Curs 10

Autoritatea de administratie publica locala si judeteana

Sectiunea a doua a cap. 5 titlul 3 din Constitutie poarta denumirea "administratia publica locala,
si in interiorul ei se regasesc atat autoritatile amdinistratiei publice constituite la nivelul unitatii
administrativ teritoriale de baza(locale), cat si cele constituite la nivelul intermediar ( judetene )
de unde concluzia ca in acceptiunea legiuitorului constituant termenul "local" le include pe
amandoua. Pentru a departaja , insa, analiza lor in spiritul si a reglementarii legii organice, vom
analiza distinct administratia publica locala de cea judeteana.

Autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in comune,
orase si municipii sunt de doua categorii:

A) Consiliile locale in sens de comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative.

B) Primarii ca autoritati executive

Prin ele sunt organe colegiale sau unipersonale iar celelalte organe unipersonale rezultand
concluzia ca legea incredinteaza competenta de a hotari un organ colegial iar cea de a executa
un organ unipersonal in consens cu viziunea franceza napoleoniana asupra administratiei publice
potrivit careia "a delibera" este misiunea mai multor persoane, pe cand "a executa" este/trebuie
sa fie misiunea unuia singur.

Atat consiliile locale cat si primarii functioneaza ca autoritati publice locale si rezolva treburile
publice din unitatile administrativ teritoriale unde au fost aleseavand astfel o competenta
materiala generala si o competenta teritoriala locala.

La nivelul judetului se alege un organ colegial numit consiliului judetean al carui rol este de a
asigura coordonarea activitatii consiliior comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor
publice de interes judetean.

Este ales ca organ unipersonal presedintele consiliului judetean acre reprezinta executivul la
nivelul judetuluisi care , impreuna cu primarul, consilierii locali si judeteni au statut de alesi
locali.

Intre aceste autoritati publice, dat fiind principiul autonomiei locale, precum si intre ele si orice
alta autoritate publica, nu exista raportul de subordonare. Insasi Constitutia in forma in care a
fost revizuita in 2003 exclude existenta unor raporturi de subordonare intre consiliul local si cel
judetean, intre prefect pe de o parte si consiliul local si judetean, primar si presedintele judetean
pe de alta parte.
Autonomia exclude exercitarea altor forme de raporturi, precum cele de coordonare a
autoritatilor deliberative locale de catre cele deliberative judetene. coordonare ce are o finalitate
precizata de textul constitutional, si anume: realizarea serviciilor publice de interes judetean.

Un alt tip de raporturi sunt cele de tutela administrativa care se stabilesc intre prefect si
administratia publica locala acaror finalitate este respectarea starii de legalitate in activitatea
acesteia.

Si legea cadrului in art. 6 consacra principiile care guverneaza raporturile dintre administratia
publica locala si cea constituita la nivel judetean, fiind vorba despre autonomie,
legalitate,responsabilitate, cooperare si solidaritate in rezolvarea problemelor intregului judet.
Pentrua intari natura acestor raportur, legea organica prevede ca in relatiile dintre autoritatile
administratiei publice locale si cele judetene pe de o parte precum si intre consiliul local si
primar pe de alta parte nu exista raporturi de subordonare.

Consiliile locale

Sunt alese prin vot direct pe baza de scrutin majoritar de lista in conditii de legi privind alegerea
autoritatilor publice locale, fiind formate dintr-un numar de consilieri care numara intre 9 si 31
de consilieri in functie de numarul locuitorilor din localitatea respectiva care a fost comunicat de
institutul national de statistica in luna iunie a anului care precede alegerile.

La nivelul capitalei numarul este de 55.

Constituirea consiliilor locale se realizeaza in termen de 20 de zile de la desfasurarea alegerilor

dupa o procedura care impune majoritatea calificata de 2/3 din numarul consilierilor alesi in caz
contrar, organizandu-se sedinte succesive, iar conducerea sedintelor ca si la Parlament, este
incredintata celui mai in varsta ajutat de 2 dintre cei mai tineri consilieri.

Ca si la alte organe colegiale, se constituie o comisie de validare a mandatelor iar hotararea de

validare sau invalidare poate fi atacata la instanta de contencios administrativ de toti cei
interesati in conditiile legii contenciosului administrativ dar cu anumite derogari de la anumite
prevederile acesteia, in sensul ca procedura administrativa prealabila nu se mai indeplineste iar
hotararea data de prima instanta este definitiva si irevocabila.

Consilierii ale caror mandate au fost validate de un anuit juramant care se depune de toate
autoritatile care sunt alese (consilieri locali, judeteni, primari , presedinti, parlamentari) precum
si de cei care detin functii publice sau demnitati publice, sanctiunea nedepunderii juramantului
este demisia de drept a celui aflat in aceatsa situatie iar consiliul se considera legal constituit
daca au depus juramantul un numar de consilieri care sa reprezinte majoritatea celor validati.
Pentru conducerea sedintelor de consiliu local se alege pentru o perioada de 3 luni (3 sedinte
consecutive sau cel mult 3 luni pentru ca sedintele sunt lunare) cate un presedinte de sedinta care
are misiuena sa conduca sedintele si sa semneze hotararile adoptate in cadrul acestora.

