Modificari Ale Principalelor Standarde Pentru Sistemul de Management

CUPRINS
CAPITOLUL I ISTORICUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT ............................................................................ 7

1.1 ISO 9001 .............................................................................................................................................. 7
1.2 ISO 14001 ............................................................................................................................................ 8
1.3 OHSAS 18001 .................................................................................................................................... 10
CAPITOLUL II PRINCIPII DE MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI ,ANEGEMENTUL DE MEDIU............................ 12

2.1 Principii de managementul calității .................................................................................................. 12
2.1.1 Orientare către client ................................................................................................................. 13
2.1.2 Leadership .................................................................................................................................. 13
2.1.3 Angajamentul personalului ........................................................................................................ 15
2.1.4 Abordarea pe bază de proces .................................................................................................... 16
2.1.5 Îmbunătățire .............................................................................................................................. 16
2.1.6 Luarea de decizii pe bază de dovezi ........................................................................................... 17
2.1.7 Managementul relațiilor ............................................................................................................ 18
2.2. Managementul mediului.................................................................................................................. 18
CAPITOLUL III SISTEME DE MANAGEMENT PRIVIND SECURITATEA OCUPAȚIONALĂ ................................ 20

3.1 Beneficiile Standardului OHSAS 18001 ............................................................................................. 22
3.2 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008 ........................................................................... 24
CAPITOLUL IV MĂSURI DE CORELARE A CLAUZELOR DIN STANDARDELE DE MANAGEMENT ................... 26

4.1 Similitudini intre ISO 9001 2015 și ISO 14001 2015 .......................................................................... 28
4.2 Corelarea Standardului OHSAS 18001 celelalte standarde .......................................................... 32
CAPITOLUL V MODIFICARI ALE PRINIPALELOR STANDARDE PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT ........ 35

5.1 Modificări ale standardelor de management ................................................................................... 35
5.1.1. Modificările Standardului ISO 9001 .......................................................................................... 38
5.1.2 Modificări ale standardului ISO 14001....................................................................................... 45
5.2 Beneficiile standardelor ISO 9001 2015 și ISO 14001 2015 .............................................................. 49
CONCLUZII ................................................................................................................................................... 52
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 54
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 Evoluția Standardului ISO 9001
Figura 2.1 Principii privind Managementul Calității
Figura 2.2 Beneficii principale ale principiului Leadership
Figura 2.3 Acțiuni posibile in urma principiului Angajamentul personalului
Figura 5.1 Modificarea Standardului ISO 9001 2015
Figura 5.2 Modificarea cerințelor Standardului ISO 9001 2015
Figura 5.3 Beneficiile implementării versiunilor actuale ale standardelor
LISTA TABELELOR
Tabelul 4.1 Puncte comune intre ISO 9001 si ISO 14001
Tabelul 5.1 Diferențe și asemănări intre ISO 9001 2008 si ISO 9001 2015
Tabelul 5.2 Diferente si asemanari intre ISO 14001 2004 si ISO 14001 2015
INTRODUCERE
Un Sistem de Management Integrat (SMI) este un sistem de management care integrează

toate componentele unei afaceri într-un sistem coerent, astfel încât să permită realizarea scopului
şi misiunii sale. Şi mai mult, orice are un efect asupra rezultatelor afacerii, ar trebui integrat în
sistemul de management.
Implementarea și certificarea unui sistem de management integrat reprezintă soluţia
optimă pentru organizaţiile ce urmăresc să implementeze şi să certifice sisteme de management
în conformitate cu două sau mai multe standarde de sistem de management.
Principiul implementării unui sistem de management integrat îl reprezintă identificarea
cerinţelor comune prezente în standardele de referinţă pentru sistemele de management pentru
care se doreşte integrarea (ex. auditarea internă, analiza efectuată de management, acţiuni
corective) şi folosirea lor ca bază a dezvoltării unui sistem de management integrat. Pe lângă
această bază comună sunt documentate şi implementate cerinţele specifice ale fiecărui tip de
sistem de management.
În această lucrare mi-am propus să prezint și să analizez importanța sistemului integrat de
management și să evidențiez schimbarile structurale ale standardelor, schimbări facilitarea
implementării sistemelor integrate.
Pe parcursul lucrării am prezentat istoricul standardelor, schimbările ce au avut loc până
azi pentru a înțelege importanța modificărilor actuale.
Elementul esenţial care a influenţat semnificativ schimbările în ediţiile din 2015 ale
standardelor ISO 9001 şi ISO 14001 este documentul publicat în 2012 “ISO/IEC Directives, Part
1 Consolidated ISO Supplement - Procedures specific to ISO (2012)” şi în special Anexa SL,
care a devenit cunoscută şi sub denumirea “High-level structure”.
Acesta presupune o structură identică, un text de bază identic, precum şi un set de 21 de
termeni şi definiţii de bază comune pentru toate standardele pentru sistemele de management.
Această abordare comună la noile standarde pentru sistemul de management şi revizuirile
ulterioare ale standardelor existente va creşte valoarea acestor standarde pentru utilizatori
(organizaţii, dar şi auditori).
În continuare am evidențiat principiile actuale de calitate și management, conform
reviyiei din 2015. Principiile au fost stabilite de experţii de la comitetul ISO TC 176.
Astfel, în 2015, în standardul ISO 9001 apar doar 7 principii, spre deosebire de ISO
9001:2008 unde erau prezente 8 principii.
Standardul OHSAS 18001 va fi șe el modificat, pentru a avea o structură asemănătoare
celorlalte standarde.
În mediul de lucru din zilele noastre, implementarea corectă şi sistematică a OHSAS
18001 este un fapt relevant pentru conformitatea sistemului de management respectiv cu
prevederile standardului, în orice organizatie/companie, indiferent că domeniul de acţiune al
acesteia este acela al serviciilor, al industriei extractive, construcţiilor, transporturilor sau
domeniul sectoarelor calde.
Conform noii abordari ISO cu privire la standardele de sistem de management, respectiv
structura HLS (High Level Structure), integrarea sistemelor de management va fi mult facilitată,
standardele de sistem de management având aceeaşi structură, termeni şi definiţii.
În ultima parte a lucrării am structurat prncipalele modificări ale standardelor. Noile
standarde adoptă “high-level structure” şi terminologia din anexa SL. Anexa SL a fost dezvoltată
pentru a se asigura că toate viitoarele standarde ISO pentru sistemele de management vor avea
un format comun indiferent de disciplina specifică la care se referă, o structură şi un text de bază
identice, cât şi termeni şi definiţii comune.
Acest lucru inseamna că şi în situaţiile în care cerinţele sunt, în esenţă, neschimbate între
ediţiile anterioare şi ediţiile din 2015, acestea sunt adesea regăsite sub un nou titlu al clauzei /
sub-clauzei.
Organizaţiile vor trebui să identifice în mod explicit orice probleme interne şi externe
care pot avea impact asupra abilităţii sistemului de management al calităţii de a livra rezultatele
scontate. De asemenea trebuie să se înteleaga nevoile şi aşteptările relevante ale "părţilor
interesate relevante" - acele persoane fizice şi organizaţii care fie pot afecta, fie să fie afectate,
sau au perceptia că sunt afectate de deciziile sau activităţile organizaţiei.
ISO 9001: 2015 şi ISO 14001:2015 pun un accent mai mare pe definirea domeniului de aplicare
al sistemului de management decât o faceau ediţiile anterioare. Domeniul de aplicare stabileşte
limitele şi identifică aplicabilitatea sistemului de management.
S-a urmărit în timpul reviziei ca cerinţele să fie mai uşor de înteles inclusiv pentru a ajuta
la traducerea lui. În cazul cerinţelor vechi păstrate, modul de redactare a standardului a fost
modificat pentru a le face mai explicite.
Nevoile si asteptarile afacerilor s-au schimbat semnificativ. Exemple ale acestor
schimbari sunt clientii care au din ce in ce mai multe solicitari, aparitia unor noi tehnologii,
lanturi de aprovizionare din ce in ce mai complexe si o mai mare constientizare a nevoii de
initiative de dezvoltare durabila.
Ne așteptăm că toate aceste modificări să ușureze managementul firmelor Există o
multitudine de factori ce determină succesul unei organizaţii care concurează pentru menţinerea
şi consolidarea poziţiei sale pe o piaţă competitivă. O încercare a ierarhizării lor ar fi dificilă, dar
în mod sigur printre aceşti factori se numără utilizarea tehnicilor şi instrumentelor care conduc la
îmbunătăţirea continuă a performanţelor, astfel încât să fie satisfăcute integral cerinţele clienţilor
în condiţii de profitabilitate, calitatea resurselor umane şi inovaţia
Integrarea sistemelor de management calitate, mediu şi de sănătate şi securitate în muncă
este o tendinţă firească într-o lume care se globalizează. Pe viitor organizaţiile nu vor putea
supravieţui fără să-şi elimine continuu barierele cu un mediu tot mai reglementat şi mai
armonizat.
CAPITOLUL I ISTORICUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT
1.1 ISO 9001

În 1987, ISO (International Standard Organization) a elaborat prima editie a unui
standard destinat „calitatii”. Acesta a fost inceputul unei ere noi, pentru ca radacinile
standardului sunt mai vechi si dateaza din 1971 cand British Standards Institute (BSI) a elaborat
primul standard pentru „asigurarea calitatii” BS 9000 destinat in principal industriei electronice,
iar in 1979 acesta a devenit BS 5750. Scopul standardului BS5750 a fost de a asigura un
document contractual comun, pentru a se demonstra ca productia industriala era controlata.
Seria ISO 9000 de standarde, si in principal 9001, a trecut prin mai multe revizii. Versiunea
initiala din 1987 (ISO 9000:1987) avea aceeasi structura cu standardul britanic BS 5750, cu trei
„modele” in functie de domeniul de activitate al organizatiilor.
Acesta se baza pe seria de standarde BS 5750 de la Institutul Britanic de Standarduri
(BSI), care a fost propusă pentru ISO în 1979. Cu toate acestea, evoluția sa a început cu 20 de ani
în urmă, cu publicarea standardului MIL-Q-9858, aparţinând Departamentului de Apărare, în
1959.
Figura 1.1 Evoluția Standardului ISO 9001

Acesta a fost revizuit pentru seria de standarde NATO AQAP, un an mai târziu, care au
fost, la rândul lor revizuite pentru seria de standarde de consiliere BS 5179, publicată în 1974;
pentru ca, până la urmă, să fie revizuite pentru seria standardelor de necesități BS 5750 din 1979,
fiind apoi trimise la ISO. Institutul Britanic de Standarduri certifica organizațiile privind
sistemele de management calitativ încă din 1978. În prezent, BSI certifică în jur de 70.000 de
organizații din întreaga lume.
1.2 ISO 14001

