-os) și exprimă o însușire omenească, un defect. Notează cinci cuvinte derivate care să
exprime însușiri sau defecte omenești, precizând cum s-au format:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic și de punctuație


1. Stabilește rolul liniei de dialog, semn de punctuație, folosit în următoarea
secvență de text: ─ Ce cauŃi în mijlocul străzii, prostuŃule?!/ ─ Vreau număr
la casă.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
2. Explică folosirea liniei de pauză, semn de punctuație, în structura: Treci
când ai timp pe la mine – locuiesc în blocul acesta, la etajul 10.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
3. Evidențiază rolul cratimei, semn de ortografie, folosit în structura:
ți-l (pun) _____________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

15
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,
SUBORDONARE (I)
Se dă textul:
[…] Iar Vântul-cel-Rău, cînd şi-a văzut cumnata, îi veni leş la inimă. Şi aşa cum
putu, se furişă pe lângă dânsa, şi-i spuse că i-i dragă. Iar zâna-i răspunse:
— Dragă Ńi-s şi-oi fi a ta, dacă-i lăsa pe Împărăteasa-Negurilor să mă plimbe
până-n cer.
— O las! […]
Fata s-a simŃit de la o vreme luată de un nour şi dusă tot mai sus. […] Ce-i mai
trebuia acum? O zi de drum până la castelul de cleştear al Soarelui […]
Dar nenorocirea fetei era pesemne scrisă. Că Vânturile văzându-se păcălite, înda-
tă trimiseră veste mamei Soarelui, că picior pământean se află în domnia ei.
Nu ştiŃi cine-i mama Soarelui? Un cuvânt: soră bună şi cinstită cu Moartea, cu Mama-
Pădurii, cu Talpa-Iadului, cu Ciuma şi nu ştiu mai cine. Asta, cum aude, dă şfară în Ńară,
că cineva vrea să-i fure inima feciorului ei. Căutări peste căutări, răscoliri peste răscoliri,
umblete, şi la urmă, fata de împărat se vede prinsă, legată şi dusă la scaunul de judecată
al hârcii. Baba, nici una, nici două, o preface-ntr-un bob de sămânŃă şi-o zvârle-n vânt,
iar vântul o lasă pe pământ, să crească şi să-n-florească. Floarea ei la chip să samene cu
chipul soarelui. Din răsăritul pe zare al mândrului fecior şi până-n sfinŃit, floarea asta
să-l urmărească fără curmare, să-i plângă de dor, dar de atins, niciodată să nu-l atingă.
Ce-i floarea asta, v-aş întreba? Ci eu socot că-i „floarea- soarelui” cea galbenă şi
mândră. Şi cine-i ştie povestea, întrebe-şi inima, ce zice?
(Legenda florii-soarelui)
1. Transcrie seria care conține doar cuvinte compuse:
a. Vântul-cel-Rău, dacă-i, Împărăteasa-Negurilor, văzându-se;
b. mama Soarelui, soră bună, fata de împărat, floarea-soarelui;
c. Mama-Pădurii, Talpa-Iadului, Împărăteasa-Negurilor, Vâtul-cel-Rău.
____________________________________________________________________
2. Selectează, din al cincilea și al șaselea alineat al textului, toate cuvintele compu-
se formate prin sudare/ contopire. Notează, apoi, alte patru cuvinte formate prin ace-
lași procedeu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Identifică, în ultimul alineat al textului, un cuvânt compus prin subordonare
atributivă. Notează, apoi, alte cinci substantive compuse prin subordonare atributivă
care să denumească plante.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
16
4. Extrage, din al patrulea alineat al textului, două prepoziții compuse. Notează al-
te patru și alcătuiește scurte enunțuri cu ele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Notează formele de genitiv-dativ ale următoarelor substantive: Vântul-cel-Rău,


Mama-Pădurii, Talpa-Iadului, floarea-soarelui. Alcătuiește enunțuri folosind cuvinte-
le enumerate, precizând, între paranteze, în ce caz ai folosit substantivul.
Vântul-cel-Rău ________________________________________________________
____________________________________________________________________
Mama-Pădurii ________________________________________________________
____________________________________________________________________
Talpa-Iadului _________________________________________________________
____________________________________________________________________
floarea-soarelui _______________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Formează, pornind de la adjectivul galbenă (galben), câte două cuvinte compu-


se care să valorifice subordonarea față de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

7. Atât în legende, cât și în basme, se folosesc substantive proprii create prin compu-
nere, care denumesc personajele pozitive și pe cele negative. Notează câte trei substantive
proprii compuse care să denumească personaje pozitive și negative întâlnite în basmele sau
în legendele citite. Precizează, apoi, între paranteze, mijloacele de realizare a compunerii.
personaje pozitive ______________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
personaje negative _____________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
În scrierea cuvintelor Vântul-cel-Rău, floarea-soarelui, și-i, văzându-se, se
folosește cratima. Explică folosirea acesteia în fiecare dintre situațiile în care
apare.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
17
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,
SUBORDONARE (II)
Se dă textul:

Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca, se bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tul-


cea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe […] se desparte în Brațul
Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.[…]
Delta Dunării […] face tradițional parte din Dobrogea, dar, în Antichitate și Evul
Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea
lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile
istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală sunt geomorfologic
false. […]
Din punct de vedere fizico-geografic, Delta se împarte transversal pe brațele fluvi-
ului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. Delta fluvială
ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre
aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) –
Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor.
Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale, cum
ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Şontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, De-
presiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul
Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea
Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț etc.
(www.ro.wikipedia.com)

1. Extrage, din text, câte două cuvinte obținute prin compunere:


prin alăturare _________________________________________________________
prin subordonare _______________________________________________________

2. Transcrie câte două prepoziții compuse create prin alăturare cu blanc și prin su-
dare/ contopire:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

3. Transcrie substantivul propriu compus care denumește o perioadă din istoria


umanității. Notează alte cinci substantive proprii compuse care să denumească perioa-
de din istoria umanității sau evenimente marcante pentru societate:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
18
4. Alcătuiește enunțuri în care să folosești formele de genitiv-dativ ale următoarelor
substantive compuse. Precizează, între paranteze, cazul substantivului:
Grindul Chilia ________________________________________________________
Depresiunea Şontea-Furtuna _____________________________________________
Brațul Sulina__________________________________________________________
Chilia Veche __________________________________________________________

5. Stabilește mijlocul de îmbogățire a vocabularului și procedeul prin care s-a obți-


nut cuvântul fizico-geografic. Indică valoarea morfologică a cuvântului. Notează alte
patru cuvinte, cu aceeași valoare morfologică, create prin același mijloc de îmbogățire
a vocabularului și prin același procedeu.
fizico-geografic ________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

6. Explică folosirea punctului, semn ortografic sau de punctuație, în structura:


Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la cea-
talul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe
brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) –
Crasnicol – Perișor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază formele corecte:
Deltei Dunării/ Delții Dunării; Peripravei/ Peripravii; Depresiunei Șontea-
Furtuna/ Depresiunii Șontea-Furtuna; Brațului Sulina/ Brațul Sulinei; Grin-
dul Chiliei/ Grindului Chilia; orașului Tulcea/ orașul Tulcei; Evului Mediu/
Evul Mediului; Antichității/ Antichităței; Ostrovului Tătaru/ Ostrovul Tăta-
rului.

19
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,
SUBORDONARE, ABREVIERE (III)
Se dă textul:

Delta Dunării […] este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre delte-
le europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al U.N.E.S.C.O. în 1991,
este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc națio-
nal în taxonomia internațională a IUCN.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de Podișul Dobrogei, […] iar în est se varsă
în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de
meridianul de 29°, longitudine E. […] Delta ocupă, împreună cu complexul lagu-
nar Razim-Sinoe, 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești
revenindu-i o suprafață de 2540 km². […]
(www.ro.wikipedia.com)

1. Extrage, din text, câte două cuvinte obținute prin compunere. Adaugă, apoi, alte
două cuvinte obținute prin același mijloc. Subliniază cuvintele adăugate de tine:
compunere prin subordonare _____________________________________________
compunere prin abreviere ________________________________________________

2. În afara compunerii prin subordonare și prin abreviere, cuvintele se pot forma


prin compunere prin alăturare. Notează câte două prepoziții compuse create prin alătu-
rare cu blanc și prin sudare/contopire:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

3. Notează procedeul de compunere prin care s-au obținut cuvintele U.N.E.S.C.O.


și IUCN. Scrie numele complet al acestor substantive. Notează alte cinci cuvinte obți-
nute în limba română prin același procedeu, precum și denumirea completă:
U.N.E.S.C.O. _________________________________________________________
____________________________________________________________________
IUCN _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
20
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Alcătuiește enunțuri în care să folosești formele de genitiv-dativ ale următoarelor


substantive compuse. Precizează, între paranteze, cazul substantivului:
Delta Dunării _________________________________________________________
Marea Neagră ________________________________________________________
Podișul Dobrogei ______________________________________________________

5. Scrie, în litere, numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 1991, 45, 29,


5050, 732, 2540. Indică prin ce procedeu de compunere sunt obținute aceste cuvinte:
1991 ________________________________________________________________
45 __________________________________________________________________
29 __________________________________________________________________
5050 ________________________________________________________________
732 _________________________________________________________________
2540 ________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Explică folosirea punctului, semn ortografic, în structura: Delta Dunării a intrat


în patrimoniul mondial al U.N.E.S.C.O. în 1991.
U.N.E.S.C.O. _________________________________________________________
____________________________________________________________________

21
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI
GRAMATICALE (CONVERSIUNEA)
Se dă textul:

În satul unde m-a prins pe neașteptate zăpada, drumurile s-au înmormântat într-o
singură noapte și o pustietate albă a pus pe câmpie stăpânirea ei miraculoasă. […]
De la ivirea luceafărului, de aseară până în zorii zilei de hârtie, culorile toate s-au
topit într-o singură culoare, de lumină adormită, care acum visează. […]
S-a mai întâmplat un soi de alt lucru neobișnuit. În mijlocul satului, ne-am pomenit
cu niște urși, apropiindu-se ușor de obloane și căutând să zărească înăuntru ca să
ceară pat și puțină căldură. Vânturile din munte s-au năpustit pe ei, au urlat pădurile
cu clocote nemaipomenite, cărările știute s-au astupat, bârloagele au fost pierdute, și
bieții urși au rătăcit până la primăria și biserica noastră. Prin întuneric, oamenii au
crezut că au venit Moș Crăciun și Sfântul Petru să scrie, trimiși de împărăția de sus,
numele fetelor cuminți și ale băieților care nu s-au zgâriat și nu s-au bătut, ca să le
aducă daruri.
(după Tudor Arghezi, Cătunul de sticlă)

1. Extrage, din primul paragraf al textului, două substantive comune care exprimă
diviziuni ale timpului. Alcătuiește câte un enunț în care să folosești aceleași cuvinte cu
valoare morfologică de adverb de timp.
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Selectează, din pasajul subliniat, toate verbele la modul indicativ, timpul perfect
compus. Folosește în enunțuri proprii, determinând substantive, forma de participiu a
verbului de conjugat din structura perfectului compus, pentru a indica schimbarea va-
lorii gramaticale. Stabilește cu ce valoare morfologică este folosit participiul în enun-
țurile create:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Identifică în text patru adjective provenite din verbe la participiu. Transcrie-le.


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

22
4. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului cuminte din structura: au venit Moș
Crăciun și Sfântul Petru să scrie, trimiși de împărăția de sus, numele fetelor cuminți și
ale băieților care nu s-au zgâriat și nu s-au bătut, ca să le aducă daruri. Alcătuiește
un enunț în care să folosești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text.
Precizează, între paranteze, valoarea acordată.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Selectează, din ultimul alineat al textului, un adverb provenit din adjectiv pro-
priu-zis. Creează, apoi, o propoziție în care să folosești cuvântul cu valoare de adjectiv
propriu-zis.
________________________________
____________________________________________________________________

6. Selectează toate verbele din structura: În mijlocul satului, ne-am pomenit cu niș-
te urși, apropiindu-se ușor de obloane și căutând să zărească înăuntru ca să ceară pat
și puțină căldură. Notează forma de infinitiv a acestor verbe, apoi creează, cu ajutorul
sufixului -re, forma de infinitiv lung, corespunzătoare substantivelor obținute prin
conversiune.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Identifică toate substantivele obținute prin conversiune din primul paragraf al


textului. Indică din ce parte de vorbire provin.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. În propoziția: Bieții urși au rătăcit până la primăria și bisierica noastră., cuvân-


tul bieții este folosit cu valoare de adjectiv propriu-zis. Schimbă valoarea morfologică
a cuvântului, realizând un enunț potrivit. Precizează valoarea cuvântului.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Notează formele inverse ale verbelor și indică ce semn de ortografie ai folo-
sit în scrierea acestora – Prin întuneric, oamenii au crezut că au venit Moș
Crăciun și Sfântul Petru.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

23
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI
GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) (II)
Se dă textul:

Cam așa umblau, în luna lui decembrie, cu catastivele, luminate de un felinar – câ-
teva nopți și zile de-a rândul – solii cercetători, luând însemnări și științe, pe la toate
casele, de la pisici, de la căței și de la ciori. […]
Luminându-se nițeluș, oamenii au găsit urșii colindând prin sat și, speriați, au ieșit
cu furcile și i-au gonit. Cu vântul împotrivă, cu oamenii împotrivă... În vizuini îi aștep-
tau puii, copiii lor cu botul mare, cu ochii mici, și vedeau la ceasornicul din părete că
părinții întârzie și nu mai vin. Ursul mângâie dulce cu laba lui de fier, când își dezmi-
ardă puii, făcându-și-o de mătase și de catifea, și mama ursoaică își face nasul moale
când și-l vâră să-i gâdile între șale. Unde s-au dus urșii alungați din sat,[…] până
primăvara, când încep să se întoarcă nevăstuicile la staul și florile încep să scoată
scufii albastre și albe, din arăturile cârtiței negre...?
(după Tudor Arghezi, Cătunul de sticlă)

1. Extrage, din primul paragraf al textului, două substantive comune care exprimă
diviziuni ale timpului. Alcătuiește câte un enunț în care să foloseşti cuvintele cu valoa-
re morfologică de adverb de timp.
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Selectează din pasajul subliniat toate verbele la modul indicativ, timpul perfect
compus. Folosește în enunțuri proprii, determinând substantive, forma de participiu a
verbului de conjugat din structura perfectului compus, pentru a indica schimbarea va-
lorii gramaticale. Stabilește cu ce valoare morfologică este folosit participiul.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Identifică în text două adjective provenite din verbe la participiu. Transcrie-le.


________________________________ ________________________________

24
4. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului primăvara din structura: Unde s-au
dus urșii alungați din sat, […] până primăvara? Alcătuiește un enunț în care să folo-
sești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează, între parante-
ze, valoarea acordată.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Selectează, din ultimul paragraf al textului, un adverb provenit din adjectiv pro-
priu-zis. Creează, apoi, o propoziție în care să folosești cuvântul cu valoare de adjectiv
propriu-zis.
________________________________
____________________________________________________________________

6. Selectează toate verbele din structura: Luminându-se nițeluș, oamenii au găsit


urșii colindând prin sat și, speriați, au ieșit cu furcile și i-au gonit. Notează forma de
infinitiv a acestor verbe, apoi creează, cu ajutorul sufixului -re, substantivele cores-
punzătoare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Identifică în primul paragraf al textului un substantiv obținut prin conversiune.


Indică din ce parte de vorbire provine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic și de punctuație


Explică folosirea liniei de pauză, semn de punctuație, în structura: Cam așa
umblau, în luna lui decembrie, cu catastivele, luminate de un felinar – câte-
va nopți de-a rândul – solii cercetători, luând însemnări și științe, pe la toate
casele, de la pisici, de la căței și de la ciori. […]
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

25
CÂMPUL SEMANTIC
Se dă textul:

O clipă ținu noaptea, cât țin nopțile de vară, când întunericul e numai o strângere
de aripi a luminii. Şi totuși, îndată ce se trezi fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i
se păru că dormise de când lumea. (...) Fluturul își pâlpâi de câteva ori aripile și, din
vârful galben al tulpinei de lumânărică, unde poposise de cu seară, își luă, zglobiu,
zborul. Fiindcă nu fusese de mult pe la târg, o luă într-acolo. Curând zări o grădină
cu fel de fel de flori. Trecu pârleazul și se furișă întâi pe la ferestrele casei. Perdelele
erau încă lăsate. Ce să vadă? Nimic! În schimb, de jur împrejurul pervazurilor, cu-
nuni de zorele se împleteau, cu florile deschise, fragede, liliachii bătând în albastru,
sinilii bătând în roz, acoperite de rouă ca de niște nestemate. ,,Fragede flori”, gândi
fluturașul și, bătându-și aripile albastre stropite cu aur, le sărută pe rând. […]
(Emil Gârleanu, Hoinar)

pârleaz – trecătoare îngustă peste un gard;


sinilii – albăstrui.

1. Realizează, explorând textul suport:


a. câmpul semantic al naturii
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

b. câmpul semantic al plantelor


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

c. câmpul semantic al insectelor


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

d. câmpul semantic al culorilor


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

e. câmpul semantic al momentelor zilei


____________________________________________________________________

26
f. câmpul semantic al casei și împrejurimilor acesteia
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Realizează câmpul semantic al stării de bucurie, pornind de la cuvântul zglobiu,


extras din text. Notează doisprezece termeni:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

3. Fluturele este o insectă care poate fi întâlnită în mai multe zone ale țării. Făcând
apel la cunoştințele de la geografie și de la biologie, notează:
a. şase cuvinte care să constituie câmpul semantic al animalelor din zona de câm-
pie:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

b. șase substantive comune care să constituie câmpul semantic al animalelor din


zona de munte:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

c. câte cinci substantive comune compuse care să denumească flora și fauna speci-
fice Deltei Dunării:
floră ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
faună ________________________________________________________________
____________________________________________________________________

27
FAMILIA LEXICALĂ

Se dă textul:

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braŃe-i cu jelire


Neagra luncă de pe vale care zace-n amorŃire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă şi cu ŃurŃuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte


Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheŃat,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

Gerul face cu-o suflare pod de gheaŃă între maluri,


Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,
Iar pe fețe de copile înfloreşte trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. […]
(Vasile Alecsandri, Gerul)

1. Extrage, din textul suport, cele trei cuvinte care fac parte din aceeași familie le-
xicală. Subliniază cuvintele care sunt obținute prin conversiune.
____________________________________________________________________

Adaugă elementelor extrase din text alți zece termeni care să facă parte din aceeași
familie lexicală. Vei avea în vedere:
a. derivate diminutivale: ________________________________________________
b. derivate substantive proprii: ____________________________________________
c. cuvinte compuse: ____________________________________________________
d. cuvinte obținute prin conversiune: _______________________________________
e. derivate/ cuvinte obținute prin conversiune, cu valoare de antonime:
____________________________________________________________________

2. Selectează alte două elemente care pot aparține aceleiași familii lexicale. Adaugă
acestora alți patru termeni.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

28
3. Construiește familiile lexicale ale adjectivelor negru (neagră) și alb, notând câte
două cuvinte care să fie obținute prin toate mijloacele interne de îmbogățire a vocabu-
larului: derivare, compunere, conversiune.
negru ____________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
alb ______________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

4. Stabilește mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au obținut


cuvintele: suflare, lucitori, -ncunună. Notează alți patru termeni aparținând aceleiași
familii lexicale:
suflare ______________________________________________________________
____________________________________________________________________

lucitori ______________________________________________________________
____________________________________________________________________

-ncunună ____________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Taie cu o linie formele pe care le consideri greșite:
stră-vechi/ străvechi;
Delta Dunării/ Delta-Dunării;
floare-de-colț/ floaredecolț;
floare-de-nu-mă-uita/ floare de nu mă uita;
Evul Mediu/ evul mediu;
Antichitate/ antichitate.

29
SINONIME. ANTONIME

Se dă textul:

Bâtă avea zdravănă, o măciucă, o bâtă de corn, călită la foc de tatăl său. Să pof-
tească să se ia vreun câne de el!
Porni pe uliŃă la vale, spre vatra satului, unde era prăvălia, iar mamă-sa se grăbi
în casă la copilașul din leagăn. Nu mai era aşa de îngrijorată. […]
IoniŃă mergea vârtos prin zăpada moale care abia albise uliŃa. În urma lui rămâ-
neau urme negre.
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Selectează din primul alineat al textului o pereche de sinonime.


____________________________________________________________________

2. Notează sinonimele corespunzătoare cuvintelor:


călită ____________________________ prăvălia__________________________
leagăn ___________________________ îngrijorată________________________

3. Indică antonimele potrivite cuvintelor:


moale ___________________________ albise____________________________
mergea __________________________ negre ___________________________

4. Notează, pentru cuvintele enumerate mai jos, câte un sinonim exprimat printr-un
cuvânt nou apărut în limbă:
adevărat _________________________ agoniseală________________________
anevoios _________________________ bănuitor _________________________
bătrânețe ________________________ belșug ___________________________
citeț ____________________________ a coti ___________________________
crăpătură ________________________ dușman __________________________
dovadă __________________________ dorință __________________________
a folosi __________________________ a făgădui ________________________
felurit ___________________________ gras ____________________________
graniță __________________________ greșeală _________________________
a hotărî __________________________ hazliu ___________________________
hrănitor _________________________ iad _____________________________
inelat ___________________________ iubire ___________________________
a înainta _________________________ înfiere ___________________________
învățat __________________________ lacom ___________________________
lipsă ____________________________ a linguși _________________________

30
5. Notează, pentru cuvintele enumerate mai jos, câte un antonim exprimat printr-un
cuvânt nou apărut în limbă:
adevărat _________________________ agoniseală________________________
anevoios _________________________ bănuitor _________________________
mănos ___________________________ belșug ___________________________
citeț ____________________________ mirositor ________________________
mlădios _________________________ mulțumit _________________________
mulțumitor _______________________ cuviință _________________________
succes ___________________________ neschimbat _______________________
nesigur __________________________ obișnuit _________________________
omenesc _________________________ a porni __________________________
neplăcut _________________________ potrivit __________________________
lin ______________________________ nepregătit ________________________
risipitor _________________________ etern ____________________________
teamă ___________________________ zadarnic _________________________
dărnicie _________________________ greu _____________________________
darnic ___________________________ nevinovat ________________________

Moment ortografic
Selectează formele corecte din următoarele exemple:
incorect/ imcorect; ilisibil/ ilizibil;
complect/ complet; grizonat/ grizonant;
darnicie/ dărnicie; dezăpezire/ deszăpezire;
apatrid/ apartid; dessărat/ desărat;
partinic/ partimic; necorect/ incorect;
preșidinție/ președinție; tranpartinic/ transpartinic;
transiberian/ transsiberian; presidiu/ prezidiu;
ambiguu/ ambiguu; vecinic/ veșnic;
înorat/ înnorat; înecat/ înnecat;
întunecat/ înntunecat; împodobit/ înpodobit;
compune/ conpune; înbrobodi/ îmbrobodi.

31
ARHAISME ȘI REGIONALISME (I)

Se dă textul:

Toate ca toatele, dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mă întreceam
cu fetele cele mari din tors; și din astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului,
care, drept să vă spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în ciuda mea și-mi bătea din
pumni, poreclindu-mă „Ion Torcalău”, cum îi zicea unui țigan din Vânători. Însă pen-
tru asta tot îmi era dragă, și torceam împreună cu dânsa, la umbra nucului lor, câte-o
movilă de drugi de canură, de mă săruta mama, când i le arătam sara acasă.
Așa ne duceam băieții și fetele unii la alții cu lucru, ca să ne luăm de urât, ceea ce
la țară se cheamă șezătoare și se face mai mult noaptea, lucrând fiecare al său; cum
torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu Măriuca, și cum sfârâia fusul roții,
așa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Măriucăi! Martor îmi este Dumnezeu! Şi-mi
aduc aminte că odată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpușoi, i-am scos Măriucăi
un șoarec din sân, care era s-o bage în boale pe biata copilă, de n-aș fi fost eu acolo.
D-apoi vara, în zilele de sărbătoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice și mai ales
prin luncile și dumbrăvile cele pline de mândrețe, după cules răchițică de făcut gălbe-
nele, sovârv de umplut flori, dumbravnic și sulcină de pus printre straie, cine umbla?
Povestea cântecului: „Fă-mă, Doamne, val de tei / Şi m-aruncă-ntre femei!”
(după Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Notează forma literară corespunzătoare cuvintelor:


sara _____________________________ șoarec ___________________________

2. Având în vedere vechimea textului și originile autorului, în text se folosesc arha-


isme și regionalisme. Pentru a înțelege mesajul textului, caută înțelesul cuvintelor și
notează, pentru fiecare, un sinonim și o explicație minimă. Subliniază regionalismele:
sărădui ______________________________________________________________
drug ________________________________________________________________
clacă ________________________________________________________________
a dezghioca ___________________________________________________________
păpușoi ______________________________________________________________
colnic _______________________________________________________________
sovârv _______________________________________________________________
sulcină (sulfină) _______________________________________________________
strai _________________________________________________________________

32
3. În afara arhaismelor și a regionalismelor, se folosesc expresii în structura cărora
intră cuvinte folosite și cunoscute de marea masă a vorbitorilor. În text există astfel de
expresii – a face în ciudă, a bate pumnii (chiar sinonime) = a necăji (intenționat) – în
structura cărora se folosesc verbele a face și a bate. Notează, pentru fiecare dintre cele
două verbe, câte cinci expresii, precum și sinonimele lor. Folosește câte o expresie, din
cele cinci găsite pentru fiecare verb, în enunțuri proprii:
a face
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

a bate
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. În afara expresiilor folosite precum exemplu la exercițiul anterior, în text se fo-


losesc și alte expresii. Transcrie-le și notează sinonimele potrivite:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază formele corecte:
a da sfoară în țară/ a da sfară în țară; a se da dea dura/ a se da de-a dura; a
lua caimacul/ a lua caymacul; a bate toba/ a bate doba; a trage la aghioase/
a trage la aghiuțe.

33
ARHAISME ȘI REGIONALISME (II)
Se dă textul:

Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se grămădise, ca mai totdeauna, o mulțime de


trebi pe capul mamei: niște sumani să-i scoată din stative; alții să-i nividească și să
înceapă a-i țese din nou; un teanc de sumane croite, nalt până-n grindă, aștepta cusu-
tul; pieptănușii în laiță n-avea cine-i ținea de coadă; roata ședea în mijlocul casei, și
canură toarsă nu era pentru bătătură! […] Treabă era acolo, nu încurcală; și încă se
cerea degrabă, căci venea cu fuga iarmarocul de Fălticeni, care acela este ce este. Şi
mă scoală mama atunci mai dimineață decât alte dăți și-mi zice cu toată inima:
— Nică, dragul mamei! vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela
pe jos; și eu asemenea nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă
mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni o pălăriu-
ță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine!
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Notează forma literară corespunzătoare cuvintelor:


Sânt-Ilie _________________________ trebi_____________________________
curălușă _________________________ se grămădise ______________________
cela (ovăzul cela) __________________ nalt _____________________________

2. Pentru a crea atmosfera specifică vremurilor trecute din zona Moldovei, autorul
folosește în text arhaisme și regionalisme. Folosind un dicționar al limbii române, cau-
tă înțelesul cuvintelor și notează, pentru fiecare, un sinonim sau o explicație minimă.
Subliniază regionalismele:
suman _______________________________________________________________
a nividi ______________________________________________________________
pieptănuş (pieptene) ____________________________________________________
laiță _________________________________________________________________
canură _______________________________________________________________
bătătură _____________________________________________________________
încurcală _____________________________________________________________
iarmaroc _____________________________________________________________
mămuca _____________________________________________________________
tăsma _______________________________________________________________
chimer (chimir) ________________________________________________________
cole _________________________________________________________________
degrabă ______________________________________________________________

34
3. Precizează o consecință legată de înțelegerea mesajului unui text în care se află
multe regionalisme, arhaisme sau forme populare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Găsește sinonimele potrivite cuvintelor:


stativ ___________________________ teanc ____________________________
croite ____________________________ biata ____________________________

5. În limbajul uzual sau în cel popular se folosesc foarte multe expresii în structura
cărora intră cuvinte folosite și cunoscute de marea masă a vorbitorilor. În text există o
astfel de expresie – a nu-și vedea capul de trebi – a fi foarte ocupat, – în structura
căreia se folosesc verbul a vedea și substantivul capul. Consultă DEX-ul și notează,
pentru fiecare dintre cele două cuvinte, câte cinci expresii, precum și sinonimele lor.
Folosește câte o expresie, în enunțuri proprii:
a vedea
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

capul
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Selectează formele incorecte din punct de vedere literar:
a fost/ o fost; am declarat/ am declaratără; este mulți/ sunt mulți; Ce-s cu
ele?/ Ce-i cu ele? O vint/ a venit; pă/ pe; după/ dăpe; dedesupt/ dedesubt;
peste/ preste; pintre/ printre.

35
OMONIME

1. Cuvântul mai are valoarea de adverb în structura Nu mai era aşa de îngrijorată.
(Ion Agârbiceanu, Întâiul drum). Construiește două enunțuri în care să folosești cu-
vântul mai cu altă valoare morfologică, astfel încât cuvintele să fie omonime. Indică,
între paranteze, valoarea morfologică, precum și sensul cuvintelor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Pornind de la secvența: se roteau uneori ca un potop de fluturi (Ion Agârbicea-


nu, Întâiul drum) indică valorile lui un. Construiește enunțuri pentru a le ilustra.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Substantivul comun sare din enunțul M-a trimes mama după sare (Ion Agârbi-
ceanu, Întâiul drum) are omonim parțial verbul sare, formă de indicativ, timp prezent.
Alcătuiește un enunț din care să reiasă valoarea verbală a cuvântului.
____________________________________________________________________

4. Scrie un enunț în care să folosești omonimul cuvântului unde – Dacă se va în-


curca pe hudiŃe*, îi va arăta vreun om unde e prăvălia. (Ion Agârbiceanu, Întâiul
drum) Precizează valoarea morfologică a cuvântului în enunțul creat de tine, precum și
sensul.
*hudițe – ulițe
____________________________________________________________________

5. Indică valoarea cuvântului o din propoziția: Bâtă avea zdravănă, cu măciucă, o


bâtă de corn, călită la foc de tatăl său. (Ion Agârbiceanu, Întâiul drum). Evidențiază,
construind enunțuri potrivite, trei valori diferite ale cuvântului o. Precizează-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Alcătuiește câte două enunțuri pentru a ilustra relația de omonimie dintre cuvin-
tele enumerate. Notează, între paranteze, valoarea morfologică și sinonimele cuvinte-
lor.
bandă ______________________________________________________________
______________________________________________________________

36
lamă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
vie ______________________________________________________________
______________________________________________________________
spătar ______________________________________________________________
______________________________________________________________
toc ______________________________________________________________
______________________________________________________________
car ______________________________________________________________
______________________________________________________________
cer ______________________________________________________________
______________________________________________________________
război ______________________________________________________________
______________________________________________________________
masă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
râs ______________________________________________________________
______________________________________________________________
roabă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
șiret ______________________________________________________________
______________________________________________________________
roman ______________________________________________________________
______________________________________________________________
mac ______________________________________________________________
______________________________________________________________
sol ______________________________________________________________
______________________________________________________________
rom ______________________________________________________________
______________________________________________________________
coș ______________________________________________________________
______________________________________________________________
cală ______________________________________________________________

37
LEXICUL

EVALUARE
Citește cu atenție textul, pentru a răspunde cerințelor formulate:

Venirea copiilor în bucătărie schimbase înfăŃişarea plitei. În locul meditativelor oale


de toate mărimile – înghesuite acum în fund – izbucneau râsete albe ale grăunŃelor de
păpuşoi, preschimbate în cucoşei. Pe marginea plitei, trei mere domneşti se coceau,
priveghiate de baba, ca o trinitate bosumflată de repetente, strunită de ochii profesoarei
şi zeflemisită de colegele mărunte. La gura sobei, pe trei scăunele joase, OlguŃa, Moni-
ca şi DănuŃ îşi rumeneau obrajii în bătaia flăcărilor, ronŃăind cucoşei fierbinŃi. […]
Baba se sfădea cu oalele, cu tingirile, cu muştele necontenit. Așa că cineva care ar fi
ascultat din odaia de alături și-ar fi închipuit că bucătăria-i plină de bărbați muți, dre-
sați de o matroană cu glas bărbătesc. Şi într-adevăr, în bucătărie, baba era stăpână
peste tot ce era înăuntru. Zeloasă şi harnică stăpână ca vara în livezi. Şi groasă! Atât de
groasă, că părea supranatural dospită în cuptorul vast din care cozonacii ieşeau opu-
lenŃi şi falnici ca paşalele de la sultan. Trăgând cu coada ochiului la mere, baba crăpă
portiŃa rolei, aruncă înăuntru o privire de savant şi repede o închise la loc.
Dintr-acolo, căldura se revărsă parfumată.
— Miroase a turtă dulce, babo! se stropşi OlguŃa râzând.
— Are cine-o mânca! oftă baba răsucind un măr.
Pe plită, merele îmbătrâneau văzând cu ochii. Feciorelnicul lor ten se-ntuneca
zbârcindu-se. Suspinau înăduşit şi lăcrimau somnoros. În schimb, aroma lor creștea mai
văratică, mai îmbătătoare, ca sufletul spre cer purces al mucenițelor arse pe rug. […]
Subt cuptor, într-un paneraș plin de fân, o cloșcă își dospea puișorii de aur. Un
greier, cine știe subt ce grindă ascuns – ținea ison subtil corului primăvăratic. […]
Intrând în bucătărie, domnul Deleanu dădu cu ochii de copii stând în jurul unei
mesuțe rotunde. Mâncau mere coapte, cu mâinile. Pe mesuță, în loc de mămăligă, se
răcorea o turtă dulce tăiată felii. […]
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

1. (4p) Extrage din text două arhaisme și două regionalisme.