In cazul in care refuza sa faca acest lucru, semnatura lui este suplinita de semnatura a trei
consilieri. In virtutea competentei sale fata de materiale generale, consiliul local hotaraste si are
initiativa in toate problemele de interes local cu exceptia celor care sunt date prin lege in
competenta altor autoritati locale sau centrale.

Pentru prima data legea actuala realizeaza o clasificare a atributiilor tuturor autoritatilor
autonome locale identificand in ceea ce priveste consiliul local atributii privind :

a) organizarea si functionarea aparatului de specialitate a primarului precum si a institutiilor,

serviciilor societatilor si regiilor de interes local

b) dezvoltarea economico-sociala si de mediu a localitatii

c) administrarea domeniului public si privat a localitatii (precizam ca potrivit Constitutiei, legii

privind proprietatea publica si Codului Civil unitatile administrativ-teritoriale detin in proprietate
bunuri proprietate publica sau privata care formeaza domeniul public si privat al acestora; legea
administratiei publice locale 215/2001 delcara ca unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane
juridice de drept public, ele avand capacitate juridica deplina , patrimoniu propriu , sunt subiecte
de drept fiscal si inregistrate ca atare avand in aceasta calitate cometenta de a decide asupra
modului de administrare a bunurilor publice/private)

d) gestionarea serviciilor publice furnizate catre cetateni

e) cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern

Mandatul consiliului local , ca si a celorlalte autoritati locale si judetene este de 4 ani si el poate
fi prelungit numai prin lege organica si numai in situatii cu totul exceptionale cum ar fi razboiul
sau catastrofa.

Forma de lucru este sedinta care poate avea caracter ordinar in fiecare luna la convocarea
primarului si extraordinar de cate ori este nevoie la convocarea fie a primarului, fie a unei treimi
din numarul consilierilor. Quorumul de sedinta este de majoritatea consilierilor in functie.
Acestea au caracter public ( cu posibilitatea de a se decide ca unele sa se desfasoare cu usile
inchise ), regula care se aplica la toate autoritatile care isi desfasoara activitatea in sedinte
publice/in mod public) se desfasoara in imba romana cu posibilitatea ca acolo unde 1/5 din
membri apartine unei minoritati nationale sa se desfasoare si in limba acelei minoritati insa
documentele se incheie in limba romana iar primarul va asigura traducerea in limba romana.

In exercitarea atributiilor, consiliul local adopta acte juridice care se numesc hotarari, acestea
fiind acte administrative care pot avea caracter normativ ( cand reglementeaza o situatie
obligatorie si opozabila erga omnes sau individual cand reglementeaza o situatie determinata
pentru un subiect de drept).

Ca regula comuna tuturor actelro administrative, cele individuale se aduc la cunostinta si produc
efecte din momentul comunicarii iar cele normativ eidn momentul publicarii.

Regula este ca hotararile sa se adopte cu majoritatea simpla, existand situatii in care legea
impune fie o majoritate calificata, fie majoritatea absoluta a consilierilor in functie.

Incetarea mandatului consiliului local ca si acelui judetean se realizeaza fie la implinirea

termenului de 4 ani, fie inainte de acest termen prin procedura dizolvarii (comuna persoanelor
juridice) si care poate interveni:

a) De drept (in cazul in care nu se intalneste printre doua luni consecutiv desi s-a convocat, nu s-
a adoptat in cele 3 sedinte consecutive nicio hotarare sau cand numarul consilierilor se reduce
sub 50% +1 si nu poate fi completat cu sucreanti)

b) Prin referendum (cererea fiind adresata prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor
cu drept de vot inscrisi pe listele electorale) Pentru a fi valabil, la referednum trebuie sa se
preiznte cel putin 50% + 1 din nr. cetatenilor iar activitatea consiliului se ...daca s-au exprimat
cel putin 50% +1 din voturile exprimate.

Primarul si viceprimarul se regasesc la nivelul fiecarei localitati cu exceptia municipiilor

resedintelor de judet unde regasim 2 viceprimari. Legea il declara pe viceprimar ca fiind
subordonat primarulu si inlocuitorul de drept al acestuia, primarul putand sa-i delege din
atributiile sale.

Alegerea, ca si schimbarea din functie a viceprimarului se face de majoritatea consilerilor

initiativa de schimbare putand s ao aiba primarul sau 1/3 din numarul consilierilor fara sa mai
existe alta conditie.