Conceptul unui sistem de management de mediu a evoluat la începutul anilor nouăzeci.
Originea sa poate fi urmărită din 1972, când Organizaţia Naţiunilor Unite a organizat o
conferinţă la Stockholm privind mediul uman. Acolo programul a fost lansat Naţiunilor Unite
pentru Mediu (UNEP). Aceste iniţiative timpurii au dus la crearea Comisiei Mondiale pentru
Mediu şi Dezvoltare (WCED) şi adoptarea Protocolului de la Montreal şi a Convenţiei de la
Basel.
În 1992, primul Summit al Pământului a avut loc la Rio-de-Janeiro. Aici s-a semnat un
angajament global de mediu. În acelaşi an, BSI Group (Institutul de Standarde Britanic) a
publicat primul standard al sistemelor de management de mediu. Acesta a stat la bază pentru
dezvoltarea seriei ISO 14000 în 1996, de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO).
Începând cu anul 2010, ISO 14001 este folosit în prezent de cel puţin 223.149 de organizaţii din
159 de ţări.
Familia ISO 14000 include cel mai important, standardul ISO 14001. El reprezintă un set
de bază de standarde utilizate de organizaţii pentru proiectarea și implementarea unui sistem
eficient de management de mediu. Alt standard inclus în această serie este ISO 14004. El oferă
orientări suplimentare pentru un sistem bun de management de mediu, precum şi standardele mai
specializate care se ocupă cu aspecte specifice ale managementului de mediu. Obiectivul major
al normelor seriei ISO 14000 este de a “promova mai eficace şi mai eficient managementul de
mediu în organizaţii şi de a oferi instrumente utile şi uşor de utilizat.
Spre deosebire de reglementările anterioare de mediu, care au început cu abordările de
comandă şi control, ISO 14000 s-a bazat pe o abordare voluntară a normelor de mediu. Seria
include standardul ISO 14001, care prevede linii directoare pentru stabilirea sau îmbunătăţirea
unui EMS (environmental management systems). Standardul are multe trăsături comune cu
predecesorul său ISO 9000, Standardul Internaţional de Management al Calitatii, care a servit ca
model pentru structura internă a acestuia şi ambele pot fi puse în aplicare împreună. Precum ISO
9000, ISO 14000 acţionează ca un instrument de gestiune internă şi ca o modalitate de a
demonstra angajamentul pentru mediu al unei companii, pentru clienţii săi.
Înainte de dezvoltarea seriei ISO 14000, organizaţiile construiau în mod voluntar
propriile lor sisteme de management de mediu (EMS).Acestea făceau difice comparațiile între
companiile a efectelor asupra mediului şi prin urmare, universal, seria ISO 14000 a fost
dezvoltată. Un EMS este definită de ISO ca: “parte a sistemului de management general, care
include structura organizaţională, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi menţinerea
politicii de mediu” (ISO 1996, citată la Facilităţi Raportul Consiliului Federal 1999).
Conceptul unui sistem de management de mediu a evoluat la începutul anilor nouăzeci.
Originea sa poate fi urmărită din 1972, când Organizaţia Naţiunilor Unite a organizat o
conferinţă la Stockholm privind mediul uman. Acolo programul a fost lansat Naţiunilor Unite
pentru Mediu (UNEP). Aceste iniţiative timpurii au dus la crearea Comisiei Mondiale pentru
Mediu şi Dezvoltare (WCED) şi adoptarea Protocolului de la Montreal şi a Convenţiei de la
Basel.
În 1992, primul Summit al Pământului a avut loc la Rio-de-Janeiro. Aici s-a semnatun
angajament global de mediu. În acelaşi an, BSI Group (Institutul de Standarde Britanic) a
publicat primul standard al sistemelor de management de mediu. Acesta a stat la bază pentru
dezvoltarea seriei ISO 14000 în 1996, de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO).
Începând cu anul 2010, ISO 14001 este folosit în prezent de cel puţin 223.149 de organizaţii din
159 de ţări.
Familia ISO 14000 include cel mai important, standardul ISO 14001. El reprezintă un set
de bază de standarde utilizate de organizaţii pentru proiectarea și implementarea unui sistem
eficient de management de mediu. Alt standard inclus în această serie este ISO 14004. El oferă
orientări suplimentare pentru un sistem bun de management de mediu, precum şi standardele mai
specializate care se ocupă cu aspecte specifice ale managementului de mediu. Obiectivul major
al normelor seriei ISO 14000 este de a “promova mai eficace şi mai eficient managementul de
mediu în organizaţii şi de a oferi instrumente utile şi uşor de utilizat.
Spre deosebire de reglementările anterioare de mediu, care au început cu abordările de
comandă şi control, ISO 14000 s-a bazat pe o abordare voluntară a normelor de mediu. Seria
include standardul ISO 14001, care prevede linii directoare pentru stabilirea sau îmbunătăţirea
unui EMS (environmental management systems). Standardul are multe trăsături comune cu
predecesorul său ISO 9000, Standardul Internaţional de Management al Calitatii, care a servit ca
model pentru structura internă a acestuia şi ambele pot fi puse în aplicare împreună. Precum ISO
9000, ISO 14000 acţionează ca un instrument de gestiune internă şi ca o modalitate de a
demonstra angajamentul pentru mediu al unei companii, pentru clienţii săi.
Înainte de dezvoltarea seriei ISO 14000, organizaţiile construiau în mod voluntar
propriile lor sisteme de management de mediu (EMS).Acestea făceau difice comparațiile între
companiile a efectelor asupra mediului şi prin urmare, universal, seria ISO 14000 a fost
dezvoltată. Un EMS este definită de ISO ca: “parte a sistemului de management general, care
include structura organizaţională, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi menţinerea
politicii de mediu” (ISO 1996, citată la Facilităţi Raportul Consiliului Federal 1999).
1.3 OHSAS 18001

BS 8800:1996 este primul referenţial publicat şi a fost elaborat de către British Standards
Institution (BSI) şi intitulat: “Guide to occupational health and safety management systems “.
Acesta a fost actualizat în 2004 și ulterior.
Mai multe organisme naţionale au elaborat standarde compatibile: SCC, OHRIS, AS-NZ
4801.
Ca să nu apară confuzii rezultate din proliferarea a numeroase referenţiale de sănătate şi
securitate ocupaţională, precum şi pentru a facilita integrarea managementului acestui domeniu
cu managementul de calitate (ISO 9001) şi de mediu (ISO 14001), în anul 1999 a fost creat
referenţialul OHSAS 18001 (OHSAS = Occupational Health and Safety Assessment Series).
În anul 2002 a fost publicat un ghid de implementare cunoscut sub denumirea de OHSAS
18002 acesta fiind construit prin efortul comun al BSI (Institutul Britanic de Standardizare) şi al
altor 13 instituţii de standardizare.
OHSAS 18001 este structurat similar cu un standard ISO, intenţia BSI fiind aceea de a
servi ca model pentru un standard internaţional ISO.
Cu toate acestea, a existat o opoziţie internaţională puternică la această idee, în principal
din partea SUA.
În anul 2001, Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO) elaborează un set de
recomandări similare cu OHSAS 18001, grupate în documentul ILO-OHS 2001.
În anul 2005, American National Standards Institute şi American Industrial Health
Association au elaborat un standard diferit, ANSI/AIHA Z10, care este diferit ca structură de
standardele ISO, deşi compatibil cu ISO 9001 şi ISO 14001.
OHSAS 18001:1999 a fost tradus şi publicat în mod oficial în limba română în anul 2004,
sub denumirea de “Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale” (SMSSO).
Organizaţiile din întreaga lume recunosc necesitatea de a controla şi de a îmbunătăţi sănătatea şi
performanţele în domeniul siguranţei și o fac cu sistemul de management al securităţii şi sănătăţii
ocupaţionale. Cu toate acestea înainte de 1999 a existat o proliferare a standardelor naţionale şi a
sistemelor de certificare de unde puteai alege. Astfel s-a creat confuzie şi fragmentarea pieţei. A
subminat credibilitatea fiecărei certificări în parte şi a creat bariere în calea comerţului.
Recunoscând acest deficit, a fost format un grup denumite Proiectul OHSAS printr-o colaborare
internaţională pentru a crea o singură abordare unificată. Grupul a fost constituit din
reprezentanţi ai organismelor naţionale de standardizare, organisme academice, organisme de
acreditare, organismele de certificare şi instituţiile SSM, împreună cu Grupul BSI (Institutul
Britanic de Standarde) care asigura secretariatului.
Bazându-se pe cele mai bune de standardele existente şi scheme, Proiectul OHSAS a
publicat seriile OHSAS 18000 în 1999. Seria a constat din două specificaţii: 18001 specifica
cerinţele prevăzute pentru un sistem de management al SSM şi 18002 care oferea direcția de
punere în aplicare. În 2005, aproximativ 16.000 de organizatii din peste 80 de țări au folosit
specificațiile OHSAS 18001. Până în 2009 mai mult de 54.000 de certificate OHSAS sau
standarde echivalente OHSMS (Occupational Health & Safety Management System) au fost
eliberate în 116 de ţări.
CAPITOLUL II PRINCIPII DE MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI MANAGEMENTUL
DE MEDIU
2.1 Principii de managementul calității

Standardul ISO: 9001 a suferit anumite modificări prin revizia din 2015. Principiile
privind managementul calităţii au avut şi ele parte de mici transformări.
Principiile au fost stabilite de experţii de la comitetul ISO TC 176.
9001:2008 unde erau prezente 8 principii. Conform reviziei din 2015 avem principiile prezentate
în figura 2.1.
Figura 2.1 Principii privind Managementul Calității