________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

2. (8p) Indică antonimele cuvintelor:


înghesuite ________________________ vast _____________________________
subtil ____________________________ harnică __________________________

3. (12p) Notează câte un sinonim potrivit în context pentru următoarele cuvinte:


înfățișarea ________________________ necontenit _______________________
groasă ___________________________ opulenți __________________________
savant ___________________________ parfumată ________________________
38
4. (10p) Indică valoarea morfologică și sensul cuvântului cer folosit în enunțul: În
schimb, aroma lor creștea mai văratică, mai îmbătătoare, ca sufletul spre cer purces
al mucenițelor arse pe rug. […]. Alcătuiește un enunț în care să folosești omonimul
cuvântului cer. Indică valoarea morfologică și înțelesul cuvântului.
cer __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. (10p) Stabilește valorile morfologice ale cuvântului o folosit în enunțul: Tră-
gând cu coada ochiului la mere, baba crăpă portiŃa rolei, aruncă înăuntru o privire
de savant şi repede o închise la loc. Realizează alte două enunțuri în care să folosești
omonimele cuvântului o. Indică, între paranteze, valorile morfologice ale lui o în
enunțurile construite.
o1 _______________________________ o2 _______________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. (8p) Selectează din text două cuvinte obținute prin derivare și alte două obținute
prin conversiune:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
7. (6p) Identifică și transcrie două prepoziții compuse – una prin alăturare cu
blanc, cealaltă prin sudare:
________________________________ ________________________________
8. (8p) Transcrie patru derivate obținute cu sufixe diminutivale. Subliniază sufixele:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
9. (6p) Precizează valoarea morfologică a cuvântului somnoros din enunțul – Sus-
pinau înăduşit şi lăcrimau somnoros. Alcătuiește un enunț în care acelaşi cuvânt să
aibă o altă valoare morfologică. Precizează valoarea în enunŃul construit.
somnoros ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. (12p) Realizează familia lexicală a adjectivului alb (albe), notând șase termeni
obținuți prin toate mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului – derivare, com-
punere, conversiune. Subliniază cu o linie cuvintele compuse și cu două linii pe cele
obținute prin conversiune.
alb __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. (4p) Justifică utilizarea cratimei în propoziția: Feciorelnicul lor ten se-ntuneca.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Din oficiu se acordă 10 puncte.

39
NOȚIUNI DE FONETICĂ (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
[…] Peste puŃin veni în fugă slujnica noastră, mătuşa Smaranda. Am văzut-o ieşind
până în mijlocul străzii, Ńipând speriată: „Vai de mine, arde târgul!” Atunci m-am
strecurat printre două jaluzele desprinse, şi bătrâna s-a trezit cu mine lângă dânsa.
M-am uitat şi eu: în fund, cerul se rumenise, unde de fum negru se ridicau în văzduh
şi, uneori, câte un smoc de scântei scăpăra ca nişte mărgele împrăştiate. Ne-am întors
lângă poartă. Un călăreŃ trecu în goană; nu mult după aceea, alte pâlcuri de soldaŃi
se perindară, ca nişte vedenii. Seara se aşezase uşoară; odată cu răcoarea ei, veni un
miros acru şi înecăcios; rumeneala cuprinse tot cerul, iar vârfurile copacilor din gră-
dina lui vodă se auriră; mişcate de vânt, păreau nişte flăcări ce ardeau legănându-se.
Peste tot se întinsese o lumină dulce, de vis. Mătuşa Smaranda întrebă pe un trecător:
„Mă rog dumitale, ce arde?” Acesta îi răspunse din treacăt: „UliŃa Mare”. Bătrâna
îşi rosti numele, cum obişnuia să facă la orice întâmplare ce-i redeştepta mila sau
mâhnirea: „SmărăndiŃă, SmărăndiŃă!” Şi iar se făcu tăcere.
(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)

1. Indică sunetele care compun cuvintele date, stabilind tipul lor:


noastră – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________
obișnuia – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________
ridicau – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________
seară – vocale ____________ semivocale__________ consoane_____________

2. Selectează, din textul suport, câte un cuvânt care să indice valoarea de semivoca-
lă sau de vocală a sunetelor [e], [i], [o], [u]:
litera/sunet vocală semivocală
e
i
o
u

3. Explică folosirea literelor î sau â în scrierea cuvintelor date:


întrebă ______________________________________________________________
neînțeleasă ___________________________________________________________
bătrâna ______________________________________________________________

4. Construiește antonimele cuvintelor îngrijat, încordată, împrăștiate, folosind pre-


fixul cu valoare negativă ne-. Atenție la ortografia derivatelor obținute!
îngrijat _____________ încordată ___________ împrăștiate____ _________

5. Pentru fiecare dintre cele trei excepții de la corespondența sunet/ literă, notează
câte două cuvinte – în redarea sunetelor [v], [c], [i] prin literele v, c, i; alege, spre
exemplificare, şi cuvinte extrase din textul suport.
40
[v] – v ______________ [c] – c ______________ [i] – i __________________
___________________ ___________________ ______________________
- w _________________ - k _________________ - y ____________________
___________________ ___________________ ______________________
- q _________________ ___________________

6. Notează verbul derivat cu prefix și sufix, pornind de la cuvântul de bază, adjec-


tivul propriu-zis, negru.
negru ________________________________________________________________

7. În structura cuvintelor străzii, vedenii, se folosește litera i dublată. Justifică


această utilizare.
străzii _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
vedenii ______________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Notează câte două exemple pentru fiecare caz în care în structura cuvintelor intră
litere duble, explicând scrierea acestora:
nn __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
ii ___________________________________________________________________
____________________________________________________________________
oo __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
tt ___________________________________________________________________
____________________________________________________________________
ee __________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Stabilește numărul de litere şi de sunete din structura cuvintelor: mărgele, aceea,


înecăcios, acesta, orice, tăcere, zbucium. Urmează modelul de lucru:
cuvânt litere vocale semivocale consoane observații
cerul 5 2 - 3 -ce – grup de două litere aflat
singur în silabă;
– transcrie două sunete – con-
soană și vocală;

41
GRUPURI DE SUNETE –
DIFTONG, TRIFTONG, HIAT
Se dă textul:

Satul ArşiŃeni e aşezat într-o văgăună; casele lui mărunŃele şi albe, ghemuite una-
ntr-alta, se văd, de pe muchiile dealurilor dimprejur, ca nişte ouă într-un cuibar. Pă-
mântul ArşiŃenilor e nisipos şi sterp; iarba ce-o dă creşte atât de rară, încât, în loc să
îndulcească vederea, pătează, ca o pecingine, faŃa galbenă a locului. Doi-trei copaci
se înalŃă, istoviŃi, cu crengile rare, cu frunzele străvezii, care aştern pe jos, vara în
amiază, o umbră destrămată, ce măreşte şi mai mult setea de răcoare.
(după Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac)

1. Selectează, din text, câte două cuvinte care conțin grupuri de sunete – diftong și
hiat. Subliniază grupurile. Pentru o identificare corectă, realizează întâi despărțirea
cuvintelor în silabe:
diftong
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
hiat
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

2. Notează formele de indicativ, imperfect, persoana a treia, numărul plural, cores-


punzătoare verbelor: se văd, aștern. Desparte în silabe formele verbale de imperfect și
stabilește ce grup de sunete conțin. Subliniază grupul de sunete.
se văd _______________________________________________________________
aștern _______________________________________________________________

3. Transcrie, din lista cuvintelor enumerate, doar pe acelea care conțin grupuri de
sunete: văgăună, casele, lui, mărunțele, muchiile, iarba, să îndulcească, copaci, cren-
gile, trunchiul, vânjoase, muncit, ciondănească, ciudate, toate, putea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Explică de ce în structura cuvântului două există doar diftong, nu și hiat.


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

42
5. Având în vedere rolul cratimei, se pot constitui grupuri de sunete – diftongi – în-
tre două cuvinte. Extrage din text o structură care să indice o astfel de situație.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Hiatul se poate constitui în cadrul aceluiași cuvânt sau între cuvinte învecinate.
Exemplifică, preluând structuri din text, şase situații în care există hiat constituit între
vocalele aflate la sfârșitul unui cuvânt și începutul celuilalt.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Grupează cuvintele care conțin grupuri de sunete: eram, poet, geam, pietroi,
alei, geografie, poezie, iepure, eu, ciorăpior, alee, erai, chior, idei, ceară, pungi, vă-
duvioară, barcagiu, iei, ele, scheaună, cheamă, aceeași, auzeai, erai, ei, eră.
diftong: _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
triftong: _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
hiat: ________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul enunțurilor următoare, având în ve-


dere corectitudinea/ incorectitudinea acestora:
____ Sunt întotdeauna vocale sunetele a, ă, î.
____ Literele ajutătoare sunt întotdeauna semivocale.
____ Nu se pot crea triftongi între două cuvinte.
____ Hiatul poate fi evitat prin transformarea în semivocală a unei vocale (le văd/ le-a
văzut).
____ Cuvintele era (substantiv) și era (verb) au același număr de sunete.
____ Cuvintele ei (pronume) și iei (verb) au același număr de sunete.
____ Formele de singular (alee, epopee) și de plural (alei, epopei) au același număr de
silabe.
____ Sunt omofone cuvintele: nai – n-ai; mai – m-ai; ia – i-a, sau – s-au.
____ Substantivul haină are același număr de silabe cu adjectivul omograf.
____ În cuvintele elev, eminent, examen litera inițială reprezintă un singur sunet.
____ În formele de imperfect ale verbului a fi litera inițială reprezintă un singur sunet.
____ Nu conțin triftong cuvintele: treceau, fugeau, mergeai, îngenuncheai.

43
REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR
ÎN SILABE
Se dă textul:

— Ştii ce, mamă? NiŃă doarme acum şi nelegănat, mă duc eu la prăvălie să cum-
păr sare.
— Tu?
— Ştii că am mai fost şi cu dumneata.
— Cu mine ai fost, dar singur nu. Singur nu ştii nici unde e prăvălia.
— Ba ştiu. Cunosc casa. Are table verzi la fereşti.
— Are, da’ pân-acolo, prin câte hudiŃe trebuie să treci? Te vei rătăci şi nu vei mai
veni nici acasă.
IoniŃă zâmbi.
— Cum să nu ştiu? Las’ pe mine. Dă-mi bănuŃii şi o traistă şi îndată-s cu sarea
acasă.
Ce să facă mamă-sa? Nu se îndură să-1 lase pe cel din leagăn. Era bolnăvior, de
bună seamă, şi trebuie să vadă şi de mâncare.
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte. Indică regulile aplicate:


mama _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
acum ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
nelegănat ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
zâmbi _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
singur _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
cumpăr ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
table ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
prăvălia _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Ioniță _______________________________________________________________
____________________________________________________________________

44
monstru ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
astru ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
punctuație ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
funcție _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
somptuos _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
duios ________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Selectează, din text, patru cuvinte monosilabice și alte patru plurisilabice:


cuvinte monosilabice ___________________________________________________
cuvinte plurisilabice ____________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Indică numărul silabelor din structurile: ia-ți, să-ți, nu-ți, m-ai, mi-o, să-i. Preci-
zează, în acest context, rolul cratimei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Desparte în silabe următoarele structuri: pân-acolo, îmbracă-ți, aruncându-și.


Stabilește rolul cratimei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Stabilește rolul apostrofului în cuvintele: da’ și las’. Notează cuvintele cores-


punzătoare, precum și o consecință a folosirii apostrofului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

45
MORFOSINTAXA

VERBUL (ACTUALIZARE)
MODURI PERSONALE – MODURI NEPERSONALE
Se dă textul:

La spate aveam, departe, munŃii în ceaŃă; înainte se desfăşurau dealuri păduroase;


şi mă simŃeam, cu toată tovărăşia gălăgioasă, uşor şi vesel ca în cea dintăi tinereŃă.
Prin nouraşii de praf luminos care ne urmăreau în vârtejuri, priveam ogoarele verzi,
satele liniştite cu biserici albe, sclipirile depărtate ale apelor… Din când în când ne
întâlneam cu băieŃandri care-și păşteau în şanŃuri boulenii albi cu coarnele lucii. Ne
urmăreau cu priviri liniştite până departe, şi rămâneau în urmă, tot mai în urmă. Şi
parcă îmi venea să mă opresc, să-i întreb, să le spun o vorbă bună. Erau chipuri pe
care le mai văzusem, pe care le uitasem de când m-am înstrăinat, şi pe care le regă-
seam aceleaşi în liniştea şi seninătatea lor.
(Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir)
1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
• Verbul din enunŃul La spate aveam, departe, munŃii în ceaŃă este la modul:
a. infinitiv;
b. indicativ;
c. imperativ.
• În ultimul enunŃ din text există:
a. cinci verbe la moduri personale;
b. patru verbe la moduri personale;
c. patru verbe la moduri personale şi unul la un mod nepersonal.
• Forma de infinitiv a verbului subliniat din enunŃul Şi parcă îmi venea să mă
opresc este:
a. venit;
b. de venit;
c. a veni.

2. Identifică primele patru verbe la moduri personale din textul suport. Transcrie-le.
____________________________________________________________________

3. Identifică, în textul suport:


a. două verbe la modul indicativ: __________________________________________
b. două verbe la modul conjunctiv: ________________________________________

4. Indică modul verbului din secvența: priveam ogoarele verzi. Construieşte câte
un enunŃ în care acelaşi verb să se afle la un alt mod personal. Precizează-l.
46
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. a. Precizează, modul, timpul, persoana şi numărul verbului din enunŃul: Ne ur-


măreau cu priviri liniştite până departe.
____________________________________________________________________
b. Precizează, pentru acelaşi verb, păstrând persoana şi numărul din enunŃul de mai
sus, formele de:
- conjunctiv: __________________________________________________________
- condiŃional-optativ: ___________________________________________________

6. a. Precizează modul verbului din enunŃul: să le spun o vorbă bună.


____________________________________________________________________

b. Construieşte un enunŃ în care acelaşi verb să se afle la un mod nepersonal.


____________________________________________________________________

7. Indică formele de infinitiv, gerunziu şi participiu ale verbelor din fraza: Erau
chipuri pe care le mai văzusem.
infinitiv: ________________________ / __________________________________
gerunziu: ______________________ / __________________________________
participiu: _______________________ / __________________________________

8. Alcătuieşte câte un enunŃ în care verbul a urmări să fie:


a. la modul indicativ: ___________________________________________________
b. la modul condiŃional optativ: ___________________________________________
c. la modul conjunctiv: __________________________________________________
d. la modul imperativ:___________________________________________________
Subliniază, în enunŃurile create de tine, verbele la modurile cerute.

9. Construieşte câte un enunŃ în care verbul subliniat în textul suport să fie la mo-
durile:
a. infinitiv: ___________________________________________________________
b. gerunziu: ___________________________________________________________
c. participiu: __________________________________________________________
d. supin: _____________________________________________________________
Subliniază, în enunŃurile create de tine, verbele la modurile cerute.

47
VERBUL (ACTUALIZARE)
TIMPURILE MODULUI INDICATIV
Se dă textul:

Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuŃă, cu capul gol, urmăreşte de mult jo-
cul stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de
sub streaşină. Îi căpătase dar de la mămuca lui.
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii cuminte, dacă vrei să-Ńi dau
puii când or creşte mari!”
(Emil Gârleanu, Puişorii)

1. Alege și încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


• În primul enunŃ al textului există:
a. un verb la modul indicativ şi unul la modul conjunctiv;
b. două verbe la modul indicativ;
c. trei verbe la modul indicativ.
• În textul suport există:
a. doar verbe la modul indicativ;
b. verbe la modurile indicativ, condiŃional-optativ;
c. verbe la modurile indicativ, imperativ şi conjunctiv.

2. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul verbului din enunțul: Îi căpătase


în dar de la mămuca lui.
____________________________________________________________________

3. Precizează modul şi timpul verbului din propoziția: Mămuca îi zicea. Rescrie


enunŃul, punând verbul la un alt timp trecut. Precizează, între paranteze, timpul verbu-
lui în enunŃul rescris.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează modul şi timpul verbului din enunŃul: Pe prispa casei, copilaşul nu-
mai în cămăşuŃă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de paseri. Precizează,
apoi, păstrând persoana, formele aceluiaşi verb pentru următoarele timpuri ale modu-
lui indicativ:
a. imperfect: __________________________________________________________
b. perfect compus: _____________________________________________________
c. perfect simplu: ______________________________________________________
d. mai mult ca perfect: __________________________________________________
e. viitor: _____________________________________________________________
48
5. Indică formele de perfect simplu şi de mai mult ca perfect ale verbului a fi (din
structura era neastâmpărat), pentru persoana a III-a, numărul singular:
- perfect simplu: _______________________________________________________
- mai mult ca perfect: ___________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care verbul a se afla să fie la următoarele timpuri


ale modului indicativ:
a. prezent (persoana a II-a, numărul plural)
____________________________________________________________________
b. imperfect (persoana a II-a, numărul plural)
____________________________________________________________________
c. perfect simplu (persoana I, numărul singular)
____________________________________________________________________
d. viitor (persoana a III-a, numărul plural)
____________________________________________________________________

7. Completează enunŃurile următoare cu verbele precizate între paranteze, la timpu-


rile modului indicativ, persoana şi numărul potrivite contextului. Precizează, apoi,
timpurile folosite.
a. Când am vorbit, _____________ că ___________________ acasă când l-am sunat.
(a spune/ a fi)
a spune – timpul ___________________ a fi – timpul ______________________

b. Ştiam că el ________________ mâine. Mă _____________ de acum două zile.


(a veni/ a anunŃa)
a ajunge – timpul __________________ a anunŃa – timpul __________________

c. Îmi spuse că îşi __________________ promisiunea în cel mai scurt timp şi mă


__________________ că totul va fi bine. (a respecta/ a asigura)
a respecta – timpul ________________ a asigura – timpul__________________

d. Când au vorbit, fratele ei ___________________ deja acasă. (a ajunge)


a ajunge – timpul __________________

Moment ortografic
Subliniază forma corectă în enunŃurile de mai jos:
a. Sa/ S-a dus la şcoală şi s-a/ sa văzut cu colegii.
Ea i-a/ ia spus copilului să-şi asculte bunicii.
L-a/ La văzut l-a/ la şcoală sau la teatru?
b. Vorbisei/ Vorbiseşi cu el înainte de plecare?
Ştiusem/ Ştiuserăm toŃi că avea dreptate.
— Venişi? — Da, veni/ venii.
49
VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE –
COPULATIVE ȘI AUXILIARE (I)
Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:
— Unde-i kir Iacomachi? întrebă vizitatorul neaşteptat, înaintând spre fund.
Drept răspuns, băiatul, care pesemne nu înŃelegea graiul românesc, se repezi la o
uşă din lături şi începu să strige, în sus, spre capătul unei scări, cu glasul plângăreŃ şi
speriat, ca şi cum ar fi cerut ajutor:
— Kiria!... Kiria!
În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârŃâind sub paşii cumpăniŃi ai
unui om greu şi nezorit şi, după vreo douăzeci de scârŃâituri, însoŃite de suspine şi
mormăieli, kir Iacomachi se ivi în uşă […].
(după Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
1. Alege și încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
• a. Toate verbele din textul suport sunt predicative.
b. În textul suport există cel puŃin câte un verb predicativ, copulativ şi auxiliar.
• În primul enunŃ al textului există:
a. un verb predicativ; b. un verb copulativ.
• Verbul a înainta, din secvenŃa înaintând spre fund este la un mod:
a. predicativ; b. nepredicativ.

2. Identifică, în textul suport, două verbe la moduri predicative. Transcrie-le, preci-


zând modul fiecăruia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează valoarea şi modul verbului a începe din enunŃul: şi începu să strige,


în sus, spre capătul unei scări. Construieşte un enunŃ în care acelaşi verb, folosit la un
mod nepersonal, să aibă aceeaşi valoare:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează valoarea verbului a fi din prima propoziŃie a textului suport. Alcătu-


ieşte un enunŃ în care să ilustrezi valoarea copulativă a aceluiaşi verb.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Identifică, în text, enunŃul în care verbul a fi este folosit cu valoare auxiliară.


Transcrie-l. Construieşte un alt enunŃ în care să ilustrezi aceeaşi valoare a verbului a fi.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

50
6. Citeşte afirmațiile de mai jos şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corec-
tând enunŃurile greşite:
a. A / F În enunŃul: În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârŃâind exis-
tă un verb predicativ şi un verb nepredicativ.
____________________________________________________________________
b. A / F Cuvântul nezorit, din sintagma: paşii cumpăniŃi ai unui om greu şi nezorit
este un verb predicativ.
____________________________________________________________________
c. A / F În enunŃul: După vreo douăzeci de scârŃâituri, însoŃite de suspine şi mor-
măieli, kir Iacomachi se ivi în uşă. există un verb predicativ la modul supin şi unul la
modul indicativ.
____________________________________________________________________

7. Construieşte câte o propoziŃie pentru a ilustra:


a. valorile de verb predicativ, copulativ şi auxiliar ale verbului a fi. Precizează,
pentru fiecare enunŃ, valoarea ilustrată.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. valoarea de verb predicativ a verbului a vrea;
____________________________________________________________________
c. valoarea de verb predicativ a verbului a avea.
____________________________________________________________________
Precizează, pentru fiecare dintre enunŃurile alcătuite, modul verbelor.

Moment ortografic
Identifică greşelile din enunŃurile următoare. Rescrie enunŃurile, corectân-
du-le.
a. Vreau să fii fost o floare.
_____________________________________________________________
b. A-i vrea să mergem la munte?
_____________________________________________________________
c. Var plăcea să fiți profesori pentru o zi?
_____________________________________________________________
d. Aşi scrie câteva rânduri pentru părinŃii mei.
_____________________________________________________________
e. Mi-ar plăcea să fi mai cuminte.
_____________________________________________________________
f. Mi-a spus că v-a merge cu el la şcoală.
_____________________________________________________________

51
VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE –
COPULATIVE ȘI AUXILIARE (II)
Citeşte cu atenŃie textul suport şi răspunde cerinŃelor formulate:
Deoarece primăvara întârziase foarte mult, vânturile de la miazănoapte se dezlăn-
Ńuiau din ce în ce mai mult, profitând de absenŃa anotimpului brodat cu ghiocei.
Iarna i-a declarat război primăverii şi, în cele din urmă, după o luptă catastrofală
ce parcă a despicat cerul în două, primăvara a devenit biruitoare, slăbită de puteri,
dar cu zâmbetul pe buze.
Natura s-a trezit la viață şi odată cu ea şi păpădia. AnicuŃa a descoperit aceste
flori din întâmplare. Într-o dimineaŃă, privindu-le cu mare atenŃie, a observat că şi
albinele se aflau în polenul florilor, lucru care era mai interesant şi mai unic spre de-
osebire de celelalte flori.
FetiŃa, nemaivăzând asemenea flori de aur, s-a dus degrabă la fratele său şi l-a
anunŃat şi pe acesta că au înflorit bănuŃii galbeni.
(după Ion Agârbiceanu, Păpădia – File din cartea naturii)
1. Asociază elementele celor două coloane, astfel încât să construieşti enunŃuri corecte:
1. Forma de perfect compus a verbului a. este alcătuită din verbul auxiliar a avea
a descoperi din enunŃul: AnicuŃa a şi forma de conjunctiv a verbului a desco-
descoperit aceste flori peri.
2. În enunŃul AnicuŃa ar fi vrut să fi b. contidiŃional-optativ, ar descoperi şi ar
descoperit mai de timpuriu păpădiile, privi sunt alcătuite din verbul auxiliar a
verbul avea şi formele de infinitiv ale verbelor.
3. Forma de viitor a verbului a desco- c. este alcătuită din verbul auxiliar a avea
peri din enunŃul AnicuŃa va descoperi şi forma de participiu a verbului a desco-
aceste flori peri.
4. Forma verbului a descoperi din d. este altcătuită din verbul auxiliar a vrea
enunŃul AnicuŃa are să descopere pă- şi forma de infinitiv a verbului a desco-
pădia din întâmplare peri.
5. În enunŃul Fratele AnicuŃei ar des- e. a fi are valoare de verb auxiliar.
coperi şi el frumuseŃea păpădiei, dacă
ar privi-o mai atent formele de
Răspunsuri: __________________________________________________________
2. Extrage, din textul suport, două verbe predicative. Transcrie-le, precizând modul
fiecăruia.
________________________________ ________________________________
3. Pune verbele din fraza: Primăvara întârziase foarte mult, vânturile de la miază-
noapte se dezlănŃuiau din ce în ce mai mult. la un timp format cu verb auxiliar. Preci-
zează timpul folosit.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

52
4. Indică valoarea verbului a deveni din enunŃul: Primăvara a devenit biruitoare.
Alcătuieşte un enunŃ în care acelaşi verb să fie la un mod nepersonal. Precizează-i va-
loarea în enunŃul creat de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Precizează valorile verbelor subliniate în enunțurile următoare, precum şi forma
de infinitiv a acestora:
a. AnicuŃa a văzut păpădiile şi l-a anunŃat şi pe fratele ei că acestea înfloriseră.
____________________________________________________________________
b. Ar fi vrut să se bucure mai mult de galbenul lor, însă florile s-au ofilit.
____________________________________________________________________
c. Cei doi copii vor merge pe câmp să admire păpădiile.
____________________________________________________________________
6. Menționează valoarea morfologică a cuvântului i- din enunŃul Iarna i-a declarat
război primăverii, precum şi pe cea a lui -a. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra
altă valoare a fiecăruia dintre cele două cuvinte. Precizeaz-o.
i- _____________ / ___________________________________________________
-a _____________ / __________________________________________________
7. Indică valoarea verbului a fi în enunŃul: A observat că şi albinele se aflau în po-
lenul florilor, lucru care era mai interesant şi mai unic. Construieşte două enunŃuri
pentru a ilustra alte două valori ale verbului a fi. Precizează, între paranteze, valorile.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Construiește două enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb auxiliar, respectiv
predicativ, ale verbului a avea. Precizează valoarea verbului, precum şi modul şi tim-
pul acestuia, în enunŃurile construite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb auxiliar, respectiv predica-
tiv, ale verbului a vrea. Precizează valoarea verbului, precum şi modul şi timpul aces-
tuia, în enunŃurile construite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Alege şi subliniază formele corecte în enunŃurile următoare:
a. L-aş/ Laş invita, însă ştiu sigur ca nu v-a/ va avea timp să vină.
b. Fii/ Fi sigur că nu ar fii/ fi acceptat propunerea ta.
c. Să fi/ fii fost chemat, tot nu s-ar/ sar fi dus.
d. Vei deveni/ devenii cel mai bun dacă vei ştii/ şti să-Ńi înlături temerile.
e. Nu fi/ fii prea supărat, copile!
53
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL INDICATIV (I)
Citeşte textul următor şi răspunde apoi cerinŃelor formulate:

Ridicându-se, moş Leonte a ciocnit oala, a mulŃămit ş-a sărutat dreapta părintelui
Gherman.
— Ş-a mai rămas şi pentru alŃii, a grăit iarăşi monahul. Se cuvine a mai sorbi din
rodul Pământului ş-al soarelui şi pentru moş Zaharia, fântânarul. Apa pe care-o scoa-
te el la lumină cu mare meşteşug nu-i aşa de gustoasă ca vinul, dar mai sfântă şi mai
plăcută lui Dumnezeu. Noi, oamenii, suntem păcătoşi şi ne îndeletnicim şi cu altele. Şi
mai închin şi pentru badea GheorghiŃă, vatavul de cărăuşi al cneazului Cantacuzin:
am înŃeles că-i om şăgalnic şi cântă din fluier.
(Mihail Sadoveanu, Hanu AncuŃei – Haralambie)

1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


• În primul enunŃ al textului există:
a. patru verbe la moduri personale;
b. trei verbe la moduri personale şi un verb la mod nepersonal;
c. două verbe la moduri personale şi două verbe la moduri nepersonale.
• În propoziția: Se cuvine a mai sorbi din rodul Pământului ş-al soarelui, verbele
sunt la modul/modurile:
a. indicativ;
b. infinitiv;
c. indicativ, respectiv infinitiv.
• În enunŃul: Am înŃeles că-i om şăgalnic şi cântă din fluier, există:
a. două verbe predicative şi unul copulativ, toate la modul indicativ;
b. trei verbe predicative, toate la modul indicativ;
c. două verbe predicative, ambele la modul indicativ.

2. Precizează forma literară a verbului a mulŃămit din enunŃul: …moş Leonte a


ciocnit oala, a mulŃămit ş-a sărutat dreapta părintelui Gherman. Indică, apoi, modul
şi timpul acestuia.
____________________________________________________________________

3. a. Numeşte modul, timpul, persoana şi numărul următoarelor verbe extrase din


textul suport:
a rămas ______________________________________________________________
se cuvine _____________________________________________________________
închin _______________________________________________________________
am înŃeles ____________________________________________________________

54
b. Rescrie aceleaşi verbe la formele de viitor anterior (viitor II) ale modului indica-
tiv, păstrând persoana şi numărul fiecăruia.
a rămas ______________________________________________________________
se cuvine _____________________________________________________________
închin _______________________________________________________________
am înŃeles ____________________________________________________________

4. Precizează formele verbului a scoate (Apa pe care-o scoate el la lumină.) pentru


următoarele timpuri ale modului indicativ, la persoana şi numărul indicate între paran-
teze:
imperfect (persoana I, numărul singular) ____________________________________
perfect compus (persoana a III-a, numărul plural) _____________________________
perfect simplu (persoana a II-a, numărul plural) ______________________________
mai mult ca perfect (persoana II-a, numărul singular) __________________________
viitor (persoana a III-a, numărul singular) ___________________________________
viitor II (persoana I, numărul plural) _______________________________________

5. a. Indică valoarea, modul şi timpul verbului a fi, în enunŃul: Noi, oamenii, sun-
tem păcătoşi.
____________________________________________________________________

b. Păstrând valoarea indicată anterior, transformă enunŃul dat, astfel încât să ilus-
trezi formele următoarelor timpuri ale verbului a fi, pentru modul indicativ:
viitor II: _____________________________________________________________
imperfect: ____________________________________________________________
mai mult ca perfect: ____________________________________________________
perfect simplu: ________________________________________________________

Moment ortografic
Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare enunŃurilor scrise corect:
1. a. Nu-şi mai aminteşte dacă l-a văzut la mare sau la munte.
b. Nu-şi mai aminteşte dacă la văzut la mare sau la munte.
2. a. Îmi spusesei că vei veni negreşit.
b. Îmi spuseseşi că vei veni negreşit.
3. a. Vorbise-şi cu el înainte de a vă întâlni?
b. Vorbiseşi cu el înainte de a vă întâlni?
4. a. Pleca-ve-ți mâine?
b. Pleca-veŃi mâine?

