Agenţii economici.

Circuitul economic

AGENȚII ECONOMICI. CIRCUITUL ECONOMIC

1. Conceptul

Econo
econom
finanţa
rezultǎ
totalita

Termeni Terme
echivalenţi sinonim
econom
de part

Conceptul de Agenţ
agent care, î
economic compo

Agenţ
urmǎto







Trebui

Mai în
şi se p

În al d
timp c
schimb

În al
econom
funcţii
dupǎ f
Clasificarea În Sist
conform unitǎţi
 Agenţii economici. Circuitul economic

S.L.C.N.
pe funcţia (operaţiunea) principalǎ exercitatǎ, rezultând şapte grupe de unitǎţi din: re
economice: resurse
proprie
Societǎţile 1. Societǎţile comerciale nefinanciare sunt acele unitǎţi instituţionaleStrǎinǎtatea
care au
comerciale drept funcţie principalǎ producerea de bunuri şi servicii comerciale nefinanciare şi 7. Strǎ
nefinanciare care au drept sursǎ principalǎ de venit vânzarea propriei producţii (aceastǎ sursǎ celelal
trebuie sǎ deţinǎ ce puţin 50% din totalul resurselor acestora). Societǎţile econom
comerciale pot fi privat-particulare, publice şi mixte. Toate acestea au în comun şi adm
faptul cǎ produc bunuri materiale şi presteazǎ servicii nefinanciare, cǎ susţin oferta
de asemenea bunuri. Strǎinǎ
unitǎţi
Instituţiile 2. Instituţiile bancar-financiare şi de credit sunt unitǎţile a cǎror funcţie ansam
bancar- principalǎ este de a finanţa, adicǎ de a colecta, de a transfera şi de a repartiza operaţ
financiare şi disponibilitǎţile financiare. Ele presteazǎ servicii financiare comerciale. Rolul import
de credit acestor unitǎţi constǎ, deci, în a pune în legǎturǎ, pe baze comerciale, subiecţii
economici care se aflǎ în cǎutare de fonduri cu cei care cautǎ plasamente.
Resursele lor constau, în principal, din fonduri provenind din angajamente
financiare contractate (dobânzi, comision).

De asemenea, în aprecierea acestor unitǎţi nu se ţine seama de apartenenţa lor la

una sau alta din formele de proprietate. Acestea se grupeazǎ în instituţii de credit 2. Fluxurile e
monetar şi de credit financiar. Deci, graţie funcţiilor lor, resursele monetar-
financiare temporar disponibile sunt orientate, pe criterii de profit sau de comision,
spre acei agenţi economici care au nevoi suplimentare de asemenea resurse. Econo
un im
Societǎţile de 3. Societǎţile de asigurare formeazǎ acel sector instituţional, a cǎrui caracteristicǎ econom
asigurare principalǎ este aceea de a garanta plata unor sume în caz de realizare a unui risc
Coneptele de
asigurabil sau asigurat. Prin funcţiile îndeplinite, aceste întreprinderi transformǎ Ansam
unele riscuri individuale în riscuri colective. Resursele lor sunt formate din fluxuri
prime agenţii
de asigurare sau din cotizaţii consimţite în mod voluntar de asiguraţi. economice şi un an,
circuit
Administraţiile 4. Administraţiile publice se caracterizeazǎ printr-o dublǎ funcţie principalǎ: a) Totalit
economic
publice prestarea de servicii necomerciale destinate întregii colectivitǎţi; b) efectuarea unor
operaţiuni de redistribuire a veniturilor şi a bogǎţiei. Resursele acestor unitǎţi sunt Pentru
formate în deosebi din prelevǎri obligatorii (impozite, cotizaţii sociale, taxe), derule
asupra veniturilor celorlalţi agenţi economici. econom
Respec
Administraţiile 5. Administraţiile private reprezintǎ acel agent economic care grupeazǎ operaţ
private organismele private fǎrǎ scop lucrativ (organizaţii, asociaţii, fundaţii, etc) care au tranzac
ca funcţie principalǎ prestarea de servicii nonmarfare pentru grupurile respective şi
servicii marfǎ pentru populaţie. Resursele lor financiare provin în principal Elementele
din Eleme
contribuţii voluntare, cotizaţii, venituri pe proprietǎţi. care definesc econom
circuitul
Familiile Activi
6. Familiile (menajele, gospodǎriile familiale) sunt acele unitǎţi a cǎroreconomic
funcţie
principalǎ constǎ în a consuma şi, eventual, ca întreprinzǎtori individuali, de a oferi totalita
bunuri materiale şi servicii comerciale, nefinanciare. Resursele acestoraAcitivitǎţile
provin bunuri
economice reduse
 Agenţii economici. Circuitul economic