Validarea alegerii primarului ca si a presedintelui de consiliu judetean se face de justitie in cazul

primarului de judecatorie iar in cazul presedintelui de consiliu judetean de catre tribunal.
Primarul indeplineste o functie de autoriate publica, este reprezentantul unitatii administrativ-
teritoriale si indeplineste ca si in franta un dublu statut :

a) De reprezentant al colectivitatii locale care l-a ales

b) De reprezentant al statului in acea unitate teritoriala , in aceatsa caliatte exercitand atributii

precum : starea civila, alegeri, recensamant.
Atributiile primarului sunt de mai multe categorii:

a) cele in care functioneaza ca reprezentant al statului

b) cele privind relatia cu consiliul local

c) cele cu privire la bugetul local -ordonator principal de credite

d) cu privire la serviciile publice asigurate cetatenilor

e) alte atributii prevazute de lege

In exercitarea atributiilor sale emite acte administrative numite dispozitii care, ca si actele care
urmeaza aceleasi reguli privind caracterul si aducerea la cunostinta ca si hotararea consiliului
local si judetean si dispozitiile consiliului local si judetean.

Mandatul primarului este de 4 ani incepand de la depunerea juramantului pana la depunerea

juramantului primarului nou ales si poate fi prelungit tot prin lege organica in caz de razboi,
calamitate, sinistru si dezastru. El inceteaza de drept in anumite situatii care sunt prevazute de
lege intre care se regaseste: neexercitarea justificatadin cauze medicale timp de 6 luni sau
neexercitarea nejustificata a mandatului timp de 45 de zile.

Mandatul poate inceta si ca urmare a rezultatelor unireferendum organizat in conditii similare ca

la consiliul local. Suspendarea mandatului primarului, ca si la ceilalti alesi locali poate opera
numai de drept in cazul arestarii preventive.

Consiliul judetean este ales in mod direct prin scrutin de lista ca si consiliul judetean, numarul
variind intre 30 -36. Validarea se face dupa o procedura similara consiliului local, iar validarea
presedintelui consiliului judetean o precede pe cea a consiliului judetean si se realizeaza de catre
tribunal in 20 de zile de la data alegerilor. Hotararea in validare s epoate ataca in acelasi conditii
ca la consiliul local.

Atributiile consiliului judetean privesc :

a) organizarea si functionarea aparatelor de specialitate a consiliului judetean si a tuturor

institutiilor,serviciilor de pe raza judetului.

b) privind patrimoniul judetului

c) privind dezvoltarea economica si sociala a judetului

d) gestionarea serviciilor publice din subordine

e)a lte atributii prevazute de lege

Mandatul are aceeasi durata si se poate prelungi in aceleais conditii ca si la consiliul local.
Sedintele au acelasi carater ordinar in fiecare luna si extraordinar de cate ori este nevoie la
cererea presedintelui sau a unei treimi din numarul consilierilor.

Modul de lucru/organizare si desfasurare a sedintelor este similar celui al consiliului local cu

precizarea ca sedintele sunt conduse de presedintele consiliului judetean sau de vicepresedinte in
absenta acestuia. Dizolvarea consiliului judetean se realizeaza in conditii similare, respectiv de
drept si prin referendum ca si la consiliul local. Actele se numesc hotarari ca si in cazul
consiliului local, si au aceleasi reguli. presedintele consiliului judetean se alege in mod direct pe
baza de scrutin uninominal, fiind declarat ales ca si in cazul primarului cel care a intrunit cel mai
mare numar de noturi intr-un singur tur de scrutin.Fiecare judet are 2 vicepresedinti care se aleg
in aceleais conditii ca si viceprimarii.

Atributiile indeplinite de presedinte privesc:

a) Apartul de specialitate al consiliului judetean si institutiile, serviciile judetene

b) relatia cu consiliul judetean

c) bugetul judetului-ordonator principal de credite

d) relatia cu alte autoritati similare

e) serviciile publice de interes judetean

f) alte atributii prevazute de lege

In exercitarea atributiilor emite dispozitii care se supun legii. la nivelul fiecarei unitati
administrativ teritoriale regasim institutia secretarului care este un functionar public de
conducere caruia legea ii garanteaza stabilitatea in functie, ii interzice sa faca parte dintr-un
partid politic, iar pentru ocuparea functiei impune studii juridice/administrative.

Legea prevede atributii specifice pentru secretar consacrandu-i un rol de garant al legalitatii la
nivel judetean si local el contrasemnand pentru legalitate actele emise de autoritatile locale
dliberative si executive.

*tema de seminar: de analizat problema conflictului de reglementare dintre prevederile legii 215
si cele ale legii 554/2004 a contenciosului administrativ in ceea ce priveste specificul procedurii
judecarii unor litigii in sensul derogarii de la legea contenciosului administrativ prin eliminarea
procedurii prealabile si instituirea unui singur grad de jurisdictie.
* "Curtea de conturi e aratata cu degetele in toate pozitiile"

*amnistia fiscala