55
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL INDICATIV (II)
Citeşte textul următor şi apoi răspunde cerinŃelor formulate:

Şi cea dintâi şcolăriŃă a fost însăşi SmărăndiŃa popii, o zgâtie de copilă ageră la
minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toŃi băieŃii şi din carte, dar şi la nebunii.
Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece... Şi ne pomenim
într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi după
ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puŃin pe gânduri, apoi a pus nume-
le scaunului „Calul Bălan” şi l-a lăsat în şcoală.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Asociază următoarele forme verbale preluate din textul suport timpurilor cores-
punzătoare modului indicativ:
1. întrecea a. prezent
2. se petrece b. perfect compus
3. a întrebat c. imperfect
4. (ne) purtăm d. prezent
Răspunsuri: __________________________________________________________

2. Precizează forma literară, modul şi timpul verbului a da din enunŃul: Însă părin-
tele mai în toată ziua da pe la şcoală.
____________________________________________________________________

3. Indică valoarea, modul şi timpul verbului a fi din prima frază a textului.


____________________________________________________________________

4. Identifică verbele din enunŃul: Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine
la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung. Precizează modul şi timpul acestora. Re-
scrie enunŃul, folosind formele de perfect compus ale aceloraşi verbe.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Înlocuieşte formele de perfect compus ale verbelor din fraza: Apoi a pus numele
scaunului „Calul Bălan” şi l-a lăsat în şcoală, cu formele corespunzătoare următoare-
lor timpuri ale modului indicativ:
a. mai mult ca perfect: __________________________________________________
b. viitor: _____________________________________________________________

56
6. Construieşte câte un enunŃ, pentru a ilustra fiecare dintre următoarele timpuri ale
modului indicativ, utilizând, pentru exemplificare, verbul a sta. Folosește, în fiecare
enunŃ, persoane diferite.
a. viitor II: ____________________________________________________________
b. perfect simplu: ______________________________________________________
c. imperfect: __________________________________________________________
d. mai mult ca perfect: __________________________________________________

7. Completează textul cu verbele următoare la timpurile perfect compus sau imper-


fect: a putea, a fi, a se lumina, a părea, a rămâne, a se auzi, a alerga, a pluti.
______________ în casă, când, de afară, _____________ un zgomot puternic.
_____________ încremeniŃi de spaimă şi __________________ spre fereastra deschi-
să. Printre zăbrelele gardului, o umbră parcă _______________ în întuneric.
_______________ un câine imens, asemeni celor din cărŃile pentru copii, gata să
ajungă şi să ne înhaŃe într-o clipă. Spre norocul nostru, înainte să ne revenim din
spaimă, curtea _______________ şi _____________ distinge grupul de copii veniŃi să
ne colinde.

8. Formulează răspunsuri pentru întrebările următoare, folosind verbele dintre pa-


ranteze la timpurile modului indicativ corespunzătoare situaŃiei de comunicare. Preci-
zează timpurile folosite.
a. — Vei pleca mâine? (a rămâne)
— Nu, _______________________________________________________________
b. — AŃi cumpărat cartea Amintiri din copilărie, de Ion Creangă? (a împrumuta)
— Nu, ______________________________________________________________
c. — AcceptaserăŃi invitaŃia de a participa la petrecere înainte de a vorbi cu el? (a
refuza)
— Nu, ______________________________________________________________
d. — Citişi revista? (a răsfoi)
— Nu, ______________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:
a. PrimiseŃi/ PrimiserăŃi florile când ați vorbit cu ei?
b. Mai cântaseşi/ cântasei la pian până astăzi?
c. Vroiam/ Voiam să te anunŃ că plec.
d. Voi şti/ ştii când am nevoie de ajutor.
e. Îi va prii/ priii această scurtă vacanță.
f. Eu cocei/ copsei pâine pentru nepoței.

57
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL CONJUNCTIV
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor:

Toate gândurile acestea năvăliseră greierului în cap într-o seară, când nu putea
aŃipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei, de sus, din
copacul supt care dânsul se odihnea. „Mă rog, n-aş putea-o vedea şi eu pe dihania
asta? Ce neam aşa de obraznic să fie?” se întreba greierul. Şi cum numai de întrebat
se putea întreba singur, ca să afle şi-un răspuns, îşi puse în minte să iscodească pe o
lăcustă, deşi numai la gândul că avea să vorbească unei obrăznicături, care îndrăzni-
se să se întreacă din sărit cu el, îl apucau furiile. O căută totuşi şi n-o găsi. „Fireşte –
gândi greierul – lăcustă şi să stea acasă – dracul a mai văzut!” Şi cum luna se ascun-
sese într-un nor, rugă pe un licurici să-i lumineze calea. Şi, aşa, se întoarse.
(Emil Gârleanu, CântăreŃul)

1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


• Verbele din textul suport sunt:
a. toate, la moduri personale;
b. la moduri personale şi nepersonale;
c. toate, la moduri nepersonale.
• Verbele năvăliseră, să afle, căuta sunt, în textul dat, la modurile:
a. indicativ, conjunctiv, infinitiv;
b. infinitiv, condiŃional-optativ, indicativ;
c. indicativ, conjunctiv, indicativ.
• Verbul subliniat din enunŃul: Numai la gândul că avea să vorbească unei obrăz-
nicături, care îndrăznise să se întreacă din sărit cu el, îl apucau furiile. este la modul:
a. indicativ;
b. infinitiv;
c. conjunctiv.

2. Identifică, în textul suport, alte două verbe la modul conjunctiv. Transcrie-le şi


precizează, pentru fiecare, forma de infinitiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează modul şi timpul verbelor să fi aflat, să fi stat. Indică rolul pe care


verbul a fi îl are în formarea timpului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

58
4. Indică modul şi timpul următoarelor verbe preluate din textul suport:
să afle _______________________________________________________________
îndrăznise ____________________________________________________________
să stea _______________________________________________________________
rugă ________________________________________________________________
se întoarse ____________________________________________________________

5. a. Completează enunŃurile de mai jos, punând verbele dintre paranteze la modul


conjunctiv, timpul prezent.
Greierele vru (a vedea) ___________________ cine îi împuiase capul. Pentru a afla,
îşi propuse (a întreba) ___________________ o lăcustă. Pentru că se lăsase întuneri-
cul, îl rugă pe licurici (a-l ajuta) __________________ să găsească drumul spre casă.
b. precizează formele verbelor a vedea, a întreba, a ajuta pentru modul conjunctiv,
timpul perfect, păstrând persoana din enunŃurile de la punctul a.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Analizează verbele subliniate din text, precizând: modul, timpul, persoana, nu-
mărul şi funcŃia sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Identifică greşelile de ortografie din enunŃurile următoare. Rescrie-le, corec-
tând greşelile.
a. Vreau să şti ca vei fii mereu prietenul meu.
_____________________________________________________________

b. Mi-a plăcea să fi sigur că te-aş ajuta oricând ai fii într-o situaŃie dificilă.
_____________________________________________________________

c. Ai vrut să mă speri? Să fi sigur că nu Ńi-a reuşit!


_____________________________________________________________

d. Când vi? Să Ńi cont de faptul că până seara nu vei găsi pe nimeni acasă.
_____________________________________________________________

59
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL CONDIłIONAL-OPTATIV
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

Chiar dacă tu, Dunăre, te-ai face neagră cerneală, ... şi eu... aş avea puterea să
strâng nesfârşita pânză albastră a cerului şi... aş şti să scriu şi aş scrie întruna o mie
şi mai bine de ani, ... tot n-aş izbuti să povestesc oamenilor ce am de povestit.
(Zaharia Stancu, Dunăre Dunăre)

1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


• În text există:
a. numai verbe la moduri predicative;
b. verbe la moduri predicative şi nepredicative;
c. numai verbe la moduri nepredicative.
• Verbele aş avea şi de povestit sunt, în textul suport, la modurile:
a. indicativ, supin;
b. condiŃional-optativ, participiu;
c. condiŃional-optativ, supin.

2. Identifică, în textul suport, două verbe la modul condiŃional-optativ. Transcrie-le


şi precizează, pentru fiecare, forma de infinitiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează modul şi timpul verbelor aş fi avut şi aş fi ştiut. Indică rolul pe care


verbul a fi îl are în formarea timpului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Indică modul şi timpul următoarelor verbe preluate din textul suport:


să strâng: ____________________________________________________________
aş scrie: _____________________________________________________________

5. Completează enunŃurile de mai jos, punând verbele dintre paranteze la modul


condițional-optativ, timpul prezent:
a. łi-aş face un bine, dacă (a spune) _________________ adevărul părinŃilor tăi.
b. Ar veni, dacă (a şti) _________________ adresa.
c. Spune-mi ce ai face, dacă (a fi) _____________ preşedinte pentru o zi.
d. Te-ar suna, dacă (a avea) ________________ nevoie de ajutor.
60
6. În enunțul: … şi eu... aş avea puterea să strâng nesfârşita pânză albastră a ceru-
lui, înlocuieşte persoana I, singular cu persoanele a II-a şi a III-a, singular şi I, a II-a şi
a III-a, plural, făcând toate modificările ce se impun.
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_________________________________________________________________

7. Analizează verbele subliniate din text, precizând: modul, timpul, persoana, nu-
mărul şi funcŃia sintactică.
____________________________________________________________ ________
_________________________________________________________________

8. Formulează răspunsuri pentru întrebările următoare:


a. Ce ai face, dacă ai fi primarul oraşului?
____________________________________________________________________
b. Ce Ńi-ai dori să primeşti de ziua ta?
____________________________________________________________________
c. Unde Ńi-ar plăcea să mergi în următoarea vacanŃă?
____________________________________________________________________
d. Care este actorul pe care ți-ar plăcea să-l întâlneşti?
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază formele inverse corecte:
a. Duce-m-aş/ Ducem-aş şi m-aş tot duce!
b. Plimbate-ai/ Plimba-te-ai până te saturi, doar, doar, oi fi şi tu mulŃumit!
c. Vedea-l-aş/ Vede-l-aş odată la casa lui!
d. Batăte-ar/ Bată-te-ar focul de obraznic!
e. Place-ți-ar/ Plăcea-ți-ar ce-am construit…
f. Aduce-mi-l-ar/ Adusu-mi-l-ar de-ar putea.
g. Prii-i-ar/ Priii-ar niște fructe?
h. Privi-var/ Privi-v-ar mulți cum vă strâmbați.
i. Cântai-ați/ Cânta-i-ați și bunicuței?

61
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL IMPERATIV
Citeşte textul suport şi răspunde cerinŃelor formulate:

A doua seară, pisica s-a strecurat în odaia noastră şi ne-a găsit la masă, întâmpi-
nată de cuvinte mângâietoare, diminutivate pentru a fi mai fraged înŃelese, ori de
mustrări.
— Cum Ńi-ai lăsat singură copiii?... E obosită, mâŃa mamii... Papă puŃintel susuc
cu pâinişoară...
Dar, instalată pe un scaun, madona neagră şi-a uitat pisoii de tot şi această lipsă
de sentiment, brusc relevată, ne vexează.
— Du-te repede şi vezi ce fac! o îndemnă măicuŃa.
[…] O descoperire: cuibul e gol! O presimțire: I-a mâncat! […] Trebuie pedepsită.
[…]
— Stai, că-ți arăt eu Ńie! ameninŃă o femeie.
— Să nu te mai prind pe acasă, că te omor cu cleştele, făgăduieşte altcineva. Tică-
loasa!
Blestemata! Ieşi afară!
(Tudor Arghezi, Cartea cu jucării – Madona neagră)

1. Asociază formele verbale modurilor corespunzătoare:


1. s-a strecurat a. imperativ
2. a fi b. indicativ
3. e c. infinitiv
4. papă d. indicativ

Răspunsuri: __________________________________________________________

2. Precizează modul verbelor a sta şi a ieşi, în enunŃurile: Stai, că-ți arăt eu Ńie! şi
Ieşi afară!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Transformă în propoziție negativă enunŃul: Du-te repede. Indică, apoi, modul


verbului din enunŃ, precum şi forma de infinitiv a acestuia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. În enunŃul: I-a mâncat! pune verbul la modul imperativ, forma afirmativă şi ne-
gativă. Rescrie enunŃurile astfel construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

62
5. Precizează formele negative ale modului imperativ, pentru următoarele verbe
păstrând persoana a II+a singular:
papă: ____________________________ stai: ____________________________
ieşi: _____________________________ vino:____________________________

6. Completează tabelul de mai jos cu formele de imperativ ale următoarelor verbe


la modul infinitiv:
imperativ, formă afirmativă imperativ, formă negativă
infinitiv persoana persoana persoana persoana
a II-a, singular a II-a, plural a II-a, singular a II-a, plural
a face
a se face
a se plimba
a se supăra

7. Transformă următoarele enunŃuri în sfaturi, folosind verbe la modul imperativ,


afirmativ sau negativ, în funcŃie de sens. RescrieŃi enunŃurile, făcând toate modificările
pe care schimbarea formei verbului le implică:
a. Elena învaŃă.
____________________________________________________________________
b. Copiii îşi scriu lecŃiile.
____________________________________________________________________
c. Andrei îşi ascultă părinŃii.
____________________________________________________________________
d. Elevii nu sunt atenŃi.
____________________________________________________________________
e. Ana şi Paul sunt imprudenŃi.
____________________________________________________________________
f. George este neascultător.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază formele corecte ale verbelor la modul imperativ, în enunŃurile de
mai jos:
a. Fi/ Fii sincer cu tine!
b. MănâncăŃi/ Mănâncă-ți prăjitura!
c. Nu fă/ face proiectul, dacă nu ai timp!
d. Nu fii/ fi egoist!
e. Nu te duce/ du la film, o să fii dezamăgit!
f. Pune-Ńi/ PuneŃi cămaşa cea nouă, îŃi vine foarte bine!
63
VERBUL – MODURILE NEPERSONALE.
INFINITIVUL ȘI GERUNZIUL
Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:

— Vrednici creştini și gospodari, a început cuvioșia sa, şi dumneata, cinstite comi-


se IoniŃă de la Drăgăneşti! Să mă ierŃi că eu până acum am tăcut. Am urmat unei în-
văŃături filosofeşti; şi cercam în tăcerea mea a preŃui bunătatea vinului. Noi, acolo,
sus, sub stâncile Ceahlăului, numai cât visăm la viaŃa dulce de la podgorii. Cu afine şi
cu zăr nu ne putem veseli, iar urşii nu fac cumătrii, căci încă n-au primit luminatul
botez. Aşa eu, ducându-mă din porunca egumenului nostru la sfânta mitropolie şi din
râvna mea vrând a mă închina la biserica marelui mucenic Haralambie, am făcut po-
pas între dumneavoastră; şi după ce mi-am legat capul cu belciug, jupâneasa gazdă a
ales şi pentru mine o oală nouă, care a fost mai mare și mai frumoasă; şi mult s-au
bucurat sufletul meu între fraŃi şi întru veselie.
(Mihail Sadoveanu, Hanu AncuŃei – Haralambie)

1. Citeşte enunŃurile de mai jos. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), în funcŃie


de cum consideri fiecare afirmaŃie. Corectează enunŃurile false.
a. A / F Modurile infinitiv şi gerunziu sunt moduri personale.
____________________________________________________________________
b. A / F În enunŃul: Din râvna mea vrând a mă închina la biserica marelui muce-
nic Haralambie, am făcut popas între dumneavoastră;, verbul a vrea are funcŃia sin-
tactică de predicat verbal.
____________________________________________________________________
c. A / F În enunŃul: … cercam în tăcerea mea a preŃui …, verbul a preŃui este la
persoana I, numărul singular.
____________________________________________________________________

2. Identifică în text două verbe la modul infinitiv. Indică, pentru fiecare, forma de
gerunziu.
verb la infinitiv: ___________________ / formă de gerunziu: __________________
verb la infinitiv: ___________________ / formă de gerunziu: __________________

3. Identifică, în text, două verbe la modul gerunziu. Indică, pentru fiecare, forma de
infinitiv.
verb la gerunziu: ___________________ / formă de infinitiv: __________________
verb la gerunziu: __________________ / formă de infinitiv: __________________

4. Precizează forma literară, modul şi timpul verbului cercam (şi cercam în tăcerea
mea a preŃui bunătatea vinului), precum şi forma de infinitiv.
____________________________________________________________________

64
5. Indică formele de infinitiv şi de gerunziu pentru următoarele verbe extrase din
textul suport:
gerunziu
infinitiv
afirmativ negativ
a început
am urmat
visăm
nu putem
nu fac
n-am primit
am făcut
am legat
a ales
a fost
s-au bucurat

6. Înlocuieşte forma de infinitiv din enunŃul: Cu afine şi cu zăr nu ne putem veseli,


cu forma aceluiaşi verb la un mod personal, obŃinând, astfel, încă o propoziŃie.
____________________________________________________________________

7. Înlocuieşte forma de gerunziu din enunŃul: … ducându-mă din porunca egume-


nului nostru la sfânta mitropolie […], am făcut popas între dumneavoastră, cu forma
aceluiaşi verb la un mod personal, obŃinând, astfel, încă o propoziŃie.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Corectează şi rescrie enunŃurile următoare:
a. Find speriat, a fugit.
_____________________________________________________________
b. PoŃi fii cel mai bun, dacă îŃi doreşti.
_____________________________________________________________
c. Neştind încotro s-o apuce, a luat-o pe o stradă la întâmplare.
_____________________________________________________________
d. Nu poŃi ştii niciodată ce te aşteaptă.
_____________________________________________________________
e. Vrînd să nu întârzie, a luat un taxi.
_____________________________________________________________
f. Neprindu-i laptele, mănâncă numai brânzeturi.
__________________________________________________________

65
VERBUL – MODURILE NEPERSONALE.
PARTICIPIU ȘI SUPIN
Citeşte textul următor şi răspunde apoi cerinŃelor:

Hei, hei! Când aud eu de popă şi de SmărăndiŃa popii, las muştele în pace şi-mi
iau alte gânduri, alte măsuri: încep a mă da la scris, şi la făcut cădelnița în biserică,
şi la Ńinut isonul, de parcă eram băiat. Şi părintele mă ia la dragoste, şi SmărăndiŃa
începe din când în când a mă fura cu ochiul, şi bădiŃa Vasile mă pune să ascult pe
alŃii, şi altă făină se macină acum la moară. Nic-a lui Costache, cel răguşit, balcâz şi
răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Extrage, din textul dat, patru verbe la modul supin. Transcrie-le. Precizează din
ce este compusă forma de supin, pentru fiecare dintre verbele identificate.
______________ / formă compusă din: __________________________________
______________ / formă compusă din: __________________________________
______________ / formă compusă din: __________________________________
______________ / formă compusă din: __________________________________

2. MenŃionează formele de participiu şi de supin pentru următoarele verbe extrase


din textul suport:

prezent participiu supin


aud
încep
a fura
pune
se macină

3. Participiu sau supin? Subliniază cu o linie formele de participiu şi cu două for-


mele de supin ale verbelor a asculta şi a avea, în enunŃurile următoare:
a. Este mereu primul la ascultat poveşti pentru copii.
b. AŃi ascultat şi voi această melodie?
c. Nu ştiu să fi avut probleme de sănătate.
d. Este dificil de avut grijă de toată lumea.

4. Precizează formele de perfect compus ale verbelor a lăsa şi a lua, din fraza: Las
muştele în pace şi-mi iau alte gânduri, alte măsuri, păstrând persoana şi numărul. In-
dică, apoi, din ce este alcătuită forma de perfect compus, pentru fiecare din verbele
menŃionate.
66
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Construieşte un enunŃ în care verbul a asculta, din enunŃul: BădiŃa Vasile mă


pune să ascult pe alŃii, să fie la timpul perfect, modul conjunctiv. Numeşte elementele
care intră în structura timpului perfect, modul conjunctiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Modifică formele de participiu din enunŃurile următoare în verbe la modul supin,


după modelul dat:
Model: Am scris o lecŃie. Am avut o lecŃie de scris.
a. Am citit o carte.
____________________________________________________________________
b. A cumpărat un cadou.
____________________________________________________________________
c. AŃi ascultat o piesă de teatru.
____________________________________________________________________
d. Au făcut un proiect.
____________________________________________________________________

7. Completează enunŃurile următoare cu verbe la modul supin, folosind prepoziŃii


diferite.
a. Am fost ___________________________________________________________
b. Are _______________________________________________________________
c. Pleacă _____________________________________________________________
d. Vrea ______________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază greşelile din enunŃurile următoare. Rescrie enunŃurile corecte.
a. Mergi l-a scăldat sau l-a pescuit?
_____________________________________________________________
b. La văzut la teatru şi la salutat.
_____________________________________________________________
c. Ia-Ńi haine groase pentru urca pe munte.
_____________________________________________________________
d. L-ai întâlnit l-a expoziŃia de pictură sau l-a spectacolul de teatru?
_____________________________________________________________

67
VERBUL – EVALUARE
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuŃii de ei, dar era tânără şi voi-
nică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar
și şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două
sute de pruni pe lunca Murăşului, viuŃa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care mu-
ma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaŃă, Radna e Radna,
Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri.
(Ioana Slavici, Mara)

1. Extrage, din textul suport, două verbe predicative. Precizează modul şi timpul fi-
ecăruia. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Extrage, din textul dat, două verbe la moduri personale diferite şi precizează
modul fiecăruia. Transformă fiecare dintre aceste verbe, punându-le la două moduri
nepersonale diferite. Precizează, pentru fiecare, modul. (16p)
verbe la moduri personale:
________________________________ (modul__________________________ )
________________________________ (modul _________________________ )
verbe la moduri nepersonale:
________________________________ (modul _________________________ )
________________________________ (modul) _________________________ )

3. Precizează valorile verbului a avea în enunŃul: Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi


noroc. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează valorile verbului a fi în fraza: Bârzovanu, răposatul, era, când a fost,


mai mult cârpaci decât cizmar. Construieşte un enunŃ în care acelaşi verb să aibă o
altă valoare. Precizează-i valoarea în enunŃul construit de tine. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Scrie două enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb predicativ, respectiv auxili-
ar, ale verbului a vrea. Precizează, între paranteze, valorile, pentru fiecare dintre enun-
Ńurile construite. (6p)
68
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Transformă verbul din propoziŃia: Răposatul […] şedea mai mult la birt decât
acasă, punându-l la următoarele timpuri ale modului indicativ. Păstrează persoana şi
numărul: (10p)
perfect compus: ___________________ perfect simplu: ____________________
mai mult ca perfect: ________________ viitor: ___________________________
viitor II:__________________________

7. Modifică forma verbului a rămâne (Tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două
sute de pruni.), astfel încât să ilustrezi timpul perfect al modurilor conjunctiv şi condi-
Ńional-optativ. Construieşte câte un enunŃ cu fiecare dintre cele două forme. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Alcătuieşte două enunŃuri în care verbul a se duce (iar la Arad te duci în două
ceasuri) să fie la modul gerunziu, respectiv supin. Precizează, între paranteze, modul
verbului în enunŃurile construite de tine. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Imaginează-ți că ai avea posibilitatea să îi cunoşti pe copiii Marei. Construieşte


un text de 8-10 rânduri, în care să vorbeşti despre felul în care v-aŃi petrece timpul îm-
preună. (24p)
În textul tău vei folosi cel puŃin:
- două verbe la modul condiŃional-optativ;
- două verbe la modul conjunctiv;
- un verb la modul infinitiv, unul la gerunziu şi unul la supin.
Subliniază aceste forme în textul creat de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

69
SUBSTANTIVUL – ACTUALIZARE
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

A fost odată un om bogat. Omului îi murise soŃia şi nu mai avea niciun neam, nici
măcar vreun văr mai îndepărtat sau vreun unchi. Din această pricină, era tare mâhnit
și nu ştia cum să-şi facă rost de o rudă, că de însurat a doua oară nu mai voia, pentru
că şi-a iubit foarte mult nevasta.
Într-o zi, i-a venit o idee trăsnită, să umble de dimineaŃă prin cetate şi prima fiinŃă
ce-i va ieşi în cale, să-i fie copil de suflet. Mergând aşa fără Ńintă, a întâlnit un şarpe
micuŃ. Omul l-a întrebat pe şarpe dacă vrea să-i fie copil de suflet, că-i va da tot ce îşi
va dori, iar când va muri îi va lăsa întreaga avere.
(Petre Ispirescu, Copilul cel isteŃ)

1. Extrage din text patru substantive comune. Precizează, pentru fiecare, genul şi
numărul. Dă exemplu de alte două substantive, proprii.
substantive comune:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
substantive proprii:
________________________________ ________________________________

2. Identifică, în text, alte trei substantive comune astfel: unul nearticulat, unul arti-
culat nehotărât şi unul articulat hotărât. Transcrie-le, subliniind articolele, în cazul
substantivelor articulate, şi precizând felul lor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Extrage din text un substantiv precedat de o prepoziŃie simplă şi unul precedat de


o prepoziŃie compusă. Transcrie-le. Precizează felul prepoziŃiei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Extrage din text un substantiv în cazul nominativ şi unul în cazul acuzativ; indi-
că, pentru fiecare, genul şi numărul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

70
5. Precizează cazurile şi funcŃiile sintactice pentru următoarele substantive extrase
din textul suport:
(un) om _____________________________________________________________
omului _______________________________________________________________
unchi ________________________________________________________________
nevasta ______________________________________________________________
copil ________________________________________________________________
(de) suflet ____________________________________________________________

6. Menționează cazul substantivului fiinŃă din enunŃul ...şi prima fiinŃă ce-i va ieşi
în cale, să-i fie copil de suflet. Construieşte un enunŃ în care acelaşi substantiv să se
afle în cazurile genitiv, respectiv dativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Construieşte enunŃuri în care substantivul rudă (nu ştia cum să-şi facă rost de o
rudă) să îndeplinească funcŃiile sintactice indicate mai jos. Precizează cazul aceluiaşi
substantiv, pentru fiecare dintre enunŃurile construite.
subiect: ______________________________________________________________
nume predicativ: _______________________________________________________
atribut: ______________________________________________________________
complement: __________________________________________________________

8. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul văr (nu mai avea niciun neam,
nici măcar vreun văr mai îndepărtat) să fie în cazurile nominativ, acuzativ, dativ, ge-
nitiv (precedat de articol genitival), vocativ. Indică funcțiile sintactice ale acestuia în
fiecare dintre enunŃurile construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Elimină forma incorectă din propozițiile următoare:
a. Florile mamei/ mamii s-au ofilit.
b. Părul sorei/ surorii mele este blond ca soarele.
c. Culoarea ouălor/ ouălelor acestora este preferata mea.
d. Ascult cu mare plăcere poveştile bunicăi/ bunicii.
e. Mă plimbam adesea pe aleele/ aleile parcului.
71
SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL
ȘI SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

CunoştinŃa s-a făcut într-o zi de toamnă, când copilul casierului – speriat de o tră-
sură, care era aproape să-l calce, a dat fuga în curte la Elena, în poalele ei. De multe
ori vrusese ea să intre în vorbă cu copilul, dar îi lipsise prilejul; acum însă îl luă în
braŃe, îl duse în casă, îi dete să bea apă ca să-i treacă de spaimă şi, fiindcă era vorbi-
tor ca un om mare, măcar că spunea vorbele pe jumătate, îl mai opri câtva cu dânsa.
Copilul, foarte apropiat, îi răspunse la toate întrebările, spuindu-i că-l cheamă
„NiŃu”, că e de cinci ani; că semnul din frunte e o bubă făcută de mama de la Cara-
cal, şi că iubeşte pe tata mult, mult, „până la tag”, ceea ce dânsa pricepu numaidecât
că însemna: până la gât.
(Ioan Alexandru Brătescu Voineşti, Două surori)

1. Alege A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile false:


a. A / F Substantivele defective de plural nu au formă de plural.
____________________________________________________________________
b. A / F Substantivele defective de singular au formă şi pentru singular şi pentru plural.
____________________________________________________________________
c. A / F Substantivele proprii sunt, întotdeauna, defective de plural.
____________________________________________________________________
d. A / F Substantivele comune pot fi defective de singular sau defective de plural.
____________________________________________________________________

2. Identifică, în următoarea listă de cuvinte, substantivele defective de plural sau de


singular. Completează, apoi, tabelul de mai jos.
aur, mamă, pâine, oină, şah, argint, mazăre, unt, copil, ochelari, tăiŃei, amintiri,
curaj, carte, linişte, învăŃătură, ochi, icre, pâine, făină, struguri.

substantive defective de plural substantive defective de singular

2. Extrage, din textul suport, două substantive comune şi două proprii, defective de
plural. Precizează, pentru fiecare, genul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

72
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Construieşte câte un enunŃ în care să existe un substantiv propriu defectiv de plu-


ral, respectiv unul propriu defectiv de singular. Subliniază-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Completează răspunsurile următoarelor întrebări, folosind substantive


a. defective de plural:
— Ai cumpărat roşii?
— Nu, am cumpărat ___________________ şi __________________________ .
b. defective de singular:
— Este curajos?
— Nu, tremură de ____________________ .

6. Construieşte câte un enunŃ în care să existe:


a. un substantiv comun defectiv de plural, în cazul nominativ, cu funcŃia sintactică
de nume predicativ.
____________________________________________________________________
b. un substantiv propriu defectiv de singular, în cazul genitiv, cu funcŃia sintactică
de atribut substantival.
____________________________________________________________________
c. un substantiv comun defectiv de singular, în cazul dativ, cu funcŃia sintactică de
complement.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:
a. Frunzele mazării/ mazărei sunt mici.
b. Iubesc gustul mierei/ mierii de albine.
c. Calitatea făinei/ făinii este îndoielnică.
d. FrumuseŃea liniştei/ liniştii a fost întreruptă de un zgomot puternic.
e. Culoarea blănii/ blanei pisicii este ciudată.
f. Puterea dragostii/ dragostei părintești este imensă.
g. Unii nu apreciază gustul sarei/ sării.
h. Căutarea lânei/ lânii de aur a fost riscantă.
i. Recoltarea secarei/ secării a întârziat din cauza ploilor.

73
SUBSTANTIVE COLECTIVE
Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:

Se lăsese noaptea, iar ceata de lupi nu-şi mai făcea simțită prezenŃa. Stoluri negre
de vietăŃi mărunte brăzdau cerul, ca după o furtună, încercând să-şi regăsească locul
în frunzişul ce acoperea întreaga întindere. Stufărişul abia se zărea în praful ce se
aşeza domol, acoperind iarăşi totul cu linişte.

1. Identifică, în text, patru substantive colective. Precizează genul şi numărul fiecă-


ruia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Menționează mijlocul intern de îmbogăŃire a vocabularului prin care s-au format


substantivele frunziş şi stufăriş și explică formarea lor. Scrie alte două substantive co-
lective formate prin acelaşi mijloc de îmbogăŃire a vocabularului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează câte două exemple de substantive colective formate cu următoarele


sufixe:
-et __________________________________________________________________
-ar _________________________________________________________________
-iş __________________________________________________________________
-ime ________________________________________________________________

4. Arată cazurile şi funcŃiile sintactice ale substantivelor subliniate din secvențele:


a. ceata de lupi nu-şi mai făcea simțită prezenŃa; b. Stoluri negre […] brăzdau cerul,
[…] încercând să-şi regăsească locul în frunzişul ce acoperea întreaga întindere..
Construieşte câte un enunŃ în care fiecare dintre cele două substantive să se afle în
alte cazuri decât cele din text; notează, pentru fiecare, funcŃia sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Selectează, din lista de mai jos, substantivele colective care nu au forme pentru
plural. Transcrie-le, precizând, pentru fiecare, genul.
roi, muşuroi, boierime, popor, grămadă, Ńărănime, grup, cârd, nobilime.
74
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Înlocuieşte substantivele subliniate în enunŃurile de mai jos cu substantivele co-


lective corespunzătoare, făcând modificările ce se impun la nivelul diverselor elemen-
te ale enunŃului. Rescrie enunŃurile.
a. Boierii reprezentau o categorie socială înstărită.
____________________________________________________________________
b. Țăranii au luptat pentru drepturile lor.
____________________________________________________________________
c. Tinerii de astăzi sunt preocupaŃi de viitorul lor.
____________________________________________________________________
d. Admir frumuseŃea brazilor de lângă casa bunicilor.
____________________________________________________________________

7. Completează enunŃurile următoare cu pronumele personale corespunzătoare,


pentru a evita repetarea substantivelor colective.
a. Ceata s-a îndreptat către locul care era cunoscut drept teritoriul _____.
b. Vântul mişcase totul în jur, doar stufărişul părea la locul _____.
c. Stolurile de vietăŃi îşi căutau locul, până odinioară al _____.
d. Frunzişul părea încremenit. Niciun foşnet nu răzbătea din interiorul _____.