2.1.1 Orientare către client
Obiectul principal al managementului calității este reprezentat de satisfacerea cerințelor
clientului și de peocuparea de a depăși așteptările acestuia.
O organizație trebuie să atragă și să păstreze încrederea clienților. Cu fiecare interacțiune
a organizației cu clientul trebuie să crească încrederea intre părți și cunoașterea necesităților
curente și viitoare ale clientului.
Beneficiile principale1 ale acestui principiu sunt următoarele:
 valoare și satisfacție crescută pentru client;
 loialitatea îmbunătățită a clientului;
 activități comerciale repetitive îmbunătățite;
 reputație îmbunătățită a organizației;
 bază de clienți extinsă;
 venituri crescute și segment de piață extins.
În urma aplicării acestui principiu este posibilă identificarea clienților direcți și indirecți
și înțelegerea necesităților și așteptărilor curente și viitoare ale clienților. Totodată, este posibilă
legarea obiectivelor organizației de necesitățile și așteptările clienților, este facilitată planificarea,
proiectarea, dezvoltarea, producerea, livrarea și susținerea de produse și servicii care să satisfacă
necesitățile și așteptările clienților. În același timp este posibilă măsurarea și monitorizarea
satisfacției clienților și determinarea și întreprinderea de acţiuni necesare dezvoltării relației între
părți pentru a obține succesul sustenabil.
2.1.2 Leadership
Liderii sunt cei care stabilesc unitatea dintre scop și orientare și creează condițiile în care
personalul este implicat în realizarea obiectivelor referitoare la calitate ale organizației.
Este important pentru o organizație să creeze unitate între scop, orientare și implicarea
personalului, fiind facilitată alinierea strategiilor, politicilor, proceselor și resurselor pentru
atigerea obiectivelor.
Beneficiile principale ale acestui principiu sunt prezentate in figura 2.2.
1
SR EN ISO 9000, Sisteme de managementul calității. Principii fundamentale și vocabular, septembrie 2015, p. 7
Figura 2.2 Beneficii principale ale principiului Leadership
Prin acest principiu este posibilă comunicarea misiunii, viziunii, strategiei, politicilor si
proceselor organizației și crearea și susținerea valorilor comune și a modelelor de comportament
corect și etic la toate nivelele organizației.
Se poate stabili o cultură a încrederii și integrității și încuraja un angajament referitor la
calitate în toată organizația. Procesul permite asigurarea că liderii de la fiecare nivel sunt
exemple pozitive pentru intreg personalul organizației
Un mare avantaj al acestui principiu este posibilitatea de a pune la dispoziţie personalului
resurse, instruire şi autoritatea necesare pentru a acționa cu răspundere, fiind astfel inspirat și
încurajat personalul prin recunoașterea contribuției în organizație.
2.1.3 Angajamentul personalului

Pentru creșterea capabilității organizației de a crea și furniza valoare este esențial un
personal competent. Pentru a conduce o organizație în mod eficace și eficient este importantă
implicarea și respectarea întregului personal. Recunoașterea, împuternicirea și creșterea
competențelor personalului facilitează angajarea acestuia în îndeplinirea obiectivelor referitoare
la calitate ale organizației.
Beneficiile principale sunt:
 Înțelegerea îmbunătățită din partea personalului a obiectivelor referitoare la calitate și
implicarea crescută a acestuia;
 Dezvoltare personală, inițiative și creativitate crescute;
 Satisfacție, încredere și colaborare ridicate;
 Atenție sporită acordată valorilor comune și culturii din întreaga organizație.
Figura 2.3 Acţiuni posibile în urma principiului Angajamentul personalului

2.1.4 Abordarea pe bază de proces
Rezultatele consecvente și predictibile sunt obținute mai eficace și eficient când
activitățile sunt înțelese și conduse ca procese corelate. Sistemul de managementul calității
constă în astfel de procese. Întelegerea modului în care sunt produse rezultatele îi permit
organizației să optimizeze sistemul și performanțele acestuia.
Acest principiu prezintă urmatoarele beneficii principale:
 Capabilitate sporită de concentrare a eforturilor asupra proceselor principale;
 Rezultate consecvente și previzibile;
 Performanțe optimizate
 Posibilitatea pentru organizație să furnizeze încredere în ceea ce privește consecvența,
eficacitatea și eficiența.
Abordarea pe bază de proces permite următoarele acțiuni:
 Definirea obiectivelor sistemului și a proceselor necesare pentru realizarea acestora;
 Stabilirea autorității, responsabilității și răspunderii pentru conducerea proceselor;
 Înțelegerea capabilităților organizației și determinarea constrângerilor refeitoare la
resurse;
 Determinarea interdependențelor dintre procese și analizarea efectului modificărilor
proceselor individuale asupra ansamblului sistemului;
 Conducerea proceselor și a relațiilor dintre acestea ca un system;
 Asigurarea disponibilității informațiilor necesare pentru a opera și îmbunătăți procesele;
 Gestionarea riscurilor care pot influența procesele.
2.1.5 Îmbunătățire
Organizațiile de succes sunt orientate permanent spre îmbunătățire, aceasta fiind esențială
pentru o organizație pentru a-și menține nivelurile de performanță curente, pentru a reacționa la
schimbările condițiilor interne și externe și pentru a crea noi oportunități.
Îmbunătățirea prezintă următoarele beneficii potențiale2:
 Îmbunătățirea performanței proceselor, capabilității organizaționale și satisfacției
clientului;
2
SR EN ISO 9000, Sisteme de managementul calității. Principii fundamentale și vocabular, septembrie 2015, p. 10
 Orientarea pe investigarea și determinarea cauzelor urmând acțiuni corective și
preventive;
 Capabilitatea îmbunătățită de a reacționa la riscuri și oportunități interne și externe;
 Utilizarea mai bună a invățării în scopul imbunătățirii;
 Efort de inovare crescut.
Acțiunile posibile ale acestui principiu include:
 Promovarea stabilirii de obiective;
 Educarea și instruirea personalului;
 Asigrarea că personalul este competent pentru a promova și finaliza cu succes proiecte de
îmbunătățire;
 Dezvoltarea şi desfăsurarea de procese pentru a implementa proiecte de îmbunătățire;
 Urmărirea, analiarea și auditarea planificării, implementării, finalizării și a rezultatelor
proiectelor de îmbunătățire;
 Integrarea considerentelor referitoare la îmbunătățire in dezvoltarea de produse servicii și
procese;
 Identificarea și recunoașterea îmbunătățirii.
2.1.6 Luarea de decizii pe bază de dovezi

Deciziile bazate pe analiza și evaluarea datelor și informațiilor au probabilitate mai mare
să producă rezultatele dorite. Luarea deciziilor poate fi un proces complex și prezintă
incertitudine. Aceasta implică tipuri și surse multiple de date de intrare, precum și interpretarea
acestora care poate fi subiectivă. Analiza faptelor, a dovezilor și a datelor conduce la o mai mare
obiectivitate și încredere în luarea decizilor.
Acest principiu pune acceent pe procese îmbunătățite de luare a decizilor, pe evaluarea
performanței proceselor și a capabilității de a realiza obiectivele, pe capabilitatea crescută de a
analiza, a repune în discuție și a schimba opiniile și deciziile si a demonstra eficacitatea
deciziilor anterioare.
2.1.7 Managementul relațiilor
Gestionarea relațiilor cu părțile interesate este necesară pentru succesul sustenabil.
Succesul sustenabil se obține cu o probabilitatre mai mare atunci când organizația își gestionează
relatiile cu toate părțile sale interesate astfel încat să optimizeze impactul acestora asupra
performanțelor sale. Managementul relațiilor are o importanță specială.
Acest principiu pune accent pe următoarele acțiuni:
 Determinarea părților interesate importante și a relațiilor acestora cu organizația;
 Stabilirea de relații care echilibrează caștigurile pe termen scurt cu considerații pe termen
lung;
 Măsurarea performanțelor și asigurarea unui feedback referitor la performanțe;
 Stabilirea de activități de dezvoltare și îmbunătățire în colaborare cu furnizorii;
 Încurajarea și recunoașterea îmbunătățirii și a rezultatelor obținute de furnizori și
parteneri.
2.2. Managementul mediului