schimbul şi utilizarea bunurilor în cursul perioadei considerate; operaţii de

repartiţie, prin care se efectueazǎ formarea şi distribuirea veniturilor legate de
procesul de producţie (plata salariilor, impozite, subvenţii, etc) şi de relaţiile
Schema de
proprietate (dobânzi, rente, dividente, etc); operaţii financiare care se generalǎ
referǎ la a
modificarea volumului şi structurii activelor şi/sau pasivelor agenţilor economici.
circuitului
Orice tranzacţie se aflǎ în legǎturǎ cu cel puţin una din cele trei categorii
economicde
operaţii menţionate.
Subiecţii
tranzacţiilor Subiecţii tranzacţiilor sunt agenţii economici grupaţi în cele şapte sectoare
instituţionale.
Obiectul
tranzacţiilor Obiectul tranzacţiilor economice îl reprezintǎ bunurile produse (materiale şi
servicii), serviciile factorilor de producţie (munca, natura, capitalul) şi moneda.
Tranzacţiile
bilaterale şi Tranzacţiile. În ţǎrile cu economie de piaţǎ partea covârşitoare a tranzacţiilor
unilaterale economice se realizeazǎ prin intermediul pieţei, deci, sunt tranzacţii de piaţǎ.
Activitǎţile economice şi rezultatele acestora care nu se realizeazǎ prin intermediul Schem
pieţei, nu dau naştere la tranzacţii de piaţǎ; de exemplu, bunurile produse şi circula
nevândute de firme în perioada respectivǎ (stocurile), bunurile produse şi tranzac
consumate în gospodǎrii (autoconsumul), serviciile gratuite provenite de la sectorul institu
public, etc. şi sche
produc
Tranzacţiile de piaţǎ sunt tranzacţii bilaterale, în care oricǎrei transmiteri a unui
utiliza
bun produs, al serviciului unui factor de producţie îi corespunde o contrapartidǎ
(contraserviciu), concretizatǎ într-un bun, serviciu al unui factor sau echivalent în Respe
monedǎ. proces
tranzac
În economie au loc şi tranzacţii unilaterale, bazate pe transferuri unilaterale fǎrǎ
rezulta
contraserviciu. Ele pot fi de douǎ categorii: transferuri curente care se efectueazǎ
(consu
sistematic (impozite directe şi indirecte, contribuţii la asigurǎri sociale, subvenţii
de exploatare) şi transferuri de patrimoniu care provoacǎ la unul dintre agenţii În gra
economici o modificare de patrimoniu (suplimentarea investiţiilor întreprinderilor servici
de cǎtre administraţiile publice, moşteniri, donaţii, etc.). econom
acestea
Fiecare tranzacţie bilateralǎ este reprezentatǎ prin douǎ fluxuri în sens contrar.
Fluxurile reale factori
Astfel, în cazul vânzǎrii-cumpǎrǎrii de bunuri economice şi de servicii ale
şi monetare utiliza
factorilor, ce caracterizeazǎ cea mai mare parte a tranzacţiilor în economia de piaţǎ,
bunuri
fluxurilor de bunuri şi fluxurilor de servicii ale factorilor de producţie, denumite
(ieşiril
fluxuri reale, le corespund fluxuri monetare de aceeaşi mǎrime, dar în direcţie
opusǎ. Circui
sectoa
Schema generalǎ a circuitului economic se reprezintǎ astfel:
fluxuri
fluxuri
reprez
cheltui
(venitu
 Agenţii economici. Circuitul economic