8. Construieşte câte un enunŃ în care să foloseşti formele de plural a două substan-


tive colective alese de tine. Precizează genul fiecăruia dintre substantivele colective
folosite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Identifică şi corectează greşelile din enunŃurile următoare:
a. CeŃii de flăcăi i s-a alăturat o frumoasă fată.
_____________________________________________________________
b. Şeful benzii de răufăcători a fost prins.
_____________________________________________________________
c. Drepturile boierimei erau mai presus de cele ale Ńărănimei.
_____________________________________________________________
d. În vârful grămadei de cărŃi era o scrisoare într-un plic galben.
_____________________________________________________________

75
CAZURILE SUBSTANTIVULUI.

NOMINATIVUL ȘI ACUZATIVUL
Citeşte fragmentul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
— Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis: „Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului,
în inima ta vitejia, în paloş biruinŃa, iar la temelia «palatului de cleştar», odihna no-
rodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit
şi nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în de-
sfătări, iar pe alŃii în ahtieri. łine aste patru chei, şi să nu cobori în cele patru încu-
ieri de sub talpa palatului decât atunci când ți-o peri o rază din frunte şi mărirea ți-o
îndoi grumajii.”
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Palatul de cleştar)

1. Extrage, din text:


a. un substantiv comun simplu, genul masculin, numărul singular ________________
b. un substantiv comun simplu, genul feminin, numărul plural ___________________
c. un substantiv comun simplu cu formă de nominativ-acuzativ __________________
d. un substantiv comun, simplu, cu funcŃie sintactică de subiect _________________

2. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corectând enunŃurile pe care le consideri


false:
a. A / F În enunŃul: Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis […], cele două substanti-
ve sunt în cazul nominativ şi au funcŃia sintactică de subiect.
____________________________________________________________________
b. A / F În enunŃul: Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului., există un substantiv
în cazul nominativ, două substantive în cazul acuzativ şi unul în cazul genitiv.
____________________________________________________________________
c. A / F Substantivul subliniat în enunŃul: … ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în desfă-
tări, iar pe alŃii în ahtieri are funcŃia sintactică de complement şi se află în cazul acu-
zativ.
____________________________________________________________________
d. A / F În ultimul enunŃ al textului există două substantive în cazul nominativ.
____________________________________________________________________

3. Identifică, în text, un substantiv defectiv de plural, în cazul acuzativ. Transcrie-l


și precizează-i funcŃia sintactică. Construieşte un enunŃ în care substantivul identificat
de tine să aibă altă funcŃie sintactică decât cea din text, în cazul acuzativ. Precizează-i
funcŃia sintactică.

76
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru substantivul subliniat în enunŃul:


Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit şi nefericit.
Construieşte câte un enunŃ în care acelaşi substantiv, precedat de o prepoziŃie simplă,
să aibă funcŃia sintactică de atribut, respectiv complement, în cazul acuzativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Analizează sintactic şi morfologic substantivele subliniate din enunŃul următor:


să nu cobori în cele patru încuieri de sub talpa palatului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul împăratul să aibă următoarele


funcŃii sintactice, corespunzând cazurilor precizate:
a. subiect, nominativ:
____________________________________________________________________
b. nume predicativ, nominativ:
____________________________________________________________________
c. complement, acuzativ:
____________________________________________________________________
d. complement, dativ:
____________________________________________________________________
e. atribut, acuzativ:
____________________________________________________________________
f. atribut substantival, genitiv:
____________________________________________________________________

77
CAZURILE SUBSTANTIVULUI

DATIVUL ȘI GENITIVUL
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
— Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis: „Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului,
în inima ta vitejia, în paloş biruinŃa, iar la temelia «palatului de cleştar», odihna no-
rodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit
şi nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în des-
fătări, iar pe alŃii în ahtieri. łine aste patru chei, şi să nu cobori în cele patru încuieri
de sub talpa palatului decât atunci când ti-o peri o rază din frunte şi mărirea Ńi-o în-
doi grumajii.”
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Palatul de cleştar)

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


• Formele palatului şi norodului sunt forme de:
a. nominativ/ acuzativ;
b. dativ/ genitiv;
c. vocativ.
• Substantivul subliniat în enunțul: Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului este în
cazul:
a. nominativ;
b. dativ;
c. genitiv.
• Substantivul chei are funcție sintactică de:
a. complement indirect;
b. atribut substantival;
c. complement direct.
• În structura Calul frumos al voinicului, cuvântul subliniat este:
a. articol hotărât genitival;
b. pronume;
c. prepoziție.

2. Extrage din text două substantive în cazul acuzativ. Indică, pentru fiecare, for-
mele de dativ-genitiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. a. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru substantivele subliniate în enunŃul


următor: în cal îŃi las goana voinicului […], iar la temelia „palatului de cleştar”,
odihna norodului tău.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
78
b. Construieşte două enunŃuri în care acelaşi substantiv feminin să fie în cazul dativ
și în genitiv. Precizează, pentru fiecare, funcŃia sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Înlocuieşte adjectivul pronominal meu, din structura fătul meu, cu un substantiv


potrivit contextului. Transcrie structura. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru
substantivul care a înlocuit adjectivul pronominal.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul paloş să aibă următoarele funcŃii


sintactice, corespunzând cazurilor precizate:
a. atribut substantival, genitiv:
____________________________________________________________________
b. complement, dativ:
____________________________________________________________________

CAZUL VOCATIV
1. Extrage, din textul suport, un substantiv în cazul vocativ. Transcrie-l.
____________________________________________________________________

2. Construieşte un enunŃ în care substantivul împăratul să fie în cazul vocativ.


____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază formele corecte de dativ/ genitiv în enunŃurile următoare:
a. Cântecul privighetorii/ privighetoarei ne încântă auzul.
b. Vestea moartei/ morŃii celebrului actor ne-a întristat pe toŃi.
c. Mirosul florilor/ floriilor se simte de departe.
d. Decizia primului-ministru/ prim-ministrului este nejustificată.
e. Am uitat adresa colegei/ colegii mele.
f. Sărbătoarea creștină a Florilor/ Floriilor precedă Paștele.
g. Datorită munci/ muncii susținute a izbândit.
h. Grație mamei și a bunicii/ și bunicii am învățat să pictez.
i. Te spun mamei/ lui mama.
j. Muzeul de Artă a/ al României este în mijlocul Capitalei.

79
SUBSTANTIVUL – EVALUARE
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

Când noaptea îşi cedează locul zorilor şi stelele dispar uşor, parcă jucându-se
de-a v-aŃi ascunselea, un zgomot fioros perturbă liniştea. Frunzele copacilor au înce-
put să tremure speriate, păsările fie şi-au luat zborul, fie s-au ascuns care pe unde au
apucat, insectele s-au adăpostit în crăpăturile solului sau ale arborilor. Pe moment,
nimeni nu ştia de unde vine acel zgomot înfricoşător.
(după Claudia Groza, Tolba cu poveşti)

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: (6p)


• În enunŃul noaptea își cedează locul zorilor şi stelele dispar ușor există:
a. patru substantive;
b. trei substantive.
• Substantivul liniştea este:
a. un substantiv defectiv de singular;
b. un substantiv defectiv de plural.
• Substantivul zorilor (când îşi cedează locul zorilor) este:
a. un substantiv defectiv de singular;
b. un substantiv defectiv de plural.

2. Formează un substantiv colectiv de la substantivul frunză. Dă exemplu de alte


trei substantive colective, formate cu sufixe diferite. (8p)
________________________________ / _________________________________
________________________________ / _________________________________

3. a. Subliniază articolele şi precizează felul lor, pentru substantivele subliniate din


enunțurile următoare: a. Un zgomot fioros perturbă liniştea; b. Frunzele copacilor au
început să tremure speriate. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

b. Construieşte câte un enunŃ în care aceleaşi substantive să fie nearticulate. (8p)


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează cazul substantivului zorilor (Când noaptea îşi cedează locul zorilor).
Construieşte un enunŃ în care acelaşi substantiv să fie în cazul genitiv. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

80
5. Subliniază toate substantivele din enunŃul: Insectele s-au adăpostit în crăpăturile
solului sau ale arborilor. și precizează, pentru fiecare, genul, numărul, cazul şi funcŃia
sintactică. (16p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care să existe: (16p)


a. un substantiv colectiv în cazul nominativ, cu funcŃie sintactică de nume predicativ;
____________________________________________________________________
b. un substantiv defectiv de singular, în cazul genitiv, cu funcŃie sintactică de atri-
but substantival;
____________________________________________________________________
c. un substantiv defectiv de plural, în cazul dativ, cu funcŃie sintactică de complement;
____________________________________________________________________
d. un substantiv colectiv format prin derivare în cazul acuzativ, cu funcŃia sintactică
de complement.

7. Descrie, în 8-10 rânduri, şcoala ta, folosind: (28p)


- cel puŃin un substantiv comun defectiv de singular şi unul defectiv de plural;
- cel puŃin un substantiv colectiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu.


Punctaj maxim: 100 de puncte.

81
PRONUMELE PERSONAL.
FORME, CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE
Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

— Trică, strigă el răstit, stai frumos!


Trică se ridică îndrăzneŃ în picioare: i se făcuse o nedreptate.
— Şezi! strigă Costi.
— Dacă vreau şed; dacă vreau stau, răspunse Trică. Cine eşti tu ca să-mi porun-
ceşti mie?!
CeilalŃi şcolari începură să râdă cu gurile întinse până spre urechi, căci copiii sunt
oameni şi ei şi se simt mulŃumiŃi când văd umilirea celor ce prea repede se înalŃă. Dar
Costi, pui de om şi el, nu voia să fie umilit.
— Afară! strigă el dăscăleşte, în genunchi! Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l
apuce pe Trică.
(Ioan Slavici, Mara)

1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corectând răspunsurile false:


a. A / F În primul enunŃ al textului, substantivul Trică poate fi înlocuit cu forma tu
a pronumelui personal.
____________________________________________________________________
b. A / F În enunŃul: Trică se ridică îndrăzneŃ în picioare forma se nu este pronume
personal.
____________________________________________________________________
c. A / F Formele el şi ei sunt forme de nominativ-genitiv ale pronumelui personal,
pentru persoana a II-a.
____________________________________________________________________
d. A / F În enunŃul Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l apuce pe Trică. există
trei pronume personale.
____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul dat:


a. un pronume personal cu formă accentuată: ________________________________
b. un pronume personal cu formă neaccentuată: ______________________________

3. Subliniază pronumele personale din următoarele enunŃuri preluate din textul su-
port. Precizează, pentru fiecare, cazul:
a. I se făcuse o nedreptate. _______________________________________________
b. Copiii sunt oameni şi ei. _______________________________________________

82
4. Precizează funcŃiile sintactice şi cazurile pronumelor personale din enunŃul: Cine
eşti tu ca să-mi porunceşti mie?!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. În fraza: Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l apuce pe Trică., înlocuieşte sub-
stantivul propriu, de genul masculin, cu un substantiv propriu de genul feminin. Re-
scrie enunŃul, efectuând toate modificările ce se impun.
____________________________________________________________________

6. Construieşte un enunŃ în care aceeaşi formă a pronumelui personal ei (copiii sunt


oameni şi ei) să fie în alt caz decât cel din text. Precizează cazul şi funcŃia sintactică
ale pronumelui ei, în enunŃul creat de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Construieşte un enunŃ pentru a evidenŃia o altă valoare morfologică decât cea de


pronume personal, pentru cuvântul lui. Precizează, între paranteze, valoarea.
____________________________________________________________________

8. Construieşte enunŃuri în care să existe:


a. un pronume personal la persoana I, în cazul dativ; precizează funcŃia sintactică a
pronumelui, în enunŃul creat de tine.
____________________________________________________________________
b. un pronume personal la persoana a II-a, în cazul acuzativ; precizează ce funcție
sintactică îndeplineşte în enunŃul creat de tine.
____________________________________________________________________
c. un pronume personal la persoana a III-a, numărul singular, în cazul genitiv. Pre-
cizează ce funcŃie sintactică îndeplineşte, în enunŃul creat de tine.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază varianta corectă în enunŃurile de mai jos:
a. Copiii lau/ l-au văzut jucându-se în parc.
b. Ne-am/ Neam întâlnit în curtea şcolii.
c. Var/ V-ar plăcea să mergeŃi la film?
d. L-a/ La văzut în staŃia de autobuz, la/ l-a gară.

83
PRONUMELE PERSONAL ȘI
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE.
FORME, CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE
Se dau textele:

A. Din cei cinci fraŃi […] dumnealor doi mai trăiau. De mici, Ńineau unul la altul
[…], se sărutau cu dragoste și se certau cu foc. Acesta era obiceiul lor.
(după Emil Gârleanu, O zi ca altele...)
B. — Apoi coniŃa nu mişcă fără voia dumneavoastră, boierule!
Luca Talabă iar prinse curaj:
— Noi pe dumneavoastră vă cunoaştem stăpân şi de la dumneavoastră aşteptăm
mila!
(Liviu Rebreanu, Răscoala)
1. Asociază formele prescurtate pronumelor personale de politeŃe:
a. d-ta 1. dumneaei
b. d-lor 2. dumitale
c. d-ei 3. dumneata
d. d-tale 4. dumnealor
e. d-sale 5. dumisale

2. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în textul A. Înlocuieşte


forma din text cu pronumele personal corespunzător. Transcrie enunŃul.
____________________________________________________________________

3. Identifică, în fiecare dintre textele date, câte un pronume personal. Precizează,


pentru fiecare, cazul şi funcŃia sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. În textul B, aceeaşi formă a pronumelui personal de politeŃe dumneavoastră în-


deplineşte trei funcŃii sintactice diferite, în cazuri diferite. Precizează-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Menționează cazul şi funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte pronumele perso-


nal de politeŃe în enunŃul următor: Noi pe dumneavoastră vă cunoaştem. Construieşte
un enunŃ în care acelaşi pronume să fie în cazul dativ. Precizează funcŃia sintactică pe
care o îndeplineşte.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
84
6. Transformă enunŃul: … de la dumneavoastră aşteptăm mila, astfel încât pronu-
mele personal de politeŃe să determine substantivul mila. Suprimă prepoziŃia care pre-
cedă pronumele și precizează cazul şi funcŃia sintactică ale pronumelui personal de
politeŃe, în enunŃul creat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Construieşte câte un enunŃ cu formele de dativ/ genitiv ale pronumelui personal


de politeŃe dumneata, la persoanele a II-a şi a III-a. Indică funcŃiile sintactice pe care
pronumele personale de politeŃe le îndeplinesc în enunŃurile create.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Completează enunŃurile cu formele potrivite ale pronumelui personal de politeŃe:


a. Aceasta este cartea _______________ ?
b. Doamna Ionescu mi-a spus că decizia este în totalitate a _______________ .
c. Am vorbit cu domnul Popescu. Decizia _______________ de a pleca m-a surprins.
d. ______________ ştii al cui este câinele acesta?

9. Construieşte enunŃuri în care să foloseşti următoarele structuri:


a. ÎnălŃimea Ta ________________________________________________________
b. LuminăŃia Sa _______________________________________________________
c. Măria Voastră ______________________________________________________
d. ExcelenŃa Sa _______________________________________________________
e. Domniei Sale _______________________________________________________
f. Domnia Voastră _____________________________________________________

Moment ortografic
Transformă enunŃurile următoare, punând verbele la modul imperativ:
a. Merele, tu le mănânci pe toate.
_______________________________________________________________
b. Îi duci cărŃile împrumutate.
_______________________________________________________________
c. Te Ńii bine?
_______________________________________________________________
d. Caietele acestea, i le împrumuŃi şi lui?
_______________________________________________________________

85
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV
(I)
1. Citeşte enunŃurile următoare şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectea-
ză afirmaŃiile false:
a. A / F Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului unui obiect.
____________________________________________________________________
b. A / F Pronumele posesiv este precedat întotdeauna de articol posesiv.
____________________________________________________________________
c. A / F Pronumele posesiv are aceeaşi formă la toate persoanele.
____________________________________________________________________
d. A / F Formele adjectivelor pronominale posesive sunt diferite de cele ale pronu-
melor posesive.
____________________________________________________________________
e. A / F Adjectivul pronominal posesiv se acordă cu substantivul determinat.
____________________________________________________________________
f. A / F Formele lui/ lor sunt forme ale pronumelui posesiv, pentru persoana a III-a.
____________________________________________________________________

2. Se dau enunŃurile:
a. Acestea sunt ale tale, pe ale mele le-am pus bine, în tindă.
b. Ai noştri şi-au văzut de drum, noi ne-am oprit să zăbovim o clipă.
c. Îndrăzneala alor voştri merită răsplătită.
d. Într-o carte de ale noastre am găsit o scrisoare de la ai mei.
e. Vorbeşte necontenit despre ai săi.
f. Scrie ca al vostru.

A. Indică, pentru fiecare pronume posesiv subliniat în enunŃurile date, persoana şi


numărul posesorului, precum şi genul şi numărul obiectului posedat. Completează ta-
belul de mai jos.

persoana şi numărul genul şi numărul


pronume posesive
posesorului obiectului posedat
a. ale tale pers. a II-a, plural feminin, plural
ale mele pers. I, singular feminin plural
b.
c.
d.
e.
f.
86
B. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru fiecare dintre pronumele subliniate
în enunŃurile date:
a. ______________________________ / _________________________________
b. ______________________________
c. ______________________________
d. ______________________________ / _________________________________
e. ______________________________
f. _______________________________

C. a. Înlocuieşte, în fiecare dintre enunŃuri, articolul posesiv din structura pronume-


lui posesiv cu un substantiv potrivit contextului. Rescrie enunŃurile:
a. ___________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________
e. __________________________________________________________________
f. ___________________________________________________________________

b. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor tale, mele, noştri, voştri, noastre,


mei, săi, vostru, în enunțurile modificate.
____________________________________________________________________

D. 1. Formulează răspunsuri pentru următoarele întrebări, folosind forme ale pro-


numelui posesiv, la persoane diferite:
a. Ale cui sunt florile?
____________________________________________________________________
b. Pe cine aştepŃi?
____________________________________________________________________
c. Cui îi ofer cadoul?
____________________________________________________________________
d. La cine te gândeşti?
____________________________________________________________________
e. La cine pleci?
____________________________________________________________________

2. Precizează cazurile şi funcŃiile sintactice pentru pronumele posesive folosite în


răspunsurile formulate anterior.
a. __________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________
e. __________________________________________________________________

87
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV
(II)
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

— Ruşinea asta... e a noastră, a tuturor... Ruşinea-i a părinŃilor noştri şi a bunici-


lor noştri. Căci întâi părinŃii şi bunicii noștri au lăsat să li se lenevească săbiile...; iar
ruşinea noastră e că şi noi facem ca şi părinŃii şi bunicii noştri, lăsân-du-ne călcaŃi în
picioare de necredincioşi.
(Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă)

1. Extrage din textul suport un pronume posesiv. Precizează substantivul pe care îl


înlocuieşte.
____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul dat, un adjectiv pronominal posesiv. Precizează substantivul


determinat.
____________________________________________________________________

3. În enunŃul: Ruşinea-i a părinŃilor noştri şi a bunicilor noştri., înlocuieşte:


a. formele adjectivelor pronominale posesive pentru persoana I, cu formele cores-
punzătoare pentru persoana a II-a, plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. substantivul ruşinea cu substantivul temerile; rescrie enunŃul, făcând toate modi-
ficările ce se impun.
____________________________________________________________________

4. Precizează funcŃia sintactică şi cazul pronumelui posesiv din primul enunŃ al tex-
tului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi pronume posesiv să aibă o altă funcŃie sin-
tactică, în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Indică valoarea morfologică a cuvântului noştri din enunŃul: Căci întâi părinŃii şi
bunicii noștri au lăsat să li se lenevească săbiile. Construieşte un enunŃ în care forma
noştri să aibă o valoare morfologică diferită și precizeaz-o.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

88
6. Completează enunŃurile cu forme ale pronumelui posesiv la persoane diferite:
a. __________ au plecat ieri, _________ când pleacă?
b. CărŃile ____________ sunt noi.
c. Temerile sunt ale _______________ .
d. I-ai văzut pe ______________ ?
e. Am vorbit despre ______________ până ne-am plictisit.
f. Vom face totul pentru a îndeplini dorinŃele _______________ .

7. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra valorile de pronume posesiv şi de ad-


jectiv pronominal posesiv ale următoarelor forme: meu, tale, sale, noastră, voştri. Pre-
cizează, între paranteze, valoarea. Indică, pentru fiecare din enunŃuri, cazul şi funcŃia
sintactică ale pronumelor posesive/ adjectivelor pronominale posesive.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Identifică şi elimină greşelile din enunŃurile următoare:
a. Problemele tele/ tale sunt numai ale tele/ tale.
b. Satul alor noştrii/ alor noştri este un tărâm de vis.
c. Ai cunoscut-o pe Ana? Este o verişoară de-a mea/ de-ale mele
d. Vlad este un coleg de-al meu/ de-ai mei.
e. Cartea aparŃine unei colege a mele/ ale mele
f. Camera este a unei prietene ale sale/ a sale
g. Aceste păreri a alor săi/ ale alor săi m-au surprins.
h. Colegii săi/ să-i săi/ să-i dea temele.

89
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
DEMONSTRATIV (I)
1. Citeşte enunŃurile următoare şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectea-
ză afirmaŃiile false:
a. A / F Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect.
____________________________________________________________________
b. A / F Pronumele demonstrativ are forme diferite pentru fiecare persoană.
____________________________________________________________________
c. A / F Pronumele demonstrativ nu are categoriile gramaticale de gen şi de număr.
____________________________________________________________________
d. A / F Pronumele demonstrativ arată apropierea, depărtarea sau identitatea obiectului.
____________________________________________________________________
e. A / F Pronumele demonstrative îndeplinesc funcŃii sintactice diferite de cele ale
pronumelor personale.
____________________________________________________________________
f. A / F Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă cu substantivul determinat.
____________________________________________________________________

2. Se dau enunŃurile:
a. Tablourile lui sunt acestea.
b. Ai vorbit cu aceia?
c. Acelea îmi plac, le voi cumpăra.
d. Poveştile acesteia sunt minunate.
e. Jocurile acelora m-au încântat mereu.
f. DiscuŃiile despre aceştia îmi displac.

A. Indică, pentru fiecare pronume demonstrativ subliniat în enunŃurile date, genul


şi numărul. Completează tabelul de mai jos:

pronume demonstrative genul numărul


a.
b.
c.
d.
e.
f.

B. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru fiecare dintre pronumele demonstra-


tive subliniate în enunŃurile date:
a. ______________________________ / _________________________________
b. ______________________________
90
c. ______________________________
d. ______________________________ / _________________________________
e. ______________________________
f. _______________________________

C. Înlocuieşte, în fiecare dintre enunŃuri, pronumele demonstrativ cu un substantiv


potrivit contextului. Rescrie enunŃurile:
a. ___________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________
e. __________________________________________________________________
f. ___________________________________________________________________

D. Identifică adjectivele pronominale demonstrative în enunŃurile de mai jos, pre-


cum şi substantivul determinat. Schimbă, apoi, locul adjectivelor pronominale demon-
strative, în raport cu substantivul determinat. Rescrie enunŃurile.
a. Fata aceasta este frumoasă./ ___________________________________________
b. Copilul acestui vecin are doi ani./ _______________________________________
c. BăieŃii aceştia sunt politicoşi./ __________________________________________
d. Am primit florile acestea de la prietena mea./ ______________________________

E. 1. Introdu, în enunŃurile date, câte un substantiv potrivit contextului, după mode-


lul dat.
Model: Tablourile lui sunt acestea. → Tablourile lui sunt tablourile acestea.
Ai vorbit cu aceia? → Ai vorbit cu copiii aceia?
a. Acelea îmi plac, le voi cumpăra. → __________________________________
b. Poveştile acesteia sunt minunate. → __________________________________
c. Jocurile acelora m-au încântat mereu. → __________________________________
d. DiscuŃiile despre aceştia îmi displac. → __________________________________

2. Precizează valoarea morfologică şi funcŃia sintactică pentru formele acestea,


aceia, acelea, acesteia, acelora, aceştia în enunŃurile create.
____________________________________________________________________

F. Completează enunŃurile cu forme potrivite ale adjectivului pronominal demon-


strativ:
a. Răspunsurile copiilor ________________ m-au încântat.
b. Rochiile fetelor _______________ sunt elegante.
c. Culoarea turnului bisericii ______________ este gri.
d. I-am dat omului __________ o pâine şi nişte apă.

91
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
DEMONSTRATIV (II)
A. Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

Scheletul acestei atât de armonioase construcŃii sunt munții CarpaŃi...


Pe vremea când apele acestora netezeau câmpiile exterioare ale Ńării, în centrul ei
scoarŃa pământului de asemenea lucra, încreŃindu-se treptat.
(Geo Bogza, Tablou geografic)

1. Extrage din textul suport un pronume demonstrativ. Precizează substantivul pe


care îl înlocuieşte.
____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul dat, un adjectiv pronominal demonstrativ. Precizează sub-


stantivul determinat.
____________________________________________________________________

3. În secvența: Pe vremea când apele acestora netezeau câmpiile exterioare ale ță-
rii..., înlocuieşte forma de plural a substantivului apele cu forma de singular. Transcrie
enunŃul.
____________________________________________________________________

4. Precizează funcŃia sintactică şi cazul pronumelui demonstrativ din al doilea


enunŃ al textului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi pronume demonstrativ să aibă o
altă funcŃie sintactică, în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Construieşte un enunŃ în care forma acestora să aibă o altă valoare morfologică


decât cea din text. Precizează-i valoarea.
____________________________________________________________________

B. 1. a. Completează enunŃurile de mai jos cu formele potrivite ale pronumelui/ ad-


jectivului pronominal demonstrativ de apropiere sau depărtare:
a. Mândria fetei ______________ nu cunoaşte limite.
b. Ai primit floarea de la __________ fată?
c. Mergi la __________ ?
d. Te gândeşti la _____________ , nu-i aşa?

92
b. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru cuvintele folosite de tine în enunŃuri-
le precedente.
a. __________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________

2. Completează enunŃul de mai jos cu formele potrivite ale adjectivului pronominal


demonstrativ de identitate. Precizează, apoi, cazul adjectivelor demonstrative.
M-am văzut cu ___________________ băiat, iar el era cu _________________ fată.
____________________________________________________________________

3. Alcătuieşte enunŃuri în care formele compuse: cestălalt, cesteilalte să aibă valoa-


re pronominală, iar formele: celorlalŃi, cestuilalt, să aibă valoare adjectivală. Precizea-
ză cazurile şi funcțiile sintactice ale acestor forme, în enunŃurile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Construieşte enunŃuri în care:


a. substantivul toamnă, aflat în cazul acuzativ, să fie precedat de un adjectiv pro-
nominal demonstrativ de apropiere.
____________________________________________________________________
b. substantivul frunză, aflat în cazul genitiv, să fie precedat de un adjectiv prono-
minal demonstrativ de depărtare.
____________________________________________________________________
c. adjectivul pronominal demonstrativ acesta să fie în cazul dativ.
____________________________________________________________________
d. adjectivul pronominal demonstrativ de identitate aceeaşi să fie în cazul genitiv.
____________________________________________________________________

5. Analizează cuvintele subliniate în enunŃurile de mai jos, precizând: valoarea


morfologică, genul, numărul, cazul şi funcŃia sintactică:
a. Florile de la acesta sunt cele mai frumoase pe care le-am văzut.
____________________________________________________________________
b. Lucrările aceluia m-au inspirat mereu.
____________________________________________________________________
c. I-am dat copilului celuilalt bomboanele care rămăseseră.
____________________________________________________________________

93
PRONUMELE – EVALUARE
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

În cinci minute muŃi aluniŃele toate de pe oameni pe un singur om şi băiatul se


mângâia cu făgăduiala că el o să aibă după Crăciun o mie de aluniŃe ale sale, peste
tot.
— Numai că o să fie pocit, zicea mama.
— Nu e nimic, că lui o să-i placă, zicea tătuŃu.
— Uite, zice că o să fiu pocit, plângea băiatul, pupând şi îmbrăŃişând-o, gros cum
era, pe surioara lui, impresionată.
Tata a schimbat gândurile băiatului, făgăduindu-i acestuia o păreche de mustăŃi şi
o barbă neagră, la majorat, şi arătându-i documentat că o barbă stă în orice caz mai
bine decât o aluniŃă; întâi pentru că e neagră de tot, al doilea pentru că aceasta e
creaŃă, al treilea că e făcută din fire şi al patrulea pentru că începe de la o ureche şi
se isprăveşte la urechea cealaltă.
(după Tudor Arghezi, Cartea cu jucării)

1. Identifică, în textul dat:


a. un pronume personal în cazul nominativ şi unul în cazul genitiv; transcrie-le,
precizând şi funcŃiile sintactice pe care le îndeplinesc. (5p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. un pronume posesiv; transcrie-l, precizând şi funcŃia sintactică pe care o îndepli-
neşte. (5p)
____________________________________________________________________
c. un pronume demonstrativ; precizează cazul şi funcŃia sintactică pe care o înde-
plineşte. (5p)
____________________________________________________________________

2. Înlocuieşte substantivul băiatului, din enunŃul: Tata a schimbat gândurile băia-


tului., cu un pronume personal, apoi cu un pronume demonstrativ de apropiere. Re-
scrie cele două propoziŃii, precizând cazurile şi funcŃiile sintactice ale pronumelor
folosite. (10p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Rescrie enunŃul: începe de la o ureche şi se isprăveşte la urechea cealaltă, trans-


formând adjectivul pronominal demonstrativ în pronume demonstrativ. Precizează
cazul şi funcŃia sintactică ale pronumelui. (5p)
____________________________________________________________________

94
4. Indică valorile morfologice ale cuvintelor: -i şi lui, din structurile: o să-i placă şi
surioara lui. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra, pentru fiecare dintre cele două
cuvinte, o altă valoare morfologică. Precizează valorile în enunŃurile create. (10p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Construieşte câte un enunŃ în care:


a. pronumele personal ei să fie în cazul nominativ, respectiv genitiv. (3p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. forma mele să aibă valoare morfologică de pronume, respectiv de adjectiv pro-
nominal posesiv. (3p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. adjectivul pronominal demonstrativ de identitate acelaşi să fie în cazul genitiv. (3p)
____________________________________________________________________

6. Analizează, morfologic şi sintactic, cuvintele subliniate în textul suport: (16p)


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Imaginează-Ńi, valorificând informaŃiile din ultima parte a textului, dialogul în care


tatăl îl convinge pe băiat să se mulŃumească cu o barbă pe care o va primi la majorat.
(6-8 replici) Foloseşte, în dialogul tău, un pronume/ adjectiv pronominal posesiv, un
pronume/ adjectiv pronominal demonstrativ şi cel puŃin două pronume personale. (25p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu.