Un sistem de management de mediu este partea din sistemul global de management care
include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele în vederea dezvoltării, implementării, realizării, evaluării şi
menţinerii politicii de mediu. Aceste acţiuni depind unele de altele pentru a atinge un scop clar
bine definit: protecţia mediului. Un sistem de management de mediu necesită o planificare
continuă pentru a face, revizui şi îmbunătăţi performanţele unei organizaţii.
Preocuparea tot mai accentuata pentru protectia mediului inconjurator este o consecinta a
dezvoltarii economice sustinute din ultimii ani, a constientizarii importantei protejarii mediului
in care traim, atat pentru noi cat si pentru generatiile viitoare.
Scopul declarat al standardului ISO 14001 este de a sustine protectia mediului si de a
preveni poluarea printr-un management sistematic de mediu cu privire la zonele si activitatile
care au un impact asupra acestuia.
Standardul ISO 14001 isi propune sa ofere organizatiilor toate elementele necesare
construirii si implementarii efective a unui sistem de managemant de mediu.
El este aplicabil oricarei organizatii care doreste implementarea, mentinerea si imbunatatirea
unui sistem de management de mediu indiferent de tipul si marimea acesteia.
Standardul ISO 14001 furnizeaza un instrument de lucru care permite organizatiei sa
atinga si sa controleze sistematic nivelul de performanta pe care si l-a fixat.
Standardul ISO 14001 defineste ce trebuie sa facem pentru un mai bun management de
mediu care sa ne propulseze in topul organizatiilor care iau parte activa la protectia mediului
inconjurator imbunatatind totodata imaginea companiei noastre.
Standardul ISO 14001 are urmatoarele caracteristici de baza:
 Este un standard generic fiind aplicabil oricarei organizatii.
 Este un standard proactiv practicind o abordare anticipativa, preventiva.
 Este un standard continuu implicand implementarea iar apoi si o imbunatatire continua.
 Este un standard sistematic, bazat pe metode si proceduri documentate.
Sistemele de management de mediu conforme cu standardul ISO 14001 au o abordare
sistemica, dinamica, pe principiul imbunatatirii continue. Ele presupun in primul rand
identificarea cauzelor, interventia asupra acestora astfel incat efectele negative asupra mediului
sa fie stopate sau cel putin diminuate. Atat managementul calitatii conform standardului ISO
9001 cat si managementul mediului conform standardului ISO 14001 sunt structurate pe
conceptul evolutiv al imbunatatirii continue bazat pe ciclul PDCA (Plan - Do - Check - Act).
Beneficii ale implementarii unui sistem de management al mediului conform ISO 14001
sunt:
 Imbunatatirea performantei de mediu prin intermediul organizatiei.
 Integrarea usoara intr-un sistem de management al calitatii.
 Siguranta legala ca urmare a observarii sistemice a legislatiei de mediu in vigoare.
 Cresterea implicarii angajatilor, a motivatiei si angajamentului.
 Economie de costuri printr-o gandire si actiune sistemica si proactiva.
 Cresterea increderii clientilor, a agentiilor guvernamentale si a asiguratorilor.
 Participarea activa la minimalizarea flagelului poluarii
CAPITOLUL III SISTEME DE MANAGEMENT PRIVIND SECURITATEA
OCUPAȚIONALĂ
OHSAS (The Occupational Health and Safety Advisory Services) este seria de evaluare
pentru Sănătatea şi Securitatea Muncii (SSM), pentru sisteme de management privind sănătatea
şi securitatea muncii. A fost creat în scopul ajutorării organizaţiilor să controleze sănătatea
muncii şi pericolele securităţii în muncă. Seria s-a dezvoltat ca răspuns la o cerere largă pentru
un ghid recunoscut ca bază pentru evaluări şi certificări.
In anul 2008, OHSAS 18001 a fost adoptat de către Asociaţia de Standardizare din
România sub formă SR OHSAS 18001:2008 şi de atunci funcţionează drept singurul standard
român ce stabileşte cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale şi este utilizat ca şi referinţă pentru evaluare şi certificare.
Fiind un standard de sistem de management, el include bineînţeles toate elementele
specifice ale acestui concept, ce se regăsesc şi în standarde cum sunt mai cunoscutele ISO 9001
sau ISO 14001; precum auditul intern, controlul documentelor sau acţiunile corective şi
preventive.
Sistemul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească un sistem de management OH&S (OH&S – sănătate şi
securitate ocupaţională ) pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru
angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S asociate cu
activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem
de management OH&S;
 să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată;
 să demonstreze această conformitate şi altora;
 să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de
către o organizaţie externă;
 să realizeze o auto-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu specificaţia
OHSAS.
Avantajele certificării Sistemului de Management al Sanatatii şi Securităţii Ocupationale:
Avantaje externe:
 Imbunatatirea modului de percepere a organizatiei de catre membrii societăţii.
 Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, atu deosebit de important
într-o societate de consum tot mai competitivă.
 Imbunatăţirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de certificare.
 Cresterea competitivităţii pe piaţa naţională şi internaţională.
 Imbunatăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din domeniul securităţii şi
sanatăţii ocupaţionale.
Avantaje interne:
 Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor şi riscurilor
legate de muncă.
 Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale.
 Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare şi /
sau imbolnpvire profesională.
 Imbunatăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.
 Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea continuă a sistemului.
 Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare şi / sau
îmbolnăvire profesională.
 Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor.
 Imbunatăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi.
 Imbunatăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul de muncă.
 Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaţia o acordă
capitalului său uman.
 Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.
Acest standard din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS),
împreună cu OHSAS 18002 – Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, au fost
elaborate ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă de care pot să fie evaluate şi certificate
sistemele lor de management.
OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de
management ISO 9001:2000 (Calitate) şi ISO 14001:2004 (Mediu), pentru a facilita integrarea
sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către
organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
Standardul OHSAS 18001 recomanda / ofera directia clara catre un Sistem de
Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale.
OHSAS 18001:2007 este un document pentru audit / certificare, nu o cerinta legala sau
un ghid de implementare.
Trebuie remarcat faptul ca acest standard nu face specificari ale criteriilor de
performanta, nici nu prevede specificatii detaliate pentru proiectarea unui Sistem de
Management.
Elementele unui Sistem de Management pentru Sanatate si Securitate Ocupationala:
 politica si angajamentul Managementului in domeniul SSO,
 identificarea, evaluarea si controlul riscurilor.
 cerintele legislatiei in domeniul SSO,
 obiectivele organizatiei/companiei in domeniul SSO si programele associate,
 organizarea proceselor si personalul.
3.1 Beneficiile Standardului OHSAS 18001

domeniul sectoarelor calde. Implementarea OHSAS asigură:
 Conformitatea sistemului cu politica declarată a managementului în domeniul
Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale;
 Implementarea, menţinerea şi continua îmbunătăţire a SMSSO;
 Reducerea incidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
 Reducerea costurilor asociate cu incidentele şi bolile profesionale;
 Îmbunătăţirea performanţelor companiei prin aplicarea în practică a politicilor şi
procedurilor SMSSO;
 Conformitatea cu prevederile legislaţiei în vigoare;
 Reducerea riscurilor de amenzi, penalităţi legale şi procese în instanţă;
 Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei/companiei prin demonstrarea existenţei unui
angajament al managementului de top pentru administrarea corectă şi
minimizarea riscurilor de incidente şi boli profesionale;
 Certificarea OHSAS 18001 este dovada respectării cerinţelor legislative privind
sănătatea şi securitatea ocupaţională.
Managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale este veriga lipsă în elaborarea şi
implementarea sistemelor integrate de management: calitate, securitate ocupaţională/în muncă,
mediu conform noilor tendinţe şi cerinţe la nivel european şi internaţional.
Implementarea sistemelor de management în conformitate cu standardul OHSAS
18001:2008 vine în completarea sistemului organizatoric existent la nivelul organizaţiilor şi
favorizează aplicarea sistematică a legislaţiei de securitate şi sănătate ocupaţională, realizând
integrarea acestui domeniu în managementul general al unităţii.
OHSAS 18001:2008 precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale (SSO), pentru ca organizaţia să-şi poată gestiona riscurile SSO şi să-şi
îmbunătăţească performanţele.
Se reaminteşte că cerinţele OHSAS se pot aplica oricărei organizaţii care doreşte: ▪ să
stabilească un sistem de management SSO pentru a elimina sau a minimiza riscurile pentru
angajaţi sau alte părţi interesate care pot fi expuse riscurilor SSO asociate cu activităţile pe care
le desfăşoară; ▪ să implementeze, menţină şi îmbunătăţească un sistem de management SSO; ▪ să
asigure respectarea legilor şi reglementărilor referitoare la SSO; ▪ să obţină certificarea
sistemului său de management SSO de către un organism extern acreditat.
Organizaţiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor profesionale cu care se
confruntă, găsesc în referenţialul OHSAS 18001 un model de lucru, care are în plus avantajul de
a fi fost gândit pentru a completa sistemele de management al calităţii şi respectiv de mediu deja
existente. Prin implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale,
o organizaţie poate controla şi gestiona mai bine riscurile profesionale (accidente, incidente şi
boli profesionale, respectiv boli legate de profesie) şi îmbunătăţirea considerabilă a
performanţelor profesionale.
Certificarea în conformitate cu referenţialul OHSAS 18001 se adresează tuturor
organizaţiilor, dar în primul rând celor cu riscuri crescute. Angajamentul managementului la cel
mai înalt nivel pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor va deveni în scurt timp un element
cheie în procesul de departajare a concurenţei pentru o piaţă dată. Certificarea în acest domeniu
este de natură să dea angajaţilor şi partenerilor externi garanţia preocupării
unității/firmei/organizaţiei pentru obţinerea calităţii maxime în condiţii de riscuri minime.
În elaborarea şi implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, se urmează traseul:
 analiza (identificarea riscurilor de sănătate şi securitate în muncă şi a măsurilor de
control necesare);
 elaborarea documentaţiei (manualul, proceduri operaţionale, de urgenţă,
formulare);
 instruirea personalului implicat în implementarea OHSAS 18001;
 implementarea sistemului OHSAS 18001;
 audit de precertificare;
 asistenţă în relaţia cu organismul de certificare;
 asistenţă la auditul de certificare.
3.2 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008

În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase cerinţe
referitoare la sănătatea şi securitatea ocupaţională care se aplică potenţialelor efecte vătămătoare
legate de activitatea în muncă.
Standardul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau minimaliza
riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care ar putea fi expuse la pericolele OHSAS
asociate cu activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de
management OHSAS;
 să se asigure de propria conformitate cu politica OHSAS declarată;
 să demonstreze conformitatea cu acest standard prin obţinerea certificării OHSAS.
Noua revizie a OHSAS 18001 a fost publicată pe plan internaţional în anul 2007, sub
forma standardului BS OHSAS 18001:2007, astfel că standardul SR OHSAS
18001:2008 adoptat în ţara noastră înlocuieşte documentul OHSAS 18001:2004
Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Cerinţe, a fost elaborat astfel încât să fie compatibil cu standardele pentru
sistemele de management al calităţii şi al mediului, pentru a facilita integrarea sistemelor de
management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către organizaţii, în
cazul în care se doreşte acest lucru.
Pentru organizaţiile deja certificate în conformitate cu prevederile OHSAS 18001 sau cele
ce se află în perioada finală a obţinerii certificării, a fost stabilită o perioadă de tranziţie de 2 ani,
respectiv până la 1 iulie 2010, în scopul de a acorda suficient timp pentru alinierea sistemelor de
management la noile cerinţe.
OHSAS 18001 este acum un standard şi nu un document ca în ediţia anterioară şi cuprinde
numeroase modificări: sănătăţii i se acordă o mai mare importanţă, s-au definit termeni noi şi s-
au revizuit termenii anteriori, dintre care unii au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte
interpretarea (exemple: risc tolerabil a fost înlocuit cu risc acceptabil; accident este inclus în
incident; pericol nu se mai referă şi la dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă mediului de lucru
ş.a).
CAPITOLUL IV MĂSURI DE CORELARE A CLAUZELOR DIN STANDARDELE DE
MANAGEMENT
Un Sistem de Management Integrat (SMI) este un sistem de management care integrează

