Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reactualizarea Voi cere elevilor să precizeze citirea standard a propozitiilor Voi încerca să îi determin Exercitii Evaluare
cunoştinţelor categorice, sau să traducă din limbaj natural în limbaj formal preponderent pe cei cu individuală
diverse propoziții medii mici să răspundă.
Vor oferi citirea standard,
respectv traducerea (S, P,
formulă)
Anunţarea noii teme Vom studia astăzi ce este un raționament și care sunt Expunere Observatia
principalele tipuri de rașionamente sistematica
Desfăşurarea activităţii Raționamentul, sau inferența este operația logică prin care, Elevii scriu definiția Observatia
din niște propoziții inițiale, numite premise, extragem o nouă Expunere sistematica
propoziție, numită concluzie
Există două metode principale de scriere a unui raționament
Premise->concluzie, respectiv premise/concluzie
Exemplific în limbaj formal o conversiune si obversiune, Elevii vor exemplifica
respectiv cu diagrame Euler un polisilogism
Planul temei se prezintă elevilor de la început pentru a avea Invatarea prin
o orientare asupra problemelor care vor fi urmărite pe parcursul Vor descoperi ce propoziţii descoperire
lecţiei şi pentru a avea o privire de ansamblu asupra temei: Intr- adevărate pot fi extrase
o parte a tablei va fi trecuta schema generala şi reprezentarea drept concluzii Expunere
grafică a raționamentelor ce vor fi studiate:
1. Inferențe deductive – a) imediate/mediate, b) valide Vor oferi exemple
(corecte)/invalide (incorecte)
2. Inferențe inductive – a) tari slabe, b) inducția și analogia Vor scrie definițiile,
Inferențele deductive sunt cele în care se trece de la general Invatarea prin
la general sau de la general la particular, adică în concluzie se vor exemplifica descoperire
reformulează ceea ce se știa deja în premise (exemple). Dacă
respectăm anumite reguli putem avea siguranța concluziei. În
schimb, în rașionamentele inductive, în care trecem de la
particular către general, concluzia spune mai mult decat
premisele, prin urmare este întotdeauna probabilă (exemplu –
concluzia toate mamiferele nasc pui) În funcție de gradul de
generalitate a concluziei, raționamentele pot fi tari sau slabe
(exemple – legea gravitației, o superstiție) În funcție de forma
lor, raționamentele inductive pot fi inducția sau analogia.
Inferențele deductive pot fi imediate (cu o singură premisă
(exemple) ) sau mediate (cel puțin 2 premise(exemple)). De
asemenea ele pot fi valide, corecte, atunci cand premisele
constituie un temei suficient pentru premise, adică din premise
adevărate nu putem ajunge la concluzii false (exemple) sau
invalide, incorecte, cand, din premise adevarate putem ajunge
atat la adevăr cât și la fals (exemplu SaP->PaS)
Feed-back Pentru a avea garanția adevărului unei concluzii sunt necesare Vor încerca să exemplifice Exercitii Observatia
două condiții: forma – validitatea, material, adevărul premiselor
sistematica
– elevii vor fi rugați să gasească un exemplu de raționament
valid cu concluzie falsa. Dacă timpul permite vom rezolva
exercițiul din carte.
Aprecieri şi Voi face aprecieri și recomandări
recomandări