95
NUMERALUL CARDINAL – VALORI ȘI FUNCłII
SINTACTICE
A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

— Moşule, îi zise negustorul, cine mână caii aşa de grozav, că eu aud „hi-hai,
hi-hai” şi nu văd pe nimeni!
— Ei, tată, răspunse bătrânul, m-a dăruit Dumnezeu cu un copil ca o neghină, da`
cu mintea cât zece ca mine şi ca dumneata. NeghiniŃă opri caii şi sări în palma unchi-
aşului.
Cum îl văzu negustorul, se gândi să ducă împăratului aşa minune.
— Moşule, zise negustorul, îŃi dau o pungă de bani pe el. NeghiniŃă, sfâr, în ure-
chea moşului şi îi şopti ce să vorbească. Şi moşul zise, crezând că de la el zice:
— Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpărat vreun suflet pe-o pungă de bani?
— ÎŃi dau... două. Şi iar moşul, după NeghiniŃă:
— Două pungi... pentru un suflet?
— ÎŃi dau... zece. Moşul îngălbeni şi zise, iar după şoapta lui NeghiniŃă:
— Sufletele se dăruiesc Domnului şi se vând Necuratului.
— ÎŃi dau... douăzeci de pungi! Şi moşul, călcând în gura lăcomiei, tăcu, cu toate
şoaptele bietului NeghiniŃă. NeghiniŃă văzu lăcomia, da’ tot el şopti moşului: „Fie!”.
Şi moşul zise:
— Fie! Bătu palmă în palmă cu negustorul. Tocmeala se făcuse. Negustorul plăti şi
luă pe NeghiniŃă, vândut de bunăvoie.
(după Barbu Ştefănescu Delavrancea, NeghiniŃă)

1. Identifică toate numeralele cardinale din textul dat. Dacă determină un substan-
tiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează felul fiecărui numeral
(simplu/ compus):
____________________________________________________________________

2. În enunŃul: m-a dăruit Dumnezeu cu un copil ca o neghină, înlocuieşte substan-


tivul copil cu un substantiv de genul feminin.
____________________________________________________________________

3. Precizează:
a. valoarea numeralului cardinal o, din enunŃul Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpă-
rat vreun suflet pe-o pungă de bani?
____________________________________________________________________
b. valoarea numeralului cardinal două, din enunŃul ÎŃi dau... două.
____________________________________________________________________

96
4. Indică valoarea morfologică a numeralului cardinal zece din text. Construieşte
un enunŃ în care acelaşi numeral să aibă o valoare morfologică diferită de cea din text:
Menționeaă valoarea în enunŃul creat.
____________________________________________________________________

5. Precizează valoarea numeralului cardinal douăzeci, precum şi funcŃia sintactică a


acestuia, în enunŃul: ÎŃi dau... douăzeci de pungi! Înlocuieşte numeralul douăzeci cu
numeralul nouăsprezece. Transcrie enunŃul, precizează valoarea numeralului în enun-
Ńul transcris şi funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Indică valoarea, funcŃia sintactică şi cazul numeralului două, din enunŃul: Îmi dai
două pungi... pentru un suflet? Construieşte câte un enunŃ în care, păstrând valoarea
morfologică indicată, numeralul două să fie în cazul nominativ, respectiv acuzativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

B. 1. Notează valoarea morfologică, funcŃia sintactică şi cazul numeralelor din


enunŃurile următoare şi, acolo unde este cazul, substantivul determinat.
a. Doi au plecat. _______________________________________________________
b. Doi copii au plecat. __________________________________________________
c. Lucrările a doi copii sunt cele mai bune. __________________________________
d. Am vorbit cu douăzeci şi cinci de copii. ___________________________________
e. Le-am comunicat celor doi decizia luată ieri. ______________________________
f. Am mers la spectacolul celor cinci. ______________________________________

2. Construieşte trei enunŃuri, pentru a ilustra trei funcŃii sintactice diferite ale nume-
ralului cu valoare substantivală două. Precizează, pentru fiecare enunŃ, funcŃia sintac-
tică şi cazul numeralului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Construieşte câte un enunŃ, pentru a ilustra o altă valoare morfologică decât cea
de numeral, pentru cuvintele un, respectiv o. Precizează valoarea în fiecare dintre
enunŃurile construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

97
NUMERALUL ORDINAL – VALORI ȘI FUNCłII
SINTACTICE
A. 1. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunŃuri, încercuind DA / NU.
Corectează enunŃurile pe care le consideri greşite.
a. Numeralul cardinal arată ordinea obiectelor prin numărare sau locul pe care
acestea îl ocupă într-o înşiruire. DA / NU
____________________________________________________________________
b. Articolul cel/ cea poate preceda un numeral ordinal. DA / NU
____________________________________________________________________
c. Numeralul cardinal poate avea, asemenea numeralului ordinal, valoare substanti-
vală sau valoare adjectivală. DA / NU
____________________________________________________________________
d. Numeralul ordinal cu valoare adjectivală poate avea toate funcŃiile sintactice pe
care le îndeplineşte un substantiv. DA / NU
____________________________________________________________________
2. Scrie numeralele ordinale ce corespund următoarelor numerale cardinale:
a. un → ____________________________________________________
b. cinci → ____________________________________________________
c. şase → ____________________________________________________
d. opt → ____________________________________________________
e. nouăsprezece → ____________________________________________________
f. o sută → ____________________________________________________
3. I. Rescrie enunŃurile, adăugând substantive, pe care numeralele ordinale le vor
determina:
a. Al nouălea n-a ajuns încă.
____________________________________________________________________
b. Cel de-a patra mi-a spus că nu va veni.
____________________________________________________________________
c. Al trei sutelea a trecut, în sfârşit, linia de sosire.
____________________________________________________________________
d. Voi vorbi cu al doilea, sigur îl voi convinge să se răzgândească.
____________________________________________________________________

II. Precizează care este diferenŃa, din punctul de vedere al valorii morfologice, în-
tre numeralele din enunŃurile iniŃiale şi cele în care au fost inserate substantive.
____________________________________________________________________
4. Subliniază numeralele ordinale din enunŃurile următoare. Dacă determină un sub-
stantiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează, pentru fiecare, valoarea.
a. Primul copil va ajunge la ora stabilită, iar al doilea va întârzia cu siguranŃă. ____
b. M-am întâlnit cu al unsprezecelea clasat. Nu era foarte bucuros de poziŃia din acest
ultim clasament. _______________________________________________________
98
c. În clasa întâi am fost primul la învăŃătură. ________________________________
d. Acest exerciŃiu este al treilea pe care îl fac astăzi. __________________________

B. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:


În altă pribegie recentă, la apa Ozanei, am evocat spiritul celuilalt înaintaş, Ion al
Smarandei, primul povestitor al poporului său, şi, aflându-ne tot recent la Ipoteşti, l-am
evocat pe al treilea şi cel mai mare; toŃi, înălŃaŃi ca munŃii în neant, aşteptându-l pe al
patrulea, care a urcat masiv și monumental, lângă umerii lui. (E. Camilar, Zimbrul)
1. Identifică toate numeralele ordinale din textul dat. Dacă determină un substantiv,
indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează felul fiecăruia (simplu/ compus).
____________________________________________________________________
2. Precizează valoarea morfologică a numeralelor ordinale al treilea şi al patrulea,
din enunŃurile:
a. l-am evocat pe al treilea şi cel mai mare; b. toŃi […] aşteptându-l pe al patrulea.
____________________________________________________________________
3. Construieşte câte un enunŃ în care numeralele ordinale al treilea şi al patrulea să
aibă alte valori morfologice decât cele din text. Precizează, pentru fiecare, funcŃia sin-
tactică pe care o îndeplineşte în enunŃurile construite.
____________________________________________________________________
4. Precizează valoarea morfologică, funcŃia sintactică şi cazul numeralelor din
enunŃurile următoare:
a. Primul a plecat. Pe al treilea l-am zărit în spatele porŃii.
____________________________________________________________________
b. DorinŃa celui de-al nouălea este să câştige primul campionat la care va participa.
____________________________________________________________________
5. Construieşte două enunŃuri în care să existe:
a. un numeral ordinal cu valoare adjectivală, în cazul dativ.
____________________________________________________________________
b. un numeral ordinal cu valoare substantivală, în cazul acuzativ, cu funcŃia sintac-
tică de atribut.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Subliniază formele corecte în enunŃurile de mai jos:
a. Mi-a spus că dorinŃa primei/ primii mele soŃii era să-şi termine construc-
Ńia întâii/ întâiei case începute împreună.
b. Al o sutelea/ o sutălea va primi primi un premiu mai mare decât al zece-
lea/ zecilea.
c. Mă întorc la ora doisprezece/ douăsprezece.

99
NUMERALUL – EVALUARE
Citeşte textul suport şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

Şi mănâncă ei la un loc toŃi trei, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni...
După ce au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă
celui ce avusese trei pâni, zicând:
— PrimiŃi... această mică mulŃămită de la mine... VeŃi cinsti mai încolo câte un pa-
har de vin sau veŃi face cu banii ce veŃi pofti...
Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruinŃă din partea celui de-al
treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin şi-a luat ziua bună de la cei doi.
(după Ion Creangă, Cinci pâni)

1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-


deri false.
a. A / F Numeralele cardinale trei şi cinci au forme diferite pentru masculin şi feminin.
____________________________________________________________________
b. A / F Numeralul cardinal un are forme diferite pentru masculin şi feminin.
____________________________________________________________________
c. A / F Numeralul ordinal prima are, la dativ-genitiv, forma primii.
____________________________________________________________________
d. A / F Singura marcă a genului, în cazul numeralului ordinal este articolul care
intră în structura acestuia.
____________________________________________________________________

2. Identifică, în textul suport, un numeral cardinal cu valoare substantivală şi unul


cu valoare adjectivală. Precizează, pentru fiecare, cazul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. a. Completează enunŃul: VeŃi cinsti mai încolo câte un pahar de vin., astfel încât
cuvântul un să fie numeral cu valoare adjectivală.
____________________________________________________________________
b. Construieşte un enunŃ în care să evidenŃiezi valoarea substantivală a aceluiaşi
numeral. Precizează cazul şi funcŃia sintactică ale acestuia în enunŃul construit.
____________________________________________________________________

4. Stabileşte valoarea numeralului cei doi, precum şi funcŃia sintactică a acestuia, în


enunŃul: Cei doi nu prea voiau să primească. Modifică enunŃul, astfel încât numeralul
să aibă o altă valoare morfologică decât cea din enunțul dat. Precizează-i valoarea.

100
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Indică valoarea numeralului cinci, în enunŃul: Şi mănâncă ei la un loc toŃi trei,


până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni... Construieşte enunŃuri în care acelaşi
numeral să aibă:
____________________________________________________________________
a. valoare substantivală şi funcŃie sintactică de atribut substantival, în cazul genitiv.
____________________________________________________________________
b. valoare substantivală şi funcŃie sintactică de nume predicativ în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
c. valoare adjectivală şi funcŃie sintactică de atribut adjectival în cazul dativ.
____________________________________________________________________

6. Formulează răspunsuri pentru următoarele întrebări, folosind numerale ordinale


formate de la următoarele numerale cardinale: două, opt, zece, sută, mie:
a. Al câtelea a ajuns?
____________________________________________________________________
b. Pe a câta poziŃie te afli?
____________________________________________________________________
c. La a câta pagină ai ajuns?
____________________________________________________________________
d. A câta a fost ultima persoană sosită?
____________________________________________________________________
e. La al câtelea enunŃ te opreşti din scris?
____________________________________________________________________

7. Construieşte un text cu tema „Primul concurs, cea mai mare reuşită”, în care să
foloseşti următoarele numerale la formele indicate: primei, primii, ultimei, ultimii.
(8-10 rânduri)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

101
ADJECTIVUL – ACTUALIZARE
Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:

Greul călătoriei începea de aici; lăsasem acum calea cea mare şi bătută și ne în-
drumam pe o reŃea încâlcită de poteci înguste şi fără număr, tăiete de paşii munteni-
lor pe coamele şi coastele ierboase ale Hălăucei. DimineaŃa era măreaŃă... geana de
foc a unui soare curat începuse a se aprinde după piscurile înalte ale munŃilor râpoşi
din stânga Ozanei; neguri fumegânde pluteau în văzduhul adânc al văilor, iar din lu-
mina, cu care răsăritul începuse a inunda nemărginirile, cel mult dacă mai ajungeau
până la noi câteva raze strălucite. […] Fagii înalŃi cu trunchiuri albe şi cu crestele lor
stufoase, neclintiŃi şi rari, treceau pe lângă noi.
(după Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)

1. Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


• Cuvântul tăiete (ne îndrumam pe o reŃea de poteci tăiete) are valoarea morfologi-
că de:
a. adjectiv provenit din verb la participiu;
b. substantiv;
c. adjectiv propriu-zis.
• Cuvântul nemărginirile are valoarea morfologică de:
a. adjectiv propriu-zis;
b. substantiv;
c. adjectiv provenit din verb la participiu.
• Adjectivul înalte are:
a. trei forme flexionare;
b. două forme flexionare;
c. patru forme flexionare.
• Cuvântul greul are, în text, valoarea morfologică de:
a. substantiv;
b. adverb;
c. adjectiv.

2. Pune adjectivele din următoarele grupuri de cuvinte înaintea substantivelor de-


terminate, făcând toate modificările pe care le implică schimbarea topicii.
a. calea cea mare / _____________________________________________________
b. văzduhul adânc / ____________________________________________________
c. fagii înalŃi / ________________________________________________________
d. crestele lor stufoase / _________________________________________________

3. Identifică, în textul dat, două adjective propriu-zise şi două adjective provenite


din verb la participiu. Transcrie-le, precizând substantivele pe care le determină.
____________________________________________________________________

102
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Indică formele flexionare are adjectivelor din enunŃul: Lăsasem acum calea cea
mare şi bătută.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Identifică, în text, trei adjective formate prin acelaşi mijloc intern de îmbogățire
a vocabularului. Precizează-l.
____________________________________________________________________

6. În enunŃul: Fagii înalŃi cu trunchiuri albe şi cu crestele lor stufoase, neclintiŃi şi


rari, treceau pe lângă noi, înlocuieşte substantivul fagii cu substantivul salcie, făcând
toate modificările ce se impun la nivelul enunŃului.
____________________________________________________________________

7. Identifică, în textul dat:


a. un adjectiv propriu-zis în cazul acuzativ:
____________________________________________________________________
b. un adjectiv provenit din verb la participiu, în cazul acuzativ:
____________________________________________________________________

8. Precizează cazul adjectivului măreaŃă, din enunŃul: DimineaŃa era măreaŃă.


Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv să fie în alt caz decât cel din text.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Construieşte un enunŃ în care substantivul oameni să fie determinat de un adjec-


tiv invariabil. Precizează cazul adjectivului, în enunŃul creat.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Transcrie următoarele grupuri de cuvinte, punând adjectivul în faŃa substan-
tivului determinat:
a. norii cenuşii / _______________________________________________
b. pepenii gălbui / ______________________________________________
c. prietenele dragi / ____________________________________________
d. merele dulci / _______________________________________________
e. fetele bălaie / _______________________________________________
f. norii albaştri / _______________________________________________
103
ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)
Citeşte textele A şi B şi rezolvă, apoi, cerinŃele formulate:

A. Cuvintele cele blânde şi înțelepte ale fetei, mângâierile ei cele dulci şi neprefă-
cute, smerenia ei deşteptară în inima bolnavului o simŃire ce nu o mai avusese până
atunci.
(Petre Ispirescu, Sarea în bucate)
B. Cei patru călăreŃi au pus pinteni şi s-au dus învăluiŃi în pulberi.
Când au ajuns la casa cea mică a lui Iorgu Samson, au găsit prânzarea gata; logo-
fătul Iorgu a umplut cupa cea mare de ospeŃe şi, după ce-a luat după datină credinŃa,
a întins-o capului mesei.
(după Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă)

1. Identifică articolele demonstrative (adjectivale) din textele de mai sus. Comple-


tează tabelul de mai jos cu informaŃiile cerute.

articol demonstrativ partea de vorbire pe substantivul cu care se


adjectival care o însoŃeşte acordă

2. Precizează rolul articolului demonstrativ (adjectival) din structura: cuvintele cele


blânde.
____________________________________________________________________

3. În structura cei patru călăreŃi (Cei patru călăreŃi au pus pinteni), înlocuieşte
substantivul călăreŃi cu un substantiv de genul feminin. Rescrie structura, făcând mo-
dificările ce se impun.
____________________________________________________________________

4. Construieşte enunŃuri în care:


a. substantivele din structurile: casa cea mică şi cupa cea mare să fie la forma de
plural, în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

104
b. substantivele din structurile: casa cea mică şi cupa cea mare să fie în cazul geni-
tiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Completează enunŃurile următoare cu articole demonstrative (adjectivale) la


formele potrivite contextului:
a. Cadourile ______ voluminoase au fost transportate cu maşina.
b. I-am cumpărat o rochie fetei ______ frumoase.
c. Elevilor ______ silitori le-a fost oferită o excursie.
d. A ocupat, ca întotdeauna, locul ______ dintâi.
e. Am adus jucării pentru copiii ______ mici.
f. Contrar ______ spuse, a rămas la petrecere.

6. Completează enunŃurile următoare cu forme ale articolului demonstrativ (adjec-


tival) sau una din construcŃiile: ce-i/ ce-l/ ce-a:
a. ______ frumos ştie ______ pune în valoare.

b. ______ înŃelept a făcut ______ considerat de cuviinŃă.

c. I-am văzut pe ______ trei. ______ cu ei?

d. După ______ certă pe obraznici, se duse la ______ cuminŃi.

Moment ortografic
Alege şi subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:
a. Fetei celei/ cea cuminŃi i se face un cadou.
b. Pantofii ce-i/ cei noi s-au rupt.
c. Elevilor cei/ celor harnici li se oferă premii.
d. Prietenul cel/ ce-l cauŃi nu mai există.
e. Fata cea/ ce-a mare s-a căsătorit.
f. Pune-le apă florilor celor/ cele noi!
g. Ce-i/ Cei cuminți nu știu ce-i/ cei cu toate astea.
h. Ce-a/ cea căutat ce-a/ cea mai serioasă cu cei/ ce-i răi?

105
ADJECTIVUL – GRADELE DE COMPARAłIE
A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.
A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de ma-
re, încât nici nu se știa unde se începe și unde se sfârșește.
Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alții spuneau că țin minte de a fi auzit din
bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau și mai
mari și mai puternici, iară alții mai mici și mai slabi decât dânsul.
(Ioan Slavici, Zâna Zorilor)

1. Extrage, din textul suport, două adjective propriu-zise la gradul pozitiv. Tran-
scrie-le.
________________________________ ________________________________

2. Precizează gradele de comparaŃie ale ultimelor două adjective din textul dat. In-
dică termenii comparaŃiei.

adjectiv grad de comparaŃie termenii comparaŃi

3. Transformă construcŃia un împărat mare, articulând hotărât substantivul şi inse-


rând un articol demonstrativ, la forma potrivită, care să lege adjectivul de substantiv.
Precizează gradul de comparaŃie al adjectivului în noua construcŃie.
____________________________________________________________________

4. În textul dat există un adjectiv la gradele pozitiv şi comparativ de superioritate.


Identifică-l şi transcrie-l. Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv să se afle la
gradul superlativ relativ de superioritate.
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________

5. Precizează gradele de comparaŃie ale adjectivelor din enunŃul: A fost odată un


împărat, un împărat mare și puternic. Pune fiecare dintre adjective la gradul compara-
tiv de egalitate, completând enunŃul cu celălalt termen al comparaŃiei (un substantiv,
ales de tine). Transcrie enunŃurile.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
106
B. 1. Rescrie adjectivele din următoarele enunŃuri şi precizează, pentru fiecare,
gradul de comparaŃie:
a. Aceştia sunt munŃii cei mai înalŃi pe care i-am văzut, cred că sunt la fel de înalŃi
ca munŃii despre care mi-ai povestit.
______________________________ / ___________________________________
b. Aceste flori sunt foarte frumoase, cele mai frumoase!
______________________________ / ___________________________________
c. Copilul cel mai puŃin obraznic din clasă a fost recompensat cu un premiu foarte
valoros.
______________________________ / ___________________________________

2. Construieşte două enunŃuri în care să existe câte un adjectiv fără grad de compa-
raŃie. Subliniază adjectivul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Analizează adjectivele din următorul enunŃ, precizând felul, formele flexionare,


genul, numărul, cazul şi funcŃia sintactică pentru fiecare.
Împăratul era cel mai mare dintre toŃi împăraŃii de pe tărâmul frumoaselor vise.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Eşti în vacanŃă la bunici. Construieşte cinci enunŃuri despre pădurea din apropie-
rea casei bunicilor. Foloseşte, în fiecare dintre enunŃuri, cel puŃin câte un adjectiv. Va-
riază gradele de comparaŃie ale adjectivelor în enunŃurile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Alege şi subliniază formele corecte în enunŃurile de mai jos:
a. Atitudinea cel/ celui mai cuminte a fost recompensată.
c. Premiul cel mare i s-a acordat fetei celei/ cele mai frumoase.
d. Negrii/ Negriii corbi alungaŃi de pe pământ brăzdau cerul.

107
ADJECTIVUL – CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE
Citeşte cu atenŃie textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Tăcerea se întinsese. Bătaia cânilor un răstimp lung nu se mai auzi. Iar printre tufe
dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea alungată de spaimă, se depărta spre pâ-
râu.[…] Apoi, încetinindu-şi fuga, îşi făcu loc printre frunzişuri în albia apei. Cu cele
două picioare pe dinainte în unde, cu celelalte în iarba malului, stătu pe loc. BlăniŃa
cenuşie îi lucea lin în umbră; numai capul fin, cu urechile înălŃate, cu ochii mari, sta
într-un sul de raze. […]
Căprioara se opri între mesteceni, în iarba naltă, într-o adiere de răcoare ce înce-
pea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice. Capu-i cu ochi negri dintr-o
dată tresări în oglinda apei, la mal. Se lăsă jos, trudită, cu puteri puŃine. Sta mută cu
privirile aŃintite spre apă, în tăcerea măreaŃă a codrului. Parcă asculta, parcă se
gândea, şi din când în când era străbătută de un tremur care-i alerga pe sub piele.
(Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrişorului)
1. Transcrie din text un adjectiv propriu-zis şi unul provenit din verb la participiu.
Precizează cazul fiecăruia şi substantivul determinat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. a. Schimbă locul adjectivului în raport cu substantivul determinat din sintagme-


le: blăniŃa cenuşie şi ochii mari și rescrie construcŃiile. Arată câte forme flexionare au
cele două adjective.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Înlocuieşte adjectivele variabile din cele două construcŃii cu adjective invariabi-
le, alese de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Indică partea de vorbire din care provine adjectivul aŃintite, cazul și functia sin-
tactică, din enunŃul: Sta mută cu privirile aŃintite spre apă. Construieşte alt enunŃ, în
care să foloseşti un adjectiv provenit din aceeaşi parte de vorbire, având aceeaşi func-
Ńie sintactică precum adjectivul aŃintite în enunŃul menŃionat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Completează enunŃul:
Adjectivul negri, din enunŃul Capu-i cu ochi negri dintr-o dată tresări în oglinda
apei, la mal, are funcŃia sintactică de ________________________ şi se află în cazul
__________________________________ pentru că determină un substantiv în cazul
________________________ . (FuncŃia sintactică a substantivului determinat este de
__________________________ .)
108
5. a. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivelor dese şi scurte (Iar printre tufe
dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea). Subliniază prepoziŃiile care impun ca-
zul substantivelor pe care cele două adjective le determină.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Construieşte câte un enunŃ în care aceleaşi adjective, antepuse substantivului de-
terminat, să aibă funcŃia sintactică de atribut adjectival, în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru adjectivul cenuşie din enunŃul: Blă-
niŃa cenuşie îi lucea lin în umbră. Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv, de-
terminând acelaşi substantiv, să aibă aceeaşi funcŃie sintactică în alt caz.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivelor dese şi scurte (Iar printre tufe dese,
prin luminişuri scurte, căprioara fugea). Subliniază prepoziŃia care impune cazul sub-
stantivelor pe care cele două adjective le determină.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivului sălbatice, din enunŃul: … într-o
adiere de răcoare ce începea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice.
Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv, determinând un substantiv de genul
masculin, să fie în cazul dativ. Precizează funcŃia sintactică a adjectivului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Construieşte enunŃuri în care:
a. adjectivul fin să fie în cazul nominativ şi să îndeplinească funcŃia sintactică de
atribut;
____________________________________________________________________
b. adjectivul măreŃ să fie în cazul genitiv şi să îndeplinească funcŃia sintactică de
atribut.
____________________________________________________________________
Subliniază, în ambele enunŃuri, părŃile de vorbire pe care adjectivele le determină.

Moment ortografic
Completează enunŃurile cu formele corecte ale adjectivelor dintre paranteze:
a. _______________ nori acoperau totul. (uriaş)
b. _______________ soldaŃi se întorceau la familiile lor. (viteaz)
c. Eram fermecaŃi de _______________ brazi ce se înălŃau înaintea noastră.
(imens)
d. Ne-am întâlnit cu _______________ noastre prietene. (drag)
109
ADJECTIVUL – EVALUARE
Citeşte fragmentul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de ara-
mă, și făcu un vuiet puternic și lung. […] Voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și
se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea scli-
pind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand,
înconjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat de o mar-
mură ca laptele, lucie și albă – atât de lucie, încât în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglin-
dă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri. O luntre aurită veghea pe undele
limpezi ale lacului lângă poartă; și-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cânte-
ce mândre și senine.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
1. Extrage, din textul suport, un adjectiv propriu-zis şi unul provenit din verb la
participiu. Precizează, pentru fiecare, felul, genul şi numărul, precum şi substantivul
pe care îl determină. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Precizează mijlocul intern de îmbogăŃire a vocabularului prin care s-a format ad-
jectivul stufoşi (arbori verzi și stufoși). Dă exemplu de alte două adjective formate
prin acelaşi mijloc de îmbogăŃire a vocabularului. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. a. Identifică, în text, un adjectiv cu două, unul cu trei şi unul cu patru forme fle-
xionare. (6p)
___________________ ___________________ ______________________

b. Completează tabelul cu exemple de adjective, la alegerea ta. (12p)

două forme flexionare trei forme flexionare patru forme flexionare

4. Identifică, în text, o structură în care substantivul şi adjectivul să fie legate


printr-un articol demonstrativ (adjectival). Înlocuieşte substantivul din structura identi-
ficată cu substantivul adiere. Transcrie construcŃia obŃinută. Precizează gradul de
comparaŃie al adjectivului, în ambele structuri. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
110
5. Precizează gradul de comparaŃie al adjectivului din enunŃul: O luntre veghea pe
undele limpezi. Pune adjectivul la gradul superlativ relativ de superioritate şi superla-
tiv absolut. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Precizează cazurile adjectivelor din enunŃul următor: buzduganul, căzând, se izbi


de o poartă de aramă, și făcu un vuiet puternic și lung. Construieşte câte un enunŃ cu
fiecare dintre cele două adjective, în care acestea să fie în cazul nominativ. (8p)
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. În enunŃul: Pe o insulă de smarand, înconjurat de un crâng de arbori verzi și


stufoși, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele., precizează cazul şi func-
Ńia sintactică ale adjectivului subliniat. Construieşte un enunŃ în care adjectivul mân-
dru să aibă o altă funcŃie sintactică, în acelaşi caz. Păstrează forma adjectivului. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Analizează morfologic şi sintactic adjectivele subliniate în textul suport. (12p)


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Descrie, în 6-8 rânduri, cel mai frumos loc pe care l-ai vizitat, folosind cel puŃin
şase adjective la grade de comparaŃie diferite. (24p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

111
ADVERBUL – ACTUALIZARE
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:

În odaia mică, pe care focul ce pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviŃi o încălzeşte bine,
vălmăşagul furtunii din afară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag.
Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat neastâmpărat în geamuri.
Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vân-
tul pătrunde blând sau furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede,
neastupată, de către cucoana Ruxandra Hraşcu, soŃia conului Gheorghieş Hraşcu,
proprietarul acestei case mici, vesele şi curate.
(după Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă – Sineturile conului
Gheorghieş)
1. Încercuieşte A (Adevărat sau F (Fals), corectând afirmaŃiile greşite:
a. A / F Adverbul se acordă în gen şi număr cu partea de vorbire pe care o determină.
____________________________________________________________________
b. A / F Adverbul poate sta numai după verbul pe care îl determină.
____________________________________________________________________
c. A / F În enunŃul: vălmăşagul furtunii din afară răzbate, uneori, în chiuituri pu-
ternice., cuvântul puternice este adverb.
____________________________________________________________________

2. Extrage, din text, un adverb de mod şi unul de timp. Dă exemple de încă două
adverbe de mod şi două de timp.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Indică valoarea morfologică a cuvântului neastâmpărat, precum şi cuvântul de-


terminat, din enunŃul: Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat neas-
tâmpărat în geamuri. Precizează partea de vorbire din care provine.
____________________________________________________________________

4. a. Precizează valoarea morfologică şi funcŃia sintactică pentru fiecare dintre cu-


vintele tare şi încet, în enunŃul: Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare,
când mai încet. Indică, prin săgeată, partea de vorbire pe care o determină.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

112
b. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra o altă valoare morfologică decât cea
din enunŃul dat, pentru fiecare dintre cuvintele tare şi încet. Precizează valoarea şi in-
dică, prin săgeată, cuvântul determinat în enunŃurile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Precizează partea de vorbire din care provin adverbele blând şi furios din enun-
Ńul: …vântul pătrunde blând sau furios, precum şi felul lor şi funcŃia sintactică. Con-
struieşte două enunŃuri, introducând, în fiecare, câte un adverb provenit din aceeaşi
parte de vorbire. Precizează felul adverbelor şi funcŃia sintactică a acestora, în enunŃu-
rile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Construieşte câte un enunŃ în care să existe câte un complement exprimat prin:


a. un adverb de mod;
____________________________________________________________________
b. un adverb de loc;
____________________________________________________________________
c. un adverb de timp;
____________________________________________________________________
d. un adverb provenit din adjectiv.
____________________________________________________________________

Moment ortografic
1. Scrie adverbele derivate de la următoarele verbe:
a. a târî ______________________________________________________
b. a grăbi _____________________________________________________
c. a orbi ______________________________________________________
d. a prosti ____________________________________________________
2. Completează enunŃurile cu formele corecte:
a. nu mai/ numai
Mi-a spus că _______________ mănâncă la restaurant. Mâncase
_______________ acolo în ultima vreme.
b. de loc/ deloc
Nu ştie _______________ franceză, deşi este _______________ din Maroc.
c. odată/ o dată
_______________ mi-a spus că va învăŃa limba chineză. Din păcate, a ajuns
la cursuri doar _______________ .
113
ADVERBUL – GRADELE DE COMPARAłIE
A. Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Era oare cu putinŃă, mă întrebam eu, ca noaptea, care înfăşura trupul acestor fiin-
Ńe, să înfăşure şi inima lor? Aceşti ochi, porunciŃi a privi totdeauna cerul, nu privesc
ei oare, câteodată, şi pământul? Cuvântul scris în carte e oare destul de puternic, ca
să şteargă cuvântul scris de natură în inima lor? E cu putinŃă ca rabinii bisericii
noastre să fi putut porunci sângelui să circule mai încet, inimii să bată mai rar, şi na-
turii să ceară mai puŃin?
(Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)

1. Extrage, din textul suport, două adverbe la gradul pozitiv. Transcrie-le.


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Precizează gradele de comparaŃie ale ultimelor două adverbe din textul dat.

adverb grad de comparaŃie

3. Identifică, în textul dat, un adverb fără grad de comparaŃie. Dă exemple de alte


patru adverbe care nu au grade de comparaŃie.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează gradul de comparaŃie al adverbului încet (E cu putinŃă ca rabinii bi-


sericii noastre să fi putut porunci sângelui să circule mai încet […]?). Construieşte
enunŃuri în care acelaşi adverb să fie la gradul comparativ de egalitate, respectiv su-
perlativ relativ de superioritate. Precizează, pentru fiecare enunŃ, gradul de comparaŃie
al adverbului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

B. 1. Identifică adverbele din următoarele enunŃuri. Precizează, pentru fiecare, gra-


dul de comparaŃie:
a. Apa curgea ieri mai repede decât în alte dăŃi.
____________________________________________________________________
b. A mers încet, mai încet decât ar merge un melc.
____________________________________________________________________
114
c. Râul curge foarte repede, apa era tulbure, iar norii stăteau să se spargă din cli-
pă în clipă.
____________________________________________________________________
d. Explica băbeşte că ăsta-i era felul.
____________________________________________________________________

2. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra câte două valori morfologice diferite, pen-
tru fiecare dintre cuvintele: greu şi primăvară. Precizează, între paranteze, valorile, în
enunŃurile construite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Construieşte enunŃuri în care să existe:


a. un adverb de timp la gradul comparativ de superioritate:
____________________________________________________________________
b. un adverb de mod la gradul superlativ relativ de inferioritate:
____________________________________________________________________
c. un adverb de loc la gradul comparativ de egalitate:
____________________________________________________________________
d. un adverb provenit din adjectiv:
____________________________________________________________________
e. un adverb provenit din substantiv:
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Modifică enunŃurile următoare, astfel încât să fie corecte. Rescrie-le.
a. L-am ascultat, cântă mai grozav.
_____________________________________________________________
b. Vorbeşte mai româneşte decât românii.
_____________________________________________________________
c. Îl ador, este cel mai extraordinar actor!
_____________________________________________________________
d. Scrie mai altfel decât colegul lui de bancă.
_____________________________________________________________

115
ADVERBUL – FUNCłII SINTACTICE
A. Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
Am intrat în curte după bunicul şi l-am chemat repede afară. Bunicul mi-a zis să-l
las în pace că are de discutat cu omul, apoi i-am explicat că am prins un fir şi şi-a
întrerupt brusc discuŃia cu omul şi a ieşit afară. Iar prietenul meu ştirb şi cu buză de
iepure i-a spus şi bunicului aceeaşi poveste, ceea ce l-a enervat tare. După descrierea
de atunci a prietenului meu, şi-a dat seama că-l cunoaşte pe copilul acela, era fiul
nu-ştiu-cui.
(după Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste)

1. a. Extrage, din textul dat, un adverb:


de timp: ___________________________________________________________
de mod: ___________________________________________________________
de loc: ____________________________________________________________

b. Completează tabelul de mai jos cu câte două adverbe, alese de tine:

adverbe de timp adverbe de mod adverbe de loc

2. Stabileşte valoarea morfologică și funcŃia sintactică ale cuvântului tare (ceea ce


l-a enervat tare). Precizează un sinonim pentru sensul din text al acestui cuvânt, care
să aparŃină aceleiaşi categorii gramaticale.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. a. Precizează felul adverbelor din enunŃul următor, funcŃia sintactică a fiecăruia,


precum şi partea de vorbire pe care o determină.
Am intrat în curte după bunicul şi l-am chemat repede afară.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

b. Construieşte un enunŃ în care două adverbe să determine aceeaşi parte de vorbi-


re. Subliniază adverbele şi indică funcŃiile sintactice pe care le îndeplinesc, în enunŃul
construit de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

116
4. Stabileşte valoarea morfologică și funcŃia sintactică ale cuvântului atunci în
enunŃul: După descrierea de atunci […] şi-a dat seama că-l cunoaşte pe copilul acela.
Precizează valoarea morfologică a cuvântului determinat.
____________________________________________________________________

B. 1. Subliniază adverbele din enunŃurile următoare şi precizează, pentru fiecare,


felul şi funcŃia sintactică.
a. Dacă nu te fereşti, te loveşti de pragul de sus.
____________________________________________________________________
b. Noaptea ne odihnim şi ziua muncim.
____________________________________________________________________
c. Aşchia nu sare departe de trunchi.
____________________________________________________________________
d. Gândeşte bine, înainte de a vorbi prost.
____________________________________________________________________
e. Casa de acolo este cea mai mare.
____________________________________________________________________
f. Omul astăzi este, mâine nu-i.
____________________________________________________________________

2. Construieşte câte un enunŃ în care:


a. adverbul jos să aibă, pe rând, funcŃia sintactică de complement circumstanŃial de
loc şi atribut adverbial.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

b. adverbul mâine să aibă, pe rând, funcŃia sintactică de complement circumstanŃial


de timp şi atribut adverbial.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

c. adverbul bine să aibă, pe rând, funcŃia sintactică de complement circumstanŃial


de mod şi atribut adverbial.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Precizează, pentru fiecare dintre enunŃuri, între paranteze, funcŃia sintactică a ad-
verbelor. Indică, prin săgeŃi, cuvintele determinate.