toate componentele unei afaceri într-un sistem coerent, astfel încât să permită realizarea scopului
şi misiunii sale. Şi mai mult, orice are un efect asupra rezultatelor afacerii, ar trebui integrat în
sistemul de management.
În orice organizaţie / companie, necesitatea de a dezvolta un sistem integrat va veni din
interior, nu din exterior.
Este foarte puţin probabil ca un client sau un furnizor să solicite existenta SMI în cadrul
companiei. De asemenea, nu există nici o reglementare internă sau internaţională, şi nici un
standard care să se refere la Sistemul de Management Integrat.
Daca o organizaţie / companie are un Sistem de Management al Calităţii certificat, se
poate realiza acel sistem integrat care să convină organizaţiei respective, prin suprapunere, prin
adăugarea proceselor necesare sistemelor de management de mediu şi/sau sănătate şi securitate
ocupaţională. Urmatoarele procese, ar trebui să fie comune tuturor sistemelor:
 Controlul documentelor
 Instruirea și formarea personalului
 Audit intern
 Analiza managementului
 Acțiuni corective
 Acțiuni preventive
Chiar daca o organizaţie are un sistem de management, chiar dacă nu are nici unul, poate
adopta o cale de acces la tehnologia de sistem, pentru a dezvolta sistemul propriu de
management, cu alte cuvinte poate proiecta un sistem pe toate nivelele acestuia (de la varf la
baza) pentru a îndeplini un obiectiv specific organizaţiei / companiei.
Sunt câteva motive pentru care orice bun manager ar trebui sa dezvolte Sistemul de
Management Integrat propriu organizaţiei / companiei sale:
 Reduce duplicările și implicit costurile associate;
 Reduce riscurile, prin urmare crescând profitul;
 Aduce un echilibru necesar în definirea obiectivelor;
 Elimină acele responsabilități și relații interne necorespunzătoare;
 Crește puterea sistemului;
 Concentrează atenția pe obiectivele organizației;
 Formalizează sistemele informale ale organizației;
 Armonizează și optimizează practicile interne, specifice organizației;
 Creează consistența necesară managementului;
 Îmbunătățește comunicarea internă/externă;
 Facilitează instruirea personalului, formarea acestuia și dezvoltarea.
Cele mai populare soluţii pentru integrarea sistemelor de management sunt sistemele de
management integrat calitate – mediu în conformitate cu prevederile standardelor ISO 9001 şi
ISO 14001 şi sistemele de management integrat calitate-mediu–sănătate şi securitate
ocupaţională în conformitate cu standardele ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001; dar este
posibilă realizarea integrării pentru o gamă variată de sisteme de management inclusiv în
domenii precum securitatea informaţiei, siguranţa alimentului sau managementul energiei,
printre altele.
Un beneficiu important al sistemelor de management integrate îl reprezintă facilitatea
gestionării acestora de către personalul implicat în administrarea sistemului de management la
nivelul organizaţiei.
Din punctul de vedere al certificării, evaluarea prin auditare se realizează în cadrul unui
singur audit pentru sistemul de management integrat, ceea ce reprezintă un avantaj pentru
organizaţia client.
standardele de sistem de management având aceeaşi structură, termeni şi definiţii incepând cu
anul 2015.
4.1 Similitudini intre ISO 9001 2015 și ISO 14001 2015
ISO 9001: 2015 ISO 14001 :2015

Clauza Descriere/Titlu Clauza Descriere/Titlu
nr nr
0 Introducere 0 Introducere
1 Domeniu de aplicare 1. Domeniu de aplicare
2 Referințe normative 2 Referințe normative
3. Termeni și definiții 3. Termeni și definiții
3.1 Termeni referitori la organizație și leadership
3.2 Termeni referitori la planificare
3.3 Termeni referitori la suport și operare
3.4 Termeni referitori la evaluarea performanței
și îmbunătățirii
4. Contextul organizației 4. Contextul organizației
4.1 Intelegerea organizației și a 4.1 Intelegerea organizației și a contextului în
contextului în care acționează care acționează
4.2 Înțelegerea necesităților și a 4.2 Înțelegerea necesităților și a așteptărilor
așteptărilor părților interesate părților interesate
4.3 Determinarea domeniului de 4.3 Determinarea domeniului de aplicare al
aplicare al sistemului de sistemului de mediu
management al calității
4.4 Sistemul de management al calității 4.4 Sistemul de mediu
și procesele sale
5. Leadership 5. Leadership
5.1 Leadership și management 5.1 Leadership și management
5.1.1 Generalități
5.2 Politică 5.2 Politică de mediu
5.2.1 Stabilirea politicii referitoare la
calitate
5.2.2 Comunicarea politicii referitoare la
calitate
5.3 Roluri organizaționale, 5.3 Roluri organizaționale, responsabilități și
responsabilități și autorități autorități
6 Planficare 6 Planificare
6.1 Acțiuni de tratare a riscurilorși 6.1. Acțiuni de tratare a riscurilor și
oportunutăților oportunităților
6.1.2 Aspecte de mediu
6.1.3 Obigații de conformare
6.1.4 Planificarea acțiunilor
6.2 Obiectivele referitoare la calitate și 6.2 Obiective de mediu și planificare pentru
planificarea realizării lor realizarea acestora
6.2.1 Obiective de mediu
6.2.2 Planificarea acțiunilor pentru realizarea
obiectivelor de mediu
6.3 Planificarea schimbărilor
7 Suport 7. Suport
7.1 Resurse 7.1 Resurse
7.1.2 Personal
7.1.3 Infrastructură
7.1.4 Mediu pentru operarea proceselor
7.1.5 Resurse de monitorizare și
măsurare
7.1.6 Cunoștințe organizaționale
7.2 Competență 7.2 Competență
7.3 Conștientizare 7.3 Conștientizare
7.4 Comunicare 7.4 Comunicare
7.4.2 Comunicare internă
7.4.3 Comunicare externă
7.5 Informații documentate 7.5 Informații documentate
7.5.1 Generalități 7.5.1 Generalități
7.5.2 Creare și actualizare 7.5.2 Creare și actualizare
7.5.3 Controlul informațiilor 7.5.3 Controlul informațiilor documentate
documentate
8. Operare 8. Operare
8.1 Planificare și control operațional 8.1 Planificare și control operațional
8.2 Cerințe pentru produse și servicii 8.2 Pregătire pentrusituații de urgență și
capacitate de răspuns
8.2.1 Comunicarea cu clientul
8.2.2 Determinarea cerințelor pentru
produse și servicii
8.2.3 Analizarea cerințelor pentru
8.2.4 Modificări ale cerințelor pentru
8.3 Proiectare și dezvoltare pentru
8.3.2 Planificarea proiectării și
dezvoltării
8.3.3 Elemente de intrare ale proiectării
și dezvoltării
8.3.4 Controale ale proiectării și
dezvoltării
8.3.5 Elemente de ieșire ale proiectării și
dezvoltării
8.3.6 Modificări ale proiectării și
dezvoltării
8.4 Controlul proceselor produselor și
serviciilor furnizate din exterior
8.4.2 Tipul și amploarea controlului
8.4.3 Informații pentru furnizorii externi
8.5 Producție și furnizare de servicii
8.5.1 Controlul producției și a furnizării
de servicii
8.5.2 Identificare și trasabilitate
8.5.3 Proprietate care aparține clienților
sau furnizorilor externi
8.5.4 Păstrare
8.5.5 Activități post-livrare
8.5.6 Controlul modificărilor
8.6 Eliberarea produselor și serviciilor
8.7 Controlul elementelor de ieșire
neconforme
9 Evaluarea performanței 9 Evaluarea performanței
9.1 Monitorizare,măsurare,analizare și 9.1 Monitorizare,măsurare,analizare și evaluare
evaluare Generalități
9.1.1 Generalități 9.1.1 Evaluarea conformării
9.1.2 Satisfacția clientului
9.1.3 Analiză și evaluare
9.2 Audit intern 9.2 Audit intern
9.2.2 Programul de audit intern
9.3 Analiza efectuată de management 9.3 Analiza efectuată de management
Generalități
9.3.1 Elemente de intrare ale analizei
9.3.2 efectuate de management
Elemente de ieșire ale analizei
10 Îmbunătățire 10 Îmbunătățire
10.1 Generalități 10.1 Generalități
10.2. Neconformitate și acțiune corectivă 10.2. Neconformitate și acțiune corectivă
10.3 Îmbunătățire continuă 10.3 Îmbunătățire continuă
Tabelul 4.1 Puncte comune între ISO 9001 și ISO 14001
4.2 Corelarea Standardului OHSAS 18001 celelalte standarde

BS OHSAS 18001 va fi înlocuit de un nou standard internațional ISO 45001 în anul
2016. O comisie ISO formată din 83 de delegați din 27 state membre (inclusiv Organizația
Mondială a Muncii, a fost creată și s-a reunit pentru prima dată în Octombrie 2013 pentru a
realiza draftul standardului ISO 45001.
Noul sistem de management al sănătății și securității ocupaționale OHSAS nu va primi
seria ISO 18000 pentru că acest număr a fost alocat deja unui standard de ‘radio frecvență pentru
elemente de management’.
Cea mai importantă schimbare din OHSAS 18001 este aceea că schema ISO 45001 va fi
conformă cu noua structură la nivel înalt a ISO. Această structură standardizată va fi folosită
pentru toate standardele de management ISO: 9001, 14001 și 27001 vor adopta această structură.
ISO 45001 este standardul internațional care specifică cerințele unui sistem de
management al sănătății și securității ocupaționale, împreună cu liniile directoare, ce permit unei
organizații să-și îmbunătățească performanța în prevenirea rănirilor și a îmbolnăvirilor
profesionale. ISO 45001 se va aplica tuturor organizațiilor indiferent de mărime, tip sau natură.
Toate cerințele sale vor fi integrate în procesele de management ale organizațiilor. ISO 45001
permite unei orgainizații să integreze și alte aspect de sănătate și securitate, cum ar fi bunăstarea
angajaților.
ISO 45001 nu specifică criteriile specifice pentru performanța OHSAS nici nu este
prescriptiv referitor la proiectarea unui sistem de management OHSAS. Un sistem OHSAS al
unei organizații trebuie să fie specific, să îndeplinească nevoile organizației în prevenirea
rănirilor și a îmbolnăvirilor profesionale, prin urmare o organizație mică cu riscuri scăzute poate
avea nevoie să implementeze numai un sistem relativ simplu, în timp ce o organizație mare cu
riscuri ridicate poate avea nevoie de ceva mult mai sofisticat. Orice fel de sistem poate fi capabil
să se conformeze cerințelor standardului. ISO 45001 nu abordează în mod specific probleme ca
securitatea produsului, deteriorarea proprietății sau impacturi de mediu și o organizație nu este
nevoită să țină cont de aceste probleme, decât dacă ele prezintă riscuri pentru angajații săi. ISO
45001 nu intenționează să fie un document legal, este un instrument de management cu folosire
voluntară de către organizații care doresc să elimine sau să reducă riscurile.
Cuprinsul standardului ISO 45001
0.1 Context
0.2 Scop
0.3 Factori de success
0.4 Abordarea Plan-Do-Check-Act
0.5 Contextul acestei ediții
1. Domeniu
2. Referințe normative
3. Termeni și definiții
4. Contextul organizației
5. Lidership
6. Planificare
7. Suport
8. Operare
9. Evaluarea performanței
10. Îmbunătățire
Anexa A.
Prin toate aceste modificări se dorește realizarea unei similitudini între principalele
standarde de management, principalul motiv fiind crearea unui sistem integrat de management.
CAPITOLUL V MODIFICARI ALE PRINIPALELOR STANDARDE PENTRU
SISTEMUL DE MANAGEMENT
5.1 Modificări ale standardelor de management