Din schema fluxului circular al activitǎţii economice reiese cǎ menajele şi firmele (firme
participǎ simultan atît pe piaţa resurselor sau a factorilor de producţie, cât şi pe financ
piaţa bunurilor de consum, îndeplinind simultan rolul de cumpǎrǎtori şi de între c
vânzǎtori. Astfel, pe piaţa factorilor, întreprinderile se aflǎ în poziţia
cumpǎrǎtorului, a purtǎtorului cererii, iar menajele de partea ofertei, vânzând
serviciile resurselor lor firmelor producǎtoare. Pe piaţa bunurilor, aceste poziţii
Sectorulse
inverseazǎ; întreprinderile se gǎsesc în postura vânzǎtorului, iar menajele de partea
financiar-
cererii, cumpǎrând bunuri produse şi oferite de firme. bancar în
circuitul
În analiza fluxului circular al activitǎţii economice prezentat n schema generalǎ
economic a
circuitului economic, s-a fǎcut abstracţie de formarea patrimoniului, considerând
cǎ menajele cheltuiesc integral veniturile lor pentru cumpǎrarea de bunuri de
consum şi cǎ aceste bunuri reprezintǎ întreaga producţie a firmelor. În realitate
însǎ, menajele nu utilizeazǎ integral venitul lor pentru bunuri de consum, o parte a
acestor venituri fiind economisite.

Economiilor menajelor (S) le corespunde partea din producţia întreprinderii care

nu este destinatǎ menajelor sub formǎ de bunuri de consum, ci investiţiilor (I).
Diferenţa dintre fluxurile V-C=I şi V-C=S îşi regǎseşte reflectarea în modificarea În des
patrimoniului de bunuri de investiţii (bunuri de capital) existent la începutul (admin
perioadei şi care conduce la sporirea potenţialului productiv al economiei. funcţia
econom
Relaţia dintre procesul de economisire şi de investire joacǎ un rol esenţial în teoria ieşiri,
economicǎ, unde economiile şi investiţiile sunt privite ca mǎrimi egale. Egalitatea
S=I existǎ întotdeuna din punct de vedere al circuitului economic, în sensul cǎ atât
economiile cât şi investiţiile sunt definite ca diferenţǎ între venituri şi cheltuieli.

Sectorul
MODIFICAREA public în
Modificarea PATRIMONIULUI circuitul
patrimoniului, V-C=I V-C=S economic
procesele de
economisire şi INTREPRINDERI VENITURI (V) GOSPODÃRII
(FIRME) (MENAJE)
de investire

Cheltuieli de consum (C)

Din ac
Fig. 4.2. Modificarea patrimoniului de la m
S) şi c
Operaţiile şi tranzacţiile care iau naştere în procesele de mobilizare, transferare şi
a veni
redistribuire a disponibilitǎţilor financiare nu se realizeazǎ în mod direct între
conduc
agenţii economici aparţinând celor douǎ sectoare instituţionale: întreprinderi
 Agenţii economici. Circuitul economic

veniturilor celui care face transferul. În schema privind locul sectorului public în
circuitul economic se face abstracţie de alte operaţii şi tranzacţii la care participǎ
acest sector, cum sunt: plata muncii angajaţilor din administraţiile publice,
prestarea de servicii gratuite cǎtre celelalte sectoare, precum şi de unele tranzacţii
bilaterale, cum este cazul achiziţionǎrii de la firme a bunurilor necesare
funcţionǎrii instituţiilor şi infrastructurilor din sectorul public.

În desfǎşurarea activitǎţilor din economie se realizeazǎ, de regulǎ, şi tranzacţii

economice cu strǎinǎtatea. Tranzacţiile tipice cu stǎinǎtatea sunt exportul şi
importul de bunuri economice; exportul de bunuri (EXB) realizeazǎ venituri din
export (VEX), iar cu ocazia importului din exterior (IMB) au loc fluxuri de
cheltuieli în sens opus (CIM).

STRAINATATEA
Strǎinǎtatea (EXTERIORUL) V
în circuitul
economic
Cim
Vex
Exb

Imb

INTREPRINDERI GOSPODÃRII
C (MENAJE)
(FIRME)

S TM
IF IM
SECTORUL
PUBLIC

Fig. 4.5. Locul exteriorului în circuitul economic

În graficul de mai sus este prezentat un tablou simplificat al legǎturilor economice

cu strǎinǎtatea, acestea fiind reduse numai la tranzacţiile cu bunuri economice. De
asemenea, s-a presupus cǎ exportul şi importul sunt egale, ceea ce înseamnǎ cǎ nu
se realizeazǎ economii şi transferuri de venituri din şi cǎtre exterior.