117
ADVERBUL – EVALUARE
A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutu-
ră puternic din aripi și îndată se umple ograda și livada moșneagului, pe lângă pa-
seri, și de cirezi de vite; iară pe țol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la
soare de-ți lua ochii! Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de
bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l. Atunci, iaca și baba vine nu știu
de unde; și, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap și
plesnea de ciudă.
(Ion Creangă, PunguŃa cu doi bani)

1. Identifică, în text, un adverb fără grad de comparaŃie. Precizează-i funcŃia sintac-


tică. (4p)
____________________________________________________________________

2. În enunŃul Moșneagul […] așterne țolul, adaugă, pe rând: (12p)


a. un adverb de timp, la gradul superlativ absolut;
b. un adverb de loc la gradul comparativ de superioritate;
c. un adverb de mod la gradul pozitiv,
care să determine verbul aşterne. Precizează funcŃia sintactică pentru fiecare dintre
adverbele adăugate.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Numește partea de vorbire din care provine adverbul puternic (Cucoșul atunci se
așază pe țol, scutură puternic din aripi). Indică prin săgeată cuvântul pe care îl deter-
mină în text. (4p)
____________________________________________________________________

4. Precizează valoarea morfologică a cuvântului iute din enunŃul: Moșneagul, iute


ca un prâsnel, așterne țolul. Construieşte un enunŃ în care acelaşi cuvânt să aibă o altă
valoare morfologică. Precizează valoarea, în enunŃul construit de tine, precum şi func-
Ńia sintactică. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Identifică, în text, un adverb de timp. Precizează-i funcŃia sintactică. Alcătuieşte


un enunŃ în care acelaşi cuvânt să aibă altă funcŃie sintactică. Precizeaz-o. (8p)
118
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra valorile de adverb şi de adjectiv ale cuvân-


tului rău. Indică funcŃia sintactică pe care o îndeplineşte în fiecare dintre enunŃuri. (8p)
____________________________________________________________________
_________________________________________________________________

7. Construieşte enunŃuri în care să existe: (16p)


a. un adverb de timp cu funcŃia sintactică de atribut adverbial:
____________________________________________________________________
b. un adverb provenit din adjectiv, cu funcŃia sintactică de complement circumstan-
Ńial de mod:
____________________________________________________________________
c. un adverb de loc, având funcŃia sintactică de atribut adverbial:
____________________________________________________________________
d. un adverb de timp, cu funcŃia de complement circumstanŃial de timp:
____________________________________________________________________

8. Construieşte un text de 8-10 rânduri, în care să relatezi, pe scurt, o întâmplare


hazlie. Foloseşte cel puŃin zece adverbe, de diferite tipuri. Subliniază adverbele. (30p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu.


Punctaj maxim: 100 de puncte.

119
PREPOZIłIA. REGIMUL CAZUAL AL PREPOZIłIEI
1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-
deri false.
a. A / F PrepoziŃia îşi schimbă forma în funcŃie de genul şi numărul părŃii de pro-
poziŃie pe care o precedă.
____________________________________________________________________
b. A / F Toate substantivele precedate de prepoziŃii sunt în cazul acuzativ.
____________________________________________________________________
c. A / F PrepoziŃiile precedă, întotdeauna, un substantiv sau un substitut al acestuia
în cazul vocativ.
____________________________________________________________________
d. A / F PrepoziŃiile pot fi simple sau compuse.
____________________________________________________________________

2. Citeşte enunŃul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:


Boierul puse mâna streaşină deasupra ochilor şi rămase multă vreme cu privirile
pierdute, până departe, în adâncul zării, unde bulgărele de aur se topise, înecând ce-
rul şi pământul.
(după Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă – Boierul Iorga Buhtea)

a. Identifică, în enunŃul dat, prepoziŃiile simple. Precizează rolul lor în construcŃiile


din care fac parte.
____________________________________________________________________

b. Precizează cazul substantivelor privirile şi aur. Construieşte câte un enunŃ în ca-


re aceleaşi substantive să se afle în cazul dativ, precedate de prepoziŃii.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

c. Stabilește cazul substantivului ochilor din primul enunŃ. Indică natura elementu-
lui care, precedând substantivul, impune şi cazul acestuia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

d. Construieşte un enunŃ în care substantivul ochilor să fie în cazul dativ, precedat


de prepoziŃie.
____________________________________________________________________

120
3. Precizează cazul substantivelor în enunŃurile următoare. Subliniază, dacă este
cazul, prepoziŃiile ce precedă substantivele.
a. A reuşit graŃie ajutorului tău./ __________________________________________
b. Merge până la piaŃă./ ________________________________________________
c. Dedesubtul patului este o carte de poveşti./ _______________________________
d. A reuşit, contrar aşteptărilor./ __________________________________________
e. Totul se răsfrânge asupra vinovatului./ ___________________________________

4. Stabileşte valoarea de prepoziŃie sau de adverb a cuvintelor subliniate în enunŃu-


rile de mai jos:
a. Locuieşte dedesubt. / Locuieşte dedesubtul surorii mele.
____________________________________________________________________
b. A privit împrejur cu uimire. / Copiii erau adunaŃi împrejurul profesorului.
____________________________________________________________________
c. Înăuntrul sacului erau jucării şi cărŃi vechi. / Ne-a poftit pe toŃi înăuntru.
____________________________________________________________________

5. Construieşte două enunŃuri în care să foloseşti două substantive precedate de


prepoziŃiile potrivit şi înaintea. Precizează cazul substantivelor în enunŃurile construite
de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Corectează, dacă există, greşelile din enunŃurile următoare:


a. Şi-a pus o căciulă în cap şi a plecat.
____________________________________________________________________
b. Neputând să între în curte, l-a privit după gard.
____________________________________________________________________
c. Speriat, a rămas ascuns dupe uşă.
____________________________________________________________________
d. Mă anunŃase de dinainte că va lipsi la petrecere.
____________________________________________________________________

121
CONJUNCłIA
1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-
deri false:
a. A / F ConjuncŃia este o parte de vorbire flexibilă.
____________________________________________________________________
b. A / F ConjuncŃiile pot fi simple sau compuse.
____________________________________________________________________
c. A / F ConjuncŃiile pot lega doar elemente ale aceleiaşi propoziŃii.
____________________________________________________________________
d. A / F ConjuncŃiile subordonatoare pot lega propoziŃii de acelaşi fel.
____________________________________________________________________

2. Citeşte textele şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:


A. […] Apoi merseră la fântână, băură apă de se răcoriră şi priveau cu nesaŃiu
că se lasă cerul în depărtare pe pământ, şi ar fi dorit să meargă până la sfârşitul pă-
mântului, să vază cerul din apropiere, sau măcar până vor da de locurile acelea unde
pământul este ca piftia.
(Petre Ispirescu, Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte)
B. Feciorii de boieri şi de împăraŃi se sculară târziu, se mai zbenguiră şi apoi ple-
cară; îl ajunseră de pe urmă şi îl întrecură.
(Petre Ispirescu, Ciobanaşul-cel-isteŃ)
C. Nici nu se cuvenea să-l supere, fiindcă dascălul ClăiŃă era un om neobosit... În-
să în cele din urmă tot trebuia să meargă la el, ca să-i mulŃumească pentru învăŃătura
lui HuŃu.
(Ioan Slavici, Budulea Taichii)

a. Identifică, în textele date, două conjuncŃii coordonatoare simple, două conjuncŃii


subordonatoare simple şi două conjuncŃii subordonatoare compuse.
conjuncŃii coordonatoare simple: __________________________________________
conjuncŃii subordonatoare simple: _________________________________________
conjuncŃii subordonatoare compuse: _______________________________________

b. Înlocuieşte conjuncŃia coordonatoare însă din textul C cu o altă conjuncŃie coor-


donatoare, potrivită contextului.
____________________________________________________________________

c. Extrage, din textele propuse, două enunŃuri în care aceeaşi conjuncŃie să lege:
• două elementele ale aceleiaşi propoziŃii:
____________________________________________________________________

122
• două propoziŃii:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

d. Precizează valoarea morfologică a cuvântului de (băură apă de se răcoriră),


precum şi un sinonim potrivit contextului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi cuvânt
să aibă o altă valoare morfologică. Precizeaz-o.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Construieşte:
a. un enunŃ în care două părŃi de propoziŃie coordonate să fie legate prin conjuncŃia
dar. Precizează părŃile de propoziŃie pe care le leagă, precum şi cuvântul determinat.
____________________________________________________________________
b. o frază în care două propoziŃii coordonate să fie legate prin conjuncŃia însă.
____________________________________________________________________
c. o frază în care propoziŃia secundară să fie legată de propoziŃia principală prin
conjuncŃia subordonatoare dacă.
____________________________________________________________________

4. Stabileşte valoarea de conjuncŃie sau de adverb a cuvântului şi în următoarele


enunŃuri.
a. Cum m-a văzut, m-a şi certat. __________________________________________
b. A plecat şi s-a întors foarte repede. ______________________________________

5. Construieşte câte un enunŃ pentru a evidenŃia valoarea de conjuncŃie şi de adverb


pentru cuvântul iar. Precizează, pentru fiecare enunŃ, valoarea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Alege formele corecte şi completează enunŃurile:
a. Iar/ i-ar:
Maria cântă, __________ Andrei pictează.
Nimic nu ________ distrage de la astfel de ocupaŃii.

b. sau/ s-au:
Vii __________ pleci?
__________ întors şi părinŃii?

123
INTERJECłIA – INTERJECłIA PREDICATIVĂ
1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile false:
a. A / F InterjecŃia poate exprima o stare sufletească sau un îndemn.
____________________________________________________________________
b. A / F InterjecŃiile care reproduc (imită) sunete/ zgomote sau strigătul animalelor
se mai numesc şi onomatopee.
____________________________________________________________________
c. A / F InterjecŃia este o parte de propoziŃie.
____________________________________________________________________
d. A / F InterjecŃia poate avea funcŃia sintactică de predicat.
____________________________________________________________________

2. Citeşte textele următoare şi răspunde cerinŃelor formulate:


A. Atunci mezinul se vâră iute în horn […] Asemene cel mijlociu, țuștiu! iute sub
un chersin […]
... Însă cel mare se dă după ușă și – să tragă, să nu tragă? – în sfârșit, trage zăvo-
rul... Când iaca!... ce să vadă? ș-apoi mai are când vedea?... căci lupului îi scăpărau
ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era. Şi, nici una, nici două, haț! pe ied de gât.
(Ion Creangă, Capra cu trei iezi)
B. Eu, grăbit, Ńâşti dincolo într-un picior... alunec şi bâldâbâc în şanŃ. Trandafirii
mei se umplură de mocirlă.
(B. Şt. Delavrancea, De azi şi de demult)

a. Identifică o interjecŃie în primul text şi una în al doilea. Precizează ce exprimă


fiecare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

b. Precizează interjecŃia de la care provine verbul a sfârâi (îi sfârâia gâtlejul de


flămând ce era) și verbul format de la interjecŃia haŃ! (Şi, nici una, nici două, haț! pe
ied de gât).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

c. Precizează valoarea morfologică a cuvântului iaca (Când iaca!... ce să vadă?).


Indică un sinonim potrivit contextului, din aceeaşi clasă gramaticală.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

124
d. Extrage, din textele suport, toate interjecŃiile predicative. Transcrie-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Construieşte patru enunŃuri în care predicatele să fie exprimate prin interjecŃii


predicative.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Te-ai întâlnit cu un prieten într-un loc gălăgios. Reprodu dialogul cu prietenul


tău, inserând cel puŃin patru interjecŃii care să reproducă zgomotele din jur ce vă împi-
edicau aproape în totalitate să vă auziŃi unul pe celălalt (8-10 replici).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

125
NOȚIUNI DE SINTAXĂ (ACTUALIZARE)
Se dă textul:

Copilul începu să asude. […] Începu a se teme că nu va afla prăvălia. Porni înapoi
şi intră într-altă uliŃă. Pe acolo nu fusese încă. Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut paşii,
căci acum lăsa urme adânci în zăpadă.[…]
IoniŃă se opri. Își încorda din nou gândurile. Deodată îi veni în minte că de-a stân-
ga prăvăliei, nu prea departe, era biserica. […] Unde este turnul bisericii? Va căuta
să vadă turnul. […]
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Transcrie, din al doilea paragraf, o propoziție simplă. Precizează-i structura.


____________________________________________________________________

2. Identifică predicatele din primul enunț al textului, stabilind felul acestora. Stabi-
lește tipul enunțului – propoziție sau frază.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Structura: Copilul începu corespunde unei propoziții principale, simple. Trans-


formă propoziția simplă în propoziție dezvoltată, adăugând un atribut și un comple-
ment. Subliniază părțile de propoziție adăugate:
____________________________________________________________________

4. Notează predicatele din fraza: Începu a se teme că nu va afla prăvălia. Transcrie


propoziția secundară, încercuind elementul de relație; precizează valoarea morfologică
a acestuia:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Extrage propoziŃiile secundare din structura: Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut


paşii, căci acum lăsa urme adânci în zăpadă. Transcrie-le. Încercuiește elementele de
relație și stabilește valorile morfologice ale acestora.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Identifică și transcrie o propoziție secundară introdusă prin conjuncția subordo-


natoare simplă că:
____________________________________________________________________

126
7. Transcrie, din primul alineat al textului, o frază alcătuită din propoziții principale
aflate în relație de coordonare copulativă. Copiază enunțul și modifică elementul de
relație, astfel încât să se stabilească, între cele două propoziții principale, un raport de
coordonare prin juxtapunere.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Indică raportul stabilit între propozițiile frazei următoare – Va căuta să vadă tur-
nul. Transcrie elementul de relație, indicând partea de vorbire:
____________________________________________________________________

9. Construiește două fraze alcătuite din două propoziții – una pricipală și cealaltă
secundară, în care raportul de subordonare să fie realizat cu ajutorul conjuncțiilor su-
bordonatoare simple că și să:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

10. Realizează o frază alcătuită din două propoziții, în care propoziția secundară să
fie introdusă printr-o conjuncție subordonatoare compusă – de exemplu – ca să, deoa-
rece, deși, fiindcă, încât etc.:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

11. Alcătuiește o frază compusă din două propoziții principale aflate în relație de
coordonare copulativă. Subliniază elementul de relație folosit.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

12. Transcrie din textul suport doar propozițiile principale. Ai în vedere transfor-
mările ortografice în scrierea propozițiilor. Precizează o consecință a construirii textu-
lui doar din propoziții principale, comparând textul obținut cu cel inițial:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

127
NOłIUNI DE SINTAXĂ. FELUL PROPOZIłIILOR –
DUPĂ STRUCTURĂ, DUPĂ ÎNłELES,
DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI
Se dă textul:

AnuŃa caută cu înfrigurare prin solniŃa agăŃată într-un cui. Nu află ce caută, o ia
din cui, o întoarce cu capul în jos şi o scutură nu pe masă, ci în palmă. Nu se scutură
decât câteva fire de sare. Trece în tindă, caută în oale, intră în cămară, răscoleşte
pretutindeni şi iar vine. Femeia e neliniştită, îngrijorată.
— Măi, IoniŃă, n-ai văzut tu pe undeva sarea?
— E în solniŃă, mamă.
— Nu mai este în solniŃă. S-a isprăvit. […]
Unde a mai văzut el sare? Nu-şi amintește.
— N-am cu ce săra nici mămăliga, nici mâncarea. Ce să fac? […]
— Mă duc să cer împrumut de la vecina, mamă!
— Du-te! Vino repede!
Vecina nu avea. O pusese în fasole şi mămăligă. Nu avea nici cealaltă vecină. […]
— Ştii ce, mamă? […] Mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare.
— Te duci tu?! […] Prin câte hudiŃe treci? Te vei rătăci!
IoniŃă zâmbi.
(după Ion Agîrbiceanu, Întâiul drum)

1. Identifică, în primul alineat al textului, o propoziție simplă, alcătuită din subiect


simplu și predicat nominal. Transcrie propoziția.
____________________________________________________________________

2. Selectează, din text, două propoziții simple alcătuite din subiect simplu și predi-
cat verbal.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Transcrie câte o propoziție enunțiativă propriu-zisă, enunțiativ-exclamativă, inte-


rogativă și interogativ-exclamativă. Pune într-un dreptunghi semnul de punctuație fo-
losit la sfârșitul comunicărilor:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Extrage din text două propoziții negative – dintre care una să fie simplă și cealal-
tă dezvoltată. Transformă-le, apoi, în propoziții afirmative:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
128
5. Structura: o scutură nu pe masă, ci în palmă. este o propoziție afirmativă după
aspectul predicatului, pentru că, deși există adverbul de negație nu, acesta este folosit
pentru negarea unei alte părți de propoziție, respectiv a unui complement. Alcătuiește
trei propoziții afirmative după aspectul predicatului în care să negi subiectul, atributul
și complementul:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Propoziția: S-a isprăvit. este simplă, deşi este alcătuită doar din predicat verbal.
Motivează de ce este considerată propoziție simplă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Precizează părțile de propoziție care compun propoziția dezvoltată: AnuŃa caută


cu înfrigurare prin solniŃa agăŃată într-un cui. Transformă propoziția dezvoltată în
propoziție simplă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Alcătuiește propoziții urmând schemele date:


S.s+P.n. (n.p. multiplu)__________________________________________________
S.m+ P.v ____________________________________________________________
S.s+A+P.v+C _________________________________________________________

9. Realizează o propoziție enunțiativă propriu-zisă, dezvoltată, negativă.


____________________________________________________________________

10. Construiește două propoziții enunțiativ-exclamative care să exprime stări sufle-


tești, raportându-te la mesajul textului suport:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
1. Încercuiește formele corecte ale verbelor folosite în următoarele propoziții
enunțiativ-exclamative:
a. Nu fi obraznic!/ Nu fii obraznic!
b. Să fi ascultător!/ Să fii ascultător!
c. Stabilește-ți drumul!/ Stabileșteți drumul!
2. Notează, la sfârșitul enunțurilor, semnul de punctuație corespunzător:
— Când ajunge tata....
— Nu știu...
— Ce păcat...
129
FRAZA. PROPOZIȚIA REGENTĂ. ELEMENTUL
REGENT. COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA (I)
Se dă textul:

Se învârti încet în jurul lui şi privi în toate părŃile. Nu se vedea mai departe de-o
aruncătură de băŃ, pentru că sus, perdeaua de zăpadă era parcă şi mai deasă.
Începu să asude şi mai tare. […] Porni cu hotărâre pe altă uliŃă şi ajunse într-o
nouă înfundătură. El era singura vietate care se mişca pe drum, alb tot în potopul de
ninsoare care sporea mereu. Oamenii erau prin case, prin grajduri, făceau prin şuri
mestecături de fân şi paie pentru vite. Toată lumea era mulŃumită că ninge, că au scă-
pat de gerul sec. Pacea tainică […] intrase în toŃi. […] Nu era Ńipenie de om, nu zbura
nicio pasăre, nu cucuriga niciun cocoş, nu lătra niciun câine. Numai zăpada cădea în
perdele tot mai dese şi lumina se micşora, deşi încă nici amiază nu era.
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)

1. Transcrie o propoziție și o frază. Precizează care este diferența dintre cele două
tipuri de enunțuri:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Identifică predicatele din fraza următoare: Se învârti încet în jurul lui şi privi în
toate părŃile. Stabilește tipul propozițiilor care alcătuiesc fraza (principale/ secundare).
Indică elementul de relație, precizând valoarea lui morfologică:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează ce tip de raport se stabilește între propozițiile frazei: Porni cu hotărâ-


re pe altă uliŃă şi ajunse într-o nouă înfundătură., precum și modalitățile de realizare:
____________________________________________________________________

4. Transcrie fraza: Oamenii erau prin case, prin grajduri, făceau prin şuri meste-
cături de fân şi paie pentru vite. Identifică predicatele, marchează elementele de rela-
ție, delimitează propozițiile, numerotează-le, apoi precizează felul lor (principale/
secundare), precum și raportul care se stabilește între propozițiile frazei:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

130
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Selectează o frază alcătuită din propoziții principale, negative, aflate în raport de


coordonare prin juxtapunere:
____________________________________________________________________

6. Analizează fraza următoare: Începu să asude şi mai tare. Indică tipul propoziții-
lor, raportul stabilit între ele, elementul de relație, elementul regent, propoziția regentă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Menționează, după analiza frazei, elementul regent și propoziția regentă: Nu se


vedea mai departe de-o aruncătură de băŃ, pentru că sus, perdeaua de zăpadă era
parcă şi mai deasă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Stabilește propozițiile secundare din fraza: Toată lumea era mulŃumită că ninge,
că au scăpat de gerul sec. Indică elementul regent și propoziția regentă pentru propo-
zițiile secundare. Precizează, de asemenea, ce raport se stabilește între propozițiile se-
cundare și cum este el marcat:
____________________________________________________________________

9. Realizează analiza frazei: Numai zăpada cădea în perdele tot mai dese şi lumina
se micşora, deşi încă nici amiază nu era., stabilind tipul propozițiilor, raporturile sta-
bilite, modalităŃile de realizare a acestora, propoziția regentă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

131
FRAZA. PROPOZIłIA REGENTĂ. ELEMENTUL
REGENT. COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA (II)
Se dă textul:

Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-şi chinul în suspinul adânc ce mi
se păruse că ieşise de sub pământ. Am înțeles că acum îl duceau undeva, departe, că-l
luau de lângă toŃi ai lui. Am avut acea presimŃire nedesluşită a despărŃirii ce nu se
poate înlătura, pentru că se naşte odată cu noi. Nu pricepusem tot, dar înŃelesesem
destul. Ca şi când cineva ar fi vrut să mă despartă şi pe mine de mama, am cuprins-o
de gât cu amândouă mâinile şi-am plâns, zguduitor. Era cea dintâi durere a mea.
(după Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)

1. Textul suport este alcătuit din fraze și dintr-o propoziție. Transcrie propoziția:
____________________________________________________________________

2. Stabilește tipul propozițiilor din fraza: Nu pricepusem tot, dar înŃelesesem des-
tul. Indică raportul stabilit între propoziții și modalitatea de realizare. Justifică prezen-
ța virgulei în enunț:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Alcătuiește o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport de co-
ordonare marcat prin conjuncția coordonatoare iar. Atenție la punctuația unei astfel de
fraze!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Stabilește elementul regent al propozițiilor secundare din fraza: Am înțeles că


acum îl duceau undeva, departe, că-l luau de lângă toŃi ai lui. Indică statutul propozi-
ției care conține elementul regent:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Analizează fraza: Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-şi chinul în
suspinul adânc ce mi se păruse că ieşise de sub pământ. Identifică predicatele, ele-
mentele de relație, tipul propozițiilor, elementele regente. Formulează o observație
legată de propozițiile regente:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

132
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Transcrie o frază din text care să ilustreze observația legată de propozițiile re-
gente, formulată la exercițiul anterior:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Realizează analiza frazei: Ca şi când cineva ar fi vrut să mă despartă şi pe mine


de mama, am cuprins-o de gât cu amândouă mâinile şi-am plâns, zguduitor. Extrage
propozițiile secundare, precizându-le propozițiile regente. Observă poziția propoziții-
lor secundare față de regentele lor. Formulează o observație în acest sens:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Alcătuiește o frază compusă din trei propoziții – una principală și două secunda-
re. Plasează propozițiile secundare înainte și după propoziția principală, regenta
amândurora:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Construiește o frază urmând schema de mai jos, atât propozițiile principale, cât
și cele secundare aflându-se în raport de coordonare prin juxtapunere:
1. P.P.
2. P.P.
3. P.S. (2)
4. P. S (2)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

133
NOȚIUNI DE SINTAXĂ. EVALUARE
Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde corect cerințelor formulate:

De la acest moş Ilie am auzit cea dintâi istorisire de vânătoare şi cu acest prilej
m-am încredinŃat că mama nu poate să preŃuiască cum se cuvine asemenea lucruri
minunate. Am avut atuncea pentru ea sentimente obscure de duşmănie. […]
Eu aşteptam o minunată poveste vânătorească. Asta a fost prima.
― Unde s-a-ntâmplat, moş Ilie?
(după Mihail Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană)

1. (4p) Încercuiește varianta de răspuns corectă:


A. Enunțurile care constituie textul suport sunt:
a. numai propoziții;
b. propoziții și fraze;
c. numai fraze.
B. Enunțul: Asta a fost prima. este:
a. o propoziție dezvoltată, afirmativă;
b. o propoziție simplă, negativă;
c. o frază alcătuită dintr-o propoziție principală și una secundară;
d. o propoziție simplă, afirmativă.

2. (6p) Selectează o propoziție enunțiativă propriu-zisă și una interogativă:


____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. (6p) Identifică o propoziție enunțiativă propriu-zisă, afirmativă, dezvoltată.


Transformă, apoi, propoziția dezvoltată în propoziție simplă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. (8p) Construiește o propoziție enunțiativă propriu-zisă, dezvoltată, negativă și o


propoziție enunțiativ-exclamativă, dezvoltată, afirmativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Realizează analiza frazei: De la acest moş Ilie am auzit cea dintâi istorisire de
vânătoare şi cu acest prilej m-am încredinŃat că mama nu poate să preŃuiască cum se
cuvine asemenea lucruri minunate., având în vedere următoarele aspecte:
a. (8p) sublinierea predicatelor;

134
b. (4p) delimitarea propozițiilor;
c. (8p) stabilirea felului propozițiilor (principale, secundare).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. (4p) marcarea elementelor de relație;
e. (6p) stabilirea raporturilor între propoziții;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
f. (8p) identificarea elementelor regente, precum și a propozițiilor regente.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. (10p) Construiește o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport
de coordonare copulativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. (18p) Realizează o frază alcătuită din trei propoziții: o propoziție principală – re-
genta unei propoziții secundare și două propoziții secundare, dintre care una să fie re-
genta celeilalte. În fraza alcătuită de tine, subliniază predicatele, delimitează
propozițiile, marchează elementele de relație și relația cu propoziția regentă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Din oficiu se acordă 10 puncte.


Nota se obține prin adunarea punctajului și împărțirea acestuia la 10.

135
SINTAXA PROPOZIłIEI (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
Ninsoarea a încetat. Cerul s-a înseninat. Gerul lipea degetele pe clanŃa de fier a uşii.
Numai fetiŃele purtau cizmuliŃe. Intrau curând în casă, tropotind din cizmuliŃele tivite,
sus, cu piele roşie. Cerul se înălŃase tare deasupra satului. Din hornurile ieşite prin
acoperişurile albe, se înălŃau suluri drepte de fum. Nu mişca nimic în văzduh. Vânturile
spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte. Ele stăpâneau cerul și pământul.
Nicio mişcare nu era pe uliŃi. Satul era pustiu, aruncat şi încremenit în groaza asta
de o putere nefirească.
Apoi frigul aspru se slobozi binişor. Oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şo-
proanelor, începură umbletul.
(după Ion Agârbiceanu, La săniuş)

1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, încercuind A – adevărat


sau F – fals:
a. A / F – Propoziția: Ninsoarea a încetat. – are predicat nominal.
b. A / F – Enunțul: Oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şoproanelor, începu-
ră umbletul. este o frază, pentru că are două predicate – scoțând și începură.
c. A / F – În enunțul: Vânturile spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte.
există un singur predicat, deși se află două verbe predicative.

2. Realizează, prin săgeți, corespondența între afirmațiile următoare.


În propoziția: Gerul lipea degetele pe clanŃa de fier a uşii., cuvintele au următoare-
le valori sintactice:
gerul atribut în cazul genitiv
lipea complemet în cazul acuzativ
degetele predicat verbal
pe clanța subiect simplu
de fier complement în cazul acuzativ (cu prepoziție)
a ușii atribut în cazul acuzativ

3. Transcrie un predicat verbal exprimat prin verb predicativ și un predicat nomi-


nal. Pentru predicatul nominal, indică structura:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Indică subiectul propoziției: Ele stăpâneau cerul și pământul., precizând prin ce


parte de vorbire se exprimă. Alcătuiește, apoi, patru propoziții în care subiectele sim-
ple să fie exprimate prin substantiv propriu, pronume personal de politețe, numeral
cardinal și prin numeral ordinal.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

136
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Analizează propozițiile următoare pentru a indica subiectele acestora: Numai fe-


tițele purtau cizmulițe. Intrau curând în casă tropotind din cizmulițele tivite sus, cu
piele roșie. Precizează ce alt tip de subiect mai există în afara celor identificate în pro-
pozițiile date și alcătuiește un enunț pentru a ilustra acel tip de subiect.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Stabilește cuvântul cu funcție de atribut din contextul: Oamenii, scoŃând săniile


de sub adăpostul şoproanelor, începură umbletul. Precizează valoarea morfologică și
cazul acestuia. Alcătuiește o propoziție în care să folosești același cuvânt identificat cu
funcție de atribut, dar în alt caz față de cel din text. Precizează cazul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Copiază propozițiile în care se află verbul a fi. Precizează valorile morfologice


cu care este folosit verbul în propozițiile din text. Selectează predicatele și indică tipul
lor. Alcătuiește un enunț în care să folosești verbul a fi cu altă valoare morfologică.
Notează, între paranteze, valoarea verbului în enunțul creat de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Alcătuiește o propoziție în care să existe, pe lângă alte părți de propoziție, două


atribute exprimate prin adjectiv propriu-zis și prin substantiv. Precizează, pentru fieca-
re dintre atributele create, cazul părții de vorbire.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Realizează acordul subiectului cu predicatul, notând forma corectă a verbe-
lor indicate între paranteze
1. Vânturile și frigul ............... oamenii în casă. (a ține – mod indicativ, timp
prezent)
2. Eu și câinele ..................... la gura sobei. (a sta – mod indicativ, timp pre-
zent)
3. Voi și ei ...................... ninsoarea. (a prefera – mod indicativ, timp pre-
zent)
4. Omul sau animalul ............................ de frig? (a se teme – mod indicativ,
timp prezent)
137
SINTAXA PROPOZIłIEI.