Va fi deosebit de util pentru acele organizaţii care aleg să opereze un singur sistem de
management care poate îndeplini cerinţele a două sau mai multe standarde de sistem de
management simultan.
Noile clauze intenţionează să se întrepătrundă cu cerinţele afacerii şi să oprească
devalorizarea standardelor sistemelor de management prin creşterea valorii adăugate atât de
implementarea lor, cât şi audit şi certificare.
Noile standarde adoptă “high-level structure” şi terminologia din anexa SL. Anexa SL a
fost dezvoltată pentru a se asigura că toate viitoarele standarde ISO pentru sistemele de
management vor avea un format comun indiferent de disciplina specifică la care se referă, o
structură şi un text de bază identice, cât şi termeni şi definiţii comune.
Acest lucru inseamna că şi în situaţiile în care cerinţele sunt, în esenţă, neschimbate între ediţiile
anterioare şi ediţiile din 2015, acestea sunt adesea regăsite sub un nou titlu al clauzei / sub-
clauzei.
Au fost introduse două clauze noi (4.1 şi 4.2) referitoare la contextul organizaţiei.
Organizaţiile vor trebui să identifice în mod explicit orice probleme interne şi externe care pot
avea impact asupra abilităţii sistemului de management al calităţii de a livra rezultatele scontate.
De asemenea trebuie să se înteleaga nevoile şi aşteptările relevante ale "părţilor interesate
relevante" - acele persoane fizice şi organizaţii care fie pot afecta, fie să fie afectate, sau au
perceptia că sunt afectate de deciziile sau activităţile organizaţiei.
În timp ce ISO 9001: 2008 a promovat adoptarea unei abordări procesuale la dezvoltarea,
implementarea şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calităţii, clauza 4.4 din
ISO 9001: 2015., cat si din ISO 14001:2015 stabileste cerintele specifice.
Trimiterile la acţiuni preventive au dispărut. Cu toate acestea, conceptul de bază de
identificare şi abordare a potenţialelor greşeli înainte ca acestea să se întample rămâne prezent.
Cele doua standarde vorbesc acum în termeni de risc şi oportunităţi.
Clauza aferentă, "Responsabilitatea conducerii", devine acum "Leadership".
Managementul de vârf trebuie să îţi asume răspunderea şi să demonstreze că se angajează în
activităţi cheie ale sistemului de management al calităţii spre deosebire de a se asigura că pur şi
simplu aceste activităţi au loc. Aceasta înseamnă că este nevoie ca top managementul să se
implice în mod activ în funcţionarea sistemului de management.
Termenii de procedură documentată şi înregistrare au fost înlocuiţi cu termenul informaţii
documentate.
Termenul "produs" a fost înlocuit cu "produse şi servicii". Anterior, includerea
serviciilor în termenul generic produse a fost implicită. Prin referirea explicită la servicii, se
reconfirmă faptul că standardele sunt aplicabile tuturor organizaţiilor, nu doar a celor care oferă
produse fizice.
Expresia "produse şi servicii furnizate din exterior" înlocuieşte "Aprovizionarea". Noua
clauză se adresează tuturor formelor de furnizare externă, fie că este vorba de cumpărare de la un
furnizor, printr-un aranjament cu o companie asociată, prin externalizarea proceselor şi funcţiilor
organizaţiei sau prin orice alte mijloace.
Clauza 10 recunoaşte că îmbunătăţirea pas cu pas nu este singura posibilitate de
îmbunătăţire. Îmbunătăţirea poate apărea, de asemenea, ca rezultat al descoperirilor / inovaţiilor,
schimbărilor sau reorganizării. Astfel, titlul aceastei clauze este acum "Îmbunătăţire"
S-a urmărit în timpul reviziei ca cerinţele să fie mai uşor de înteles inclusiv pentru a ajuta
la traducerea lui. În cazul cerinţelor vechi păstrate, modul de redactare a standardului a fost
modificat pentru a le face mai explicite.
Ambele standarde solicită organizaţiilor să determine competenţa necesară pentru
personalul care lucrează sub controlul lor şi care afectează performanţa sistemului de
management, dar şi să conştientizeze acest personal de contribuţia lor la eficacitatea sistemului
de management, inclusiv beneficiile pentru îmbunătăţirea performanţei, precum şi de implicaţiile
neconformităţilor asupra satisfacerii cerinţelor sistemului de management.
În ISO 14001:2015 se adaugă conceptul de "perspectivă a ciclului de viaţă", care impune
organizaţiei să stabilească controale care să asigure că cerinţele de mediu sunt luate în
considerare în cadrul procesului de proiectare pentru: dezvoltarea, livrarea, utilizarea şi tratarea
produselor şi serviciilor sale la sfărşitul duratei de viaţă, dar şi să comunice cerinţele de mediu
relevante care se referă la furnizori şi contractori, precum şi să furnizeze informaţii despre
impactul potenţial asupra mediului în timpul livrării produselor sau serviciilor în timpul utilizării
şi tratării produsului la sfîrşitul duratei de viaţă a acestuia.
Renunţarea la reprezentantul managementului. Deşi nu există nicio cerinţă de a numi un
reprezentant al managementului, acest lucru nu împiedică organizaţiile de a alege să păstreze
acest rol. Trebuie să fim conştienţi, însa, ca unele dintre sarcinile atribuite în mod tradiţional
reprezentantului managementului vor trebui asumate în viitor, direct de către top management.
Renunţarea la Manual şi la procedurile documentate. În timp ce standardele noi nu
stabilesc nici o cerinţă pentru organizaţii să deţină un manual sau proceduri documentate, în
cazul in care această documentaţie există, este necesară şi funcţioneaz, nu este nevoie ca aceasta
să fie retrasă.
Recodificarea documentaţiei existente pentru a corespunde noilor clauze ale standardelor.
Organizaţiile pot alege să efectueze o recodificare. Aceasta ar fi utilă doar în situaţia în care
beneficiile obţinute în urma renumerotării ar depăşi efortul necesar pentru această schimbare. Cu
toate acestea, trimiterile trebuie să se facă în conformitate cu noile ediţii ale standardelor, în
cazul în care organizaţia doreşte să demonstreze conformitatea cu aceste standarde. Structura
clauzelor din cele două standarde este menită să ofere o prezentare coerenta a cerinţelor, mai
degrabă decât un model pentru documentarea politicii, obiectivelor şi proceselor unei organizaţii.
Acest lucru este valabil şi pentru modul de a efectua auditul faţă de aceste noi standarde. Nu se
va mai audita clauză cu clauză, ci întregul sistem faţă de ansamblul clauzelor.
Restructurarea sistemului de management pentru a respecta ordinea cerinţelor din ediţiile
noi ale standardelor. Daca toate cerinţele cuprinse în cele două standarde sunt îndeplinite,
sistemul de management este conform cu acestea.
Refacerea documentaţiei sistemului de management existentă pentru a utiliza noii
termenii şi definiţii. Nu există nici o cerinţă pentru ca structura documentaţiei sistemului de
management al unei organizaţii să reflecte structura standardelor. Nu există nici o cerinţă ca
termenii utilizaţi de către o organizaţie să fie înlocuiţi cu termenii utilizaţi în cele două standarde
pentru a specifica / preciza cerinţele sistemului de management. Organizaţiile vor aprecia dacă
acest efort ar fi util.
5.1.1. Modificările Standardului ISO 9001

Ediţia ISO 9001 2015 este a cincea, înlocuieste ediţia a 4-a (ISO 9001:2008), ea a fost
revizuită din punct de vedere tehnic pentru a adopta unificarea şi întelegerea structurilor la nivel
înalt.
Perioada de tranziţie pentru utilizatorii ISO 9001:2008 la ISO 9001: 2015 a fost stabilită
la 3 ani. Impactul acestei revizuiri pentru organizaţiile certificate, organizaţiile de instruire,
organismele de certificare, va fi similar cu revizia ISO 9001 din 2000 care, de asemenea, a
introdus modificări majore.
Conform vechiului ISO 9001, erau definite 8 principii ale managementului calităţii.
Odată cu modificările în sistemele de management, acestea s-au redus la 7 - a fost eliminat
principiul referitor la "Abordarea managementului ca sistem".
Figura 5.1 Modificările Standardului ISO 9001 2015
Structura generală a standardului, conform Anexa SL. Sunt 10 capitole de cerinţe, faţă de
8 în ediţia anterioara. Capitolele de cerinţe vor fi identice pentru toate Sistemele de management
(mediu, securitatea informaţiei, etc.), ceea ce va uşura mult integrarea mai multor standarde într-
un singur sistem de management.
În ediţia 2008, sunt obligatorii 6 proceduri (control documente, control înregistrări, audit
intern, neconformităţi, acţiuni corective, acţiuni preventive), precum şi Manualul Sistemului de
Management al Calităţii.
Figura 5.2 Modificarea cerințelor Standardului ISO9001 2015

ISO 9001 2015 ISO 9001 2008
nr nr
1.1 Generalități
1.2 Aplicare
4. Contextul organizației 4. Sistem de management al calității

4.1 Intelegerea organizației și a 4.1 Cerințe generale
contetului în care acționează
4.2 Înțelegerea necesităților și a 4.2 Cerințe referitoare la documentație
așteptărilor părților interesate 4.2.1 Generalități
4.2.2 Manualul calității
4.2.3 Controlul documentelor
4.2.4 Controlul înregistrărilor
4.3 Determinarea domeniului de
aplicare al sistemului de
management al calității
4.4 Sistemul de management al calității
și procesele sale
5. Leadership 5. Responsabilitatea managementului

5.1 Leadership și management 5.1 Angajamentul managementului
5.2 Politică 5.2 Orientare către client
5.2.1 Stabilirea politicii referitoare la
calitate
5.2.2 Comunicarea politicii referitoare la
calitate
5.3 Roluri organizaționale, 5.3 Politica referitoare la calitate
responsabilități și autorități
5.4 Planificare
5.4.1 Obiectivele calității
5.4.2 Planificareasistemului de management
5.5 Responsabilitate, autoritate și comunicare
5.5.1 Responsabilitate și autoritate
5.5.2 Reprezentantul managementului
5.6 Analiza efectuată de management
5.6.3 Elemente de ieșire ale analizei
6 Planficare 6 Managementul resurselor

6.1 Acțiuni de tratare a riscurilorși 6.1. Asigurarea resurselor
oportunutăților
6.2 Obiectivele referitoare la calitate și 6.2 Resurse umane
planificarea realizării lor 6.2.1 Generalități
6.2.2 Competență, instuire și conștientizare
6.3 Planificarea schimbărilor 6.3 Infrastructura
6.4 Mediu de lucru
7 Suport 7. Realizarea produsului