PREDICATUL. PREDICATUL VERBAL


ȘI PREDICATUL NOMINAL
Se dă textul:

Pământul devenea mai întins şi mai negru. Pietre erau peste tot. Fiecare petic de
pământ semăna cu alt petic. […]
În jurul meu simŃeam un freamăt. Pământul răsuflând, fremătând, parcă voia să-mi
vorbească. „Fâș! Fâș!”
Mireasma acelei seri de vară se strânsese acolo, în jurul meu, toată. Coborau ste-
lele pentru a ocroti plantele şi gâzele părăsite. Adierea aceea catifelată şi sigură era
poate răsuflarea cu care voiau să le acopere, să le ferească de răcoarea nopŃii. […]
Pe umeri, prin păr, pe rotunjimea obrajilor, am simŃit o tremurare de aer mângâietoa-
re, am auzit şoapte. […] Cuvintele erau vătuite, fără răsunet, fără ecou, dar grave,
clare. Parcă cineva le-ar fi scris.
Printre buruieni se iviră o mulŃime de puncte strălucitoare. S-ar fi spus că cerul şi
stelele se oglindesc pe pământ, ca într-o apă. Luminițele erau licurici, firimituri ca de
sidef, diamante sau numai bucăŃele de sticlă, sau poate stele de căzut și de prefăcut.
Gândește-te la această destrămare dulce, la această încătuşare plăcută!
(după Cella Serghi, Miruna)
1. Încercuiește răspunsul corect.
Seria de verbe predicative care îndeplinesc funcția de predicat verbal este:
a. devenea, erau (peste tot), semăna, simțeam;
b. răsuflând, voia, să-(mi) vorbească, se strânsese;
c. coborau, a ocroti, voiau, să acopere;
d. să ferească, am simțit, ar fi scris, se iviră;
e. am auzit, se oglindesc, gândește-te, de căzut.

2. Elimină, din seriile de verbe incorecte din perspectiva cerinței formulate la exer-
cițiul anterior, pe acelea care nu se încadrează. Precizează motivul pentru care nu se
încadrează verbelor cu funcție de predicat verbal:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Selectează, din text, patru predicate verbale exprimate prin verbe la moduri pre-
dicative diferite. Precizează, între paranteze, modurile verbelor selectate:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

138
4. Transcrie două propoziții care au predicate nominale construite cu verbe copula-
tive diferite. Subliniază predicatele:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Identifică predicatul din enunțul următor: Luminițele erau licurici, firimituri ca


de sidef, diamante sau numai bucăŃele de sticlă, sau poate stele de căzut și de prefă-
cut. Stabilește tipul lui.
____________________________________________________________________

6. Selectează o structură din text în care predicatul verbal se exprimă prin interjec-
ție predicativă. Alcătuiește, apoi, un alt enunț în care predicatul să fie exprimat prin
interjecție predicativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Stabilește valoarea morfologică a verbului a fi din structura – Pietre erau peste


tot. Indică predicatul și felul acestuia. Realizează, apoi, două propoziții în care verbul
a fi să aibă alte valori, precizând predicatele și tipul acestora.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Alcătuiește propoziții în care predicatele nominale să fie exprimate prin verbele


copulative a fi sau a deveni, iar numele predicativ – simplu și multiplu – să fie expri-
mat prin toate părțile de vorbire cu rol de substitut al substantivului. Precizează, între
paranteze, părțile de vorbire prin care se exprimă numele predicative construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

9. Numește părțile de vorbire prin care se exprimă numele predicativ din propozi-
ția: Cuvintele erau vătuite, fără răsunet, fără ecou, dar grave, clare. Indică un motiv
pentru care autorul textului a optat pentru o astfel de construcție. Rescrie enunțul, în-
locuind părțile de vorbire, astfel încât numele predicativ să fie exprimat prin cuvinte
cu aceeași valoare morfologică. Precizează o consecință a unei astfel de transformări.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

139
SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT ȘI SUBIECTUL
NEEXPRIMAT (SUBÎNłELES ȘI INCLUS)
Se dă textul:

Pescarul e un vânător. […] Ascult deci cu plăcere nişte minunate isprăvi din trecu-
te vremi. Mi le istoriseşte cu tact şi cu blândeŃă bătrânul meu tovarăş. Şi iluzia ador-
mită deodată se deşteaptă . […]
Peşti mai mici, somotei şi mrenuŃe* cad destul de obişnuit în cârlig. Însă pescarul
aşteaptă să i se zbată inima când a dat semn peştele cel mare de un kilogram, ori de
două, care bate unda* cu coada, se repede în adâncuri, luptă cu putere în elementul
lui şi isprăveşte prin a se supune, urmând obosit spre mal firul subŃire şi întins. […]
Grijile, preocupările, supărările şi durerile adorm. Te-ai apropiat de natura eter-
nă, care te-a luat în stăpânirea ei şi te ocroteşte ca o mamă. Ceru-i curat, soare-le-i
strălucit şi salcia-i prietinoasă. Un cuc întârziat cântă pe celălalt Ńărm, într-un plop.
Săgetează rândunele pe deasupra luciului. Libelule scânteiază pe oglinda apei.
(după Mihail Sadoveanu, ÎmpărăŃia apelor)
*somotei şi mrenuŃe – specii de peşti de dimensiuni mici;
*undă – val.

1. Identifică subiectul din propoziția: Grijile, preocupările, supărările şi durerile


adorm. Stabilește tipul lui. Precizează prin ce parte de vorbire se exprimă. Justifică
folosirea virgulei și a conjuncției copulative și în acest context.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Extrage o propoziție dezvoltată din text, al cărei subiect exprimat este multiplu.
Subliniază elementele care compun subiectul, precizând valoarea morfologică și cazul
acestora.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează tipul de subiect din propoziția: Ascult deci cu plăcere nişte minunate
isprăvi din trecute vremi.
____________________________________________________________________

4. Identifică predicatele aflate în enunțul de mai jos, pentru a stabili numărul pro-
pozițiilor și subliniază-le. Delimitează propozițiile și, pentru fiecare în parte, identifică
subiectul, stabilind felul acestuia. Te-ai apropiat de natura eternă, care te-a luat în
stăpânirea ei şi te ocroteşte ca o mamă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
140
5. Găsește subiectele din enunțurile următoare. Subliniază-le. Stabilește felul lor.
Observă poziția subiectului față de predicat și formulează o observație în acest sens.
Construiește, apoi, patru propoziții, în care să valorifici observația legată de poziția
subiectului fața de predicatul unei propoziții.
Mi le istoriseşte cu tact şi cu blândeŃă bătrânul meu tovarăş.
Un cuc întârziat cântă pe celălalt Ńărm, într-un plop.
Săgetează rândunele pe deasupra luciului.
Libelule scânteiază pe oglinda apei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Subliniază subiectul propoziției: Pescarul e un vânător. Precizează tipul subiec-


tului, valoarea morfologică a cuvântului prin care se exprimă, precum și cazul în care
se află. Folosește toți substituții învățați ai părții de vorbire prin care se exprimă su-
biectul, păstrând aceeași structură a propoziției date. Indică, în fiecare caz, partea de
vorbire folosită pentru substituire. Notează o consecință a substituirii, din perspectiva
înțelegerii mesajului transmis.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Construiește enunțuri pentru a valorifica următoarele scheme:


a. S.m./ pronume personale + P.n;
____________________________________________________________________
b. S.s/ numeral ordinal + P.v + C. + A.;
____________________________________________________________________
c. S.s/ neexprimat (inclus) + P.v. + C.;
____________________________________________________________________
d. S.s/ neexprimat (subînțeles) + P.n.
____________________________________________________________________

141
ACORDUL SUBIECTULUI
CU PREDICATUL
1. Completează spațiile punctate cu formele potrivite ale verbelor pentru a realiza
acordul predicatului cu subiectul:
a. Eu și el .............................. cu plăcere în vacanță la bunici. (a merge, indicativ,
prezent)
b. Bobocul, puiul de găină ................................. încă firele de iarbă (a rupe, indica-
tiv, imperfect, formă negativă)
c. O parte dintre elevii clasei ................................. tema pentru acasă. (a face, indi-
cativ, perfect compus, formă negativă)
d. Oricine dintre noi .............................. greși. (a putea, indicativ, prezent)
e. Nu nepoții, ci doar bunicul ........................ ziarul. (a citi, indicativ, prezent)
f. Mama sau tata ........................ vacanțele. (a plănui, indicativ, viitor I)
g. Tu și ea ........................ deseori în vizită. (a veni, indicativ, prezent)

2. Transformă subiectele multiple ale enunțurilor următoare în subiecte simple,


păstrând doar primul dintre cuvintele componente. Scrie propoziția, folosind subiectul
simplu și realizând modificările necesare în cazul formei verbului prin care se exprimă
predicatul:
a. Cerul şi stelele se oglindesc pe pământ.
____________________________________________________________________

b. Zumzetul, viaŃa, taina pământului erau de nepătruns.


____________________________________________________________________
c. PortiŃa, gardurile, şurile, şoproanele se ascundeau sub învălişul greu de omăt.
____________________________________________________________________
d. Fluturele și libelula sunt privite cu admirație.
____________________________________________________________________

3. a. Notează forma corectă a verbelor a se povesti, a se descrie, a se auzi sau a se


vedea, la indicativ prezent, persoana a treia, număr plural, alternându-le în funcție de
context.
Legendele ..............................la gura sobei.
Veștile ................. la radio.
În depărtare ........................ norii plumburii.
Nu toate trăsăturile chipului ...................în cuvinte.
b. Scrie enunțurile de la punctul a. al exercițiului, înlocuind verbele folosite la mo-
dul indicativ, timp prezent, cu formele corespunzătoare modului indicativ, timp imper-
fect, persoana a treia, numărul plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
142
5. Alcătuiește câte două enunțuri în care să folosești verbele a se vedea și a se în-
chide, la modul indicativ, timp perfect compus, persoana a treia, număr plural, reali-
zând acordul subiectului exprimat cu predicatul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Construiește enunțuri în care, folosind verbele la formele indicate, să realizezi


acordul subiectului cu predicatul. Subliniază subiectul cu o linie și predicatele cu două
linii.
a. indicativ, timp prezent, persoana a treia, număr singular și plural
a lucra ___________________________________________________________
___________________________________________________________
a conduce ___________________________________________________________
___________________________________________________________
a lua ___________________________________________________________
___________________________________________________________
a crea ___________________________________________________________
___________________________________________________________
a agrea ___________________________________________________________
___________________________________________________________
a alege ___________________________________________________________

b. condițional-optativ, timp prezent, persona a treia, număr singular și plural


a lua _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
a agrea _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
a înnoi _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
a crea _____________________________________________________________
_____________________________________________________________

7. Corectează greșelile care apar în propozițiile următoare, scriind forma corectă în


cadrul enunțului complet:
O mulțime de insecte au distrus culturile. ___________________________________
Stolul de cocori au zburat. _______________________________________________
Nici copilul, nici părintele n-au înțeles. _____________________________________
Mă doare ochii. _______________________________________________________
Îmi ajunge exercițiile acestea. ____________________________________________
Cine au înțeles? _______________________________________________________

143
SUBIECTUL ȘI PREDICATUL – EVALUARE
Se dă textul:

În cutia cu pălării vechi sta un urs, de catifea. Dacă nu era galben ca floarea-
soarelui, el ar fi fost fioros și podul întreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam în pod doi
berbeci năpârliți, trei vaci fără picioare și un armăsar, care sta în pod fiindcă era de
lemn și vopsit cu pensula verde. Dar ursul era galben și culoarea asta micșorează
seriozitatea lucrurilor, nu sperie pe nimeni și au luat-o florile pentru ele. Şi mai avea
ursul doi ochi de sticlă, care se uitau drept în tavan. Domnișoara cusătoreasă îmbră-
când ursul, din șase petice croite frumos, cred că s-a înșelat când a trebuit să-i puie și
ochii, greșind cutia ochilor de urs și luând dintr-altă cutie doi ochi de porumbel. Un
urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bunătate.
Ursul stătuse jos, în casă, doi ani întregi, și devenise atât de stricător, încât am
fost nevoit să-l pun deoparte, în singurătate, și el s-a trezit în cutia de pălării, numai
după ce începusem zadarnic fel de fel de mijloace de îndreptare. (...)
(după Tudor Arghezi, Hoțul)

1. (16p) Subliniază subiectele și predicatele din primele două enunțuri ale textului.
Indică felul lor și precizează părțile de vorbire prin care se exprimă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. (19p) Pe baza enunțului: Aveam în pod doi berbeci năpârliți, trei vaci fără pi-
cioare și un armăsar, care sta în pod fiindcă era de lemn și vopsit cu pensula verde.
a. Subliniază predicatele, stabilind numărul propozițiilor. Delimitează propozițiile.
b. Stabilește tipul de predicat, indicând partea de vorbire prin care se exprimă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. indică subiectul fiecărei propoziții, precizând tipul acestuia și partea de vorbire
prin care se exprimă:
____________________________________________________________________

144
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. (20p) Structura – Un urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bu-
nătate., conține două propoziții al căror subiect simplu este exprimat prin același cu-
vânt, substantivul comun urs. Realizează înlocuirea substantivului comun cu rol de
subiect simplu din al doilea enunț cu părțile de vorbire care au rol de substituți ai sub-
stantivului. Scrie enunțurile, luând în calcul posibilitatea unor modificări ce pot inter-
veni față de structura inițială a propoziției:
pronume personal ______________________________________________________
pronume posesiv _______________________________________________________
pronume demonstrativ __________________________________________________
numeral cardinal cu valoare substantivală ___________________________________
numeral ordinal cu valoare substantivală ____________________________________

4. (24p) Subliniază subiectele și predicatele din ultimul paragraf al textului. Scrie


paragraful, astfel încât să treci toate subiectele identificate la numărul plural. Realizea-
ză acordul subiectelor cu predicatele corespunzătoare, păstrând modul și timpul verbe-
lor din text.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. (16p) Alcătuiește patru propoziții despre un urs de jucărie, urmând următoarele


scheme. În structura predicatelor nominale, folosește verbe copulative diferite. Subli-
niază-le.
S.s. + P.v. ____________________________________________________________
S.m.+ P.v. ____________________________________________________________
S.s. + P.n _____________________________________________________________
S.s. + P.n. ____________________________________________________________

Din oficiu se acordă 10 puncte.


Nota se obține prin adunarea punctajului și împărțirea acestuia la 10.

145
ATRIBUTUL (ACTUALIZARE)
Se dă textul:

În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit; numai poiana ve-
ghează cu ochiul ei de foc. Câteodată, prin cununile întunecate […], vine o şoaptă
plină de mâhnire de departe, cine ştie de unde, apoi trece înainte, se mistuieşte în
noaptea frunzişurilor. În răstimpul de linişte, izvorăşte din adâncuri plângerea singu-
ratică şi duioasă a buhnei*, ca o chemare omenească; apoi o tresărire de-abia simŃi-
tă, o fâlfâire de aripi, un fior depărtat de frunzişuri. În ierburile umede […] porneşte
cârâitul înăbuşit al unui cristel*; după un răstimp o prepeliŃă Ńipă mai departe, alta
răspunde aproape de noi; un liliac trece ca un fulger negru prin roata rumănă* a lu-
minii. Adâncă, tăcerea se întinde iar; greierii Ńârâie monoton în liniştea mare; îngâ-
narea lor tristă izvorăşte din negura veacurilor. Şi iar vine o şoaptă plină de
mâhnire,de departe, pe cununile frunzişurilor, şi bătrânul codru oftează.
(după M. Sadoveanu, Cântecul de dragoste)
*buhna – s.c. – bufniță;
*cristel – s.c. – o pasăre puțin mai mare decât prepelița;
*rumănă – adj. – variantă a cuvântului rumen (rumenă) – roșiatică.

1. Încercuiește A (adevărat) sau F (fals), pentru a arăta valoarea de adevăr a urmă-


toarelor afirmații:
a. A / F – În propoziția: În ierburile umede […] porneşte cârâitul înăbuşit al unui
cristel., toate atributele sunt exprimate prin adjective propriu-zise.
b. A / F – Toate atributele din propoziția: un liliac trece ca un fulger negru prin
roata rumănă a luminii. determină substantive comune.
c. A / F – Propoziția: Şi iar vine o şoaptă plină de mâhnire,de departe, pe cununile
frunzişurilor. conține două atribute exprimate prin substantive comune.
d. A / F – Atributele din propoziția: îngânarea lor tristă izvorăşte din negura vea-
curilor. sunt exprimate, toate, prin părți de vorbire în cazul genitiv.

2. Realizează, prin săgeți, corespondența parte de propoziție – atribut/ parte de vor-


bire, valorificând enunțul: În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul
adormit.
lină adjectiv propriu-zis, caz nominativ;
de vară adjectiv propriu-zis, caz acuzativ;
slab adjectiv provenit din verb la participiu, caz acuzativ;
adormit substantiv comun, caz acuzativ.

3. Extrage din text câte un atribut exprimat prin:


a. substantiv comun ____________________________________________________
b. pronume personal ____________________________________________________
c. adjectiv propriu-zis ___________________________________________________
d. adjectiv provenit din verb la participiu ____________________________________

146
4. Extrage, din propozițiile subliniate în text, numai atributele exprimate prin sub-
stantive în cazul genitiv:
____________________________________________________________________
5. Transcrie două propoziții din text, în care atributele exprimate prin adjective să
fie plasate înainte și după elementul regent. Subliniază-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Identifică atributele din structura: numai poiana veghează cu ochiul ei de foc.,
precizând partea de vorbire prin care se exprimă și cazul:
____________________________________________________________________
7. Indică valoarea morfologică și funcția sintactică ale cuvântului bătrânul din sec-
vența: bătrânul codru oftează. Motivează prezența articolului hotărât în componența
cuvântului. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul bătrânul cu altă valoare
morfologică, dar cu aceeași funcție sintactică precum în enunțul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Stabilește valoarea morfologică și funcția sintactică ale cuvântului monoton din
propoziția: greierii Ńârâie monoton în liniştea mare. Alcătuiește o propoziție în care să
folosești cuvântul monoton cu valoare de adjectiv propriu-zis, cu funcție de atribut.
Precizează cazul adjectivului în propoziția alcătuită de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. În propoziția: În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit,
adjectivul propriu-zis slab îndeplinește funcția de atribut și este în cazul nominativ,
cazul substantivului determinat, un susur. Alcătuiește patru propoziții în care să folo-
sești adjectivul slab, în cazurile nominativ, acuzativ, dativ, genitiv. Atenție la acordul
adjectivului cu substantivul!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Taie varianta incorectă, astfel încât să obții un enunț corect:
1. Nori suri/ surii împânzesc ținutul.
2. Aurii/ Auriii struguri s-au copt.
3. Negri/ Negrii corbi alungă rândunelele.
4. Cerul este acoperit de plumburiii/ plumburii nori.
5. Steluțe argintii/ argintiii se aprind pe cer.
6. Numele floarea-soarelui/ florii-soarelui este legat de o legendă.
7. Gustul perelor galben-aurii/ galbene-aurii îmi aduce aminte de copilărie.

147
ATRIBUTUL ADJECTIVAL
Se dă textul:
Brazii suri și neclintiți, cu trunchiuri netede și goale se ridicau până la înălțimi
uluitoare și amețitoare; iar din bolta ciuruită de umbra neagră-verde, alcătuită de
crengile lor îmbrățișate sus de tot, ca prin o sită deasă, se cerneau în liniștea largă a
pădurilor, picături de cer albastru. Fulgii aceia nestatornici de lumină aurie cădeau
peste ființa mea de pretutindeni. Privirea atrasă de adâncimea acestei păduri dese
descoperea un zid de umbră depărtat; ai fi zis că te afli sub o imensă boltă de templu
sprijinită de coloane nenumărate, din înălțimea căreia cu greu mai străbătea înlăun-
tru lumina cerului. Peste creștetul înalt al brazilor luneca vântul ca un râu nevăzut.
Tăindu-se în frunza lor ascuțită, trimitea până în depărtare tânguioase și prelungi
glasuri de orgă.
(după Calistrat Hogaș, În munții Neamțului)

1. Notează, în dreptul fiecărui atribut exprimat prin adjectiv (propriu-zis sau prove-
nit din verb la participiu), extras din prima propoziție a textului, substantivul determi-
nat, precum și cazul acestuia:
suri _____________________________ neclintiți _________________________
netede ___________________________ goale ____________________________
uluitoare _________________________ amețitoare ________________________

2. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri, încercuind A (adevărat)


sau F (fals):
a. A / F – În prima propoziție a textului toate atributele adjectivale sunt exprimate
prin adjective aflate în cazul nominativ.
b. A / F – Toate atributele din primul enunț al textului sunt atribute adjectivale,
pentru că sunt exprimate prin adjective propriu-zise sau provenite din verbe la partici-
piu.
c. A / F – Fiecare dintre substantivele comune din prima propoziție a textului este
element regent pentru câte două atribute adjectivale.
d. A / F – Primele două și ultimele două atribute adjectivale din prima propoziție a
textului sunt exprimate prin adjective propriu-zise.

3. Precizează care este substantivul determinat de atributul adjectival depărtat din


propoziția: Privirea atrasă de adâncimea acestei păduri dese descoperea un zid de
umbră depărtat.
____________________________________________________________________

4. Adaugă fiecărui substantiv comun din propoziția: Fulgii aceia nestatornici de


lumină aurie cădeau peste ființa mea de pretutindeni. încă un atribut adjectival, pe
care îl consideri potrivit în context. Subliniază atributele adăugate de tine. Atenție la
ortografie și la punctuație!
148
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Extrage atributele adjectivale din propoziția: Privirea atrasă de adâncimea aces-


tei păduri dese descoperea un zid de umbră depărtat; precizând, în dreptul fiecăruia,
valoarea morfologică și cazul:
____________________________________________________________________

6. Identifică atributele adjectivale exprimate prin adjective pronominale din propo-


ziția: Fulgii aceia nestatornici de lumină aurie cădeau peste ființa mea de pretutin-
deni. Precizează tipul adjectivelor pronominale, precum și cazul fiecăruia.
____________________________________________________________________

7. Alcătuiește patru propoziții în care atributele adjectivale să fie exprimate prin


adjective pronominale demonstrative în cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ.
Subliniază aceste atribute.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Creează propoziții pentru a valorifica, cu funcție de atribut adjectival, toate for-


mele adjectivului pronominal posesiv provenit din pronumele posesiv, persoana a II-a,
număr singular și plural.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Taie cu o linie formele greșite, pentru a obține enunțuri corecte:
1. Lucrarea unei colege a/ ale mele a fost premiată la concurs.
2. Copilul și părinții, în activitățile sale/ lor îmbină, în egală măsură, educa-
ția și divertismentul.
3. I-am împrumutat cartea aceleiași/ aceleeași colege.
4. I-am dat băiatului acela/ aceluia o pasă bună.
5. Părinții fetei aceleia/ aceea nu au participat la serbarea școlară.
6. Frații voștrii/ voștri au urmat aceeași/aceiași școală gimnazială.
149
ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL
Se dă textul:

... A doua zi, […] când porțile ce străjuiau intrarea din câmp în ograda Floricăi se
închiseră, eu și Pisicuța apucarăm drumul muntelui... mi se păru că ceva ascuțit mă
înțeapă în suflet, lăsând în urmă râsul Magdei, seriozitatea Floricăi și stângăciile lui
Georges.[…]
Mersesem trei ceasuri fără oprire și atât eu cât și Pisicuța simțeam nevoie de
odihnă. […] Mă hotărâi a petrece ceasurile de odihnă […] în umbra adâncă de pe
malul Bistriței. […]
Ca prin o sită deasă, se cerneau, în liniștea largă a pădurilor, picături de cer al-
bastru. Fulgi nestatornici de lumină aurie cădeau peste mine de pretutindeni. Privirea
îmi fu atrasă de adâncimea pădurii dese, ce părea un zid de umbră depărtat; ai fi zis
că te afli sub o imensă boltă de templu sprijinită de coloane nenumărate, din înălți-
mea căreia cu greu mai străbătea înlăuntru lumina cerului. Peste creștetul înalt al
brazilor luneca vântul ca un râu nevăzut. Tăindu-se în frunza ascuțită, trimitea până
în depărtare glasuri tânguioase, triste, de orgă.
(după Calistrat Hogaș, În munții Neamțului)

1. Selectează atributele substantivale exprimate prin substantive proprii, precizând


cazul acestora:
____________________________________________________________________

2. Transcrie atributele substantivale din propoziția: ca prin o sită deasă se cerneau


în liniștea largă a pădurilor picături de cer albastru.
____________________________________________________________________

3. Precizează cazul atributelor substantivale din enunțul: Privirea atrasă de adân-


cimea pădurii părea un zid de umbră depărtat;. Pentru fiecare dintre atributele sub-
stantivale, indică substantivul determinat:
____________________________________________________________________

4. Identifică atributele substantivale din ultimele două propoziții ale textului, preci-
zând cazurile acestora:
____________________________________________________________________

5. În enunțul: Fulgi nestatornici de lumină aurie cădeau peste mine de pretutin-


deni., substantivul (de) lumină este atribut substantival, exprimat prin substantiv în
cazul acuzativ însoțit de prepoziție. Rescrie enunțul, cu toate modificările care se im-
pun, astfel încât substantivul lumină să fie atribut substantival în cazul genitiv.
____________________________________________________________________
150
6. Înlocuiește atributele adjectivale din propoziția: Tăindu-se în frunza ascuțită, trimi-
tea până în depărtare glasuri tânguioase, triste, de orgă. cu atribute substantivale expri-
mate prin substantive comune însoțite de prepoziții. Substantive folosite fac parte din
aceeași familie lexicală cu a adjectivelor înlocuite. Subliniază atributele substantivale.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Alcătuiește două enunțuri, astfel încât substantivul frunza să fie atribut în cazul
acuzativ și în cazul genitiv:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Folosește substantivele proprii Pisicuța și Georges în enunțuri, pentru a ilustra


funcția sintactică de atribut substantival în cazurile acuzativ și genitiv:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Rescrie enunțurile, corectând toate greșelile:
1. Frunzele stejarilor, fagilor și mestecenilor au început să se înngălbenească.
_____________________________________________________________
2. Culoarea ouălelor păsărilor poate fi diferită.
_____________________________________________________________

3. Ochelarii bunicei au ramele auriii.


_____________________________________________________________
4. Nu te rezema de cadrul ușei!
_____________________________________________________________
5. Tocul ferestrii proaspete vopsită nu s-a uscat încă.
_____________________________________________________________
6. Culoarea flori înflorită este roșu.
_____________________________________________________________
7. Înălțimea blocul-turnului mi se pare impresionantă.
_____________________________________________________________
8. Încadrarea în pagină a flori-soarelui desenată o scoate în evidență.
_____________________________________________________________
9. Ideile lui Elena au fost puse în aplicare.
_____________________________________________________________

151
ATRIBUTUL PRONOMINAL.
ATRIBUTUL ADVERBIAL
Se dă textul:

Soarele scăpăta spre apus şi umbra lungă a muntelui […] înainta încet pe valea de
dincolo, înspre munŃii dimpotrivă, trăgând pe pământ o nesfârşită şi capriŃioasă linie.
Dâra ei frântă părea tivită cu lumină. Peste înălŃimile din împrejur, frământate de văi
adânci, […] se întindea feeric şi fără sfârşit o reŃea imensă şi fin Ńesută din flăcările
roşietice ale apusului. Urmele acestuia se risipeau. Un vânt alene legăna molatic coa-
mele despletite şi plângătoare ale mesteacănilor blonzi. Trunchiurile lor păreau de ar-
gint. În iarba înaltă şi de un verde gingaş, suflarea lui săpa unde agale şi înflorite.
(după Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)

1. Identifică atributul pronominal din propoziția: Dâra ei frântă părea tivită cu lu-
mină. Precizează tipul pronumelui prin care se exprimă și cazul acestuia:
____________________________________________________________________

2. Transcrie două propoziții în care se află atribute pronominale exprimate prin


același tip de pronume identificat la exercițiul anterior și subliniază-le:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Alcătuiește trei propoziții în care atributul pronominal exprimat prin pronumele


personal, persoana a III-a, gen masculin, număr singular, el, însoțit de prepoziții speci-
fice, să se afle în cazurile acuzativ, genitiv și dativ. Subliniază prepozițiile care impun
cazurile pronumelui.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Precizează atributul pronominal din structura: Urmele acestuia se risipeau. Indi-


că valoarea morfologică și cazul cuvântului prin care se exprimă:
____________________________________________________________________

5. Modifică enunțul: umbra lungă a muntelui […] înainta încet, înlocuind atributul
substantival cu atribute pronominale exprimate prin pronume posesiv și pronume de-
monstrativ de apropiere.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

152
6. Alcătuiește două propoziții în care să folosești pronumele demonstrativ de iden-
titate, cu funcție de atribut pronominal în cazul genitiv. Vei avea în vedere realizarea
acestor funcții prin modalități diferite de expresie – fără prepoziție/ însoțit de prepozi-
ție specifică:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text, apoi stabilește valoa-


rea sintactică a acestora, în funcție de elementele regente. Transcrie elementele regente
și indică valoarea lor morfologică:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Completează spațiile punctate cu atribute pronominale și adverbiale pe care
le consideri potrivite contextului
a. Pictorul a surprins în tablourile ............ esența peisajului.
b. Prietena mea mi-a împărtășit o parte dintre planurile ...............
c. Costumele creează, prin croiala ............., imaginea vremurilor trecute.
d. A ascultat sfaturile tatălui. Sugestiile .................. s-au dovedit prețioase.
e. Aceștia erau mai familiarizați cu discuțiile ............... decât cu ale
.......................
f. Discursul .................... se diferențiază cu mult de al...........................
g. Problemele alor ...................... sunt asemănătoare cu cele ale
......................
h. Mersul ............ relaxează.
i. Din teiul de ............. cad flori cu miros îmbătător.
j. Călătorii s-au înghesuit la ușa din ..............
k. Iernile de .............. nu mai au zăpezile de ..................
l. Grija zilei de .................... o au părinții.
m. În zilele de .......................... copiii nu mergeau la școală.
n. Excursiile în .................. .i-au sporit universul cultural
o. În vremurile de ................ existau boieri și voievozi.
p. În zilele de ...................... folosim foarte mult tehnologia.

153
ATRIBUTUL. EVALUARE
Se dă textul:

Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul – forŃă şi rezistenŃă. Omul de azi nu


mai întrebuinŃează aceste însuşiri pentru agonisirea hranei. Cu peşte de undiŃă şi cu
mămăligă de râşniŃă nu te îngraşi, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pă-
mântul şi animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de hrană; munca se
cheltuieşte în alte direcŃii […] vânatul şi pescuitul au rămas o patimă, cum spun vor-
bele alor noştri. Din vremurile de departe, din trecut, vin pornirile adormite în noi şi
deșteptate în anume împrejurări […]. Copilul doreşte să întovărăşească în expediŃie
pe tatăl lui ori pe fratele mai mare; pe urmă devine neliniştit în dorinŃa nebiruită de a
poseda o armă.[…] În visurile acestei epoci a vieŃii mele, eram copleşit de un fel de
febră, în care îmi apăreau în cantităŃi impresionante vânaturile pământului paradisi-
ac de odinioară. […]
Începutul acestei pasiuni are totdeauna ceva dramatic. Îmi aduc aminte că aveam
mai puŃin de cincisprezece ani când am ieşit, într-o primăvară, cu puşca, spre revăr-
sările de apă ale Siretului, la Paşcani.
(după Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură)

1. (8p) Încercuiește A (adevărat) sau F (fals) pentru a marca valoarea de adevăr a


următoarelor enunțuri:
a. A / F – În prima propoziție a textului, nu există niciun atribut adjectival.
b. A / F – A doua propoziție a textului conține două atribute.
c. A / F – Propoziția: Din vremurile de departe, din trecut, vin pornirile adormite
în noi şi deșteptate în anume împrejurări. conține doar atribute adjectivale.
d. A / F – În propoziția: Omul de azi nu mai întrebuinŃează aceste însuşiri pentru
agonisirea hranei. există un atribut pronominal exprimat prin pronume demonstrativ
de apropiere.

2. (18p) Transcrie, notând și termenul regent:


a. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis;
____________________________________________________________________
b. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu;
____________________________________________________________________
c. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ;
____________________________________________________________________
d. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv;
____________________________________________________________________
e. un atribut substantival exprimat prin substantiv comun în cazul acuzativ;
____________________________________________________________________
f. un atribut substantival exprimat prin substantiv comun în cazul genitiv;
____________________________________________________________________
154
g. un atribut pronominal exprimat prin pronume personal în cazul genitiv;
____________________________________________________________________
h. un atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv;
____________________________________________________________________
i. un atribut adverbial exprimat prin adverb de timp însoțit de prepoziție.
____________________________________________________________________

3. (6p) Selectează toate atributele substantivale din propoziția: Cu peşte de undiŃă


şi cu mămăligă de râşniŃă nu te îngraşi., precizând cazul substantivelor.
____________________________________________________________________

4. (6p) Stabilește tipul atributelor din enunțul: Omul de azi nu mai întrebuinŃează
aceste însuşiri pentru agonisirea hranei.
____________________________________________________________________

5. (20p) Precizează funcțiile sintactice, valorile morfologice și cazurile cuvintelor su-


bliniate în enunțul: În visurile acestei epoci a vieŃii mele, eram copleşit de un fel de fe-
bră:
____________________________________________________________________

6. (9p) Identifică toate atributele din structura: … îmi apăreau în cantităŃi impresi-
onante vânaturile pământului paradisiac de odinioară, notând felul lor și precizând,
acolo unde se poate, cazul părții de vorbire:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. (9p) Transcrie:
a. Propoziția care conține două atribute adverbiale. Subliniază-le.
____________________________________________________________________
b. O propoziție care conține trei atribute exprimate prin părți diferite de vorbire.
Subliniază-le.
____________________________________________________________________

8. (3p) Identifică un atribut substantival exprimat prin substantiv propriu. Precizea-


ză cazul substantivului.
____________________________________________________________________

9. (10p) Alcătuiește două propoziții în care să folosești substantivul propriu


Paşcani, în cazul acuzativ și în cazul genitiv, cu funcție de atribut substantival.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Nota se obține prin adunarea punctajului și împărțirea acestuia la 10.
155
COMPLEMENTUL (ACTUALIZARE)
Se dă textul:

Acolo am intrat în freamătul de copii cu teamă şi cu bucurie în întâia dimineaŃă,


când m-a adus tata de mână; acolo era un păr care făcea pere aşa de bune, din care
Domnu dăruia tuturor școlarilor, de gustare, câte două la începutul fiecărei vacanŃe;
acolo era curtea unde înălŃam iarna uriaşi de zăpadă, la capul cărora ne suiam cu
scara, să le punem pipe în gură şi cărbuni în locul ochilor; acolo multe lucruri s-au
petrecut, prietine, şi, de acolo pornind, simt că iar mă prinde înduioşarea şi iar am
să-Ńi vorbesc şi în această scrisoare de domnu Trandafir. Era un om bine făcut, pu-
Ńin chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. […] Când ne învăŃa cum să spu-
nem poeziile eroice, vorbea tare şi înălŃa în sus braŃul drept; când cântam în cor
lovea diapazonul de colŃul catedrei, îl ducea repede la urechea dreaptă şi, încrun-
tând puŃin din sprâncene, dădea uşor tonul: […]
Acolo, în colŃul acela de Ńară, putea să fie după voia Domnului. Nimeni dintre cei
mari nu-l tulbura; (…)
(după Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir)

1. Subliniază toate complementele din fragmentul de text scris îngroșat.

2. Pornind de la enunțul: Acolo am intrat în freamătul de copii cu teamă şi cu bu-


curie în întâia dimineaŃă, când m-a adus tata de mână.
a. Subliniază complementele exprimate prin substantiv însoțit de prepoziție.
b. Notează, în dreptul fiecărui complement, cuvântul determinat, precizând valoa-
rea morfologică a acestuia:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. Alcătuiește enunțuri în care să folosești aceleași substantive identificate, în cazul
acuzativ, fără prepoziție, cu funcția de complement.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Identifică, în ultimul paragraf al textului, un complement exprimat prin substan-


tiv propriu în cazul dativ. Alcătuiește, apoi, două propoziții în care să folosești același
substantiv propriu, în cazul acuzativ, cu și fără prepoziție, cu funcție de complement:
____________________________________________________________________

4. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate care îndeplinesc funcŃie de


complement:
________________________________ ________________________________
156
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________

5. Selectează complemente exprimate prin:


a. pronume personal, caz dativ ____________________________________________
b. pronume personal, caz acuzativ _________________________________________
c. substantiv comun, fără prepoziție, caz acuzativ _____________________________
d. substantiv comun, caz dativ ____________________________________________
e. adverb de loc ________________________________________________________
f. adverb de timp _______________________________________________________
g. adverb de mod ______________________________________________________

6. Pronumele personal, persoana întâi, numărul plural, noi, are forme neaccentuate
omonime pentru cazurile acuzativ și dativ.
a. Alcătuiește două propoziții în care să folosești aceste forme cu funcție de com-
plement:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Folosește alte două forme omonime ale pronumelor personale, în cazurile dativ
și acuzativ, cu funcție sintactică de complement:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

7. Selectează, din text, două structuri în care complementul se exprimă prin adverb
și prin adverb însoțit de prepoziție. Subliniază complementele exprimate astfel:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Explică rolul cratimei în fiecare dintre structurile indicate:
1. M-a dus tata de mână.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
2. Iar am să-ți vorbesc.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
3. Văzându-ne, a zâmbit.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
157
COMPLEMENTELE CIRCUMSTANłIALE.
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE LOC
1. Subliniază complementele circumstanțiale de loc din enunțurile următoare, indi-
când partea de vorbire prin care se exprimă:
a. Şi într-adevăr, în bucătărie, baba era stăpână peste tot ce era înăuntru. (Ionel
Teodoreanu, La Medeleni) _______________________________________________
b. Dintr-acolo, căldura se revărsă parfumată. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
____________________________________________________________________
c. Când venea tata de la pădure, din Dumesnicu, înghețat de frig și plin de promoroa-
că, noi îl speriam. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) _______________________
d. ...noi scoteam mâțele […] și le șmotream dinaintea lui. (Ion Creangă, Amintiri din
copilărie) ____________________________________________________________
e. Şi în adevăr, vrăbiile se duseseră după mălai înspre dânsa. (I.Al. Brătescu Voineşti,
NiculăiŃă Minciună) ____________________________________________________
f. Miile de păsări şi de animale trăiau o viaŃă neînfrânată şi, dedesubtul acestora, în
apa fierbinte, în mâlul cald, era altă viaŃă – a gângăniilor. (după Mihail Sadoveanu,
łara de dincolo de negură/ Mirajul) _______________________________________
g. Lângă ai noştri pluteau şi vâsleau lebedele şi cormoranii. (după Mihail Sadoveanu,
łara de dincolo de negură/ Mirajul) _______________________________________
h. Acesta eliberă firimitura tremurând între două plăci ciobite şi se ascunse între
acestea. (după Adina Popescu, Călătorie prin cămară)_________________________
i. Vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului, râdea cu lacrimi. (Mircea
Sântimbreanu, Melcul mincinos) __________________________________________
j. Deasupra noastră izbucni gaia […], apoi căzu vâjâind […], asupra prăzii. (M.
Sadoveanu, Pasaj de raŃe, sara) ___________________________________________

2. În afara situațiilor exemplificate la exercițiul anterior, complementul circumstan-


țial de loc se exprimă și prin numeral cardinal și ordinal cu valoare substantivală, înso-
țit de prepoziții specifice pentru cazurile acuzativ și genitiv. Alcătuiește patru enunțuri
pentru a valorifica, pentru aceste părți de vorbire, funcția de complement circumstanți-
al de loc:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Identifică toate complementele circumstanțiale de loc din structura: Dedesubtul


acestora, în apa fierbinte, în mâlul cald, era altă viaŃă – a gângăniilor.
a. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complementele
circumstanțiale de loc, precum și cazul acestora. ______________________________
____________________________________________________________________

158
b. Explică utilizarea virgulelor în acest enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Alcătuiește propoziții pentru a ilustra valoarea adverbială și prepozițională a cu-


vintelor de mai jos. Subliniază complementele circumstanțiale din enunțurile create.
a. deasupra __________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. înăuntru ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. împrejur ___________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Se dă enunțul: Prin ea străbat carele cu boi venind de la Ńară. (Ionel Teodoreanu,


Ulița copilăriei)
a. Subliniază complementul circumstanțial de loc.
b. Indică partea de vorbire prin care se exprimă și cazul. ____________________
c. Precizează un element din structura enunțului care ajută la precizarea cazului:
____________________________________________________________________
d. Modifică enunțul, înlocuind complementul circumstanțial de loc cu alte com-
plemente circumstanțiale de loc exprimate prin:
- substantiv comun _____________________________________________________
____________________________________________________________________
- pronume posesiv______________________________________________________
____________________________________________________________________
- pronume demonstrativ _________________________________________________
____________________________________________________________________
- numeral cardinal ______________________________________________________
____________________________________________________________________
- numeral ordinal ______________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Alege varianta corectă:
subt/ sub
pretutindeni/ pretutindenea
dedesubt/ dedesupt
alăturea/ alături
dupe/ după

159
COMPLEMENTUL
CIRCUMSTANȚIAL DE TIMP
1. Extrage complementele circumstanțiale de timp din următoarele enunțuri, preci-
zând părțile de vorbire prin care se exprimă:
a. Când îl văzu iar, ieşi în drum. (Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)
____________________________________________________________________
b. Îmi vine mie aşa într-o zi gust de vânat. (Mihail Sadoveanu, Maică-mea era ma-
re farmazoană)
____________________________________________________________________
c. Pe-atunci, uliŃele de astăzi erau ale pământului şi se numeau brazde şi frăŃeşte
vieŃuiau, rodind. (Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei)
____________________________________________________________________
d. După un ceas ieșirăm deasupra Cerbului. (Emil Gârleanu Nucul lui Odobac)
____________________________________________________________________
e. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
____________________________________________________________________
f. Peste puŃin veni în fugă slujnica noastră, mătuşa Smaranda. (Emil Gârleanu,
Cea dintâi durere)
____________________________________________________________________
g. Atunci se petrecu ceva groaznic. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
____________________________________________________________________
h. …căci numai la dansul şi încă la vro două locuri din sat era câte un cireș văra-
tic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
____________________________________________________________________

2. Folosind prepoziții specifice cazului genitiv, alcătuiește propoziții în care com-


plementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin:
a. un substantiv comun
____________________________________________________________________
b. numeral cardinal cu valoare substantivală
____________________________________________________________________
c. numeral ordinal cu valoare substantivală
____________________________________________________________________
d. pronume personal
____________________________________________________________________
e. pronume demonstrativ
____________________________________________________________________
f. pronume posesiv
____________________________________________________________________

160
3. Se dă enunțul:
Odată, vara, […] mă furișez din casă și mă duc ziua, în amiaza mare, la moş Vasi-
le, fratele tatei cel mai mare, să fur nişte cireşe. (după Ion Creangă, Amintiri din copi-
lărie)
a. subliniază complementele circumstanțiale de timp;
b. precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complemente-
le circumstanțiale de timp;
____________________________________________________________________
c. alcătuiește două enunțuri în care să folosești cuvintele vara și ziua cu altă valoa-
re morfologică decât cea din textul suport; precizează valoarea morfologică și pe cea
sintactică;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. folosind prepoziții specifice cazului acuzativ, utilizează cuvintele vara și ziua cu
valoarea morfologică indicată la punctul c., cu funcție sintactică de complement cir-
cumstanțial de timp;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
e. explică folosirea primelor două virgule în enunțul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Alcătuiește propoziții în care să evidențiezi valoarea adverbială și pe cea sub-


stantivală pentru următoarele cuvinte. Pentru cele două valori morfologice se constru-
iesc enunțuri în care cuvintele îndeplinesc funcție sintactică de complement
circumstanțial de timp.
toamna ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
noaptea ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
iarna ________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Taie cu o linie varianta greșită
I-ar/ Iar vine pe la noi.
Odată/ O dată trăiau zmei și zâne.
Întotdeauna/ În tot de-a una vei găsi sprijin în casa părintească.
Une ori/ Uneori nu alegem cum ar trebui.
Câteodată/ Câte o dată visăm cu ochii deschiși.

161
COMPLEMENTUL
CIRCUMSTANłIAL DE MOD
1. Subliniază complementele circumstanțiale de mod din următoarele enunțuri.
Precizează, pentru fiecare situație, partea de vorbire prin care se exprimă, precum și
cuvântul determinat:
a. S-a adresat judecătorului cu încredere.
____________________________________________________________________
b. Țăranii învârt hora cu foc.
____________________________________________________________________
c. Se comportă conform protocolului.
____________________________________________________________________
d. Se poartă asemenea mie.
____________________________________________________________________
e. A obținut rezultate mulțumitoare grație acestora.
____________________________________________________________________
f. A urcat pe prima poziție mulțumită celor doi.
____________________________________________________________________
g. Nu s-a străduit asemenea celui de-al doilea.
____________________________________________________________________
h. I s-au asigurat toate condițiile mulțumită alor săi.
____________________________________________________________________
i. De ceva vreme, se comportă bărbătește.
____________________________________________________________________

2. Se dă textul:
Ascult cu plăcere nişte minunate isprăvi din trecute vremi, pe care mi le istoriseşte
cu tact, cu blândeŃe bătrânul meu tovarăş. (după Mihail Sadoveanu, ÎmpărăŃia apelor)
a. subliniază complementele circumstanțiale de mod;
b. precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complemente-
le și cazul acestora;
c. explică prezența ultimei virgule din enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează valoarea morfologică și pe cea sintactică a cuvântului frumos folosit


în structura: Şi cum îmi vine gust de vânat iau eu puşca ş-o şterg frumos. (Mihail
Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană). Alcătuiește, apoi, un enunț în care să
folosești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează funcția
sintactică a cuvântului în contextul creat de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

162
4. Pe baza textului: priveşte ascuŃit, vorbeşte limpede şi calcă apăsat. (Emil Gâr-
leanu, Nucul lui Odobac):
a. subliniază complementele circumstanțiale de mod;
b. notează cuvintele determinate de acestea, precum și partea de vorbire prin care
se exprimă;
____________________________________________________________________
c. alcătuiește trei enunțuri în care să folosești cuvintele cu altă valoare morfologică,
precizând funcția sintactică și cuvintele determinate;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. realizează o observație în privința funcțiilor sintactice și a determinanților por-
nind de la contextele date și create.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. În enunțul: Când se opreşte să se uite la om, îşi îndreaptă şalele, care trosnesc
ca un vreasc. (Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac) complementul circumstanțial de
mod este exprimat prin substantiv în cazul acuzativ. Transcrie enunțul, realizând mo-
dificările necesare, astfel încât complementul circumstanțial de mod să fie exprimat
prin substantiv în cazul dativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Folosind prepoziții specifice cazului dativ, alcătuiește propoziții în care com-


plementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin:
a. numeral cardinal cu valoare substantivală:
____________________________________________________________________
b. numeral ordinal cu valoare substantivală:
____________________________________________________________________
c. pronume personal:
____________________________________________________________________
d. pronume demonstrativ:
____________________________________________________________________
e. pronume posesiv:
____________________________________________________________________

Moment ortografic
Alege varianta corectă:
Se comportă alt fel/ altfel.
Grupul se împarte asemene/ asemenea celuilalt.
Nu a învățat deloc/ de loc.
Întradevăr/ Într-adevăr, lucrurile s-au schimbat.

163
COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANłIALE.
COMPLEMENTUL DIRECT
Se dă textul:

Prin ușoara întunecime vioaie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi amical. Cu
Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca.
— Patrocle, îi zice ea, eu știu că ești un cățel vrednic și viteaz, dar ce ne-om face
noi dacă ne-om rătăci în pădure? Acum ar fi bine să cioplim o toacă de lemn de tei și
s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul, toaca sună și bunicii ne caută și
ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru ca n-am luat cuțit de-acasă.
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)

1. Subliniază, în prima propoziție a textului, complementul direct exprimat prin


substantiv comun.

2. Identifică, în primul enunț al textului, un alt complement direct în afara celui ex-
primat prin substantiv comun. Indică partea de vorbire prin care se exprimă. Transcrie,
din text, un enunț în care se folosește același cuvânt, cu altă valoare morfologică.
Precizeaz-o.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului prin care se exprimă primul com-


plement direct din propoziția: Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca.
____________________________________________________________________

4. Transcrie un enunț în care se află un complement direct exprimat prin pronume


personal, persona întâi, formă neaccentuată. Construiește un enunț în care să folosești,
cu funcție de complement direct, forma accentuată, în cazul acuzativ, a aceluiași pro-
nume identificat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

5. Explică rolul complementului direct -o, exprimat prin pronume personal, formă
neaccentuată, persoana a treia, număr singular, gen feminin, folosit în structura: Acum
ar fi bine să cioplim o toacă de lemn de tei și s-o aninăm într-un vârf de copac.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Înlocuiește substantivul comun cu funcție de complement direct din enunțul:


Dar nu putem face toaca. cu un pronume demonstrativ care să îndeplinească aceeași
funcție, realizând modificările care se impun.
____________________________________________________________________
164
7. Construiește enunțuri în care complementele directe să fie exprimate prin:
a. substantiv comun, fără prepoziție:
____________________________________________________________________
b. substantiv comun însoțit de prepoziție:
____________________________________________________________________
c. substantiv propriu însoțit de prepoziție:
____________________________________________________________________
d. numeral cardinal cu valoare substantivală:
____________________________________________________________________
e. numeral ordinal cu valoare substantivală:
____________________________________________________________________
f. pronume personal:
____________________________________________________________________
g. pronume demonstrativ:
____________________________________________________________________
h. pronume posesiv:
____________________________________________________________________

8. Completează spațiile punctate cu formele potrivite ale pronumelor personale ca-


re au rolul de a anticipa sau de a relua complemente directe exprimate prin substantive
sau pronume:
a. ............văd pe mama.
b. Nu ..... a văzut pe băiatul vecinilor.
c. Pe Grivei .......... vezi mereu cu un os în gură.
d. Mama ..... a lăsat pe copii la locul de joacă.
e. Bunica ........ îndeamnă pe nepoți să citească basme.
f. Nu ........ mai zărește pe colegele de clasă.
g. Pe aceștia ..... a întâlnit la cinematograf.
h. Bunicul ........... protejează pe ale sale de arșița soarelui.
g. Uneori ............ vede pe celelalte în reviste.

Moment ortografic
Scrie enunțurile de mai jos, respectând regulile de ortografie:
1. La văzut oferindule flori și bomboane.
_____________________________________________________________
2. A mâncato pe toată, mirosindo, savurândo.
_____________________________________________________________
3. No cunoștea de prea multă vreme.
_____________________________________________________________
4. Deșil citise de două ori, nul înțelesese pe deplin.
_____________________________________________________________
5. Nu sau gândit niciodată de cei tot ceartă.
_____________________________________________________________
6. Au înțeles de cei tot laudă pe ce-i doi.
_____________________________________________________________
165
COMPLEMENTUL INDIRECT
1. Subliniază complementele indirecte din enunțurile următoare. Stabilește, pentru
fiecare, partea de vorbire prin care se exprimă, precum și cazul:
a. Prin ușoara întunecime vioaie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi ami-
cal. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
____________________________________________________________________
b. Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava
minunată)
____________________________________________________________________
c. Am avut atuncea pentru ea sentimente obscure de duşmănie. […] (Mihail
Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană)
____________________________________________________________________
d. E cu putință ca rabinii bisericii noastre să fi putut porunci sângelui să circule
mai încet, inimii să bată mai rar, și naturii să ceară mai puțin? (C. Hogaş, Pe drumuri
de munte)
____________________________________________________________________
e. Dacă aş avea numărul meu la căsuŃă, poştaşul mi-ar aduce veştile acasă.
(Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos)
____________________________________________________________________
f. Se-nțelege, răspunse Patrocle, fără cuŃit nu facem nicio ispravă. (Mihail
Sadoveanu, Dumbrava minunată)
____________________________________________________________________

2. Se dă enunțul:
Apropiindu-se de lumina licuriciului, cunoscu ce se afla lângă o scorbură de răchi-
tă bătrână. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
a. Precizează complementele indirecte din enunțul dat, precum și cuvântul determinat.
____________________________________________________________________
b. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului determinat. Observă forma acestu-
ia. Precizează, pentru fiecare situație identificată, numele formei.
____________________________________________________________________

3. Scrie propoziții în care să apară cu funcția de complement indirect, în cazul acu-


zativ, toate tipurile de pronume învățate.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Realizează două propoziții în care numerale cardinale și ordinale cu valoare sub-


stantivală, în cazul dativ, să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
166
5. Alcătuiește câte un enunț în care un substantiv comun și unul propriu să fie înso-
țite de următoarele prepoziții, pentru a îndeplini funcția de complement indirect în ca-
zul acuzativ.
cu __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
pentru _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
la ___________________________________________________________________
____________________________________________________________________
despre _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
fără _________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Completează enunțurile de mai jos cu formele potrivite ale pronumelor persona-


le care îndeplinesc funcția de complement indirect. Precizează, între paranteze, cazul
pronumelui adăugat.
Lui Iancu ......... s-a repartizat o sarcină grea. _____
Ea .......... zâmbește după ce îl vede. _____
Copilul ......... a recitat o poezie după ce l-au rugat de câteva ori. _____
....... s-au povestit multe după ce au căpătat încredere în mine. _____
Nu ........ s-a răspuns întrebărilor pentru că nu apăreați pe lista ziariștilor acreditați.____
Tipul exercițiului ........ este cunoscut pentru că l-ai lucrat în clasele anterioare. _____
........... s-a propus să susținem un recital. _____
Nu ............. veți da fetelor toate dulciurile. _____
Nu ............ au prezentat de la început oferta avantajoasă pentru tine. _____

Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, având în vedere normele limbii literare:
1. I-a dat cartea la primul venit.
_____________________________________________________________
2. Anul acesta a fost momentul prielnic la recolte.
_____________________________________________________________
3. Am văzut la el trăsături potrivite la acela care vrea să reușească.
_____________________________________________________________
4. Ea i-a adresat la colegul de bancă întrebarea.
_____________________________________________________________
5. Părinții iau recomandat această carte.
_____________________________________________________________
6. Î-ți place mai mult matematica?
_____________________________________________________________
7. Ție dor de bunici.
_____________________________________________________________

167
COMPLEMENTUL. EVALUARE
Se dă textul:

Cine a văzut satul în toamnă, ori chiar cu două săptămâni înainte de Crăciun, nu
l-ar mai cunoaşte: e un sat străin. […]
Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se li-
pească degetele pe clanŃa de fier a uşii. Intrau curând în casă tropotind din cizmuliŃe-
le tivite la tureac, sus, cu piele roşie, şi cărora în sat li se spune: călŃuni. Numai
fetiŃele purtau cizmuliŃe.
Cerul se înălŃase tare deasupra satului, şi din hoarnele ce ieşeau prin acoperişuri-
le albe se înălŃau suluri drepte de fum. Nu mişca nimic în văzduh. Vânturile, după ce
spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte, ca nişte întărituri ale iernii, se
mistuiră undeva după orizont. […]
Apoi frigul se slobozi binişor şi oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şoproa-
nelor, începură să le încarce cu gunoi.
(Ion Agârbiceanu, La săniuş)

1. Subliniază complementele din ultimul alineat al textului, apoi:


a. (10p) notează tipul complementelor, precum și cuvintele determinate;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. (5p) indică partea de vorbire prin care se exprimă complementele subliniate;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. (6p) Selectează trei complemente circumstanțiale diferite, exprimate prin adver-


be. Precizează, în dreptul fiecărui adverb, tipul lui:
____________________________________________________________________

3. Identifică, în al treilea alineat al textului, două complemente circumstanțiale de


loc aflate în cazuri diferite și precizează:
a. (4p) părțile de vorbire prin care se exprimă:
____________________________________________________________________
b. (3p) cazul părților de vorbire și modalitățile de realizare a acestor forme:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. a. (6p) Extrage din al doilea alineat al textului un substantiv comun cu funcție


de complement, care este folosit pentru îndeplinirea funcției cu prepoziție și fără pre-
poziție. Stabilește tipul complementelor și cazul substantivelor comune.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
168
b. (6p) Alcătuiește un enunț în care să folosești același substantiv comun, în cazul
dativ, precizând tipul complementului:
____________________________________________________________________

5. a. (4p) Stabilește valorile morfologice și funcțiile sintactice ale cuvintelor subli-


niate în primul paragraf al textului.
____________________________________________________________________
b. (12p) Alcătuiește enunțuri folosind aceleași cuvinte cu altă valoare morfologică
decât cea din text. Precizează, între paranteze, valoarea acordată și funcția sintactică:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

6. Indică valoarea numeralului cardinal două folosit în primul alineat al textului.


Numește funcția sintactică îndeplinită în context. Alcătuiește două enunțuri în care să
folosești numeralul cu altă valoare, pentru a îndeplini următoarele funcții sintactice:
a. (4p) complement indirect;
____________________________________________________________________
b. (8p) complement circumstanțial de mod.
____________________________________________________________________

7. a. (2p) Subliniază complementul exprimat prin pronume personal în enunțul:


Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se lipească
degetele pe clanŃa de fier a uşii.
b.(2p) precizează cazul pronumelui ______________________________________
c.(6p) alcătuiește un enunț în care să realizezi funcția de complement folosind ace-
lași pronume, în caz dativ, cu prepoziție. Subliniază prepoziția folosită și indică tipul
complementului _______________________________________________________

8. (12p) Folosind un pronume posesiv sau un pronume demonstrativ, construiește


enunțuri pentru a valorifica următoarele funcții sintactice:
a. complement direct (caz acuzativ);
____________________________________________________________________
b. complement indirect (caz acuzativ cu prepoziție);
____________________________________________________________________
c. complement indirect (caz dativ).
____________________________________________________________________

Din oficiu se acordă 10 puncte.


Nota se obține prin adunarea punctajului și împărțirea acestuia la 10.

169
MODELE DE TEZE
Lucrare semestrială (I)

Se dă textul:

Pe drumul ce duce către Cetatea NeamŃului, pe la sfârşitul lui septemvrie 1686, se


vedea o oaste mergândă. După un trup de lănceri* ce deschidea marşa*, urmau do-
uăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofiŃeri călări în fruntea cărora
erau trei: unul în floarea vârstei, posomorât, gânditor, necăjit şi doi mai bătrâni. Tus-
trei în haine poloneze. În sfârşit venea duiumul* ostei: trăsuri, bagaje, pedestraşi*,
amestecaŃi, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate,
cu întristarea pe faŃă şi cu durerea în inimă.
(după C. Negruzzi, Sobieski și românii)
* lănc(i)er – ostaş înarmat cu lance (suliŃă);
* marşă – coloană militară aflată în deplasare;
* duiumul – mulŃime, grămadă;
* pedestraş – soldat care luptă pe jos, infanterist.

Rezolvă următoarele cerinŃe:


A. Limbă română
1. Găseşte sinonime potrivite cuvintelor/ expresiei: în floarea vârstei, posomorât,
ceată. (9p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Precizează varianta literară corespunzătoare cuvintelor: septemvrie şi ostei. În-


cadrează cuvintele într-o componentă a vocabularului. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Indică mijloacele interne de îmbogăŃire a vocabularului pe baza cărora s-au for-


mat cuvintele: Cetatea NeamŃului, mergândă, gânditor, douăsprezece. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Transcrie din text trei cuvinte care s-au format prin conversiune (schimbarea va-
lorii gramaticale). (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

170
5. Stabileşte numărul de litere şi de sunete corespunzătoare cuvintelor: deschidea,
ceata. (6p)
____________________________________________________________________

6. Transcrie câte un cuvânt care să conŃină un diftong, respectiv un hiat. Subliniază


grupurile de sunete. (6p)
____________________________________________________________________

7. Precizează modul şi timpul verbului se vedea. Precizează forma aceluiaşi verb


pentru modul conjunctiv, timpul prezent, păstrând persoana. (4p)
____________________________________________________________________

B. Literatură română
7. Stabileşte sursa de inspiraŃie (universul) corespunzătoare textului suport. Moti-
vează afirmaŃia, selectând din text patru cuvinte potrivite. (7p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Transcrie un fragment care conŃine o figură de stil/ procedeu stilistic. Subliniază


figura/procedeul şi precizează-i numele. (4p)
____________________________________________________________________

9. Notează câte un cuvânt/ structură preluată din text, care să evidenŃieze indici de
timp şi de spaŃiu. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

10. Consideră că fragmentul dat reprezintă expoziŃiunea unui text narativ. Redac-
tează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să prezinŃi o întâmplare pornind de la
sugestiile textului şi propunând intriga, desfăşurarea acŃiunii, punctul culminant şi
deznodământul. PoŃi păstra titlul dat de autor sau poŃi propune unul mai expresiv. În
compunerea ta vei avea în vedere: (32p)
• înlănŃuirea logică a etapelor menŃionate;
• impunerea unui ritm alert evenimentelor, orientate spre situaŃia finală;
• includerea în naraŃiunea ta a cel puțin două personaje care participă la o situaŃie
dialogată;
• originalitatea viziunii personale.

NOTĂ: Vei primi 16p pentru conŃinut, iar pentru redactare se acordă 16p,
numai în condiŃiile încadrării în limita de spaŃiu indicată. (unitatea compoziŃiei –
3p; coerenŃa textului – 3p; originalitatea/ stilul – 2p; ortografie –3p; punctuaŃie – 3p;
aşezare în pagină şi lizibilitate – 2p;)

Din oficiu se acordă 10 p.


171
Lucrare semestrială (II)
Se dă textul:

Aştept primăvara
În această zi.
Aş vrea să pot auzi
Cum naşte ziua şi cum scade seara.
Pe sub pământul cel bun
a-nceput urcuşul
şi-adâncul avânt.
Doi greieri îşi caută noul arcuş.
Visul e-aproape,
Fă-i numai semn,
Calător pe pământ şi pe ape,
În corăbii şi care de lemn.
(după Magda Isanos, Visul e-aproape)

Se cere:
A. Limba română
1. Precizează sensul contextual al cuvântului care, precum şi valoarea morfologică
pe care o are. Alcătuieşte un enunŃ în care sa foloseşti cuvântul care cu altă valoare
morfologică şi precizează, între paranteze, sensul. (12p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

2. Extrage din text un substantiv şi un adjectiv; precizează gradul de comparaŃie al


adjectivului. (9p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Indică valoarea morfologică a cuvântului cel. (4p)


____________________________________________________________________

4. Stabileşte ce părŃi de vorbire sunt cuvintele subliniate. Indică, apoi, cazul şi


funcŃia sintactică. (10p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

172
B. Literatură
1. Notează un semn al sosirii primăverii, surprins în a doua strofă. (5p)
____________________________________________________________________

2. Transcrie, din prima strofă, o structură care conŃine o imagine auditivă. (5p)
____________________________________________________________________

3. Identifică o metaforă pentru vis şi evidenŃiază sensuri şi semnificaŃii într-un text


de aproximativ 3-5 rânduri. (15p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Realizează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ți exprimi opinia despre


semnificațiile mesajului doinei populare Măi bădiŃă, floare dulce!. În realizarea com-
punerii vei avea în vedere următoarele repere: (30p)
• formularea opiniei despre semnificațiile mesajului;
• susținerea opiniei formulate prin două argumente potrivite, valorificând textul
studiat;
• crearea unui conținut adecvat cerinței;
• respectarea precizărilor referitoare la limita de spațiu.

NOTĂ: Vei primi 16 p pentru conŃinut, iar pentru redactare se acordă 14 p,


numai în condiŃiile încadrării în limita de spaŃiu indicată. (unitatea compoziŃiei –
2p; coerenŃa textului – 2p; originalitatea/ stilul – 2p; ortografie –3p; punctuaŃie – 3p;
aşezare în pagină şi lizibilitate – 2p;)

Din oficiu se acordă 10 p.

173