7.1 Resurse 7.1 Planificarea realizarii produsului
7.1.2 Personal
7.1.3 Infrastructură
7.1.4 Mediu pentru operarea proceselor
7.1.5 Resurse de monitorizare și
măsurare
7.1.6 Cunoștințe organizaționale
7.2 Competență 7.2 Procese referitoare la relația cu clientul
7.2.1 Determinarea cerințelor referitoare la produs
7.2.2 Analiza cerințelor referitoare la produs
7.2.3 Comunicarea cu clientul
7.3 Conștientizare 7.3 Proiectare și dezvoltare
7.3.1 Planificarea proiectării și dezvoltării
7.3.2 Elemente de intrare ale proiectării și
dezvoltării
dezvoltării
7.3.4 Analiza proiectării și dezvoltării
7.3.5 Verificarea proiectării și ezvoltării
7.3.6 Validarea proiectării și dezvoltării
7.3.7 Controlul modificărilor proiectării și
dezvoltării
7.4 Comunicare 7.4 Aprovizionare
7.4.1 Procesul de aprovizionare
7.4.2 Informații pentru aprovizionare
7.4.3 Verificarea produsului arovizionat
7.5 Informații documentate 7.5 Producție și furnizare de servicii
7.5.1 Generalități 7.5.1 Controlulu producției și al furnizării
serviciului
7.5.2 Creare și actualizare 7.5.2 Validarea proceselor de producție și de
furnizare de servicii
7.5.3 Controlul informațiilor 7.5.3 Identificare și trasabilitate
documentate
7.5.4 Proprietatea clientului
7.5.5 Păstrarea produsului
7.6 Controlul echipamentelor de măsurare și
monitorizare
8. Operare 8. Măsurare, analiză și îmbunătățire

8.1 Planificare și control operațional 8.1 Generalități
8.2 Cerințe pentru produse și servicii 8.2 Monitorizare și măsurare
8.2.1 Comunicarea cu clientul 8.2.1 Satisfacția clientului

8.2.2 Determinarea cerințelor pentru 8.2.2 Audit intern
8.2.3 Analizarea cerințelor pentru 8.2.3 Monitorizarea și măsurarea proceselor
8.2.4 Modificări ale cerințelor pentru 8.2.4 Monitorizarea și măsurarea produsului
8.3 Proiectare și dezvoltare pentru 8.3 Controlul produsului neconform
8.3.2 Planificarea proiectării și
dezvoltării
8.3.3 Elemente de intrare ale proiectării
și dezvoltării
8.3.4 Controale ale proiectării și
dezvoltării
dezvoltării
8.3.6 Modificări ale proiectării și
dezvoltării
8.4 Controlul proceselor produselor și 8.4 Analiza datelor
serviciilor furnizate din exterior
8.4.2 Tipul și amploarea controlului
8.4.3 Informații pentru furnizorii externi
8.5 Producție și furnizare de servicii 8.5 Îmbunătățire
8.5.1 Controlul producției și a furnizării 8.5.1 Îmbunătățire continuă
de servicii
8.5.2 Identificare și trasabilitate 8.5.2 Acțiune corectivă
8.5.3 Proprietate care aparține clienților 8.5.3 Acțiune preventivă
sau furnizorilor externi
8.5.4 Păstrare
8.5.5 Activități post-livrare
8.5.6 Controlul modificărilor
8.6 Eliberarea produselor și serviciilor
8.7 Controlul elementelor de ieșire
neconforme
9 Evaluarea performanței
9.1 Monitorizare,măsurare,analizare și
evaluare
9.1.2 Satisfacția clientului
9.1.3 Analiză și evaluare
9.2 Audit intern

Generalități
Elemente de ieșire ale analizei
10 Îmbunătățire
10.1 Generalități
10.2. Neconformitate și acțiune corectivă
10.3 Îmbunătățire continuă
Tabelul 5.1 Diferențe și asemănări între ISO 9001 2008 și ISO 9001 2015
5.1.2 Modificări ale standardului ISO 14001

Schimbările din proiectul de standard sunt:
 Managementul de mediu strategic
A fost inclusă o nouă cerință pentru a înțelege contextul organizației şi pentru a identifica
riscurile organizaționale legate de mediul înconjurător, inclusiv oportunități, în beneficiul atât al
organizației cât și a mediului.
Se pune accent pe nevoile și așteptările părților interesate (inclusiv cerințele de reglementare),
precum și pe condițiile de mediu locale, regionale sau globale care pot afecta, sau să fie afectate
de către organizație.
 Conducere
Pentru a se asigura succesul sistemului, se pune accent pe poziția de lider în acord cu ISO 9001:
2015. O nouă clauză a fost adăugată, clauză care atribuie responsabilități specifice pentru cei din
funcțiile de conducere, pentru a promova managementul de mediu în cadrul organizației.
 Protejarea mediului înconjurător
Așteptările cu privire la organizații a fost extinsă în scopul angajării la inițiative proactive pentru
a proteja mediul înconjurător.
Textul revizuit nu definește "protecția mediului", dar se observă că aceasta poate include
utilizarea durabilă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, protecția
biodiversității și a ecosistemelor, etc.
 Performanța de mediu
Există o schimbare în ceea ce privește îmbunătățirea continuă a sistemului de management în
scopul îmbunătățirii performanțelor de mediu.
 Abordarea privind ciclul de viață
În plus față de cerința actuală de a gestiona aspectele de mediu asociate cu produsele şi serviciile
achiziționate, organizațiile vor trebui să extindă controlul și influența acestora asupra mediului
asociate cu utilizarea produsului și tratarea sau eliminarea la sfârșitul ciclului de viață.
 Comunicare
Se pune un accent egal atât pe comunicațiile interne, cât şi pe cele externe. Decizia de a
comunica extern este responsabilitatea organizației, dar decizia trebuie să ia în considerare
raportarea informațiilor solicitate de către agențiile de reglementare cât şi pentru satisfacerea
așteptările altor părți interesate.
 Documentație
Revizuirea include termenul "informații documentate" în loc de "documente" și "înregistrări" în
scopul alinierii cu cerinţele standardului ISO 9001. Organizația va păstra flexibilitatea de a
determina atunci când sunt necesare proceduri pentru a asigura un control eficace a procesului
respectiv.
ISO 14001 2004 ISO 14001 :2015

nr nr
3.1 Termeni referitori la organizație și leadership
3.2 Termeni referitori la planificare
3.3 Termeni referitori la suport și operare
3.4 Termeni referitori la evaluarea performanței și
îmbunătățirii
4. Sistemul de management al 4. Contextul organizației
mediului
4.1 Generalități 4.1 Intelegerea organizației și a contextului în
4.2 Politica de mediu care acționează
4.2 Înțelegerea necesităților și a așteptărilor
părților interesate
4.3 Planificare 4.3 Determinarea domeniului de aplicare al
sistemului de mediu
4.3.2 Cadrul legal și alte cerințe
4.3.3 Obiective și programe
4.4 Implementare și operare 4.4 Sistemul de mediu
4.4.1 Resurse, roluri, responsabilități și
autoritate
4.4.2 Competențe, instruire și
conștientizare
4.4.3 Comunicare
4.4.4 Documentare
4.4.5 Controlul documentelor
4.4.6 Operațiuni de control
4.4.7 Pregătirea pentru situații de urgență
și răspuns
4.5 Control
4.5.1 Monitorizare și măsurare
4.5.2 Evaluarea conformității
4.5.3 Neconformități, acțiuni corective și
acțiuni preventive
4.5.4 Controlul înregistrărilor
4.5.5 Audit intern
4.6 Analiza de management
5. Leadership
5.1 Leadership și management
5.2 Politică de mediu
5.3 Roluri organizaționale, responsabilități și
autorități
6 Planificare
6.1. Acțiuni de tratare a riscurilor și oportunităților
6.1.3 Obigații de conformare
6.1.4 Planificarea acțiunilor
6.2 Obiective de mediu și planificare pentru
realizarea acestora
6.2.1 Obiective de mediu
6.2.2 Planificarea acțiunilor pentru realizarea
obiectivelor de mediu
7. Suport
7.1 Resurse
7.2 Competență
7.3 Conștientizare
7.4 Comunicare
7.4.3 Comunicare externă
7.5 Informații documentate
7.5.2 Creare și actualizare
7.5.3 Controlul informațiilor documentate
8. Operare
8.1 Planificare și control operațional
8.2 Pregătire pentrusituații de urgență și
capacitate de răspuns
9 Evaluarea performanței
9.1 Monitorizare,măsurare,analizare și evaluare
Generalități
9.1.1 Evaluarea conformării
9.2 Audit intern
9.2.2 Programul de audit intern
10 Îmbunătățire
10.1 Generalități
10.2. Neconformitate și acțiune corectivă
10.3 Îmbunătățire continuă
Tabelul 5.2 Diferențe și asemănări între ISO 14001 2004 și ISO 14001 2015
5.2 Beneficiile standardelor ISO 9001 2015 și ISO 14001 2015

Toate standardele internaționale sunt actualizate periodic pentru a asigura relevanța
acestora în contextul unei piețe în continuă schimbare.
În urma revizuirii variantelor actuale a standardelor internaționale ISO 9001 Sisteme de
management al calității. Cerințe și ISO 14001 Sisteme de management al mediului. Cerințe și
ghid de utilizare, comitetele tehnice au ajuns la concluzia că ambele standarde trebuie să fie
revizuite pentru a asigura faptul că acestea:
 reflectă cerințele mediului tot mai complex în care organizațiile funcționează;
 contribuie la îmbunătățirea sistemelor de management de mediu și al calității,
asigurînd faptul că acestea sînt complet integrate și aliniate cu strategiile de
afacerii;
 pot fi aplicate cu ușurință atunci cînd în cadrul organizației sînt implementate
mai multe sisteme de management;
 oferă un cadru coerent pentru următorii 10 ani;
 reflectă cu mai multă acuratețe cerințele angajaților, clienților și ale altor părți
interesate;
 îmbunătățesc performanța organizației.
După publicarea oficială a ambelor standarde, care a avut loc în luna septembrie a anului
anterior, organizațiile care sunt certificate conform versiunilor mai vechi ale standardelor
menționate au la dispoziție o perioadă de 3 ani pentru a implementa versiunile actualizate ale
acestora.
Implementarea versiunilor actuale ale standardelor ISO 9001 și ISO 14001 oferă o serie
de beneficii pentru organizații. (Figura 5.3)
Îmbunătățirea performanței organizației

Ambele versiuni actualizate ale standardelor asigură faptul că sistemul de management
este complet aliniat cu strategiile de afaceri ale organizației. Astfel, utilizate ca instrumente de
management ale afacerii, acestea vor îmbunătăți performanța și vor oferi o valoare reală,
integrînd indicatorii de performanță încă de la etapele incipiente.
Îmbunătățirea managementului riscului și al oportunităților

Noile aspecte ale managementului riscului şi al oportunităților conturate în cadrul
sistemelor de management vor permite utilizarea acestora atît ca un instrumente de gestionare, cît
şi ca accelerator al performanţei. Aceasta va asigura faptul că organizația dvs. va fi capabilă să
identifice riscurile și oportunitățile mult mai eficient, îmbunătățind astfel eficiența operațională,
reducînd dublările și economisind atît timp, cît și resurse financiare.
Figura 5.3 Beneficiile implementării versiunilor actuale ale standardelor
Îmbunătățirea imaginii organizației

Implementarea precoce a noilor standarde transmite un mesaj clar clienților existenți și
celor potențiali că organizația dvs. are o abordare inovatoare și proactivă în ceea ce ține de
managementul calității și al mediului prin intermediul sistemelor de management. Astfel,
încrederea clienților și a părților interesate va fi îmbunătățită.
Reducerea riscului referitor la aspectele legate de procesul de tranziție

Majoritatea organizațiilor trec cu succes la implementarea noului standard, totuși, dacă
așteptați pînă la finele perioadei de tranziție, veți avea mai puțin timp să soluționați unele aspecte
problematice, astfel, veți avea nevoie de mai mult timp pentru a demara acțiuni de ultim moment.
Totodată, poate apărea riscul ca certificatul de conformitate pe care îl dețineți să expire înainte de
tranziția propriu-zisă la noul standard, punînd în pericol afacerea dvs., în cazul în care aveți
nevoie de certificare.
Tranziția din timp la standarde reduce costurile

Organizațiile care trec la noile standarde actualizate într-un timp mai îndelungat trebuie
să gestioneze un sistem de management care respectă cerințele atît ale vechilor versiuni ale
standardelor, cît și ale celor noi.
Abordare mai flexibilă

Implementarea noilor standarde din timp oferă posibilitatea de a beneficia mai devreme
de cerințele mai puțin prescriptive ale standardelor revizuite, spre exemplu – numărul de
documente va contribui la economisirea timpului și a resurselor financiare.
Implicare sporită
Va fi mult mai ușor să promovați operarea modificărilor pe interior dacă sînteți printre
primii care implementează noile standarde, și nu printre cei care se conformează cu noile cerințe
la sfîrșitul perioadei de tranziție. Aceasta va asigura că organizația dvs. va avea la dispoziție mai
mult timp pentru alocarea resurselor necesare, precum și faptul că sistemele de management
existente vor fi gestionate mai eficient în timp util.
Îmbunătățirea integrării sistemelor

Noua structură comună pentru toate standardele privind sistemele de management va
facilita integrarea mai multor sisteme în cadrul organizației dvs., fără investiții suplimentare de
timp și bani.
CONCLUZII
In această lucrare am prezentat importantța modificărilor standardelor și a implementării

sistemelor integrate.
Pe parcursul lucrării am prezentat istoricul standardelor, schimbările ce au avut loc până azi
pentru a înțelege importanța modificărilor actuale.
În continuare am evidențiat principiile actuale de calitate și management, conform
reviyiei din 2015. Principiile au fost stabilite de experţii de la comitetul ISO TC 176.
9001:2008 unde erau prezente 8 principii.
Standardul OHSAS 18001 va fi șe el modificat, pentru a avea o structură asemănătoare
celorlalte standarde.
domeniul sectoarelor calde.
standardele de sistem de management având aceeaşi structură, termeni şi definiţii.
În ultima parte a lucrării am structurat prncipalele modificări ale standardelor. Noile standarde
adoptă “high-level structure” şi terminologia din anexa SL. Anexa SL a fost dezvoltată pentru a
se asigura că toate viitoarele standarde ISO pentru sistemele de management vor avea un format
comun indiferent de disciplina specifică la care se referă, o structură şi un text de bază identice,
cât şi termeni şi definiţii comune.
Acest lucru inseamna că şi în situaţiile în care cerinţele sunt, în esenţă, neschimbate între
ediţiile anterioare şi ediţiile din 2015, acestea sunt adesea regăsite sub un nou titlu al clauzei /
sub-clauzei.
Organizaţiile vor trebui să identifice în mod explicit orice probleme interne şi externe
care pot avea impact asupra abilităţii sistemului de management al calităţii de a livra rezultatele
scontate. De asemenea trebuie să se înteleaga nevoile şi aşteptările relevante ale "părţilor
interesate relevante" - acele persoane fizice şi organizaţii care fie pot afecta, fie să fie afectate,
sau au perceptia că sunt afectate de deciziile sau activităţile organizaţiei.
Actualizarea conținutului standardelor pentru sisteme de management facilitării și
implementării de sisteme integrate reprezinta un pas important pentru o lume care se
globalizeaza. Pe viitor organizaţiile nu vor putea supravieţui fără să-şi elimine continuu barierele
cu un mediu tot mai reglementat şi mai armonizat.
BIBLIOGRAFIE
1. Ionescu Luca, C, Legislația și auditarea sistemelor calității, Ed Performantica, Iași, 2007

2. Juran,J, Manualul Calității, SRAC, București,2004
3.Lupan, E, Dreptul mediului, Ed Lumina Lex, București, 2001
4. Miramas, M, Elhorn, P, Certificarea ISP 9000, Teora, 1998
5. Paraschivescu, A, Managementul Calității, Ed. Tehnopress, Iași, 2007
6. Popa, F, Ghid pentru ămbunătățirea performanței, Editura Mediarex, București
7. *** Guidance on the requirements for Documented Information of ISO 9001 2015
8. *** OHSAS 18001, Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale, martie
2015
9. *** OHSAS 18002, Ghid de implementare pentru OHSAS 18001
10. *** SR EN, ISO 9000, Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și
vocabular, octombrie 2015
11. *** SR EN, ISO 9001, Sisteme de management al calității. Cerințe, septembrie 2015
12. *** SR EN ISO 14001, Sisteme de management de mediu, Cerințe cu ghid de utilizare,
noiembrie 2015
13. *** www.protectiamuncii.ro
14. *** www.europa.eu

Modificari Ale Principalelor Standarde Pentru Sistemul de Management

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modificari Ale Principalelor Standarde Pentru Sistemul de Management

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I ISTORICUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT ............................................................................ 7

1.2 ISO 14001 ............................................................................................................................................ 8

1.3 OHSAS 18001 .................................................................................................................................... 10

CAPITOLUL II PRINCIPII DE MANAGEMENTUL CALITĂŢII ȘI ,ANEGEMENTUL DE MEDIU............................ 12

2.1.1 Orientare către client ................................................................................................................. 13

2.1.2 Leadership .................................................................................................................................. 13

2.1.3 Angajamentul personalului ........................................................................................................ 15

2.1.4 Abordarea pe bază de proces .................................................................................................... 16

2.1.5 Îmbunătățire .............................................................................................................................. 16

2.1.6 Luarea de decizii pe bază de dovezi ........................................................................................... 17

2.1.7 Managementul relațiilor ............................................................................................................ 18

2.2. Managementul mediului.................................................................................................................. 18

CAPITOLUL III SISTEME DE MANAGEMENT PRIVIND SECURITATEA OCUPAȚIONALĂ ................................ 20

3.2 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008 ........................................................................... 24

CAPITOLUL IV MĂSURI DE CORELARE A CLAUZELOR DIN STANDARDELE DE MANAGEMENT ................... 26

4.2 Corelarea Standardului OHSAS 18001 celelalte standarde .......................................................... 32

CAPITOLUL V MODIFICARI ALE PRINIPALELOR STANDARDE PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT ........ 35

5.1.1. Modificările Standardului ISO 9001 .......................................................................................... 38

5.1.2 Modificări ale standardului ISO 14001....................................................................................... 45

Un Sistem de Management Integrat (SMI) este un sistem de management care integrează

1.1 ISO 9001

Figura 1.1 Evoluția Standardului ISO 9001

1.2 ISO 14001

1.3 OHSAS 18001

2.1 Principii de managementul calității

Figura 2.1 Principii privind Managementul Calității

2.1.3 Angajamentul personalului

Figura 2.3 Acţiuni posibile în urma principiului Angajamentul personalului

2.1.6 Luarea de decizii pe bază de dovezi

2.2. Managementul mediului

3.1 Beneficiile Standardului OHSAS 18001

3.2 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008

Un Sistem de Management Integrat (SMI) este un sistem de management care integrează

4.1 Similitudini intre ISO 9001 2015 și ISO 14001 2015

ISO 9001: 2015 ISO 14001 :2015

Tabelul 4.1 Puncte comune între ISO 9001 și ISO 14001

4.2 Corelarea Standardului OHSAS 18001 celelalte standarde

Cuprinsul standardului ISO 45001

5.1 Modificări ale standardelor de management

5.1.1. Modificările Standardului ISO 9001

Figura 5.2 Modificarea cerințelor Standardului ISO9001 2015

4. Contextul organizației 4. Sistem de management al calității

5. Leadership 5. Responsabilitatea managementului

6 Planficare 6 Managementul resurselor

7 Suport 7. Realizarea produsului

8. Operare 8. Măsurare, analiză și îmbunătățire

8.2.1 Comunicarea cu clientul 8.2.1 Satisfacția clientului

9.3 Analiza efectuată de management

5.1.2 Modificări ale standardului ISO 14001

ISO 14001 2004 ISO 14001 :2015

5.2 Beneficiile standardelor ISO 9001 2015 și ISO 14001 2015

Îmbunătățirea performanței organizației

Îmbunătățirea managementului riscului și al oportunităților

Îmbunătățirea imaginii organizației

Reducerea riscului referitor la aspectele legate de procesul de tranziție

Tranziția din timp la standarde reduce costurile

Abordare mai flexibilă

Îmbunătățirea integrării sistemelor

In această lucrare am prezentat importantța modificărilor standardelor și a implementării

1. Ionescu Luca, C, Legislația și auditarea sistemelor calității, Ed Performantica, Iași, 2007

S-ar putea să vă placă și